sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: elev

7 articole
Politică

Un sfat de la David Popovici

Un sfat de la David Popovici către un elev care l-a întrebat cum și-ar putea găsi misiunea în viață: „Să nu te compari cu cei care pe internet toată ziua nu vorbesc decât despre cât de mulți bani au și case și mașini”. Popovici a participat la podcastul MCN moderat de Cosmin Nedelcu, cunoscut sub numele de Micutzu. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Un sfat de la David Popovici Cum a decurs dialogul dintre Popovici și elev, potrivit transcrierii EduPedu: „Numele meu este Grigore Silviu Alexandru, sunt elev la Colegiul Național «Spiru Haret» și voiam să te întreb David: ai dat o definiție foarte frumoasă că succesul este lucrul respectiv pentru care lupți, pentru care lucrezi și este un lucru mult mai mare decât tine însuți, dar nouă la adolescență ne este destul de greu să ne găsim acel scop, acel lucru mai mare decât noi înșine, acea misiune. Ce sfat sau ce direcție ai putea să ne dai încât să ne găsim această misiune în viață? David Popovici: Un sfat pertinent cred că ar fi să nu te grăbești și să nu te compari: să nu te grăbești în a-ți găsi ce te pasionează pe tine cel mai tare și să nu te compari cu alții. Să nu te compari cu mine, să nu te compari cu cei care pe internet toată ziua nu vorbesc decât despre cât de mulți bani au și case și mașini. Mi se pare că în ziua de azi – că tot ai vorbit despre generația noastră până la urmă că și eu am terminat liceul relativ recent – mi se pare că e din ce în ce mai ușor să ne lăsăm păcăliți de iluzia asta că dacă obții ceva material vei deveni fericit. Nu vei deveni fericit. Am obținut destul de multe chestii materiale de fiecare dată înainte să obțin ceva poate m-am păcălit că voi fi în sfârșit fericit, ca și cu medalia Olimpică de aur. Mi-am dorit aia, am putut să mi-o cumpăr sau s-o obțin, am luat-o, nu m-a făcut mai fericit. Nimic nu m-a făcut mai fericit, nimic din ce am, nimic din ce a fost tangibil. Deci nu te compara, nu ai de ce. La un moment dat în viață vei găsi acel ceva, poate nu la 4 ani cum l-am găsit eu pentru că e o situație diferită sau la nu la 16 sau la 20. Poate nici la 30, dar eu sunt de părere că va veni. Adică eu cred în asta, poate aș zice că mi-e ușor să vorbesc despre asta având în vedere că am găsit-o deja de devreme dar chiar cred că oricine o va găsi la un moment dat. Trebuie să muncești, dar trebuie să și cauți, trebuie să ai răbdare. Și după ce ai simțit că ai găsit ceva, după ce ai avut suficientă răbdare, atunci poți introduce și munca, dar nu e numai despre «grinding» [N. Red. muncă intensă]. E și despre blândețe și despre răbdare și despre a te cunoaște pe tine. Eu nu sunt un maestru a tocmai ce ți-am enumerat, dar încerc”. Implicarea în politică, o datorie Popovici a încurajat și implicarea în politică. „E normal să vorbești despre politică, e normal să votezi. Nu numai că mi se pare normal să vorbești despre politică, ci esențial cu atât mai mult din postura de persoană publică pe care mulți o urmăresc. Țin minte când Mbappe s-a implicat în alegerile parlamentare, cred, sau prezidențiale, nu mai țin minte exact, din Franța. Și a fost criticat că a vorbit despre asta, lumea spunându-i că sportul și politica nu ar trebui să se amestece. Numai că trebuie să se amestece, sportul continuă și datorită politicii, de fapt a tot ceea ce se întâmplă spațiul ăsta, și poate avea de suferit din cauza politicii și ce se întâmplă în sfera asta. Orice aspect din orice țară este influențat în bine sau în rău de politică. Și așa că, da, nu mi se pare că nu ar trebui amestecată, nu mi se pare o greșeală să spui că nu este locul sportivilor sau locul cântăreților sau standuperilor sau oricine altcineva să vorbească despre politică… Ok și e rolul cui? Al analiștilor politici și atât? Sau al politicienilor? Păi dacă îi lăsăm numai pe ei să vorbească… (…) E o datorie”.

Un sfat de la David Popovici: nu te compara cu alții, care pe internet vorbesc de case, mașini, bani Foto: Facebook
Profesor, candidat PSD, bate un elev Foto: captură video
Politică

Profesor, candidat PSD, bate un elev

Scene incredibile în Teleorman: un profesor, fost inspector școlar adjunct, candidat PSD pentru Consiliul Județean, bate un elev. Profesorul Vasile Răzvan Delcea este pe locul șapte pe listele de candidați PSD pentru Consiliul Județean Teleorman. În mai 2024, EduPedu scria că el este unul din cei peste 30 de inspectori școlari adjuncți din 27 de județe care candidează la alegerile din iunie 2024. Citește și: Rafila a mințit când a susținut că „nu sunt elemente care să justifice” acuzațiile că la Sf. Pantelimon au fost uciși pacienții: asistentă, reținută Delcea este în prezent consilier local PSD la Turnu Măgurele. Vasile Delcea, profesor, inspector școlar adjunct și pesedist Profesor, candidat PSD, bate un elev Delcea apare într-o filmare în care atacă și fugărește un tânăr. Filmarea se oprește în care mai mulți elevi intervin. Candidatul PSD a recunoscut incidentul, pentru o publicație locală. Ciocnirea a avut loc la banchetul de absolvire a claselor a XII-a de la Colegiul National “Unirea” Turnu Măgurele. „Au venit, pe la 1-2, niște «externi», nu erau nici elevi cred, unii dintre ei. Le-am cerut să plece, unul dintre ei a devenit foarte obraznic, m-a jignit, m-a înjurat, m-a scuipat. Ne-am împins pe-acolo puțin… Cred că era elev la «Marin Preda» . N-aș vrea să comentez prea mult. Elev la «Marin Preda» cred că era. Am înțeles că suntem vecini, pe-aici prin cartier, eu pe taică-său îl mai știu…”, a spus profesorul pentru Ziarul Teleormanul.

O comparație între numărul de ore din România și alte state europene Foto: Captură video Digi 24
Eveniment

O comparație între numărul de ore România și alte state europene

„La începutul anului școlar 2021-2022, când copilul meu a intrat în clasa a VII-a am constatat cu stupoare că are ore de la 8 dimineața până la ora 15. Patru zile din săptămână. Iar într-una din zile începe de la ora 7 dimineața. La aceste ore petrecute în școală se mai adaugă și orele prestate acasă, cu învățatul și temele”, a scris un cititor DeFapt.ro, Zsolt Bodola. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi El a transmis și un tabel Excel în care face o comparație între numărul de ore din România și alte state europene. Mesajul său vine după ce DeFapt.ro a scris că „elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA”. Citește și: GRAFIC Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA. Estonia, în topul PISA, are mai puține ore obligatorii Redăm scrisoarea primită la redacție. O comparație între numărul de ore din România și alte state europene „La începutul anului școlar 2021-2022, când copilul meu a intrat în clasa a VII-a am constatat cu stupoare că are ore de la 8 dimineața până la ora 15. Patru zile din săptămână. Iar într-una din zile începe de la ora 7 dimineața. La aceste ore petrecute în școală se mai adaugă și orele prestate acasă, cu învățatul și temele. Practic, era vorba de 20 de materii, cu câte 7 ore zilnic. Evident, fiind vorba de învățământ în limba maghiară, el are 2 materii în plus (5 ore pe săptămână mai mult) față de majoritatea elevilor din România. Dar chiar și așa, 18 materii, obligatorii toate, este un număr enorm. «Nu se poate, e o aiureală!» - mi-am zis. Și cum am mulți cunoscuți prin alte țări europene, am zis să văd la ei care e situația. Sumarizarea informațiilor o puteți vedea în tabelul atașat. La toate țările e vorba de orarul unui copil de clasa a 7-a. Excepție Irlanda, unde e vorba de clasa a 8.-a. După cum vedeți, România are cele mai multe materii. Absolut toate materii teoretice. Celelalte țări combină teoria cu practica. Cel mai practic învățământ fiind cel din Finlanda, unde la finalul ciclului primar și gimnazial copii știu să gătească, să prelucreze lemn și metal, să grădinărească la nivel elementar, etc... Ca număr de ore medii/zi petrecute în școală, situația e cam egală, mai toți copii fiind la școală între orele 7/8 - 16-17. Diferența o face în schimb modul de organizare: - în România sunt ore încontinuu, întrerupte de pauze de 10 minute - toate celelalte țări acordă o pauză de prânz, de cel puțin 30 de minute și în majoritatea cazurilor orele de după masă sunt practice (fără materie predată) sau ore de aprofundare și exercițiu pe materia învățată dimineața. Germania are cele mai multe materii de studiat, după România. Însă, materiile sunt grupate, în așa fel încât în aceeași zi copilul să aibă de pregătit doar două materii. De exemplu: două ore de matematică, urmate de două ore de germană. Prima pentru materie nouă, a doua pentru aprofundare și exercițiu. La Finlanda am mai remarcat o chestiune interesantă: singura materie care este constant în orar pe tot parcursul școlii, este ora de limbă maternă (care poate fi finlandeza sau suedeza). Matematica nu este constantă. De exemplu la clasa a 7.-a era doar jumătate de an. Evident, am comparat și situația la testele PISA. Nu mai știu ce an era, 2020 sau 2021. Aveți pozițiile obținute pe banda galbenă din tabel. Interesant că cea mai bine clasată țară (Finlanda) are cele mai puține materii. Nu am putut compara manualele. Doar în cazul Irlandei am avut ocazia să văd manualele fetei amicilor noștrii. Conținutul și calitatea manualelor irlandeze este incomparabil mai bun decât ceea ce primesc copii noștri. Da, pachetul de manuale costă 170 EUR pe an (unele manuale sunt totuși valabile pe parcursul a 3 ani). Dar, sincer aș prefera să plătesc un set de manuale făcute profesionist nu o adunătură de maculatură făcută în scârbă de edituri cu spate politic corespunzător. Concluziile? Cred că și un profan poate să le tragă rapid: învățământul de la noi merge pe cantitate teoretizată. De aceea ne trezim cu elevi cu bacalaureat dar care nu sunt în stare să înțeleagă un text simplu. Tot sistemul e gândit în așa fel încât să fie nevoie de cât mai multe cadre didactice. Practic elevul și nevoile lui sunt ignorate. Trist e, că nici profesorii nu vor să schimbe sistemul. Când arăți problemele toată lumea ridică din umeri și spune că nu se poate face nimic. Vorba unui părinte: «putem emigra»”, ne-a scris Zsolt Bodola

Lovit mortal de tren spre școală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Lovit mortal de tren spre școală

Lovit mortal de tren spre școală. Zeci de copii din Podu Iloaiei care fac naveta la şcoală sunt în pericol deoarece sunt nevoiţi să traverseze liniile de cale ferată. Lovit mortal de tren spre școală În zona localităţii Scobâlţeni, aproximativ 200 de elevi au nevoie să fie transportaţi cu microbuzele la şcoală, mai ales dimineaţa. Citește și: Cine este jandarmerița-cocaină: fiică de militar și suspectă că era „escortă de lux”. După ce a fost prinsă, a plecat în concediu de odihnă Cele două microbuze ale Primăriei Podu Iloaiei pot duce aproximativ 160 de elevi, dar nu mai este timp şi pentru ceilalţi 60. Aceştia merg pe jos până la Podu Iloaiei, fiind nevoiţi să traverseze liniile de cale ferată, atât dimineaţa cât şi la orele amiezii, iar asta timp de ani de zile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Director de colegiu, în arestul DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Director de colegiu, în arestul DNA

Director de colegiu, în arestul DNA. Un dosar exploziv este instrumentat în aceste zile de DNA Iaşi, protagonistul acestuia fiind un cunoscut director al unui colegiu de elită din centrul Iaşului. Director de colegiu, în arestul DNA Potrivit portalului Tribunalului Iaşi, acuzaţia la adresa profesorului Gheorghiţă Nistor, director al Colegiului Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi, este de luare de mita. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Suse judiciare spun că ar fi vorba, în fapt, de o mită pentru a facilita transferul unui elev de la o altă şcoală din Iaşi la liceul pe care Gheorghiţă Nistor îl conduce. Directorul Nistor Gheorghiţă a stat o noapte în arest, pe data de 28 august, când i s-ar fi organizat un flagrant delict de luare de mită, spun aceleaşi surse judiciare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cîmpeanu spune că a fost o "eroare de transcriere" (sursa: Inquam Photos/Bogdan Danescu)
Eveniment

Cîmpeanu spune că a fost o "eroare de transcriere"

Cîmpeanu spune că a fost o "eroare de transcriere" . Un elev din Bihor care a luat nota 2,80 la Evaluarea Națională a reușit să obțină nota 8,70 după ce a depus contestație. Aceasta este cea mai mare diferență de notare la acest examen. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a justificat diferența de 5,9 puncte printr-o "eroare de transcriere", spunând că greșeala a fost făcută la transcrierea notelor din borderou. Cîmpeanu spune că a fost o "eroare de transcriere" O altă diferență foarte mare - de 3,75 de puncte - a fost în cazul unui elev din Prahova, tot la Limba română. În urma contestațiilor, în total au existat 17 lucrări cu note modificate cu o diferență de peste două puncte - 16 la Limba română și una la matematică. Aceste diferențe au fost în județele Constanța, Dâmbovița, Bacău - cu câte 3 note schimbate, Buzău - 2 note schimbate, Cluj, Călărași, Covasna, Gorj, Suceava și Vâșcea, cu câte o notă schimbată cu o diferență de peste două puncte. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Ministrul Educației a susținut că, pentru a nu mai apărea asemenea situații la corectarea lucrărilor, soluția este evaluarea digitalizată, așa cum s-a întâmplat acum în județul Dâmbovița, unde a fost un proiect pilot pentru evaluarea digitalizată. În acest județ,laa proba de Matematică, 98,5% dintre notele contestate au rămas nemodificate sau au suferit modificări cu o diferență de cel mult 0,5 puncte. "Factorul uman generează erori. A fost o eroare de transcriere", a spus Cîmpeanu Întrebat ce riscă acești profesori, ministrul Educației a evitat să dea un răspuns clar: "Abordarea cea mai eficientă este aceea a susținerii digitalizării evalurării, potrivit Hotnews. Mai grave sunt erorile în evaluare, care sunt inadmisibile . Cei care au greșit anul trecut anul acesta nu au mai făcut parte din comisiile de evaluare a lucrărilor. (...) Până la sancțiuni, trebuie să formăm profesorii".

Un elev din doi, analfabet funcțional în România (sursa: Digi24)
Economie

Un elev din doi, analfabet funcțional

Un elev din doi, analfabet funcțional în România. O statistică a Băncii Mondiale arată că aproape 50% dintre elevi români nu înțeleg ce citesc sau nu pot face calcule simple. În același timp, 53% dintre elevi sunt bursieri de merit, potrivit datelor Ministerului Educației. În 2020, potrivit Ministerului Educației, erau 123.000 de elevi care reușiseră să obțină medii mai mari de 8.50. În 2021, numărul mediilor bune a explodat: avem acum 754.000 de elevi care au obținut medii mai mari de 8,50. Pentru tineri, bursa de merit înseamnă și bani, și orgoliu. Cătălina Ifrim, Consiliul Național al Elevilor: "Pot însemna niște bani astfel încât să reprezinte un aport pentru pregătirea sau pentru admiterea la una dintre facultăți. Nu mi-a fost străină situația în care un profesor sau director nu dorea să includă elevi în bacalaureat pentru a nu intra în examen și pentru a nu scădea ponderea de promovabilitate". Un elev din doi, analfabet funcțional Profesorii recunosc că, de când s-au mutat în online, au dat 10 mult mai ușor. Iuliana Căplescu, profesor Colegiul Național Matei Basarab: "Nu există în nicio metodologie a predării și evaluării în online obligația elevului de a sta cu camera deschisă. Nu știi cine îți scrie și cine îți postează poate copiat, poate un părinte... Deja se vede diferența". Citește și: Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat în 42 din cele 138 de pagini ale doctoratului Andreea Ionescu, reprezentant al asociației "Părinții cer schimbare": "Există o categorie de părinți pentru care notele înseamnă contează foarte mult, dar asta e tot o reminiscență a sistemului". România este țara care reușește să aibă, în același timp, aproape 50% analfabeți funcțional, potrivit Băncii Mondiale și 53% bursieri de merit. Asta se vede și la examenele naționale, și la testările internaționale. Experții în Educație spun că absurdul ar putea dispărea chiar de anul viitor. Sistemul de evaluare scârțâie grav Gelu Duminică, sociolog: "De multe ori, nota 10 luată în foarte multe școli nu înseamnă că elevul e merituos, ci doar că sistemul de evaluare e unul care merită serios îmbunătățit". Ciprian Fartusnic, cercetător științific la Unitatea de Cercetare în Educație: "Îți trebuie niște descriptori care să zică: ok, cu multe greșeli, cu mult ajutor și pe texte scurte, el e capabil să facă un rezumat. Asta e pentru 5. Dacă greșelile sunt mai puține și textele mai lungi, asta e pentru 6. Dacă deja e mai puțin ajutor din partea profilor e pentru 7". Până atunci, ministrul Educației are propria soluție pentru a încuraja performanța. Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, la Jurnalul de Seară al Digi24: "Propun ca primii trei din fiecare clasă cu condiția să nu fie sub nota 9 (pentru bursa de merit – n.r.). Pentru că altfel avem clase cu 33 elevi din 35 care au avut 10. Cum faci diferențierea?!"

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră