joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: donald trump

596 articole
Internațional

Trump a discutat și cu Zelenski, au confirmat ambii președinți. Dar nu e clar ce va urma pe front

Trump confirmă discuția „bună” cu Zelenski. Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a avut o convorbire telefonică „foarte bună” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Discuția a avut loc la o zi după ce Trump a vorbit cu omologul său rus, Vladimir Putin. Cu toate acestea, Trump nu a oferit detalii despre conținutul convorbirii, menționând că acestea vor fi furnizate de secretarul de stat Marco Rubio și de consilierul pentru securitate națională Michael Waltz. Trump confirmă discuția „bună” cu Zelenski Trump a confirmat discuția cu președintele Ucrainei, într-un mesaj pe Truth Social. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni „Tocmai am încheiat o discuție telefonică foarte bună cu președintele Zelenski al Ucrainei. A durat aproximativ o oră. Mare parte din discuție a fost legată de convorbirea de ieri cu președintele Putin, pentru a alinia atât Rusia, cât și Ucraina în ceea ce privește cererile și nevoile lor. Suntem pe drumul cel bun și îi voi cere secretarului de stat Marco Rubio și consilierului pentru securitate națională Michael Waltz să ofere o descriere exactă a punctelor discutate. Declarația va fi transmisă în scurt timp”, a scris Trump. În același timp, președintele Zelenski a confirmat discuția cu Trump, însă nu a oferit concluzii clare ale acesteia. Armistițiu parțial convenit între Rusia și Ucraina În cadrul discuției dintre Trump și Putin, cei doi lideri ar fi convenit asupra unui armistițiu parțial. Acesta presupune ca atât Ucraina, cât și Rusia să înceteze timp de 30 de zile atacurile asupra infrastructurilor energetice. Totodată, s-a discutat despre posibilitatea unui armistițiu general, însă, potrivit surselor, Vladimir Putin a respins deocamdată această propunere. Poziția Kremlinului: „Cauzele profunde ale crizei” Potrivit unui comunicat oficial al Kremlinului, orice soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să „ia în considerare necesitatea necondiționată de a elimina cauzele profunde ale crizei, precum și interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Prin această formulare, Moscova cere, de fapt, recunoașterea anexării teritoriilor ocupate din Ucraina, excluderea Ucrainei din procesul de aderare la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate. Discuții suplimentare planificate în Arabia Saudită Pentru a continua dialogul, emisarul lui Trump, Steve Witkoff, a anunțat că săptămâna viitoare, luni sau marți, vor avea loc noi negocieri între reprezentanți ai Rusiei și ai Statelor Unite în Arabia Saudită. Scopul acestor discuții rămâne incert, dar ele ar putea viza clarificarea unor condiții pentru o eventuală pace între Rusia și Ucraina.

Trump confirmă discuția „bună” cu Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea ca Trump să recunoască teritoriile ocupate în Ucraina ca parte a Rusiei

Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate. Președintele rus Vladimir Putin dorește ca omologul său american, Donald Trump, să recunoască oficial Crimeea și cele patru provincii ucrainene anexate de Rusia ca parte a teritoriului său, potrivit unui articol publicat miercuri de Kommersant. Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate Conform surselor citate de Kommersant, președintele Putin a discutat această cerere cu cercuri de afaceri înaintea convorbirii sale telefonice cu Trump. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Kremlinul ar dori ca SUA să accepte oficial anexarea Crimeei, ocupată de Rusia în 2014, precum și a provinciilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, declarate unilateral ca parte a Rusiei. Ce oferă Putin în schimb? Dacă această recunoaștere va avea loc „în viitorul apropiat”, Putin s-ar angaja să nu revendice alte teritorii ucrainene, precum Odesa. Această promisiune vine în contextul în care Rusia nu controlează în totalitate nici măcar provinciile deja anexate pe hârtie. Realitatea pe teren Deși Rusia a declarat anexarea celor patru regiuni în 2022, realitatea militară este diferită. Lugansk este singura provincie aproape complet ocupată de forțele ruse. Donețk, Zaporojie și Herson rămân parțial sub control ucrainean, Kievul având între 20% și 33% din teritoriu, în funcție de regiune. Herson are cea mai mare prezență ucraineană, după ce armata rusă s-a retras din partea de nord a regiunii în noiembrie 2022, sub presiunea unei contraofensive ucrainene. Kremlinul neagă discutarea subiectului Întrebat despre informațiile publicate de Kommersant, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că această temă nu a fost discutată de Trump și Putin în conversația lor telefonică. Potrivit declarațiilor oficiale, cei doi lideri au convenit în principal asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, pentru a opri atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice. De asemenea, au discutat posibilitatea unui armistițiu general, dar fără un acord final, deoarece Putin nu l-a acceptat deocamdată. Rusia insistă asupra unei noi arhitecturi de securitate Kremlinul subliniază că orice soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare „cauzele profunde ale crizei” și „interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Această formulare maschează cererile Rusiei, care includ recunoașterea anexării teritoriilor ucrainene pe care le controlează parțial, blocarea aderării Ucrainei la NATO și crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa, care să țină cont de interesele Moscovei.

Istoria Navajo, ștearsă din armata americană (sursa: navajonationcouncil.org)
Internațional

Trump șterge istoria Navajo din armata americană, ignorând rolul lor în al doilea război mondial

Istoria Navajo, ștearsă din armata americană. Consiliul Națiunii Navajo și-a exprimat marți „profunda dezamăgire” față de decizia administrației președintelui Donald Trump de a elimina de pe site-urile armatei americane articolele care recunoșteau contribuțiile „Navajo Code Talkers”. Istoria Navajo, ștearsă din armata americană Decizia lui Trump face parte dintr-o serie de ordine executive recente care elimină politicile de Diversitate, Echitate și Incluziune (DEI) din instituțiile finanțate federal. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE Soldații Navajo au jucat un rol esențial în al Doilea Război Mondial, dezvoltând un cod de comunicații bazat pe limba Navajo, considerat imposibil de spart. Acest sistem criptat a fost utilizat în operațiuni militare strategice, contribuind la succesul forțelor americane și salvând nenumărate vieți. În ciuda recunoașterii istorice a acestor fapte, eliminarea mențiunilor despre Navajo Code Talkers este considerată o lipsă de respect și o nedreptate istorică, potrivit reprezentanților tribului. Critici asupra deciziei administrației Trump Crystalyne Curley, președinta Camerei Reprezentanților a Consiliului Tribului Navajo, a declarat că această măsură este „dezonorantă”, subliniind că Navajo Code Talkers și-au câștigat locul în istorie prin sacrificiile lor. Ea a argumentat că Națiunea Navajo nu ar trebui să fie inclusă în inițiativele DEI, deoarece nu este „un grup rasial”, ci un popor cu statut politic distinct, ceea ce ar trebui să excludă tribul de la aplicarea ordinului executiv. Navajo colaborează cu administrația pentru clarificări Consiliul Națiunii Navajo a anunțat că lucrează activ cu administrația Trump pentru a înțelege motivele eliminării acestor articole și pentru a încerca restabilirea recunoașterii oficiale a contribuțiilor indigene. Teritoriul tribului Navajo se întinde pe părți din Arizona și New Mexico, iar reprezentanții săi continuă să militeze pentru recunoașterea contribuției eroilor nativi americani în istoria militară a Statelor Unite.

Rusia-Ucraina, armistițiu pe infrastructura energetică (sursa: kremlin.ru)
Internațional

BREAKING Putin a acceptat să nu mai lovească infrastructura energetică ucraineană timp de 30 de zile

Rusia-Ucraina, armistițiu pe infrastructura energetică. Președintele rus, Vladimir Putin, a fost de acord marți cu propunerea președintelui american Donald Trump privind un armistițiu de 30 de zile privind atacurile contra infrastructurii energetice. Rusia-Ucraina, armistițiu pe infrastructura energetică Kremlinul a anunțat că liderul de la Moscova a emis deja un ordin către armata rusă pentru încetarea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, după o discuție telefonică între cei doi lideri. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei În cadrul convorbirii, Putin și Trump au avut un „schimb de opinii detaliat și sincer” cu privire la conflictul din Ucraina. Președintele rus a subliniat că soluționarea războiului trebuie să fie „cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung”, luând în considerare interesele de securitate ale Rusiei și cauzele fundamentale ale conflictului. SUA și Ucraina au convenit deja asupra armistițiului Propunerea de încetare a ostilităților pentru o perioadă de 30 de zile a fost avansată de Statele Unite și acceptată deja de Ucraina săptămâna trecută. În cadrul discuției, Putin a atras atenția asupra unor „puncte semnificative” legate de monitorizarea armistițiului și de prevenirea utilizării acestuia de către Ucraina pentru mobilizarea de trupe și reînarmare. Kremlinul cere oprirea asistenței militare străine către Kiev Un alt aspect important abordat de Putin în discuția cu Trump a fost condiția ca sprijinul militar străin și furnizarea de informații către Ucraina să fie oprite. Potrivit Kremlinului, aceasta este o măsură esențială pentru prevenirea escaladării conflictului și pentru avansarea către o soluție politică și diplomatică.  

Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump intenționează să recunoască peninsula Crimeea drept teritoriu rusesc

Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc. Administrația președintelui american Donald Trump ia în considerare recunoașterea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ca parte a Federației Ruse. Această posibilitate ar face parte dintr-un eventual acord de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina, potrivit site-ului de știri Semafor. Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc Conform surselor citate de Semafor, oficiali americani discută și despre posibilitatea ca Washingtonul să încurajeze Organizația Națiunilor Unite să adopte aceeași poziție. Citește și: Cum a ajuns grupul de Facebook „Râzi fără oprire” la „George Simion Președinte” Totuși, aceste informații nu au putut fi verificate independent, iar Casa Albă a refuzat să facă vreun comentariu pe acest subiect. Donald Trump nu a luat încă o decizie finală în această privință, iar recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc ar fi doar una dintre mai multe opțiuni analizate de administrația sa. Această strategie ar putea face parte dintr-o abordare mai amplă privind negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. Convorbire între Trump și Putin despre un posibil armistițiu Liderul de la Casa Albă urmează să discute telefonic cu președintele rus Vladimir Putin, într-o încercare de a-l convinge să accepte un armistițiu. Scopul acestei inițiative ar fi avansarea către o încetare completă a conflictului, care durează deja de peste trei ani. Crimeea, punct fierbinte în conflictul ruso-ucrainean Deși Rusia a anexat Crimeea în 2014, majoritatea țărilor continuă să recunoască peninsula ca parte a Ucrainei. Kievul a afirmat în repetate rânduri că dorește recuperarea teritoriului, însă admite că o soluție militară nu este fezabilă în prezent. Poziția Kremlinului Moscova a susținut constant că statutul Crimeei este un subiect închis. Peninsula, unde se află Flota Rusă a Mării Negre și o populație majoritar rusofonă, este considerată de Kremlin parte integrantă a Federației Ruse, iar oficialii ruși au declarat că această situație nu va putea fi schimbată.

Copiii lui Biden, fără protecție oficială (sursa: Facebook/United States Secret Service)
Internațional

Trump a retras agenții Secret Service care îi protejau pe fiul și fiica lui Joe Biden

Copiii lui Biden, fără protecție oficială. Președintele american Donald Trump a revocat luni protecția Secret Service pentru Hunter Biden și Ashley Biden, copiii fostului președinte Joe Biden. Copiii lui Biden, fără protecție oficială Într-o postare pe Truth Social, Trump a criticat faptul că Hunter Biden a beneficiat mult timp de protecția Secret Service, finanțată din banii contribuabililor americani. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie De asemenea, a anunțat că Ashley Biden, protejată de 13 agenți, va fi scoasă de pe listă. Decizia, anunțată după o întrebare a presei Revocarea protecției a fost comunicată la scurt timp după ce un reporter l-a întrebat pe Trump despre detaliile legate de protecția acordată lui Hunter Biden. Inițial, președintele a spus că nu era la curent cu această situație, dar că va analiza subiectul.

Trump nu vrea judecarea lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump nu vrea să-l tragă pe Putin la răspundere pentru invadarea Ucrainei

Trump nu vrea judecarea lui Putin. Statele Unite au notificat oficialii europeni că se retrag din Centrul Internațional pentru Judecarea Delictelor de Agresiune împotriva Ucrainei, un grup multinațional creat pentru a investiga liderii responsabili de invazia rusă, inclusiv pe Vladimir Putin, potrivit unei relatări a The New York Times. Această decizie marchează o schimbare semnificativă față de angajamentul administrației Joe Biden, care a sprijinit activ inițiativa în 2023. Trump nu vrea judecarea lui Putin Grupul de investigație, susținut de Eurojust – Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală, includea reprezentanți din Ucraina, statele baltice și România. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Statele Unite erau singura țară non-europeană implicată, trimițând un procuror de rang înalt al Departamentului de Justiție pentru a colabora cu anchetatorii. În paralel, administrația Trump reduce activitatea echipei interne a SUA privind crimele de război, echipă creată în 2022 de fostul procuror general Merrick Garland. Rolul SUA în investigarea crimelor de război În perioada Biden, echipa americană cunoscută sub numele de WarCAT a oferit sprijin logistic, instruire și asistență directă procurorilor ucraineni, ajutându-i să documenteze și să aducă în instanță crimele de război comise de Rusia. Prin retragerea SUA, Ucraina și partenerii europeni pierd un sprijin esențial în anchetele internaționale privind agresiunile rusești. Motivul invocat: realocarea resurselor Administrația Donald Trump nu a oferit un motiv detaliat pentru retragerea din acest grup de anchetă, menționând doar necesitatea realocării resurselor. Această justificare este similară cu cea folosită pentru alte schimbări de politică externă implementate de Casa Albă în ultimele luni. Decizia semnalează o schimbare de strategie a SUA în ceea ce privește abordarea conflictului ruso-ucrainean și răspunderea liderilor implicați.

Trump anunță discuții directe cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Așteptata discuție Trump-Putin despre Ucraina va avea loc marți, a anunțat președintele american

Trump anunță discuții directe cu Putin. Președintele american Donald Trump a declarat duminică seara că va avea o convorbire oficială marți cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre posibilitatea încheierii războiului din Ucraina. Trump anunță discuții directe cu Putin Trump a anunțat că discuția cu liderul de la Kremlin va avea loc marți. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Președintele SUA a menționat că există deja schimburi de opinii între Moscova și Kiev, iar Washingtonul încearcă să faciliteze negocierile. O delegație americană condusă de Steve Witkoff, emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, s-a întâlnit la Moscova pentru a discuta un armistițiu de 30 de zile, convenit anterior între Washington și Kiev în Arabia Saudită. Deși Putin s-a arătat deschis la această propunere, el a subliniat că există probleme legate de implementare și verificare și că dorește să discute direct cu Trump. În același timp, Kremlinul a transmis un mesaj oficial către Casa Albă privind această propunere. Presiunea internațională asupra Rusiei Liderii europeni continuă să caute soluții pentru încetarea conflictului, iar la un summit virtual organizat de Londra, aproximativ 30 de state și organizații au anunțat o strategie de presiune colectivă asupra Moscovei. În același timp, premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron încearcă să creeze o coaliție de țări care să trimită trupe în Ucraina pentru a asigura stabilitatea după un posibil armistițiu, inițiativă la care Rusia s-a opus ferm. Zelenski: „Rusia vrea o poziție mai puternică” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit o echipă de negociatori și consideră că Rusia urmărește să obțină avantaj strategic pe front înainte de a accepta un acord. Zelenski a acuzat Kremlinul că exagerează dificultățile legate de o încetare a focului, afirmând că americanii au confirmat fezabilitatea unei astfel de măsuri. Pe de altă parte, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a declarat sprijinul pentru eforturile diplomatice ale lui Donald Trump, menționând că va susține negocierile pentru pace.

Tarifele lui Trump periclitează economia transatlantică (sursa: Facebook/The White House)
Economie

Tarifele lui Trump amenință afaceri de 9.500 de miliarde de dolari, avertizează companiile americane

Tarifele lui Trump periclitează economia transatlantică. Camera de Comerț Americană din Uniunea Europeană (AmCham EU) avertizează că disputa tarifară dintre SUA și UE riscă să afecteze afaceri transatlantice în valoare de 9.500 de miliarde de dolari. Potrivit ultimului raport anual privind economia transatlantică, relațiile comerciale dintre cele două blocuri s-au intensificat în 2024, atingând un record de 2.000 de miliarde de dolari în schimburile de bunuri și servicii. Tarife vamale și amenințări reciproce Recent, Washingtonul a impus tarife suplimentare la oțel și aluminiu, iar Uniunea Europeană pregătește măsuri de retorsiune. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” În același timp, președintele Donald Trump a amenințat cu tarife de 200% asupra vinurilor și băuturilor spirtoase europene, invocând deficitul comercial al SUA în relația cu UE. Deși Statele Unite au un excedent comercial în sectorul serviciilor, conflictul amenință să escaladeze, afectând numeroase industrii. Tarifele lui Trump periclitează economia transatlantică AmCham EU subliniază că adevăratul motor al relației economice transatlantice sunt investițiile, nu doar schimburile comerciale. Spre deosebire de percepția generală, cele mai mari fluxuri de investiții americane și europene sunt reciproce, nu îndreptate către piețele emergente. De exemplu, vânzările filialelor companiilor americane din Europa sunt de patru ori mai mari decât exporturile directe ale SUA către UE, iar situația este similară în sens invers. Efecte secundare asupra industriilor și energiei Analistul Daniel Hamilton, principalul autor al raportului, avertizează că impactul economic al acestui conflict ar putea fi echivalent cu 90% din comerțul Irlandei sau 60% din cel al Germaniei. Mai mult, efectele s-ar putea propaga dincolo de tarifele vamale, afectând serviciile, transferul de date și comerțul cu energie, întrucât Europa este puternic dependentă de gazele lichefiate importate din SUA. Lanțurile de producție dintre companiile americane și europene sunt profund integrate, iar măsuri protecționiste ar putea reduce eficiența și competitivitatea globală. „Nu sunt sigur că vom avea investiții izolate, însă acest conflict va face lucrurile mult mai ineficiente”, avertizează Hamilton.

Încep concedierile în rândul angajaților VOA (sursa: voanews.com)
Internațional

Concedieri la Vocea Americii, după ce postul a fost desființat de Trump la pachet cu Europa Liberă

Încep concedierile în rândul angajaților VOA. Angajați ai postului de radio Vocea Americii (Voice of America, VOA) au primit duminică notificări prin care erau informați că contractele lor se încheie pe 31 martie, potrivit BBC. Această decizie vine la doar o zi după anunțul administrației Trump, care a confirmat concedierea tuturor angajaților acestui post de radio. Încep concedierile în rândul angajaților VOA Decizia afectează și angajații de la Radio Free Asia și alte media finanțate de guvernul american, în cadrul tăierilor bugetare promise de Donald Trump. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Majoritatea personalului contractual VOA, în special cei care lucrează în serviciile non-anglofone, au fost anunțați că își vor pierde locurile de muncă la finalul lunii. Implicații asupra personalului străin din SUA Mulți dintre cei concediați nu sunt cetățeni americani, iar această situație le-ar putea afecta statutul legal de rezidență în Statele Unite. În schimb, angajații statutari ai Vocea Americii nu au primit încă notificări oficiale de concediere, dar au fost trimiși în concediu administrativ. Reacții și critici privind libertatea presei Jurnalistul Liam Scott, unul dintre cei concediați, a declarat pe platforma X că această măsură face parte dintr-un efort mai larg al administrației Trump de a destructura guvernul și de a limita libertatea presei. El a subliniat că nu a mai văzut niciodată o situație comparabilă în SUA. Istoria și rolul posturilor afectate Postul Vocea Americii a fost fondat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar Radio Free Europe și Radio Free Asia au fost create ulterior pentru a furniza informații în statele autoritare. Printr-un decret semnat vineri, Donald Trump a inclus agenția care administrează aceste posturi, USAGM, printre structurile „inutile” ale birocrației federale, punând astfel sub semnul întrebării viitorul acestor instituții media.

Trump și Putin vor discuta curând (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump și Putin vor avea o discuție zilele viitoare în legătură cu Ucraina, spune emisarul Witkoff

Trump și Putin vor discuta curând. Steve Witkoff, emisarul președintelui american Donald Trump, a declarat duminică pentru CNN că se așteaptă la o conversație între Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, în cursul săptămânii viitoare. Scopul discuției ar fi găsirea unei soluții pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit CNN. Trump și Putin vor discuta curând După o serie de întâlniri „pozitive” cu liderul de la Kremlin, Witkoff și-a exprimat speranța pentru un progres real în vederea încetării conflictului. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut „Mă aștept că va exista o discuție între cei doi președinți săptămâna aceasta și, de asemenea, continuăm să avem dialoguri și cu ucrainenii”, a declarat Witkoff. Acesta a precizat că se așteaptă la o conversație „foarte bună și pozitivă” între Trump și Putin. Negocieri în desfășurare Joi, o delegație americană condusă de Witkoff s-a întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin pentru a discuta o ofertă de armistițiu temporar, convenită recent în Arabia Saudită între Washington și Kiev. Putin a declarat că sprijină ideea unui armistițiu de 30 de zile, dar a subliniat că există obstacole legate de implementarea și verificarea acestuia. De asemenea, liderul rus și-a exprimat dorința de a discuta direct cu președintele Trump.

Scrisoare Tesla către președintele Donald Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Tesla, îngrijorată de impactul tarifelor, trimite o scrisoare administrației Trump

Scrisoare Tesla către președintele Donald Trump. Tesla a transmis săptămâna aceasta o scrisoare administrației Trump, exprimându-și îngrijorarea cu privire la impactul tarifelor impuse de președintele american. Potrivit ABC News, compania a avertizat că aceste măsuri ar putea expune Tesla la tarife de retorsiune din partea altor țări și a cerut administrației să ia în considerare „efectele asupra industriei auto americane”. Scrisoare Tesla către președintele Donald Trump Comentariile au fost făcute într-o scrisoare nesemnată, trimisă pe antetul oficial Tesla către Jamieson Greer, reprezentantul pentru Comerț al SUA. Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” Documentul a fost redactat în contextul în care administrația Trump a anunțat o revizuire a „practicilor comerciale incorecte”. Nu se știe dacă Elon Musk a fost implicat personal în redactarea scrisorii, însă acesta nu a comentat subiectul pe platforma sa de socializare, X. Tarifele cresc costurile de producție și afectează competitivitatea În scrisoare, Tesla a subliniat că măsurile comerciale anterioare ale administrației Trump au provocat reacții imediate din partea țărilor vizate, inclusiv creșterea tarifelor pentru vehiculele electrice. „Aceste tarife au dus la creșterea costurilor pentru producția Tesla în SUA și la scumpirea exporturilor, afectând competitivitatea pe piețele internaționale”, se arată în document. Tesla a cerut administrației să analizeze modalități prin care astfel de probleme pot fi evitate în viitor. Probleme în lanțul de aprovizionare Tesla a atras atenția și asupra impactului tarifelor asupra lanțului de aprovizionare, menționând dificultăți în obținerea componentelor esențiale, cum ar fi bateriile litiu-ion. „Chiar și cu o localizare agresivă a lanțului de aprovizionare, anumite piese și componente sunt greu sau imposibil de produs în SUA”, a explicat compania. Tesla a cerut o revizuire a politicilor comerciale pentru a evita impunerea unor tarife prohibitive asupra componentelor critice și pentru a proteja locurile de muncă din industria auto americană. Tesla cere politici comerciale care să susțină producția internă În final, scrisoarea subliniază că „acțiunile comerciale nu ar trebui (și nu este necesar să) intre în conflict cu obiectivele de sprijinire a producției interne”. Tesla face apel la administrația Trump să asigure un echilibru între protecționismul economic și nevoia de a menține costurile de producție competitive pentru producătorii americani.

Trump acuză presa americană de corupție (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump acuză presa care-l critică de ilegalități și corupție: "Asta trebuie să înceteze"

Trump acuză presa americană de corupție. Președintele SUA, Donald Trump, a lansat vineri noi acuzații împotriva presei americane, susținând că aceasta recurge la practici „ilegale” și este „coruptă”. Într-o declarație făcută la Departamentul de Justiție, liderul de la Casa Albă a vizat în special CNN și MSNBC, două canale critice la adresa sa. Trump acuză presa americană de corupție Donald Trump a afirmat că presa mainstream publică „97,6% lucruri rele” despre el și acționează în „totală coordonare” pentru a influența opinia publică. Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” Mai mult, a insistat că acest fenomen ar trebui să înceteze, deoarece „influențează judecătorii și schimbă legea” într-un mod pe care el îl consideră ilegal. Un război vechi cu jurnaliștii Încă din 2016, Trump și-a construit imaginea politică atacând frecvent presa, pe care o numește „fake news” și „dușmanii poporului”. Criticile sale sunt fără precedent pentru un lider american, în condițiile în care libertatea presei este garantată de Constituție. Restricții impuse presei în al doilea mandat De la începutul celui de-al doilea mandat al său, în 2025, administrația Trump a impus măsuri restrictive pentru unele instituții de presă, inclusiv Associated Press. Aceste decizii au amplificat tensiunile dintre Casa Albă și jurnaliști, alimentând temerile legate de libertatea presei în SUA.

Trump propune armistițiu, sperând acceptul Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump "speră" ca Putin să fie de acord cu o încetare a focului timp de 30 de zile

Trump propune armistițiu, sperând acceptul Rusiei. Președintele american Donald Trump și-a exprimat speranța că Vladimir Putin va accepta propunerea de încetare a focului în Ucraina, însă a rămas evaziv în privința presiunilor pe care le-ar putea exercita asupra liderului de la Kremlin. Negociatorii administrației sale se află deja pe drum spre Rusia pentru a discuta termenii unui armistițiu de 30 de zile. SUA vrea o încetare a focului de 30 de zile Liderul de la Casa Albă a anunțat că echipa sa de negociatori este în drum spre Rusia, încercând să obțină aprobarea pentru un armistițiu temporar în conflictul din Ucraina. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Această inițiativă a fost discutată anterior cu oficialii ucraineni în Arabia Saudită, iar acum urmează să fie prezentată Moscovei. „Avem oameni care sunt în drum spre Rusia chiar acum”, a declarat Trump în timpul unei întâlniri cu premierul irlandez Michael Martin. Trump propune armistițiu, sperând acceptul Rusiei Întrebat despre ce măsuri ar putea lua pentru a determina Rusia să accepte încetarea focului, Trump a oferit un răspuns ambiguu: „Sunt lucruri care nu ar fi plăcute... Pe plan financiar, pot face lucruri care ar fi foarte rele pentru Rusia. Nu vreau să fac asta, pentru că vreau pace.” Emisarul Steve Witkoff, omul-cheie al negocierilor Potrivit Sky News, Steve Witkoff (67 de ani), emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, se îndreaptă spre Moscova pentru a purta discuții cu oficialii ruși. Witkoff și-a consolidat poziția diplomatică după ce a reușit luna trecută să obțină eliberarea cetățeanului american Marc Fogel din detenția rusă. Această realizare l-a determinat pe Donald Trump să îi încredințeze responsabilitatea negocierilor pentru încetarea conflictului din Ucraina.

Diana Șoșoacă îi scrie lui Trump (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial)
Eveniment

Șoșoacă i-a scris lui Trump: acuză BEC și CCR și anunță că-și va depune candidatura

Diana Șoșoacă îi scrie lui Trump. Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, liderul S.O.S. România, i-a adresat o scrisoare lui Donald Trump, în care acuză intervenția Curții Constituționale a României (CCR) asupra candidaților la alegerile prezidențiale. Potrivit acesteia, decizia CCR ar reprezenta „o anulare de facto a democrației” într-un stat membru al UE și NATO. Diana Șoșoacă îi scrie lui Trump Șoșoacă susține că interzicerea unor candidaturi, fără condamnări penale definitive, demonstrează că românii și-au pierdut încrederea în democrație. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Ea consideră că România a devenit „o afacere bună pentru marile puteri”, dar că dreptul cetățenilor de a-și alege liderii este grav afectat. Mai mult, afirmă că această situație ar putea duce la o revoluție, generând instabilitate. Critici la adresa CCR și BEC Europarlamentarul subliniază că pe 5 octombrie 2024 CCR i-a interzis candidatura, creând un precedent care, în opinia sa, este folosit acum împotriva altor candidați. Șoșoacă acuză atât Curtea Constituțională, cât și Biroul Electoral Central (BEC) că ar fi devenit „cenzori neconstituționali”, eliminând candidați fără drept de apel. Pe 13 martie, Șoșoacă anunță că își va depune din nou candidatura, susținând că îndeplinește toate condițiile legale. „România, un experiment al distrugerii democrației” În încheiere, Șoșoacă afirmă că România a devenit „un experiment al distrugerii democrației” și cere ca toți candidații eligibili să fie lăsați să participe la alegeri. Ea avertizează că refuzul acestui drept ar transforma alegerile într-o „cheltuială inutilă de bani” și ar afecta imaginea democrației la nivel internațional, inclusiv în cadrul UE și NATO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră