duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dosar

94 articole
Internațional

Antonina Radu, dată în urmărire generală

Angajata ISU, Antonina Radu, condamnată definitiv joi, în dosarul Colectiv, a fost dată în urmărire generală. Antonina Radu a fost condamnată definitiv la 8 ani şi 8 luni de închisoare pentru abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei, fiind acuzată că a făcut verificări în clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor de prevenire şi stingere a incendiilor. Antonina Radu, dată în urmărire generală Dat fiind că nu a fost găsită la adresa de domiciliu şi nici nu s-a prezentat pentru a se preda în vederea încarcerării, ea a fost dată în urmărire. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria IGPR a transmis vineri că, având în vedere hotărârea definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, în dosarul Colectiv, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Serviciul Investigaţii Criminale a pus în aplicare 5 mandate de executare a pedepsei cu inchisoarea. "O persoană s-a prezentat la sediul unei subunităţi de poliţie, de unde a fost preluată şi încarcerată. Alte trei persoane au fost preluate de la domiciliu, iar după întocmirea formalităţilor necesare, au fost încarcerate. Pentru o persoană, care nu a fost găsită la domiciliu, a fost dispusă măsura punerii în urmărire, fiind emis mandat de arestare european", a precizat Poliţia Română.

Antonina Radu dată în urmărire generală (sursa: Playtech)
Dosarul "Colectiv" a ajuns la final Foto: Facebook Popescu Piedone
Internațional

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final. Curtea de Apel Bucureşti ar putea pronunţa, marţi, sentinţa definitivă în dosarul "Colectiv", în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Ultimul termen al procesului a avut loc în decembrie 2021, iar de atunci judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea sentinţei în acest caz. Dosarul "Colectiv" a ajuns la final În cadrul dezbaterilor finale, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare. De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul 'Colectiv'. Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor. Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat. Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv", printre care şi Cristian Popescu-Piedone. Ce pedepse riscă inculpații din dosarul "Colectiv" Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări: * Cristian Popescu-Piedone - 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv; * cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; * Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) - 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare; * pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise - 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani; * Cristian Niţă, director al firmei de artificii - 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare; * George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. * Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - 8 ani de închisoare; * Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani; * Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii. Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite. În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015". Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu "nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL". Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4. Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

"Dosarul Skoda" se mută la Judecătoria Bârlad (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Dosarul Skoda" se joacă în deplasare. Mihai Chirica și Gheorghe Nichita, împreună peste o lună la Judecătoria Bârlad

"Dosarul Skoda" se mută la Judecătoria Bârlad. Cele 60 de volume din dosarul Skoda părăsesc Iaşul şi pleacă la Bârlad unde, pe 16 mai, se va ţine prima şedinţă în această cauză după strămutarea procesului de pe rolul Judecătoriei Iaşi. "Dosarul Skoda" se mută la Judecătoria Bârlad Noul termen în dosarul în care primarul Iaşului, Mihai Chirica, şi fostul primar, Gheorghe Nichita, sunt citaţi în calitate de inculpaţi, a fost stabilit ieri, după ce magistraţii ieşeni au constatat că “prin sentinţa penală nr. 6/23.03.2022 pronunţată în dosarul nr. 133/245/2022 al Curţii de Apel Iaşi s-a admis cererea de strămutare formulată de către inculpatul petent Chirica Mihai, fiind strămutată judecarea cauzei înregistrate sub numărul 1803/245/2021 de pe rolul Judecătoriei Iaşi pe rolul Judecătoriei Bârlad, motiv pentru care instanţa se constată dezinvestită de soluţionarea prezentei cauze". Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea Mihai Chirica a cerut Curţii de Apel Iaşi, chiar din prima săptămână a anului, să admită strămutarea procesului într-un alt oraş. Apărătorii edilului considerau că Iaşul nu poate asigura condiţiile necesare unei judecăţi imparţiale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Antonina Radu dată în urmărire generală (sursa: Playtech)
Eveniment

Dosarul "Colectiv"este la a treia amânare

Dosarul "Colectiv"este la a treia amânare. Pronunţarea în dosarul Colectiv a fost amânată din nou, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti, magistraţii anunţând un nou termen pentru 3 mai. Curtea de Apel Bucureşti era aşteptată să se pronunţe, vineri, în dosarul Colectiv, după ce în 3 martie magistraţii au amânat decizia, explicând că au fost depuse concluzii scrise după termenul stabilit şi mai aveau nevoie de timp pentru deliberare. Dosarul "Colectiv"este la a treia amânare Procesul s-a terminat în luna decembrie, iar judecătorii au amânat de trei ori luarea unei decizii în acest caz. La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare, potrivit Agerpres. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii. Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul 'Colectiv'. Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor. Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat. Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv", printre care şi Cristian Popescu-Piedone.

Sentință finală în dosarul "Colectiv" (sursa> Facebook/CristianPopescuPiedone)
Eveniment

Sentință finală în dosarul "Colectiv"

Sentință finală în dosarul "Colectiv". Curtea de Apel Bucureşti (CAB) urmează să pronunţe, vineri, sentinţa definitivă în dosarul "Colectiv", în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Procesul s-a terminat în luna decembrie, iar judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea sentinţei, ultima oară fiind pe 3 martie. Sentință finală în dosarul "Colectiv" Pentru amânare, CAB a dat vina şi pe avocaţi, care ar fi continuat să depună concluzii scrise după data stabilită de magistraţi. "Având în vedere complexitatea deosebită a cauzei, precum şi împrejurarea că avocaţii părţilor au continuat să depună concluzii scrise după termenul stabilit de instanţă în luna decembrie, ultimul set de concluzii scrise fiind depus în data de 28.02.2022, având în continuare nevoie de timp pentru deliberare şi redactarea hotărârii şi fiind, în continuare, în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 391 Cpp, în temeiul art.391 Cpp, amână termenul de deliberare, redactare şi pronunţare a hotărârii la data de 15 aprilie 2022", se arată într-un comunicat al CAB transmis în martie, potrivit Agerpres. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare. De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii. Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv". Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări: * Cristian Popescu-Piedone - 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv; * cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; * Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) - 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare; * pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise - 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani; * Cristian Niţă, director al firmei de artificii - 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare; * George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. * Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - 8 ani de închisoare; * Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani; * Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii. Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Dosarul "Skoda" a rămas în pană (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dosarul "Skoda" a rămas în pană

Dosarul "Skoda" a rămas în pană. Procesul primarului Mihai Chirica o ţine dintr-o amânare într-alta. Dosarul "Skoda" a rămas în pană În mai bine de un an de când dosarul a fost înaintat spre analiză, avocaţii inculpaţilor par să nu-şi fi găsit timpul necesar pentru a-l citi. Citește și: Putin a folosit în premieră rachete balistice hipersonice „invincibile” Kinjal în Ucraina. Invazia poate deveni devastatoare pe scară largă La termenul de vineri al procesului, judecătorii au înregistrat depunerea a două noi cereri de amânare, din partea apărătorilor lui Gheorghe Nichita şi Dumitru Tomorug. Aceştia au cerut timp pentru a studia dosarul şi a pregăti o apărare efectivă în cauză. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Probleme pentru Kovesi: ex-premierul Borisov, eliberat (sursa: Facebook/Boyko Borissov)
Internațional

Probleme pentru Kovesi: ex-premierul Borisov, eliberat

Probleme pentru Kovesi: ex-premierul Borisov, eliberat. Fostul premier bulgar Boiko Borisov, arestat joi seara sub suspiciunea de extorcare, a fost eliberat vineri, potrivit imaginilor difuzate de televiziune, relatează AFP. Probleme pentru Kovesi: ex-premierul Borisov, eliberat "A fost brutal şi răutăcios, ne-am întors la comunism", a reacţionat el, adăugând că nu a fost pus sub acuzare. "Au intrat în casa mea în timp ce luam cina. Nu au găsit nimic şi când am crezut că pleacă, mi-au spus, stânjeniţi: ", a declarat politicianul în vârstă de 62 de ani. Citește și: Kovesi face curățenie în Bulgaria: fostul premier Boiko Borisov, reținut joi seară. La pachet, și un fost ministru de Finanțe Procuratura nu a comentat încă acest caz. Borisov a fost arestat în cadrul unei vaste operaţiuni poliţieneşti ordonate de Ministerul de Interne "în legătură cu 120 de dosare de la Parchetul European", dar fără coordonare cu parchetul naţional din "motiv de urgenţă". Doi membri ai partidului său conservator, între care fostul ministru de Finanţe Vladislav Goranov, au fost de asemenea plasaţi în arest. Folosirea abuzivă a fondurilor UE, dispărută Avocatul său Menko Menkov a denunţat o decizie "arbitrară", în timp ce câteva sute de susţinători ai partidului conservator GERB au protestat vineri dimineaţa în centrul capitalei Sofia. Fostul prim-ministru bulgar Boiko Borisov a fost reţinut sub suspiciunea de extorcare şi nu pentru folosire abuzivă de fonduri ale Uniunii Europene, aşa cum s-a raportat anterior, au anunţat vineri procurori la Sofia, notează DPA. Borisov, care a ocupat funcţia de prim-ministru ca şef al partidului conservator GERB pentru trei perioade între 2009 şi anul trecut, a fost reţinut pentru 24 de ore joi. Procurorul şef al Parchetului European, Laura Kovesi, a vizitat Sofia miercuri şi joi. În timpul vizitei, ea a spus că există dovezi pentru 120 de cazuri de folosire abuzivă a fondurilor UE în Bulgaria.

Prietenul primarului, clădire de birouri goală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Prietenul primarului, clădire de birouri goală

Prietenul primarului, clădire de birouri goală. O clădire de birouri construită acum aproape trei ani a intrat într-o stare forţată de "conservare". Prietenul primarului, clădire de birouri goală O parte (1.300 mp) din imobilul "National Office Center" (NOC), din şos. Naţională, a fost scos la închiriat, la un moment dat, pentru o valoare de aproape 20.000 euro, fără TVA (2020). Clădirea a fost edificată prin intermediul unei firme (Dirot Comp SRL) a omului de afaceri Gheorghe Cheşcu, care este şi patronul Flux. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Această companie face obiectul anchetei DNA privind construirea unui imobil în Tătăraşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul (sursa: mapn.ro)
Investigații

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul. Surse din cadrul Ministerului Apărării au declarat sub protecția anonimatului că unui avion de vânătoare MiG 21 LanceR, în timp ce se rula pe pistă pentru a decola, i s-a oprit brusc motorul. MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul Așa s-a aflat că sunt probleme cu calitatea kerosenului, cum a dezvăluit Defapt.ro în exclusivitate. În urma incidentului de zbor, toate avioanele MiG 21 și elicopterele Puma au fost oprite de zbor. Acesta a fost incidentul care a făcut ca procurorii de la DIICOT Ploiești să deschidă un dosar penal pe numele lui Dan Berendel, patronul firmei Jetfly Hub, dar și pe numele fratelui său, Cristian Angel Berendel, fost administrator al societății. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Procurorul a cerut judecătorilor să-i aresteze preventiv pentru înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și acte de diversiune. Dar judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, i-au atras atenția procurorului că nu a dovedit necesitatea cererii. Mai mult, spun judecătorii, fapta de înșelăciune nu se putea realiza decât cu complicitatea reprezentanților Forțelor Aeriene Române. Avocatul fraților Berendel: Au fost eliminați de pe piață Avocatul Florin Șurghie susține că în spatele acestui dosar s-ar afla și interese companiilor din industrie care voiau să obțină contractul pentru furnizare de kerosen Forțelor Aeriene. "Au fost eliminați de pe piață, drept dovadă a câștigat OMV următoarea licitație. Securitatea e peste tot", a spus avocatul Florin Șurghie. După ce s-a constatat că kerosenul livrat de Dan Berendel este neconform, Forțele Aeriene Române au semnat un contract la data de 1 septembrie 2021, pe o perioadă de două luni, cu OMV Petrom. În baza acestui contract, s-a achiziționat o cantitate de 6.360 tone kerosen, în valoare de 25.498.000 lei. Ceea ce înseamnă că s-a plătit pe tona de kerosen în jur de 4.009 lei. Ulterior, pe 1 noiembrie 2021, s-a semnat un nou contract, tot pe o perioadă de două luni, cu firma Rompetrol Rafinare. De data aceasta, s-a contractat o cantitate de 4.235 tone de kerosen, în valoare de 18.475.000 lei. Prețul pe tona de kerosen a fost de 4.362,5 lei, adică cu 356,5 lei pe tonă mai mult decât prețul plătit la OMV Petrom. Și cu 1.245 lei mai scump decât kerosenul livrat de Jetfly Hub.

MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen (sursa: mapn.ro)
Investigații

MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen

MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen. Dan Berendel, patronul firmei Jetfly Hub și fostul partener de afaceri al lui Sebastian Ghiță și al generalului SRI în rezervă Dan Grigoriu, este anchetat de procurorii DIICOT Ploiești pentru că a vândut kerosen neconform Forțelor Aeriene Române. MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen Carburantul cu probleme a dus la deteriorarea a două avioane MiG 21 LanceR din dotarea Armatei Române. Valoarea pagubei a fost stabilită de procurori la aproximativ 6,5 milioane de euro. Judecătorii au refuzat să îi aresteze preventiv pe frații Berendel pentru că probele procurorilor DIICOT Ploiești nu au fost considerate concludente. Mai mult, judecătorii le-au atras atenția procurorilor că recepția calitativă a carburantului a fost făcută de reprezentanții Forțelor Aeriene Române, fără de care nu se puteau comite infracțiunile. Ministerul Apărării Naționale nu a vrut să răspundă dacă viața piloților români a fost pusă în pericol după ce aeronavele Forțelor Aeriene Române au fost alimentate cu carburantul cumpărat de la firma Jetfly Hub. Contract de 100 de milioane de euro Forțele Aeriene Române, printr-o unitate de logistică din Baza 90 Transport Aerian, a semnat în data de 27 februarie un acord-cadru pe patru ani cu compania Jetfly Hub SRL. De la care urma să cumpere 120.000 de tone de combustibil turboreactor, adică kerosen pentru avioane, în valoare de 420 de milioane de lei fără TVA. Până pe 31 iulie 2021, Forțele Aeriene Române au achiziționat 66.400 tone de kerosen, pentru care s-a plătit în jur de 207 milioane lei. Adică aproximativ 42 milioane de euro. Citește și: VIDEO Pentagonul a respins definitiv propunerea ca aparatele MiG-29 ale Poloniei să ajungă în Ucraina. WSJ: Un fiasco Potrivit informațiilor de la Registrul Comerțului, firma Jetfly Hub este deținută de o altă societate, Master Chem Oil DMCC, înregistrată în Dubai, și este administrată în prezent de Claudiu Marian Ghizdăvescu. Firma Master Chem Oil își are sediul în clădirea de birouri Platinum Tower, o clădire cu 44 de etaje, situată în portul artificial Jumeirah Lake Towers. Societatea a fost înființată în baza unei licențe speciale acordată de Guvernul din Dubai în octombrie 2015. Licența expiră în octombrie 2022. Datele guvernului din Dubai arată că Master Chem Oil este deținută direct de Dan Berendel. DIICOT: Produse neconforme cu standardele NATO Firma controlată de Dan Berendel a achiziționat kerosenul pentru Forțele Aeriene Române din Grecia, Turcia și România. O cantitate de 50.000 de tone de kerosen au fost cumpărată de la Rompetrol Petromidia. De la compania elenă Hellenic a fost achiziționată o cantitate de 15.000 de tone de kerosen. Compania turcească Tupraș a vândut firmei controlate de Dan Berendel nu mai puțin de 1.400 de tone de kerosen. Compania turcească Tupraș este controlată de grupul Koç, deținut de familia Koç, considerată cea mai bogată familie din Turcia. Grupul Koç deține și compania Otokar, producătorul turc de autobuze și vehicule militare. Procurorii DIICOT Ploiești susțin, potrivit newsonline.ro, că firma lui Dan Berendel ar fi livrat "produse necorespunzătoare" atât sub aspectul parametrilor din caietul de sarcini, cât și sub aspectul eficienței în conformitate cu standardele NATO. Parametrii ceruţi prin caietul de sarcini sunt prevăzuţi în specificaţia comercială ASTM D 1655 -20d, pentru combustibilul pentru turbomotoare de aviaţie tip JET A1, utilizat în aviaţie la nivel mondial, cu următoarele cerinţe suplimentare/mai restrictive: conţinut de hidrocarburi aromatice - max. 20%, conţinut de sulf mercaptanic - maxim 0,001 % şi temperatura de început de cristalizare - max. -53°C. MApN a băgat kerosenul la toate aparatele sale Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că "combustibilul turboreactor tip JET A1 achiziţionat de către UM 01836 Otopeni este utilizat la alimentarea tuturor tipurilor de aeronave militare din dotarea Forţelor Aeriene". Carburantul cu probleme a dus la deterioarea unor avioane MiG 21 LanceR care au ajuns la reparații la Aerostar Bacău. Prejudiciul imputat firmei Jetfly Hub a fost estimat de procurori la peste 32,5 milioane lei. Adică în jur de 6,5 milioane euro. Avocatul Florin Șurghie, cel care îl reprezintă pe afaceristul Dan Berendel, a spus că unul dintre avioanele militare s-ar fi defectat înainte ca Jetfly Hub să furnizeze primele cantități de kerosen. "Două avioane MiG nu au mai putut să zboare. Unul s-a defectat înainte să livreze și celălalt a avut probleme cu instalația de alimentare", a declarat avocatul Florin Șurghie. Biroul de Presă al MApN nu a comunicat câte avioane MIG 21 LanceR au avut nevoie de reparații după ce au folosit kerosenul de la Jetfly Hub și nici dacă viața piloților români a fost pusă în pericol. Reprezentanții ministerului au invocate în acest sens ancheta procurorilor de la DIICOT Ploiești. Procurorii nu prea pot proba ce susțin, spun judecătorii Procurorii de la DIICOT Ploiești au cerut în acest caz arestarea preventivă a fraților Dan Berendel și Cristian Angel Berendel în vara anului 2021. Ei au fost acuzați de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și acte de diversiune. Dar dosarul a picat la instanță. Judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au constatat că "în ciuda vastului material de urmărire penală care formează până în prezent dosarul cauzei, în realitate lipsesc acele probe sau indicii temeinice din care să rezulte acea suspiciune rezonabilă că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunile ce le sunt imputate". Mai mult, judecătorii atrag atenția cu privire la faptul că înșelăciunea nu se putea realiza decât cu complicitatea reprezentanților Forțelor Aeriene Române. Adică cei care au recepționat cantitativ și calitativ kerosenul. Contestația făcută de procurori la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă. "Au fost trimiși la arestare, dar cererea de arestare a fost respinsă pentru că nu s-a constatat nici o infracțiune. Hotărârea a rămas definitivă la Curtea de Apel. Nu s-a dispus respingerea propunerii de arestare, nu sunt infracțiunile săvârșite. Asta e autoritate de lucru judecat", a declarat avocatul Florin Șurghie. Recepția MApN, foarte dubioasă Kerosenul neconform nu putea ajunge în rezervoarele avioanelor de vânătoare MiG 21 LanceR dacă firma lui Dan Berendel nu beneficia de complicitatea ofițerilor din cadrul Forțelor Aeriene Române. De la Ministerul Apărării Naționale aflăm că "recepţia cantitativă şi calitativă a fost efectuată de către comisiile unităţilor, numite prin ordin de zi pe unitate, compunerea acestor comisii fiind atributul fiecărei unităţi militare care a recepţionat combustibil turboreactor". Mai mult, combustibilul contractat „a fost livrat în toate unităţile militare de aviaţie (acolo unde există un aerodrom militar şi aeronave militare), în livrări succesive, conform necesităţilor şi a graficului de livrare”. Întrebat ce măsuri au fost luate împotriva ofițerilor care au recepționat kerosenul neconform și dacă a fost sesizat Parchetul Militar în acest caz, Direcția de Comunicare a MApN a transmis că nu poate furniza aceste informații pentru că se află în curs ancheta de la DIICOT Ploiești. Șurghie: Ministerul verifica kerosenul, au proceduri Avocatul Florin Șurghie afirmă că acel combustibil era verificat: "Ei verificau kerosenul, erau laboaratoare. Știi cum era procedura? Spunea că are nevoie de kerosen, venea lotul, veneau reprezentanții ministerului, se luau trei probe. Una pentru minister, una pentru vânzător și una pentru laborator. Sigilau vagoanele, cinsternele. Când ajungeau la poarta celorlalte unității, se desigilau și mai luau o dată probe. Apoi le resigilau". Șurghie a mai precizat că o parte din carburant a ajuns inclusiv la baza Mihail Kogălniceanu pentru avioanele F-16 ale militarilor americani. Armata s-a constituit parte civilă cu valoarea kerosenului livrat. "Păi, dacă au primit kerosenul și l-au consumat, acum vor banii înapoi pe el? Ei au zis . Dacă avioanele lor au consumat kerosenul… Nu e nimic spectaculos. E rușinea parchetului acolo", a adăugat avocatul. Întrebat dacă avionul MiG 21 LanceR care s-a prăbușit în județul Constanța este unu dintre cele două avioane militare defecte, avocatul Florin Șurghie a spus că "nu, în nici un caz!". Berendel, partener cu Sebastian Ghiță în dosarul "Tracia - Asesoft" Controversatul afacerist Dan Berendel a fost partener de afaceri cu Sebastian Ghiță și generalul SRI în rezervă Dan Grigoriu în afacerea "Tracia – Asesoft". Dosarul a fost plimbat timp de aproape 14 ani între instanțe, până când faptele s-au prescris. La începutul anilor 2000, firma lui Sebastian Ghiță, Asesoft Com, a luat 510.340 litri de motorină de la SNP Petrom, fără să plătescă taxa de drumuri aplicată la prețul carburantului. Motorina a fost trecută prin mai multe firme fantomă deținute în acte de cetățeni irakieni, apoi a fost vândută în benzinăriile din România. Capii acestei controversate afaceri au fost generalul SRI Dan Constantin Grigoriu, patronul firmei Tracia Internațional, Dan Berendel, Romulus Gheorghe și Gheorghe Ioan Lalu. Sebastian Ghiță s-a declarat în timpul anchetei ca fiind o victimă a lui Dan Berendel, pentru că ar fi fost forțat să facă un contract dezavantajos. Dosarul a fost închis de Curtea de Apel București în anul 2016, când s-a constatat că faptele s-au prescris.

Primarul Chirica, nou dosar. La DIICOT (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica, nou dosar. La DIICOT

Primarul Chirica, nou dosar. La DIICOT. Edilul de Iași a mai fost inculpat o dată de procurori. Primarul Chirica, nou dosar. La DIICOT El a fost audiat miercuri din nou într-unul dintre cazurile imobiliare anchetate de DIICOT, alături de şefa Direcţiei Juridice din cadrul Primăriei, Cristina Oţeleanu, şi de fostul arhitect-şef al instituţiei, Alexandru Mustiaţă. Citește și: Antena 3 și România TV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV a invocat scenarii neprobate La finalul audierilor, celor trei li s-a atribuit calitatea de inculpat, fiind acuzaţi de abuz în serviciu. În acelaşi dosar, Mihai Chirica era deja inculpat, dar pentru omisiunea sesizării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Chirica, acuzat de hărțuire, presiune, filaj (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Chirica, acuzat de hărțuire, presiune, filaj

Chirica, acuzat de hărțuire, presiune, filaj. Ca şi cum cele cinci dosare penale pe care le are deja nu i-ar fi adus destulă bătaie de cap şi nopţi nedormite, primarul s-a ales pe deasupra cu un nou proces în instanţă. Chirica, acuzat de hărțuire, presiune, filaj Cea care ar trebui să-i fie cel mai apropiat colaborator în activitatea edilitară, secretarul general al municipiului, i-a făcut acestuia plângere la instanţă. Juristul Denisa Ionaşcu cere judecătorilor să îl oblige pe primar să-i respecte demnitatea în muncă şi să înceteze hărţuirea morală asupra ei. În sesizare, aceasta răspunde şi acuzaţiilor formulate în ultima vreme de Chirica la adresa sa. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA Totodată, secretarul vorbeşte de acţiuni de filaj făcute cu scopul de a fi intimidată, dar nu atribuie acestea direct primarului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarul Chirica, din vilă în apartament (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica, din vilă în apartament

Primarul Chirica, din vilă în apartament. Primarul Mihai Chirica nu mai are domiciliul în vila din Tudor Neculai, una dintre casele acestuia pe care a donat-o fiicelor din a doua căsătorie. Din actele întocmite de procurorii DNA în dosarul „Flux” rezultă că primarul are acum domiciliul într-un apartament. Primarul Chirica, din vilă în apartament Un apartament din bld. Independenţei pe care Chirica l-a achiziţionat în anul 2011. În prezent, apartamentul este închiriat către o altă persoană, pentru o sumă de 5.000 euro/an, conform declaraţiei de avere a primarului. În faţa procurorilor DNA, Chirica a arătat că are domiciliul în Independenţei, dar locuieşte efectiv într-o vilă din Platoul Însorit, alături de actuala sa soţie. Citește și: EXCLUSIV Zboruri private ale lui Tăriceanu și Cășuneanu jr, investigate de DNA. Decolări și aterizări pe un aerodrom închis În declaraţiile publice, Chirica a spus, în mai multe ocazii, că vila din Platoul Însorit aparţine soacrei sale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Costel Alexe, nou dosar penal DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Costel Alexe, nou dosar penal DNA

Costel Alexe, nou dosar penal DNA. Deja inculpat într-un dosar penal pentru primire de foloase necuvenite în produse din tablă, printre altele, Costel Alexe s-a mai ales cu un dosar. Costel Alexe, nou dosar penal DNA Potrivit unui comunicat de presă al DNA, "La data de 11.11.2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Iași și beneficiind de ajutorul suspectului Baba Vlad-Corneliu, ar fi dispus detașarea suspectului Baba Vlad-Corneliu de pe funcția de consilier IA în cadrul Compartimentului Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Iași, pe funcția de manager (director) interimar al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” Iași, în condițiile în care ar fi avut cunoștință de faptul că numirea ultimului menționat la conducerea școlii nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a acestei funcții de conducere. Citește și: Cum se apără primarul Chirica: nu ar fi ale lui semnăturile pe actele fraudei imobiliare Ulterior, la datele de 10.03.2021 și 07.07.2021, suspectul Alexe Costel, în calitatea menționată anterior, ar fi dispus prelungirea detașării suspectului Baba Vlad-Corneliu în aceeași funcție de conducere. Alexe, ajutat de șeful de Resurse umane În baza aceleiași rezoluții infracționale, suspectul Alexe Costel ar fi fost ajutat la săvârșirea faptei de către suspectul Apetrei Radu-Gabriel care, în calitate de șef Serviciu resurse umane și salarizare din cadrul Consiliului Județean Iași, ar fi întocmit documentațiile aferente emiterii dispozițiilor de detașare. Mai mult, din datele cauzei ar fi rezultat că suspectul Baba Vlad-Corneliu ar fi fost angajat pe perioadă determinată, fără concurs, pe funcția de consilier IA în cadrul Compartimentului Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Iași în data de 11.11.2020 și tot la aceeași dată ar fi fost detașat pe funcția de manager (director) interimar al Școlii Populare de Arte Iași. Faptele descrise ar fi produs un prejudiciu bugetelor Consiliului Județean Iași și Școlii Populare de Arte Iași în sumă totală de 86.153 lei, reprezentând suma remunerațiilor încasate de către suspectul Baba Vlad-Corneliu în baza contractului de management interimar, dar și vătămarea intereselor legitime ale celor două instituții urmare a numirii interimare la conducerea școlii a unui manager care nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a acestei funcții de conducere a unei instituții publice de cultură." De la tablă, la artă "Am primit astăzi informarea făcută de DNA Iaşi privind atribuirea calităţii de suspect în dosarul referitor la angajările de la Şcoala Populară de Arte Iaşi. Vă mărturisesc sincer că sunt surprins de această calitate, având în vedere că, de la începutul anchetei şi până acum, nu mi-au fost solicitate depoziţii şi nu există vreo implicare oneroasă a mea în acest dosar", a comunicat Alexa în replică. În 2021, DNA a comunicat că "În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură)".

Primarul Chirica își contestă propria semnătură (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica își contestă propria semnătură

Primarul Chirica își contestă propria semnătură. Situaţie nouă în recentul dosar penal instrumentat de DNA la adresa primarului. Mihai Chirica pune la îndoială semnăturile sale pe actele urbanistice emise pentru intabularea blocului ilegal construit de firma "Flux" în Tătăraşi. Primarul Chirica își contestă propria semnătură În declaraţia dată la DNA, Chirica a spus că semnăturile sunt executate "prea pictografic", şi nu poate confirma cu certitudine că i-ar aparţine. În situaţia în care el le-ar fi semnat, Chirica s-a prevalat de un context legal care l-ar exonera de răspundere asupra conţinutului unui act urbanistic. Citește și: EXCLUSIV DNA investighează detașările României la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației. Suspiciuni de mită și abuz în serviciu De asemenea, primarul l-a luat în colimator pe principalul martor din dosar. Iată declaraţiile făcute de către primar la DNA la momentul în care era suspect în dosarul "Flux", ulterior fiind inculpat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră