luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dosar

146 articole
Eveniment

Mama șoferului drogat, dosar medical fiului

Mama șoferului drogat, dosar medical fiului. Strategia Mirunei Pascu, mama lui Vlad Pascu, șoferul drogat care a ucis doi tineri la 2 Mai, este să își scoată fiul din arest în baza unui dosar medical. Mama șoferului drogat, dosar medical fiului Informația apare în stenogramele din referatul de arestare al Mirunei Pascu, citat de G4Media. "VLAD: Mă trimite undeva că nu te ține aici după ce închide rechizitoriul. Citește și: Mama șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu le șantaja pe fetele din anturajul fiului ei, care se drogaseră la ea acasă, cu informații compromițătoare către presă. Soluția: să meargă la avocatul fiului ei PASCU MIRUNA: Vedem. Ți-am zis, eu vreau să-ți fac dosar medical să te trimită la (n.l. neinteligibil) Rahova. Să te trimită pe aici, pe Rahova. Vedem. VLAD: Pe Rahova? Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie PASCU MIRUNA: Da. Este centru de tratare de dependențe, dar vedem, ți-am zis că n-am… (n.l. neinteligibil, vorbesc suprapus) VLAD: (n.l. neinteligibil) cu dependențe și cu o boală, pe caz de boală să mă țină pe spital. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un portofel cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat PASCU MIRUNA: E cel mai bun centru…adică cel mai curat și așa, e cel pe care-l prezintă ăștia când vin oficial de afară. Dar îți repet, eu nu am prea multe relații în domeniu ăsta și nici prea multe cunoștințe. M-a ferit Dumnezeu… VLAD: Mbine… PASCU MIRUNA: Primul lucru pe care tre' să-l fac e să fac dosar medical. Cu siguranță tre' să-ți fac în primul rând dosar medical și dup-aia încet, încet. Tu cu cine mai ești acuma în camera aia?"

Mama șoferului drogat, dosar medical fiului (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Șoferul ucigaș, droguri cu știința mamei (sursa: Realitatea TV)
Eveniment

Șoferul ucigaș, droguri cu știința mamei

Șoferul ucigaș, droguri cu știința mamei. Unsprezece percheziţii au loc joi dimineaţă în Bucureşti. Citește și: Părinții tânărului șofer drogat Vlad Pascu, aduși la DIICOT pentru audieri. Sunt suspectați că au șantajat martori din dosarul fiului lor Sunt vizaţi adolescenţi din familii bogate care au vândut droguri în Capitală, dar şi pe litoral. Șoferul ucigaș, droguri cu știința mamei Cei vizaţi ar avea legătură cu Vlad Pascu, tânărul care, aflat sub influenţa drogurilor, a intrat cu maşina într-un grup de tineri la 2 Mai, ucigând doi dintre ei şi rănind alţi trei, afirmă surse apropiate anchetei, potrivit HotNews.ro. Surse apropiate anchetei au spus că într-una dintre cauze sunt implicaţi apropiaţi ai lui Vlad Pascu cu vârste cuprinse între 18 şi 20 de ani, care ar fi fost cazaţi în același loc pe litoral, existând probabilitatea să fi consumat împreună substanţe stupefiante înaintea accidentului. Citește și: Mama tânărului drogat care a ucis alți doi tineri lovindu-i cu mașina la 2 Mai, poze pe Instagram cu fiul său în care acesta se uita în gol și fuma De asemenea, este implicat şi distribuitorul lor. Într-o a doua cauză, este vizată mama lui Vlad Pascu, acuzaţiile în acest caz fiind de săvârşirea de infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei. Potrivit surselor citate, mama șoferului drogat ucigaș ar fi încercat să şantajeze martori din cauza privind drogurile în care e implicat fiul său. Dosarul a fost preluat de la procurorii constănțeni de DIICOT - Structura Centrală. Citește și: EXCLUSIV Tatăl șoferului drogat de la 2 Mai, rudă cu profesorul universitar Ilie Pascu de la Academia de Poliție, care a predat la Școala de Ofițeri Activi de la Băneasa încă din 1973 Jurnalista Sonia Simionov susține, într-o postare pe Facebook, că "Femeia ar fi pus casa la dispoziția fiului (Vlad Pascu - n.r.) să se drogheze cu cine vrea el și apoi i-ar fi șantajat prietenii la fel de drogați să-și țină gura.".

Prietena tânărului șofer drogat, dosar penal (sursa: Click)
Eveniment

Prietena tânărului șofer drogat, dosar penal

Prietena tânărului șofer drogat, dosar penal. Citește și: EXCLUSIV Parchetul General a pierdut pe drum două puncte de lucru ale firmei care deținea stația GPL din Crevedia. Nici un indiciu despre apariția flăcării sub prima cisternă explodată Pe 2 august a.c., pe rolul Tribunalului București a fost înregistrat un dosar penal care are ca obiect "lipsirea de libertate în mod ilegal". Prietena tânărului șofer drogat, dosar penal Sunt șapte inculpați în acest dosar. Printre aceștia, și Rebecca Ioana L., nimeni alta decât prietena "oxicomană" a lui Vlad Pascu, tânărul șofer drogat care a ucis doi studenți la 2 Mai după ce a intrat în plin într-un grup de pietoni. Citește și: Cine este prietena „oxicomană” a șoferului drogat care a ucis doi tineri la 2 Mai. Mama sa, funcționar public și „creator digital” Toți ceilalți șase inculpați ar face parte din anturajul Rebeccăi L. Împreună, cei șapte au atacat și sechestrat un tânăr pentru a-i fura "portofelul" cu Bitcoin, potrivit realitatea.net. Dosarul este în faza camerei preliminare și a avut un singur termen, pe 3 august a.c. Citește și: EXCLUSIV Tatăl șoferului drogat de la 2 Mai, rudă cu profesorul universitar Ilie Pascu de la Academia de Poliție, care a predat la Școala de Ofițeri Activi de la Băneasa încă din 1973 A.S.L., mama Rebeccăi, este angajată de mulți ani la Primăria unuia din sectoarele Capitalei. Aceasta ocupă funcția de consilier superior la Direcția Management și Resurse Umane. Pe rețelele de socializare, mama susține că este „creator digital”: pozează des în sălile de fitness, dar și în cluburi.

DIICOT, un nou dosar fără probe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

DIICOT, un nou dosar fără probe

DIICOT, un nou dosar fără probe. Procurorii DIICOT par să fi uitat de fondatorul asociațiilor EuroDemos și Kasta Morrely. DIICOT, un nou dosar fără probe La zece luni de când Morel Bolea a fost acuzat de trafic de minori, dosarul nu s-a mai clintit nici măcar un pas. Citește și: Spitalul Găești: un medic a consultat 26 de pacienți în trei ani. În februarie, managerul spitalului din Oradea spunea că cel puțin 10% din medicii spitalului puteau fi concediați Propunerea inițială de arestare făcută de procurori părea să indice că aceștia au probe solide cu privire la fapte ce nu permiteau lăsarea în libertate a lui Bolea. Acum s-a ajuns la situația în care acuzatul să facă glume pe seama acuzațiilor ce i se aduc, iar avocații săi, să se plângă de durata procedurilor. Surse apropiate anchetei spun că dosarul va fi „îngropat”, iar lipsa acțiunilor în cauză le susține aprecierea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șefii din Jandarmerie, ore suplimentare ilegal. Printre ei, colonelul Sindile (sursa: Inquam Photos/Liviu Florin Albei)
Eveniment

Șefii din Jandarmerie, ore suplimentare ilegal

Șefii din Jandarmerie, ore suplimentare ilegal. Generalul de brigadă Constantin Florea și coloneii Bogdan Enescu și Ionuț Cătălin Sindile au fost la un pas să scape de dosarul de corupție în care au fost urmăriți penal pentru că și-au aprobat și au încasat ilegal aproape 80.000 de lei pentru ore suplimentare. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Însă procurorii militari au cerut Curții Militare de Apel București să confirme redeschiderea urmăririi penale împotriva celor trei, după ce șefii DNA au infirmat inițial ordonanța procurorului de caz. Șefii din Jandarmerie, ore suplimentare ilegal Direcția Națională Anticorupție a anunțat la data de 24 septembrie 2020 că a început urmărirea penală împotriva a trei șefi din Jandarmeria Română care și-au aprobat ilegal plata orelor suplimentare de muncă. Citește și: EXCLUSIV Tânăra gravidă moartă la Botoșani a primit în spital doar ser fiziologic, No-Spa și Algocalmin, deși sângera masiv și fătul murise. Șapte ore nu s-a mai ocupat nimeni de ea În capul listei se afla colonelul Bogdan Enescu, pe atunci împuternicit la conducerea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Procurorii militari l-au acuzat de uzurparea funcției pentru că a aprobat, în perioada mai – iunie 2020, statele de plată și centralizatoarele lunare ale „orelor prestate suplimentar și ar fi încasat drepturi bănești în sumă de 36.068 lei, reprezentând ore suplimentare, aferente perioadei ianuarie – aprilie 2020”. Citește și: Cu câteva ore înainte de cumplitul accident din localitatea 2 Mai, tânărul șofer drogat a fost oprit de poliție, care însă l-a lăsat să plece fără să-l testeze dacă a consumat droguri Mai mult, spun procurorii, efectuarea orelor suplimentare nu a fost dispusă de șefii ierarhici superior, cum cere legea. Sindile, omul de pe 10 august Generalul de brigadă Constantin Florea, protejatul pesedistului Mihai Fifor și fost șef al Jandarmeriei Române, a primit ilegal suma de 15.619 lei pentru orele suplimentare de muncă. Plata acestora i-a fost aprobată de colonel Bogdan Enescu, care atunci când s-ar fi prestat orele suplimentare de muncă se afla la conducerea Inspectoratului de Jandarmi Ilfov. Citește și: Tânărul șofer drogat care a ucis la 2 Mai a fost prins cu cannabis de DIICOT anul trecut. Procurorii, însă, au renunțat la urmărirea penală invocând cantitatea mică În perioada septebrie 2018 – martie 2019, la conducerea Jandarmeriei Române se afla colonelul Ionuț Cătălin Sindile, inculpat și în Dosarul „10 August”. La un an de la plecarea din funcție, colonelul Sindile a cerut plata orele suplimentare. Citește și: Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș, rechin imobiliar care a amenințat-o cu moartea pentru un teren, spune Monica Tatoiu, care susține că a avut un proces cu Pascu senior „În baza aprobării documentelor de către suspectul Enescu Bogdan, (deși acesta din urmă, la data efectuării orelor suplimentare, îndeplinea funcția de inspector șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Ilfov, fiind în subordinea nemijlocită a solicitantului), (Sindile - n.r.) ar fi încasat, în luna iulie 2020, drepturi bănești în sumă de 28.165 lei”, se menționează în comunicatul DNA. I-a răpus pensia la 50 de ani De la începerea anchetei au trecut aproape trei ani, timp în care ancheta DNA a stagnat. De pe site-ul Curții Militare de Apel București aflăm că procurorii militari au cerut „confimare redeschidere urmărire penală (art. 335 alin. 4 NCPP) Ordonanţa nr. 169/C1/21.VIII.2023, prin care procurorul-şef adj. al Dir. Naţ. Anticorupţie a dispus infirmarea parţială a Ordonanţei nr. 69/P/2020 din 20.II.2023 şi redeschiderea urm. pen. priv. pe susp”. Se cere redeschiderea dosarului orelor suplimentare la Jandarmerie (sursa: portal.just.ro) Între timp, generalul de brigadă Constantin Florea a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis, printr-un decret emis la data de 10 ianuarie 2023. Trecerea în rezervă i-a adus lui Florea o pensie specială. Citește și: Mama tânărului drogat care a ucis alți doi tineri lovindu-i cu mașina la 2 Mai, poze pe Instagram cu fiul său în care acesta se uita în gol și fuma Colonelul Bogdan Enescu (50 de ani) a fost trecut în recent în rezervă și este și el beneficiarul unei pensii speciale. Colonelul în rezervă Ionuț Cătălin Sindile, un alt pensionat special, este unul dintre cei care au ordonat și condus intervenția în forță a jandarmilor la protestul din 10 august 2018. Parchetul militar îl cercetează pentru abuz în serviciu în dosarul „10 August”.

Șoferul drogat ucigaș, iertat de DIICOT (sursa: Instagram/mirunapascu)
Eveniment

Șoferul drogat ucigaș, iertat de DIICOT

Șoferul drogat ucigaș, iertat de DIICOT. Pe 10 ianuarie a.c., Tribunalul București a decis, la cererea DIICOT, ca în cazul lui Matei Vlad Pascu să se renunțe la urmărirea penală pentru posesie de droguri. Șoferul drogat ucigaș, iertat de DIICOT Informația a fost făcută publică duminică seara de avocata Elenina Nicuț pe contul său de Facebook și poate fi verificată independent pe portalul instanțelor de judecată. Citește și: GALERIE FOTO Puștiul de bani gata drogat care a omorât doi tineri cu mașina și a rănit alți trei la 2 Mai se lăuda pe Instagram cu teancuri de bani, bijuterii, ceas Rolex, bolizi de lux Conform acestui portal, Tribunalul București "Confirmă ordonanța nr. 959/D/P/2022 din 21.12.2022 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală – Secția de Combatere a Traficului de Droguri prin care s-a dispus renunțarea la urmărire penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu" în cazul lui Matei Vlad Pascu. Citește și: Tatăl fetei omorâte în accidentul de la 2 Mai: Mulţumim Poliţiei Române. Nu m-a contactat nimeni să ne spună ”Fata dumneavoastră a păţit ceva” Așadar, DIICOT i-a "albit" dosarul penal al lui Matei Vlad Pascu chiar înaintea Crăciunului din 2022. Judecătorii nu au văzut "pericol social ridicat" Potrivit motivării judecătorilor, "coroborând procesul-verbal de depistare întocmit la data de 03.02.2022 cu concluziile raportului de constatare tehnico – științifică, judecătorul de cameră preliminară constată că intimatul (...) a deținut, în vederea consumului, 0,68 g cannabis faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere fără drept de droguri de risc pentru consum propriu (...), sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Citește și: Mama tânărului drogat care a ucis alți doi tineri lovindu-i cu mașina la 2 Mai, poze pe Instagram cu fiul său în care acesta se uita în gol și fuma Prin raportare la limitele pedepsei prevăzute de lege, în cauză se poate dispune renunțarea la urmărirea penală, urmând ca în continuare judecătorul să analizeze dacă există sau nu un interes public în urmărirea faptei (...). Așadar, urmările care s-ar fi putut produce din perspectiva afectării sănătății publice au fost reduse, elementul material (deținere) nefiind în măsură să releve un mod elaborat de comitere a faptei, prin mijloace de natură să indice un pericol social ridicat. În aceste condiții, consideră și judecătorul că eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfășurarea procesului penal ar fi disproporționate prin raportare la gravitatea concretă a faptei, iar cheltuielile ce ar urma să fie avansate ar putea fi canalizate spre cercetarea unor fapte cu urmări mai grave. Văzând considerentele expuse, raportat şi la persoana intimatului, apreciind că nu există un interes public în urmărirea faptei (...)".

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Investigații

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită. Politicianul se află în centrul primului scandal din coaliția de guvernare, după ce premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, a refuzat să-l numească în funcția de secretar general al Guvernului. Numele liberalului apare în dosarul de corupție al lui Horea Uioreanu, fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, condamnat în ianuarie 2018 la cinci ani și zece luni de închisoare. Procurorii DNA l-au suspectat pe Mircea Abrudean de dare de mită, după ce i-a promis lui Horea Uioreanu 10% din valoarea contractelor publice de proiectare și consultanță pe care urma să le primească de la Consiliul Județean Cluj. Dosarul a fost clasat după trei ani și jumătate de anchetă, ocazie cu care liberalul Abrudean a scăpat de problemele cu legea. Numai slujbe politice încă din facultate Liberalul Mircea Abrudean (39 de ani) a intrat în câmpul muncii în anul 2004, la vârsta de 20 de ani, direct de pe băncile facultății. Era în anul doi la facultate, atunci când a prins primul post la stat, direct la cabinetul președintelui Consilului Județean Cluj de atunci, Marius Nicoară. Patru ani mai târziu, liberalul Marius Nicoară a ajuns senator de Cluj, iar Mircea Abrudean i-a devenit șef de cabinet. Dar tânărul liberal a înțeles rapid cum merg lucrurile în politică. Așa că, în paralel, s-a ocupat și de firma Siab Development la care era administrator și asociat alături de Alexandru Gabriel Simu. Începând cu anul 2014, cariera sa politică a intrat într-un con de umbră, dar tânărul liberal a continuat să se ocupe de afaceri. Cu statul, ca orice liberal care se respectă. Din referatul de arestare al liberalului Horea Uioreanu aflăm modul în care a înțeles Mircea Abrudean să facă afaceri pe bani publici. Zece milioane de euro, 10% șpaga Procurorii susțin că, în anul 2014, la nivelul Consiliului Județean Cluj se afla în derulare "proiectul de modernizare a unor drumuri judeţene" în valoare de 10.000.000 euro, finanţat prin Programul Operaţional Regional. Acest proiect viza reabilitarea a nouă drumuri județene. "Proiectul a fost iniţiat urmare a propunerii făcute de suspectul Abrudean Mircea, asociat şi administrator la SC Siab Development SRL Cluj Napoca, apropiat al preşedintelui CJ Cluj. Astfel, în cursul lunii octombrie 2013 acesta a propus suspectului Uioreanu Horea Dorin demararea proiectului, oferindu-se să realizeze prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţine lucrările de proiectare şi studii de fezabilitate. Interesul legat de demararea acestui proiect viza obţinerea contractelor şi supraevaluarea costurilor legate de întocmirea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate, sens în care, Abrudean Mircea a propus preşedintelui CJ Cluj remiterea unui procent de 10% din valoarea contractelor la încasarea lor", susțin procurorii anticorupție. Contractele, trucate și umflate Ancheta procurorilor DNA arată că Horea Uioreanu, președintele CJ Cluj, s-a înțeles cu mai mulți subalterni, inclusiv cu colegul său de partid, Mircea Abrudean, cărora le-a trasat sarcini pentru a stabili cele nouă drumuri care urmau să fie modernizate. Ulterior, după ce sau fost selectate cele nouă drumuri, s-a decis ca lucrările de "proiectarea, consultanţa şi execuţia lucrărilor urma să se realizeze cu implicarea societăţilor Siab Development SRL, Napotech SRL aparţinând lui Abrudean Mircea şi Eurodrum Com SRL aparţinând lui Lola Liviu Laurenţiu, societate la care Bota Iosif Liviu are calitatea de angajat". Pentru a crește valoarea contractelor, respectiv a șpăgii care urma să fie încasată de Uioreanu, s-a decis ca realizarea studiilor și a proiectelor tehnice să fie contractate separat. "Dacă iniţial costurile pentru aceste lucrări erau estimate la 105.000 euro, după divizare, când au decis încheierea separată de contracte, suma ce urma a fi încasată a crescut la 240.000 euro pentru aceeaşi activitate realizată, ceea ce însemna că suma ce urma a fi remisă preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea pentru alocarea preferenţială şi în acest condiţii a contractelor se ridica la 24.000 de euro, reprezentând procentul de 10% anterior negociat cu Abrudean Mircea", au arătat procurorii. Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită Un alt aspect interesant scos în evidență de procurori este faptul că, deşi proiectul a fost demarat la începutul anului 2014, Mircea Abrudean, Gavrilă Iuga și Laurențiu Lola au început întocmirea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate încă din noiembrie 2013, având asigurată obţinerea contractelor chiar anterior declanşării procedurii de atribuire. Speța în care a fost implicat liberalul Mircea Abrudean a fost disjunsă din dosarul lui Horea Uioreanu pentru a fi anchetată separat. Astfel, Mircea Abrudean a fost cercetat pentru dare de mită. Dar după trei ani și jumătate de investigații, procurorii anticorupție au decis să claseze dosarul din lipsă de probe. Nu la fel de norocos a fost colegul său de partid, Horea Uioreanu. În ianuarie 2018, Uioreanu a fost condamnat la cinci ani și zece luni de închisoare de judecătorii de la Curtea de Apel Cluj pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă la spălare de bani. El a fost încarcerat atunci în Penitenciarul Gherla, iar în 5 aprilie 2019 a fost transferat la Penitenciarul Baia Mare. În aprilie 2020, Uioreanu a fost eliberat condiționat din penitenciar. De la prefectura Cluj, în Guvern Mircea Abrudean a revenit pe scena politică din Cluj în anul 2017, atunci când a fost numit președinte al Consiliului de Administrație al Tetarom SA, companie care deținea Parcul Industrial Cluj. Apoi, în decembrie 2019, a fost angajat pentru o scurtă perioadă de timp pe funcția de consilier superior la Serviciului de Informare și Relații Publice al Primăriei Câmpia Turzii. Din această funcție a fost numit prefect al Județului Cluj de premierul Ludovic Orban. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat În ianuarie 2021, a fost adus la București pentru a ocupa funcția de secretar general adjunct al Guvernului. Apoi, din decembrie 2021, a fost numit șeful Cancelariei Prim-ministrului Nicolae Ciucă. Totodată, a deținut și funcția de președinte al Comisiei de examinare a investițiilor străine directe, organism care autorizează sau respinge investițiile străine din punct de vedere al impactului la adresa securității naționale. Pentru a ocupa aceste ultime funcții publice, Mircea Abrudean avea nevoie obligatoriu de aviz ORNISS pentru a putea avea acces la documentele secrete. Ciolacu invocă note de la servicii În urma negocierilor politice privind împărțirea funcțiilor în cadrul coaliției de guvernare, liberalii au obținut pentru Mircea Abrudean funcția de secretar general al Guvernului. Adică cea mai importantă funcție din guvern. De ce este cea mai importantă? Pentru că Secretariatul General al Guvernului asigură derularea operaţiunilor tehnice şi de strategie aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice. Mai mult, transmite toate actele normative emise de Guvern spre publicare în Monitorul Oficial. Însă premierul Marcel Ciolacu refuză să îl numească în funcție. Motiv pentru care a fost declanșat primul scandal în coaliție. În urma scandalului public, social – democrații au anunțat pe surse că serviciile secrete de informații nu recomandă numirea liberalului Abrudean în această funcție importantă, mai ales că nu ar deține certificat ORNISS pentru a avea acces la documente secrete. Ceea ce poate fi doar un pretext pentru a refuza numirea.

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case. Senatorul Radu Oprea, noul ministru al Economiei, este unul dintre politicienii milionari din curtea PSD care a avut probleme cu legea. A fost acuzat de evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani în 2016, dar ancheta a fost îngropată la Parchetul General. Cu cinci ani înainte de a fi pus sub acuzare, senatorul Radu Oprea avea zece case în Prahova, șapte terenuri și părți sociale la 13 societăți comerciale. O parte dintre aceste societăți primiseră împrumuturi de peste 900.000 de euro de la Oprea. După ce a avut probleme cu legea, senatorul Radu Oprea a început să scape de mai toate bunurile aflate pe numele său. Ministrul milionar nu a menționat cui și sub ce formă a înstrăinat părțile sociale deținute la 11 societăți și o parte din imobilele sale. Culmea, ministrul Economiei românești nu mai are nici conturi bancare. De la ApR, la PSD, după zece ani Radu Ștefan Oprea a cochetat cu afacerile și politica imediat după Revoluție. În anul 1990, administra o mică firmă din Ploiești. Câțiva ani mai târziu, în 1997, și-a început cariera politică la Alianța pentru România (ApR), partid politic înființat în acel an de Teodor Meleșcanu. Pe atunci era vicepreședinte ApR și președinte al organizației naționale de tineret. Un an mai târziu avea să ajungă director la SF BAU SRL, o companie membră a grupului austriac Strabag. De acolo, a ajuns administrator la grupul de firme Urban ICIM Ploiești. În anul 2007 a devenit membru al PSD Prahova, filială condusă pe atunci de controversatul Mircea Cosma, implicat în mai multe dosare de corupție în calitate de președinte al Consiliului Județean Prahova. Apoi, după alți doi ani, organizația lui Mircea Cosma l-a susținut pentru a ocupa funcția de prefect al județului Prahova. Pentru a putea fi numit prefect, pesedistul Mircea Cosma l-a angajat pe funcția de director adjunct la Direcția de Integrare Europeană a Consiliului Județean Prahova. Funcție care nu a fost menționată în CV-ul său. Zece case, șapte terenuri O dată angajat ca director adjunct, Radu Oprea a fost obligat să depună prima declarație de avere în februarie 2009. În acest document a menționat că deține singur sau în comun șapte terenuri și zece locuințe în Prahova. Mai mult, cu un an înainte, adică în 2008, vânduse un alt teren cu suma de 175.000 de euro firmei Urban Electric, una dintre societățile la care era asociat. Pe atunci avea părți sociale la Urban Electric (50%), Urban Office (45%), Urban Servicii (30%), Urban Hoteluri și Restaurante (50%), RPM Development (50%), MBTT Development (35%), SAR Imobiliar (25%), City Imobiliar (28,4%), Betonmyx Serv (33,4%), Urban Consult (50%), Eco Burn (25%), Agrozootehnica Vlădeni (50%), Urban Property Development (50%). Prin firma Urban Electric deținea și societatea ICIM SA. Împrumut dat de un milion de euro Tot în 2009 a menționat că a împrumutat cinci dintre aceste societăți și pe Corneliu Navolman. A declarat că împrumutase firmele RPM Development, Urban Consult, Urban Servicii, Urban Electric și City Imobiliare cu aproape 460.000 de lei și peste 791.000 de euro. Lui Corneliu Navolman i-a dat împrumut 35.000 de euro. În total: 926.000 de euro. Tot atunci, avea datorii de peste 301.000 lei și 256.000 de euro la bănci. Însă avea o asigurare de viață de 216.000 de euro, în timp ce în conturi avea 5.000 de euro și 4.000 de dolari. La capitolul venituri a menționat salariul de aproape 8.000 lei anual pentru funcția de director general la Urban Electric, societatea la care era angajată și soția sa pe funcția de inginer. În plus, a încasat 21.000 de lei din închirierea unui apartament și dividende de 347.000 de lei de la RPM Development și Urban Office. Primul mandat de senator, o nouă vilă Radu Oprea a depus o nouă declarație de avere în 2012, an în care a candidat din partea PSD Prahova pentru primul său mandat de senator. Atunci mai avea cinci locuințe și trei terenuri. O altă locuință a fost cedată prin partaj voluntar lui Nicolae Cătălin Avram. Alta i-a fost vândută lui Marius Costin Georgescu, cu 93.000 de euro. Din declarațiile de avere a dispărut compania Agrozootehnica, dar a apărut firma Emal SRL. Totodată, a menționat că și-a cedat părțile sociale de la Urban Electric unei anume Valentina Harpău pentru suma de 265.000 lei. După ce a ajuns senator, în anul 2013, și-a mai cumpărat o vilă de 156 mp. În plus a devenit asociat la Teatrul de Bere SRL. În anul 2014, a menționat că a vândut o garsonieră cu 19.000 de euro Marilenei Chiva. Totodată, i-a fost restituit un împrumut de peste 31.000 de lei dat firmei Principal Property Development. Din declarația de avere depusă în 2014 îi dispare firma RPM Development, dar apar altele două, noi: Cordi Instal Servicii și Estate Aricești Imob. Dosar îngropat de peste șapte ani Sediile firmelor care făceau parte din grupul Urban, al cărui fondator a fost senatorul PSD Radu Oprea, au fost percheziționate de procurori în septembrie 2014. În declarația de avere din anul 2015, Oprea nu mai avea nici un teren. Însă a menționat că două dintre acestea fuseseră vândute tatălui său, Nicolae Oprea, cu 31.400 euro. Totodată, îi cedase soției sale, în urma unui partaj voluntar, vila de 156 mp. Din declarația de avere a dispărut și firma Berăria Teatrului. Dar mai avea alte 11 societăți În ianurie 2016, senatorul Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. El a fost trimis în judecată alături de partenerul său de afaceri, Mihai Ștefănescu, și firmele Urban Electric și ICIM. Procurorii au estimat prejudiciul la 220.000 de lei. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat Potrivit rechizitoriului procurorilor, citat de mediafax.ro, Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu, administratori ai firmelor Urban Electric şi ICIM, au ajutat societăţile comerciale M. SRL şi SSWA SRL, precum şi pe reprezentanţii legali sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive. Dosarul a ajuns în camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 26 februarie 2016, judecătorii au constatat o serie de neregularități în rechizitoriu. Motiv pentru care a trimis dosarul înapoi la procuror. De atunci dosarul a fost îngropat la Parchetul General. Ministrul Economiei a "pierdut" zece case O dată cu apariția problemelor cu justiția, Radu Oprea a început să își înstrăineze averea. De exemplu, în declarația de avere depusă în 2016 mai avea doar un apartament pe care îl deținea împreună cu soția sa. Cu partenerul său, Mihai Ștefănescu, mai avea la comun două imobile. Casa cedată soției sale a fost vândută cu 620.200 familiei Răileanu. De la firmele pe care le împrumutase avea de recuperat în jur de 3,2 milioane lei. Din declarația de avere i-au dispărut cinci societăți. Nu a menționat cui și cu cât a cedat părțile sociale. În 2017 a mai scăpat de societatea Urban Fine Food, i s-a redus și suma pe care o avea împrumutată la firme. Atunci nu mai avea conturi bancare. Doi ani mai târziu, s-a evaporat și firma Estate Aricești Imob. Nu a menționat de la cine și ce sumă a încasat pe părțile sociale. În prezent, firma dispărută este deținută în mod egal de Daniela Anca Țurcanu și Anca Maria Georgescu. De administarea firmei se ocupă Cornelia Anghelache. Firma a avut în ultimii trei ani fiscali un profit cumulat de peste 862.000 lei. A ajuns "sărac" Radu Oprea și partenerul său de afaceri au vândut în 2019 unul dintre imobile cu suma de 927.000 lei lui Marius Alexandru Soare. A scăpat de creditul de aproape 300.000 lei și a mai rămas doar cu cel în euro. Ultima declarație de avere depusă în anul 2022 de Radu Oprea arată că mai deținea un apartament împreună cu soția și o vilă împreună cu partenerul său. Tot cu Mihai Ștefănescu mai are un la comun un teren de 440 mp. Oficial, mai deține doar 42,5% din firma City Imobiliar de la care avea de recuperat un împrumut de 2,94 milioane lei. Totodată, trebuie să returneze un credit de 256.000 de euro până în 2031. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Radu Oprea, dar acesta nu a răspuns.

Chirica, judecat de soția colaboratorului Primăriei (sursa: Facebook/Mihai Chirica)
Eveniment

Chirica, judecat de soția colaboratorului Primăriei

Chirica, judecat de soția colaboratorului Primăriei. Singurul dosar în care Mihai Chirica a fost trimis în judecată de DNA Iași este judecat în Cameră Preliminară de judecătoarea Alina Codreanu, al cărei soț, arhitectul Mihai Codreanu, a încasat bani grei de la Primăria Iași pentru realizarea unor planuri urbanistice în beneficiul municipalității, arată Dezvăluirea. Chirica, judecat de soția colaboratorului Primăriei Mai mult decât atât, cu sprijinul lui Mihai Chirica, Codreanu ocupă un loc în comisia de oportunitate, de pe lângă Consiliul Local, adică entitatea care emite primele avize pentru marile planuri urbanistice (blocuri de locuințe, spații de producție și comerciale etc.). În plus, firmele de arhitectură ale lui Codreanu realizează contra cost pentru marii dezvoltatori proiecte și planuri urbanistice care au nevoie de avize semnate de Chirica, dar și de votul consilierilor locali fideli primarului. Cu toate acestea, Alina Codreanu nu s-a gândit până acum să se abțină în acest dosar de corupție, în condițiile în care până acum s-au scurs două termene de judecată. Este vorba despre dosarul "Flux", în care Mihai Chirica, Gabriel Harabagiu și altii sunt acuzați că au emis ilegal certificatul de edificare pentru clădirea pe care firma afaceristului Gheorghe Cheșcu a ridicat-o în Tătărași. Citește și: Interlopul Vandam, lăsat în libertate de sora judecătoare a unui prieten al interlopului. Vandam trăsese cu pistolul pe stradă, judecătoarea Grancea a considerat că nu este pericol public Magistrații Tribunalului au decis deja că poate să înceapă judecată pe fond. Pentru că vor să trimită dosarul înapoi la DNA, Chirica și ceilalți inculpati au făcut contestație la Curte de Apel Iași. La începutul lunii iunie, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Iași la un complet de judecată condus de Alina Codreanu, soția arhitectului Mihai Codreanu.

Probabil cel mai bine plătit bugetar: Marian Enache, încadrat în poză de foștii colegi de partid Năstase și Văcăroiu Foto: Pro TV
Politică

Probabil cel mai bine plătit bugetar

Probabil cel mai bine plătit bugetar este un revoluționar de Vaslui, lansat politic de Ion Iliescu și judecător la CCR din 2016. Avocatul Marian Enache este acum chiar președintele CCR. Probabil cel mai bine plătit bugetar Statul român îi plătește un salariu și două pensii, ambele speciale. În total, de la stat, el încasează circa 880.000 de lei pe an: salariu de judecător la CCR, 374.725 lei, pensia de judecător - 438965 lei și cea de deputat - 55.536 de lei. O declarație de avere din 2018 arată că el a încasat, în 2017, și pensie de avocat - 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar - 12.492 de lei. Marian Enache era avocat la Vaslui, dar, după 1990, a fost membru CPUN și a fost preluat de Ion Iliescu, care l-a susținut să fie parlamentar, consilier prezidențial și apoi ambasador în Republica Moldova. „Dan Voiculescu l-a cooptat pentru scurtă vreme în Partidul Conservator. Gabriel Oprea l-a recuperat şi i-a oferit un loc eligibil pe listele UNPR la alegerile din 2012. Liviu Dragnea l-a propulsat la CCR”, a scris jurnalistul Sebastian Zachmann pe blogul său. Enache a fost deputat FSN in 1990-1992 si PDSR in 1996-2000. Însă, în 1997 a părăsit PDSR și a trecut la ApR, formațiunea lui Teodor Meleșcanu. În 2012 a ajuns deputat din nou, de data aceasta pe listele UNPR, partidul lui Gabriel Oprea. Critic cu pensiile speciale ale altora „Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, a arătat Europa Liberă. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora „Omul a avut un dosar de rețea, asta înseamnă că a fost recrutat de Securitate ca informator. Nu știm însă care a fost natura acestei recrutări, când și în ce context a avut ea loc. Prin urmare, nu avem posibilitatea și nici nu este etic să speculăm asupra naturii acestei colaborări”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Demetriade, istoric și consilier superior la CNSAS. În septembrie 2022, el spunea, că, în afară de magistrați, „pentru restul pensiilor speciale, o decizie a CCR trebuie să fie și adecvată. Voi urmări ca deciziile CCR să fie adecvate și realităților socio – economice, fără a încălca prevederile constituționale și legile. În general, trebuie să avem decizii echilibrate și cu măsură. La militari, lucrurile trebuie chibzuite. Și la adoptarea legilor și la pronunțarea deciziilor. Pentru militari, Legiuitorul trebuie să se gândească foarte bine dacă nu este justificat să aibă pensii, indemnizații”.

Viitorul premier PSD, desemnat în ziua comemorării mineriadei Foto: PSD
Politică

Viitorul premier PSD, ziua comemorării mineriadei

Simbolic, viitorul premier PSD va fi desemnat în ziua comemorării mineriadei: la 13 iunie 1990, regimul Iliescu a început evacuarea cu forța a ultimilor manifestanți aflați în Piața Universității. În consecință, au izbucnit confruntări în protestatarii anti-Iliescu și forțele de ordine. În seara zilei de 13 iunie, la apelul lui Ion Iliescu - „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită” - minerii au plecat spre București. Au urmat două zile de violențe, orchestrate și sprijinite de puterea politică, împotriva studenților, a partidelor de opoziție și a presei independente. La 15 iunie 1990, Iliescu le-a mulțumit minerilor, iar aceștia s-au întors în Valea Jiului. Bilanţul oficial al morţilor este de 6, dintre care 4 prin împuşcare, iar al răniţilor - de câteva sute. Sute de persoane au fost reținute abuziv timp de mai multe zile. Viitorul premier PSD, desemnat în ziua comemorării mineriadei România a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru tergiversarea acestui dosar. Potrivit deciziei CEDO, "toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutive ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante". La 33 de ani de la aceste fapte, procurorii încă lucrează la dosarul Mineriadei în care este pusă sub acuzare conducerea politică de la acel moment, în frunte cu fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman. Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată în 2017. Mai bine de doi ani a stat în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au hotărât că ancheta nu este completă și trebuie retrimisă magistraților de la Parchetul General – este vorba de procurorii militari. Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora. Pe 10 decembrie 2020, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Procurorul care instrumenta dosarul s-a pensionat în martie 2023 Dosarul se află în lucru la Parchet, după aproape trei ani. În februarie 2023, o victimă a minerilor scria pe Facebook că a fost rechemată la audieri, la Parchet. Procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, care a instrumentat dosarul Revoluției, s-a pensionat la 15 martie 2023, după trei ani la conducerea Secției Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cătălin Pițu, fost șef al parchetelor militare, cel care a instrumentat dosarul Mineriadei „Sistemul nostru de justiție este construit, astfel încât astfel de cazuri nu pot fi judecate, într-un ritm atât de rapid… Nu știu ce să spun. Dumnezeu știe cât vor mai trăi inculpații și care este viitorul dosarului”, spunea el în aprilie 2023, pentru Euronews. Pițu este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Ecologice București și deține un master în ”Securitate Judiciară” obținut la Facultatea de Științe Juridice din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani

Pedeapsă - un an, proces - nouă ani (sursa: caploiesti.ro)
Justiție

Pedeapsă - un an, proces - nouă ani

Pedeapsă - un an, proces - nouă ani. Ion P. şi soţia lui au fost reclamaţi în februarie 2011 că, în perioada august – octombrie 2009, ar fi cumpărat marfă de la o firmă plătind-o cu trei file cec în valoare totală de aproape 70.000 lei, fără acoperire. Pedeapsă - un an, proces - nouă ani În 2019, trecuseră deja zece ani de la comiterea faptei, deci răspunderea penală era deja prescrisă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Soţii P. au fost achitaţi de acuzaţia de înşelăciune şi s-a constatat prescrierea pentru acuzaţia de folosire de cecuri fără acoperire. Citește și: Cât plătea Dan Diaconescu pentru sex cu minore gemene: 300-400 de lei pe partidă. Fostul jurnalist a fost prins din întâmplare: s-au găsit înregistrări într-un telefon dintr-o speță de furt De la începerea urmăririi penale şi până la pronunţarea sentinţei definitive a Curţii de Apel Ploieşti (foto) trecuseră opt ani, opt luni şi cinci zile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc spion (sursa: Facebook/Ambasada Rusiei în România)
Investigații

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion"

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion". Cristian Dumitru Bălan, considerat "creierul" șpăgii de 22,4 milioane cerute pentru închirierea spațiilor de pe Aeroportul Otopeni, este văzut drept o legendă vie a spionajului românesc de către afaceristul Radu Laurențiu Tănăsescu, unul dintre inculpații în dosarul de corupție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Legenda vie" a SIE se lăuda într-o convorbire telefonică că este un apropiat al Ambasadei Rusiei de la București, care ar fi înlăturat de pe internet un articol de presă compromițător despre el. Numele controversatului Cristian Dumitru Bălan apare în șase societăți înregistrate în România, din care doar una este în funcțiune. Printre foștii asociați se află Alexandru Cătălin Macovei, ex-președinte al Agenției Naționale de Integritate, dar și afaceristul Cezar Florin Golumbeanu, trimis în judecată de DIICOT pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Fetișul Mikonos La finalul lunii martie a.c., procurorii DNA i-au reținut pentru 24 de ore pe George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, și pe afaceriștii Cristian Dumitru Bălan, Radu Laurențiu Tănăsescu și Cătălin Lăscuț. Motivul: Cristian Dumitru Bălan ar fi cerut direct și prin intermediul directorului George Alexandru Ivan o șpagă de 22,4 milioane de euro pentru a facilita închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni. Intercepările din dosarul de corupție arată o Românie paralelă, controlată de afaceriști meschini care învârt zeci de milioane de euro sub ceea ce pare a fi protecția rezerviștilor din serviciile secrete românești. O lume în care se devoalează povești cu "spioni" români care ar fi sub protectoratul Ambasadei Rusiei de la București. Într-una dintre discuțiile interceptate de procurori, Radu Laurențiu Tănăsescu, directorul și unul dintre asociații companiei Millenium Pro Design, îi povestește lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, că și-a petrecut una dintre vacanțe la Mikonos, nu la Saint – Tropez, alături de Cristian Dumitru Bălan. Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion" În timpul discuției, directorul Hardan Saadeh își întreabă interlocutorul cu ce se ocupă mai exact Cristian Bălan, deși părea că îl cunoaște destul de bine. Directorul Tănăsescu îi spune că Bălan a lucrat în Serviciul de Informații Externe, acolo unde făcea parte dintr-un grup care a părăsit sistemul pentru a se dedica afacerilor în Viena, cunoscută drept capitala mondială a spionilor. Tănăsescu adaugă că România a avut o echipă de 15-20 de agenți în stilul lui James Bond care s-au ocupat cu crime plătite și au dărâmat guverne. "Au grupul ăla! Fond de investiții cu nu știu ce, sunt niște securiști periculoși, ei mai au niște firme, de exemplu… ca să înțelegi… ă… nu știu dacă știi că România a avut o echipă de 15-20 de James-i Bonzi, care au renunțat la ei… agenții ăia! Crime plătite, nu știu ce, dărâmări de guverne", descrie grupul Tănăsescu, potrivit interceptărilor din dosar. Deși la un moment dat părea neinteresat despre activitatea spionilor români, Hardan Saadeh a încercat să mai stoarcă câteva informații despre activitatea acestora de la Tănăsescu. Într-un final îi spune că Cristian Dumitru Bălan "e pericol! Ăla te bagă la portbagaj, mori sigur. Dacă n-ai…". Pălăvrăgeală de escroci Ca orice "spion" de talie internțională care se respectă, Cristian Dumitru Bălan și-a devoalat într-o convorbire telefonică legătura cu Ambasada Rusiei de la București. Cui i-a povestit despre conexiunile sale cu rușii? Chiar lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, cel care nu părea interesat de activitatea acestuia. De exemplu, într-una din convorbiri, "spionul" Bălan îi spunea lui Saadeh, martor în dosarul de corupție, că este apropiat de Ambasada Rusiei în România. Pentru a-și întâri spusele, i-a dat ca exemplu faptul că rușii au "înlăturat de pe internet un articol de presă compromiţător pentru sine prin această relaţie cu ambasada". Articolul cu pricina l-a deranjat atât de tare pe "spionul" Bălan încât le-a spus celor care știau de subiect: "Bă! Creanța mea morală, pe subiect, e la nașul fetelor. E la ambasadă, la ruși. Dacă voi scăpați de ăștia, sunteți campioni mondiali.". Ulterior i s-a destăinuit lui Saadeh că "prietenii" de la Ambasada Rusiei l-au asigurat că nu va mai avea probleme. Serviabil ca întotdeauna, dar aparent deloc neinteresat, Hardan Saadeh l-a întrebat la finalul discuției dacă vrea să îl ducă undeva. Afacerist de carton Chiar dacă pare că Cristian Dumitru Bălan este influent, afacerile sale au eșuat rând pe rând. Numele lui Bălan apare ca asociat în șase firme. Cinci au fost radiate de la Registrul Comerțului, iar cea de a șasea nu a avut activitate în anul fiscal 2021. Cristian Bălan a fost asociat cu Alina Bianca Bălan în firmele Bucur Techno Plus Exim SRL și Bucur Tehno Plus. Prima avea ca obiect de activitate comercializarea materialului lemnos și construcții, iar cea de-a doua, doar construcții. Ambele au fost radiate în anul 2002. Alte două societăți controlate de Cristian Bălan, Scwartzpunct Import-Export și Ximpo Trans, au fost radiate în 2002, respectiv 2007. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici O altă societatea în care Cristian Bălan a fost asociat este Romconnection Trade Consulting, firmă înființată în anul 2013. Ceilalți patru parteneri de afaceri au fost Cristian George Badea, Neculai Roșca, Alexandru Cătălin Macovei, fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, dar și Cezar Florin Golumbeanu. Ultimul a fost acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani de procurori DIICOT în același dosar în care a fost arestat Călin Tatomir, fostul director al Microsoft România. Singura firmă activă în care Bălan apare ca asociat cu 15% este Cloud Grid SRL, care are ca obiect de activitate dezvoltarea de soft-uri. Restul părților sociale sunt deținute de Gabriel Ovidiu Neacșu. Această societate nu a raportat angajați sau vreo activitate comercială în anul fiscal 2021.

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni (sursa: Realitatea TV)
Politică

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni. Europarlamentarul susține că se încearcă compromiterea sa prin cazul potențialelor șpăgi din dosarul spațiilor comerciale de pe aeroportul Otopeni. Politicianul a dat vina pe cei care vor să vină la putere și pe instituții "oculte", care îl vor redus la tăcere. Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni Ar fi vorba de o nemulțumire "față de intervențiile avute la Bruxelles". "Pe unii îi deranjează prezența mea în spațiul public", a spus Rareș Bogdan la Realitatea TV. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Se spune că Bălan (un presupus intermediar al șpăgilor, Cristian Dumitru Bălan – n.rr.) te-a denunțat că ai cerut șpagă", i s-a adresat Victor Ciutacu lui Rareș Bogdan la România TV, alt post pe care politicianul și-a spus versiunea față de zvonurile vehiculate. "Cineva încercă denigrarea mea. Poți să zici despre Rareș Bogdan orice, că mă îmbrac nu știu cum, că port batistuță, că n-am păr. Dar eu am ce îmi trebuie. Oricine mă cunoaște știe că am din ce să trăiesc…", a răspuns europarlamentarul. "Eu n-am cerut nimic" "Excluzi că cineva ar fi putut face un denunț pe numele tău după modelul DNA?", a replicat Ciutacu. Rareș Bogdan a răspuns că "ar trebui să existe o sămânță de adevăr" pentru asta, și nu ar fi cazul. Europarlamentarul s-a referit la "jurnaliști" pe care el i-ar cunoaște și despre care știe că "lingeau clanța" pe la aeroportul Otopeni iar acum "ei încearcă" să-l compromită. "N-am de ce sa îmi fie frică. Eu n-am cerut nimic. Dar știu doi, trei jurnaliști prezenți la lins clanțe care veneau pe acolo: . Faptul că ei încearcă acum o compromitere a mea este… Repet, unul dintre cei arestați a fost director pe vremea administrației Cuc, n-avea nicio legătură cu liberalii… că mă justific acum prin această prostie, dar chiar nu văd ce legătură aș putea avea eu", a spus Rareș Bogdan. Care a adăugat că mulți îl cred mai important și mai influent decât este" "Eu n-am fost nici ministru, nici director de aeroport…". "Am fost avertizat" Bogdan susține că ar fi fost avertizat că urmează compromiterea sa și că s-a încercat același lucru și prin intermediul dosarului "măștilor": "Am fost avertizat că dacă voi continua să fac ceea ce fac în prezent, că spun tot ceea ce nu-mi convine la Bruxelles, se va încerca compromiterea mea. (...) am fost avertizat de prieteni, nu de servicii de informații.". Citește și: EXCLUSIV Ivan, fostul director de pe Otopeni reținut pentru că ar fi cerut mită de 22,4 milioane de euro, era doar intermediarul pentru un personaj „greu”. Averea lui Ivan arată că e doar un pion „Oricine mă cunoaște știe că eu am din ce să trăiesc. Eu avertizez pe toată lumea că n-am nici o legătură cu astfel de chestiuni. N-am făcut nimic din ceea ce se tot repetă pe unele posturi/canale. N-am absolut nicio legătură cu Aeroportul Otopeni. Sigur că-s dezamăgit de ceea ce se încearcă… E ultimul dosar sonor de care încercă să mă lege. Au încercat și cu măștile. Eu n-am să tac...", a mai spus Rareș Bogdan.

Cum arată noile BMW-uri ale Poliției (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cum arată noile BMW-uri ale Poliției

Cum arată noile BMW-uri ale Poliției. Câteva din noile autoturisme BMW cumpărate de Poliția Română de la Automobile Bavaria au fost expuse, sâmbătă, la evenimentul organizat de ziua Poliției în București. Cum arată noile BMW-uri ale Poliției La eveniment a luat parte și ministrul de Interne, Lucian Bode, care a admirat autoturismele. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Parchetul Uniunii Europene și DNA investighează contractul de achiziție pentru cumpărarea celor 600 de mașini BMW, conform Europa Liberă. Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Poliția Română a spus, într-un răspuns oficial pentru sursa citată, că "a pus la dispoziția Parchetului European toate documentele relevante cu privire la această achiziție". Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Contractul este în valoare de 98 de milioane de lei, respectiv aproape 20 de milioane de euro, iar potrivit competențelor, Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi poate cerceta achiziții din fonduri europene, dacă acestea sunt mai mari de 10 mii de euro. Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Și Direcția Națională Anticorupție (DNA) verifică achiziția din 2021 a Poliției, procedură de cumpărare la care s-a prezentat un singur ofertant, după o primă etapă eșuată. Citește și: EXCLUSIV Automobile Bavaria avea mare nevoie de contractul de 20 de milioane de euro cu Poliția: firma are datorii de 220 de milioane de lei Noile BMW-uri ale Poliției Române (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Surse judiciare au precizat pentru Europa Liberă că DNA a deschis dosarul penal în toamna lui 2022, după ce s-a autosesizat. Aceleași surse au adăugat că dosarul este încâ în faza de cercetare in rem (nu există nicio persoană suspectă, este investigată fapta).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră