duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

187 articole
Justiție

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro. O lună de arest la domiciliu valorează 5.000 de euro. Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro Acesta a fost nivelul despăgubirilor stabilite de judecători în cazul fostului primar al oraşului Hârlău, judecat sub acuzaţii de corupţie, dar absolvit de orice vină după câţiva ani. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Rămas fără fotoliul de primar şi ieşit din viaţa publică a Hârlăului, Constantin Cernescu a câştigat o satisfacţie morală în instanţă. Constantin Cernescu a fost trimis în judecată 2016 pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Fost vicelider al deputaților AUR, trimis în judecată de DNA Foto: Facebook
Politică

Fost vicelider al deputaților AUR, trimis în judecată de DNA

Un fost vicelider al deputaților AUR, Daniel-Gheorghe Rusu, a fost trimis în judecată de DNA pentru jaful de la primăria comunei Șpring, județul Alba, unde a fost primar până în 2020. Procurorii anticorpție îl acuză de abuz în serviciu şi participaţie improprie la fals intelectual. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele În mai 2022, Rusu a demisionat din AUR, invocând „neconcordanţele de tip ideologic şi administrativ”. El s-a plâns că Simion le cere membrilor de partid să plătească o cotizație de 50 de lei lunar. Pe 21 noiembrie 2022 Daniel Rusu a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la o amendă penală în sumă de 40.000 de lei. Acesta a fost acuzat de compromiterea intereselor justiției după ce a prezentat printr-un live pe Facebook o ordonanță dintr-un dosar penal. Daniel Gheorghe Rusu Foto: Facebook Fost vicelider al deputaților AUR, trimis în judecată de DNA De ce îl acuză DNA pe deputatul Rusu: ar fi dispus, pe o perioadă de aproximativ şapte luni, ca în timpul programului de lucru mai mulţi angajaţi ai Primăriei pe care o conducea şi angajaţi ai Filialei Judeţene Alba a Comunelor din România (delegaţi să-şi desfăşoare activitatea în cadrul Primăriei comunei Şpring) să desfăşoare, folosind utilaje ale primăriei, lucrări de construire la trei imobile, dintre care două îi aparţineau. ar fi achitat administratorului SC Transilvania Total Invest SRL suma de 82.000 lei reprezentând contravaloarea unor servicii de curăţare păşuni, în condiţiile în care activităţile respective nu ar fi fost executate ar fi dat spre folosinţă unei persoane o suprafaţa de 8,5 hectare de păşune pe termen nelimitat şi gratuit; ar fi închiriat de la o societate comercială o suprafaţă de teren de 6.326,5 mp, pentru a parca trei utilaje/autospeciale ce aparţineau Primăriei comunei Şpring Prejudiciul estimat de procurori este de sub 180.000 de lei. Procurorii au pus sechestru pe bunuri mobile şi imobile ce aparţin fostului primar şi celor două firme implicate în acest dosar. Primăria comunei Şpring şi Filiala Judeţeană Alba a Comunelor din România s-au constituit parte civilă în procesul penal. Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Subordonații lui Arafat erau obligați să închidă Ferma Dacilor și să-i pună sigiliu Foto: Facebook
Eveniment

Subordonații lui Arafat obligați închidă Ferma Dacilor și pună sigiliu

Subordonații lui Raed Arafat, șefii ISU Prahova, erau obligați prin lege să închidă Ferma Dacilor, s-o amendeze dur și să-i pună sigiliu, dar au preferat șpaga, arată referatul DNA prin care se redeschide acest dosar. Șpaga a fost sub forma unei cutii cu sticle de vin, plus o masă „de protocol” oferită de ISU Prahova la Ferma Dacilor „la etapa națională a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență”, în august 2019. Foto: captură video Antena 3 Ordonanța DNA în care se cere redeschiderea acestui dosar - decizie care trebuie însă luată de Tribunalul Prahova - arată pentru prima oară că incendiul de la Ferma Dacilor putea fi prevenit, dacă unitatea era închisă până la rezolvarea problemelor sesizate. Citește și: Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire Raed Arafat i-a pedepsit cu pensia specială „Vreau să subliniez un lucru. Fostul inspector-şef şi fostul prim-adjunct s-au pensionat, plecând din serviciu, nu cu voia lor. Deci, la ISU Prahova se ştia că sunt anumite probleme, motiv pentru care au plecat primii doi de la nivel de conducere. Acest lucru s-a întâmplat în urmă cu aproximativ doi ani. Normal, nu ştiam de situaţia specifică a Fermei Dacilor, dar au fost eliminate persoane din sistem, prin trecerea în rezervă, ştiind că există anumite probleme acolo”, spunea, acum câteva zile, Raed Arafat. Subordonații lui Arafat erau obligați să închidă Ferma Dacilor și să-i pună sigiliu Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor arată cum se procedează când o unitate este închisă: „(1) Aplicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru vizează aplicarea acestuia doar pe căile de acces destinate clienților și în situația în care operatorul economic are sediul/punctul de lucru și domiciliul în aceeași locație cu privire la care se efectuează aplicarea sigiliului. (2) Concomitent cu aplicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru, personalul prevăzut la art. 28 alin. (2) afișează la loc vizibil un anunț referitor la oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor operatorului economic. (3) Anunțul prevăzut la alin. (2) se afișează din interiorul construcțiilor sau amenajărilor operatorului economic în punctul de lucru pe geamurile tuturor ușilor de acces destinate intrării clienților sau pe geamul ferestrelor, după caz, în așa fel încât să fie vizibil din exterior. (4) Anunțul prevăzut la alin. (2) se tipărește cu litere de tipar de minimum 10 cm și are următorul conținut: «Oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți»”. Ordonanța DNA de redeschidere a dosarului privind cazul ISU Prahova/Ferma Dacilor explică de ce unitatea turistică trebuia închisă. Amenda putea ajunge la 100.000 lei, dar s-au dat „avertismente” „Personalul cu atribuții de îndrumare şi control în domeniu, pe lângă sancţiunea principală a amenzii, sunt obligaţi (...) să dispună măsura complementară de oprire a funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor care nu au autorizație de securitate la incendiu, în condițiile legii, şi care au aria desfăşurată mai mare de 200 mp, având destinația de comerț, cultură sau turism, în situația în care se constată încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu, constând în faptul că «[ …] nu au fost identificate data realizării documentaţiei tehnice de autorizare a lucrărilor de construcţii au momentul punerii în funcţiune». Având în vedere procesul-verbal de control sus-mentionaț în care se reține că unitatea verificată, aparţinând operatorului economic în cauză, avea la data controlului spații de alimentație publică şi cazare, respectiv 14 camere de închiriat, şi o suprafaţă construit desfăşurată de 1200 mp, rezultă că imobilul în cauză face parte din categoriile de construcții pentru care este necesară obținerea autorizației de securitate la incendiu (…) Deşi ofiţerii I.S.U. Prahova aveau obligaţia legală de a constata toate neregulile existente cu privire la construcţia în cauză, mai ales încălcările grave ale cerinţei de securitate la incendiu, cum ar fi faptul că nu a fost identificată data realizării documentației tehnice de autorizare a lucrărilor de construcții sau momentul punerii în funcțiune, care ar fi atras pe lângă sancțiunea principală a amenzii şi măsura complementară de oprire a funcționării ori utilizării unității controlate, aceştia s-au limitat la a consemna abateri prevăzute cu un regim sancționator mai favorabil pentru operatorul economic”. Referatul mai arată că potrivit art. 45 pct. VI din Legea nr. 307/2006, se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei şi oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor, ca sancțiune contravențională complementară, pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu.

DNA redeschide dosarul Ferma Dacilor - ISU (sursa: Facebook/Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă)
Eveniment

DNA redeschide dosarul "Ferma Dacilor" - ISU

DNA redeschide dosarul "Ferma Dacilor" - ISU. Direcţia Naţională Anticorupţie ar urma să redeschidă un dosar privind funcţionarea fără autorizaţie ISU a pensiunii "Ferma Dacilor", unde marţi a izbucnit un incendiu devastator, soldat, până la acest moment, cu şase morţi, între care un copil, doi răniţi şi doi dispăruţi, precizează surse judiciare. DNA redeschide dosarul "Ferma Dacilor" - ISU Potrivit acestora, Secţia militară a DNA a clasat în martie 2023 acest dosar care ar urma să fie redeschis după evenimentul recent. Citește și: „Ferma Dacilor” a interlopului Cornel Dinicu, fără autorizație ISU, contract cu sindicatul polițiștilor SNPPC. Ce relație are patronul cu Horia Constantinescu, șeful ANPC Ferma Dacilor nu are autorizaţie de securitate la incendiu, a informat, marţi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova. Conform sursei citate, în anul 2019 a fost efectuată la acest obiectiv o "verificare pe fond", fiind identificate şase nereguli, dintre care una a fost remediată pe timpul controlului şi au fost aplicate şase avertismente. "La momentul verificării nu au fost puse la dispoziţia inspectorilor documente din care să rezulte momentul punerii în funcţiune, pentru a se stabili necesitatea solicitării şi obţinerii avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu", a transmis ISU. Ferma Dacilor este un operator economic cu funcţiuni de cazare şi restaurant, aflat în satul prahovean Tohani.

Legăturile dubioase de la Ferma Dacilor, patronată, declarativ, de Cornel Dinicu
Eveniment

Legăturile dubioase de la Ferma Dacilor

Legăturile dubioase de la „Ferma Dacilor”: patronul declarat, Cornel Dinicu, este un fost interlop protejat de PSD, poliție și ISU. În 2020, DNA a deschis un dosar legat de modul în care ISU Prahova a protejat Ferma Dacilor, însă secția militară a parchetelor anticorupție l-a închis inexplicabil. Citește și: „Ferma Dacilor” a interlopului Cornel Dinicu, fără autorizație ISU, contract cu sindicatul polițiștilor SNPPC. Ce relație are patronul cu Horia Constantinescu, șeful ANPC Pensiunea unde, până acum, au murit arse de vii cinci persoane, nu avea autorizație de incendiu. Legăturile dubioase de la Ferma Dacilor Mai mult, Cornel Dinicu, deși se declară public patron al Fermei Dacilor, nu apare în acte ca proprietar. Potrivit Antenei 3, actele arată că proprietari la Ferma Dacilor SRL sunt Olteanu Marian Viorel, născut în Prahova și Ristin Vitomir Adrian, din Timișoara. În 2022, Ferma Dacilor a avut o cifră de afaceri de 5,5 milioane de lei, un profit de 1,96 milioane de lei și înregistra datorii de 1,1 milioane de lei. Firma avea 11 angajați. Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA intenţionează ca în zilele următoare să redeschidă dosarul de corupţie de la ISUJ Prahova, care implica şi scandalul pe autorizaţia de incendiu de la pensiunea Ferma Dacilor. Dosarul DNA ar arăta că au existat mai multe nereguli în acordarea autorizaţiilor de incendiu iar ISUJ Prahova ar fi dat avertismente în locul amenzilor în valoare de 5000-10.000 lei. Dosarul DNA arată că: „În data de 10.07.2019, cpt. Cristina CHELBA, împreună cu colonelul (r) Elisei-Tiberiu DUMITRU au desfăşurat controlul, fiind identificate 6 nereguli, consemnate în nota de control nr. 4468421/12.07.2019, toate sancţionate cu avertismente. Obiectivul nu a putut face dovada deţinerii unei autorizaţii de securitate la incendiu - 1200 mp, în condiţiile în care amendă prevăzută era de 5001-10000 lei, conform art.45, pct IV, lit.d, Legea 307/2006. Ulterior la data de 07.08.2019 la FERMA DACILOR a fost organizată o masă de protocol oferita de conducerea ISUJ Prahova membrilor comisiilor de evaluare şi însoţitorilor de loturi la etapa naţională a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntar şi private pentru situaţii de urgenţă”. Prietenii patronului Dinicu Dosarul DNA pe nereguli constatate la Inspectoratul de Situaţii de Urgenţă Prahova a fost clasat pe 21 martie 2023, de către Secţia Militară a DNA, condusă la acea vreme de fostul său şef, Liviu Lascu. Alte legături dubioase de la Ferma Dacilor sunt: Cornel Dinicu, interlop condamnat penal, eraprieten de 31 de ani cu șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, care-i făcea reclamă pe Facebook. Un sindicat al poliției avea un contract cu Ferma Dacilor, membrii acestui sindicat primind o reducere de 20% la cazare și mâncare, Cornel Dinicu ar fi fost bodyguard al fostului ministru PSD de Interne, Doru Ioan Tărăcilă Petreceri cu interlopi și un incendiu care l-a anticipat pe cel din 26 decembrie Surse citate de Gândul susțin că un alt incendiu, de proporții reduse, ar fi izbucnit în în bucătăria pensiunii „Ferma Dacilor” acum câteva zile. Mai mult, în ceea ce privește instalația electrică a pensiunii, ar fi fost mai mereu „probleme”. Citește și: Cine este interlopul care deținea „Ferma Dacilor”: căpetenie de bodyguarzi, personaj central în afacerea „Portbagajul”, urmărit de serviciul românesc de spionaj „Am fost la Ferma Dacilor cu o săptămână în urmă. Atunci a luat foc bucătăria și era să fim cu toții intoxicați. Jos, la parter, era chef de interlopi cu lăutari, muzică live… te și speriai. Erau în jur de 30-40 de persoane la parter, 40 – 50 la etaj, în acel moment”, a declarat un turist, sub protecția anonimatului. „Aveau probleme cu curentul, tot se oprea, și pâlpâiau becurile, mi s-a făcut rău când am văzut. Pe 16 decembrie, în jurul orelor 17.00, a izbucnit un incendiu, tot în bucătărie. Tot personalul alerga spre și dinspre bucătărie, s-au deschis geamurile după ce incendiul a fost stins, toată zona unde se lua masa și holurile au fost inundate de fum dens! La parter era o petrecere privată de dubiosi, ceva sportivi, iar toti clientii erau directionati la etaj pentru a lua masa!”, mai scrie Gândul. Buzdugan și Morar, la deschiderea unei piscine săpate de interlop În 2010, Prahova Online scria: „Fostul interlop Cornel Dinicu a facut la Mizil o piscina de 700.000 de euro”. În fotografiile distribuite de aceasta publicatie dela acest eveniment apar prezentatorii de la Radio Zu, Mihai Morar și Daniel Buzdugan. Foto: Prahova Online, ilustrație la articolul „Fostul interlop Cornel Dinicu a facut la Mizil o piscina de 700.000 de euro” Acest site mai arată că, în februarie 2000 „Dinicu este arestat de Poliția Prahova, pentru deținere ilegală de armă militară și este condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Mai 2000 - La domiciliul părinților lui Dinicu, pe atunci consilier la Camera Deputaților, poliţia găseşte "la pont" un pistol cu aer comprimat, o stație de emisie-recepție "Motorola", 40 de cartușe marca "Winchester", două cartușe de calibrul 7,62 milimetri, trei cartușe calibrul 12 milimetri, două cartușe "Start" calibrul 12 milimetri, un încărcător semicircular pentru cartușe, o sabie de tip "Ninja", o baionetă, un baston metalic tip "Castel"și mai multe cuțite. Dinicu a fost reținut de polițiști sub acuzația de deținere ilegală de arme și muniție; August 2000 - fața deputatului PNȚCD de Călăraşi Claudiu Pavelescu a lovit un copil cu maşina, omorându-l. În maşina fiicei deputatului se află şi Cornel Dinicu, angajat din 1999, la biroul parlamentar, ca bodyguard”.

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA Foto: Facebook
Eveniment

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA: au fost reținuți, printre alții, șeful secției ATI, directorul de îngrijiri, asistenta-șefă de la ATI, un fost manager și șeful serviciului administrativ. Citește și: La spitalul unde PSD a numit manager un lăcătuș mecanic, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici” Pe lista celor reținuți se mai află și medicul-șef Secție Medicină Internă Săveni, aparținând Spitalului Județean de Urgență “Mavromati” Botoșani, precum și economiști de la acest spital - în total zece persoane. Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA Tribunalul Suceava judecă în seara aceasta cererea de arestare a acestora. În plus, au fost puși sub control judiciar doi medici și o asistentă medicală. DeFapt.ro a scris din august despre salariile uriașe și miile de angajați de la Spitalul Județean Botoșani, unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic. Spitalul are peste 2.500 de angajați, iar un medic putea ajunge la 36.000 de lei pe lună. Doar fochiștii, care, cu sporuri, pot primi aproape 4.500 de lei pe lună, sunt în număr de 23. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Potrivit DNA, suspecții luau șpagă pentru angajările la acest spital. În 2019, „costul” pentru ocuparea unui post de asistent medical ar fi fost de 8.000 de euro, în 2022 a crescut la 10.000 euro, iar în 2023 a ajuns la 15.000 euro. În plus, arată DNA, se plăteau „sume de bani necuantificate încă, bijuterii din aur, ceasuri de lux, pentru promovarea pe posturi de medic specialist, transferul personalului medical din cadrul altor unități medicale la Spitalul Județean de Urgență Botoșani, aprobarea scoaterii la concurs a unor posturi”. Șpăgile „identificate” de DNA ajung la suma de 65.000 de euro.

Cine este Doina Federovici, șefa organizației PSD și a Consiliului Județean Botoșani Foto: Facebook
Politică

Cine este Doina Federovici

Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României. Fedorovici este președintele Consiliului Județean și al organizației județene a PSD. Citește și: Familia mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul din Botoșani cere despăgubiri uriașe. Procurorii o susțin și consideră SJU Botoșani „parte responsabilă civilmente” DNA verifică angajările pe șpagă la spitalul controlat de Fedorovici Procurorii DNA efectuează, azi, 92 de percheziții în Iași și Botoșani. Procurorii DNA au descins la spitalul Județean din Botoșani, la Consiliul Județean, acolo unde au verificat și biroul președintelui Doina Federovici. De asemenea, sunt percheziții și la sediul PSD Botoșani. Potrivit unor surse din Justiție, procurorii investighează angajările pe șpagă la spitalul județean, unde se plătea între 200 de euro și 15.000 de euro. Spitalul este subordonat, legal, Consiliului Județean și, de facto, este controlat de Fedorovici. Ea este cea care l-a propulsat pe Marius Budăi în funcția de ministru al Muncii și l-a numit pe finul ei, Angel Călin, fost lăcătuș mecanic, la conducerea spitalului județean Botoșani. „Nimeni nu obține o funcție în Botoșani dacă nu face parte din Clanul Federovici”, scria jurnalistul Gabriel Gachi în august 2023. Polul sărăciei din nordul Moldovei În schimb, Botoșani este polul sărăciei din nordul României: Județul are circa 360.000 de locuitori, dintre care doar 35% din populație are loc de muncă. Restul sunt pensionari, elevi, persoane cu dizabilități, asistați social, șomeri și peste 40.000 de oameni care nu muncesc și nu se află în nicio evidență. Un botoșănean câștigă un salariu mediu net între 2.500 și 3.500 de lei pe lună - date din 2023. Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Botoşani, în trimestrul 1 2023, a fost de 1.588 lei, fiind mai mică decât cea înregistrată la nivelul ţării, în acelaşi trimestru, cu 415 lei (-20,7%). Cel mai mare angajator din județ este statul. 90 la sută dintre gospodării nu sunt racordate la rețeaua de gaz, iar la canalizare și apă au acces doar jumătate dintre locuitori (Pro TV). Județul are cea mai proastă infrastructură rutieră din țară, cu mai puțin de jumătate dintre drumurile județene modernizate. Cine este Doina Federovici Șefa CJ Botoșani, Doina Federovici, nu și-a publicat vreun CV. Potrivit unor relatări din presă ea ar fi urmat cursurile unei facultăți din Târgoviște. Ea a fost senator între 2012 și 2020. În legislatura 2016-2020, a luat cuvântul o singură dată, 53 de secunde, la depunerea jurământului. În legislatura 2012-2016 a vorbit un minut și 52 de secunde, prezentând rapoartele comisiilor pentru drepturile omului asupra activității CNCD. Federovici este extrem de activă pe Facebook, unde se remarcă prin toaletele schimbate frecvent și mesaje profunde precum: „ Frumos în suflet să vă fie!”. Sau: „Desaga cu bucurii este în inima fiecăruia. Frumos și bucurie în suflet să aveți!”. Într-un alt panseu de pe Facebook ea scria: „Grâul simbolizează răbdarea, atenția și încrederea în puterea miraculoasă de regenerare a vieții. Fiecare dintre noi are această vitalitate interioară care stă la baza bucuriei și fericirii necondiționate”. Despre Eminescu, Federovici scria: „Capodoperele sale poetice sunt creații nemuritoare, pentru că exprimă cel mai bine trăirile pe care le încercăm cu toții: iubirea, dragostea de neam și patrie, frustrarea și chiar furia față de nedreptățile vieții”.

DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Fedorovici Foto: Facebook
Politică

DNA peste președintele Consiliului Județean Botoșani, Federovici

DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, și peste spitalul gestionat de aceasta, unde o gravidă a murit în chinuri, acum câteva luni. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Monitorul de Botoșani a anunțat că mai multe percheziţii de amploare au loc, miercuri dimineaţă, în județul Botoșani, inclusiv la președintele CJ: „Descinderi au loc și la președintele Consiliului Județean Botoșani. Este vizată o perioadă de achiziții din trecut de la spital”. Spitalul Județean este controlat de Consiliul Județean și, implicit, de Fedorivici. DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici „Nu mai puțin de șase mașini cu anchetatori de la DNA au ajuns, încă de la primele ore ale dimineții, la cea mai mare unitate sanitară din județ. Oamenii legii au solicitat şi prezența managerului spitalului pentru a avea acces în clădirea administrativă a unității sanitare. Sunt vizate mai multe locații din Botoșani, atât la persoane fizice cat și spital. Câteva birouri din cadrul unității sanitare, inclusiv cel al secretarei managerului, au fost deja sigilate de către anchetatori, care acum răscolesc printre documentele din birourile administrative”, scrie Monitorul de Botoșani. Federovici, președintele CJ Botoșani, este protectoarea politică a lui Marius Budăi și a lăcătușului mecanic Angel Călin, pe care l-a pus manager al spitalului județean. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate În august, la acest spital a murit Alexandra Ivanov, o tânără gravidă în vârstă de 25 de ani, după ce medicii nu i-au acordat ajutorul medical de urgență adecvat.

Percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti Foto: news.ro
Eveniment

Percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti

În această zi, sunt efectuate percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti, într-un dosar care vizează achiziţia de servicii IT de către unele spitale, au anunțat procurorii anticorupție. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, comise de funcţionari publici, în cursul anului 2023, în contextul derulării unei proceduri de achiziţie publică, care prevedea implementarea în cadrul unor spitale din Bucureşti a unor servicii IT, anunţă DNA. Marţi, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, se fac percheziţii domiciliare la sediile a 3 instituţii publice din Bucureşti. Aceste instituții ar fi: Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), Spitalul de Boli Cronice „Sfântul Luca” din Bucureşti şi Spitalul Clinic Colţea din Bucureşti În cauză procurorii beneficiază de sprijin din partea IGPR – Direcţia de Operaţiuni Speciale şi din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. În septembrie 2023, DNA a mai instrumentat un dosar cu privire la presupuse fapte de corupţie comise în ASSMB, în care colaborator al procurorilor a fost chiar Oana Gabriela Sivache, cea care a sesizat problemele la DNA pe 5 aprilie 2023. Ulterior, pe 6 decembrie 2023, Secţia I a DNA l-a trimis în judecată pe Cristian Plută, fostul director adjunct al ASSMB, şi pe alte 3 persoane pentru fapte de corupţie. Plută, arestat preventiv, a fost acuzat oficial de comiterea a trei fapte de luare de mită şi de permiterea unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Sportivi la Dinamo contabile, pile, generali. În imagine, Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Investigații

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali. Situație halucinantă la Clubul Sportiv Dinamo, păstorit de trei agenți secreți de la „Doi și-un sfert”, serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne: în baza unor Contracte de Activitate Sportivă, au fost angajate contabile, oameni buni la toate, un fost general. Citește și: EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo Sunt doar câteva dintre angajările halucinante de la Clubul Sportiv Dinamo investigate de Direcția Națională Anticorupție. 1.800 de contracte în trei ani Comisarul Ionuț Adrian Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, a semnat în jur de 1.800 de Contracte de Activitate Sportivă (CAS), în perioada 2020 - 2023. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Adrian Popa a transmis că "Clubul Sportiv Dinamo are 38 de discipline sportive active, cu peste 2.000 de sportivi legitimați. (...) Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Anual sunt încheiate aproximativ 450 de de contracte cu participanți la activitatea sportivă. Astfel, pentru perioada la care faceți referire în solicitare (2020 – 2023), sunt aproximativ 1.800 de contracte care au produs efecte". Majoritatea personalului angajat în baza unor astfel de contracte au fost sportivi, antrenori și staff-ul tehnic. Dar președintele Clubului Sportiv Dinamo, deținut integral de Ministerul Afacerilor Interne, a găsit o cale de a fenta legea. Astfel, în baza Contractelor de Activitate Sportivă, a angajat mai multe persoane care nu aveau nici o treabă cu sportul în secțiile sportive ca să lucreze în aparatul administrativ. Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali Printre cei cu care s-a semnat CAS se află și pensionara Iuliana Calangiu. Ea trebuia să presteze activitatea sportivă în anul 2021 la Secția Canotaj, dar în realitate se ocupa de contabilitate. Elena Badea este o altă angajată încadrată în baza unui CAS. Prima dată a fost angajată să presteze activitatea sportivă la Secția de Box. Cel de-al doilea contract semnat cu Elena Badea a fost înregistrat pe Secția de Canotaj. La fel ca și pensionara Iuliana Calangiu, Elena Badea se ocupa în realitate de contabilitatea clubului. Gina Steluța Mircea, o altă angajată în baza unui CAS, presta tot la contabilitate. Dan Răzvan Lupu, fiul fostului fotbalist Dănuț Lupu, a fost angajat inițial la Secția Haltere fără a avea vreo legătură cu acest sport. Ulterior, a fost angajat ca antrenor la Secția de Fotbal. Generalul Ion Cuhutencu, fostul șef al Direcției de Audit Public Intern din Ministerul de Interne și actual consilier la Ministerul Dezvoltării, a fost și el beneficiarul unui CAS la Secția de Canotaj. Acestea sunt doar câteva dintre zecile de contracte investigate încă din anul 2021 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Popa dă vina pe Cosac: I-a dat voie Ministerul Sporturilor Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo, a declarat pentru DeFapt.ro că primele contracte de acest fel au fost încheiate începând cu anul 2019. "Nu eu am inventat. Fostul președinte George Cosac a cerut un punct de vedere de la Ministerul Sporturilor prin care a întrebat dacă personalul administrativ poate fi angajat cu Contract de Activitate Sportivă. Ministrul Sporturilor de la acea dată a spus că sigur, orice participant la activitatea sportivă, orice activitate din COR, care poate fi amenajator bază, ospătar, bucătar etc., poate fi angajat dacă sprijină activitatea sportivă". Întrebat dacă doamnele angajate la contabilitate în baza CAS lucrau exclusiv pentru secțiile sportive la care au fost angajate, Ionuț Adrian Popa a spus că nu. Cât despre cazul lui Dan Răzvan Lupu, a ținut să precizeze de câteva ori că a fost angajat la Secția Haltere pentru "a tăia bilete la intrarea în sala de fitness". Sală care aducea venituri de 50.000 lei lunar clubului. Supărat că l-au turnat foștii colegi de la "Doi și-un sfert" Referitor la ancheta DNA, comisarul Ionuț Adrian Popa a declarat că a început în anul 2021, atunci când "se căuta un nou caz Dragnea". Dar bănuiește că dosarul a plecat de la o delațiune de la Direcția Generală de Protecție Internă. Acesta a explicat că procurorii DNA au delegat Direcția Generală Anticorupție a ministerului de Interne să facă audieri în acest dosar. În plus a explicat că, el personal, a dus mai multe documente la DNA, acolo unde a cerut să aibă o discuție cu procurorul de caz. "Oamenii m-au primit și le-am explicat tot, cum am construit aici. Le-am spus, oameni buni, am vrut să muncim, n-am vrut să facem altceva. Oamenii ăia (angajații cu CAS - n.r.) toți au muncit. Le-am zis că dacă găsiți un om care a dat vreun leu mie sau colegilor mei, că nu a muncit și a stat acasă în pat, eu mă predau. Asta e, m-ați prins, n-am fost onest", a povestit comisarul Popa. DNA a audiat angajați ai Clubului Conform acestuia, au fost audiați unul dintre contabili, juristul și cei de la disciplinele sportive. Însă, spune comisarul Popa, nici el, nici vicepreședintele Georgeta Andrunache nu au fost audiați. "Dacă era ceva ilegal de doi ani de zile...? Ne-au cerut documente... Pe mine nu m-a întrebat niciodată. Dacă nu le-a ieșit nimic în doi ani... Faci audieri la DGA, chemi doar doi, trei, pentru audieri la DNA și spui: ne-am lămurit, nu e abuz în serviciu. DNA a deschis dosar în baza unei sesizări făcută de foștii noștri colegi", se încurajează Ionuț Adrian Popa. Dar ancheta DNA nu a fost clasată până în prezent. Popa turna de la Dinamo, Vela l-a pus președinte Ionuț Adrian Popa a fost numit în funcția de președinte al Clubului Sportiv Dinamo în iunie 2020 de liberalul Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne din aceea perioadă. Decizia a fost luată după ce Ionuț Adrian Popa, în calitate agent secret la „Doi și-un sfert” cu gradul de subcomisar, i-a prezentat ministrului mai multe rapoarte informative despre ceea ce se întâmpla la clubul sportiv. Avea cam șase luni de când colecta informații despre personalul clubului. „Eu am venit primul (la CS Dinamo – n.r.). Răspundeam și de Dinamo. Aveam un ofițer aici. A fost o perioadă în pandemie când au apărut niște poze cu Larisa Iordache. Atunci domnul Vela, care ținea foarte mult la imagine, a luat un pic foc. În aprilie am fost chemat la discuții ca ofițer responsabil din punct de vedere informativ. Mi s-a propus funcția de președinte, dar am refuzat. M-am trezit în iunie cu un telefon de la cabinetul ministrului și mi-a zis să ma duc", a declarat președintele Ionuț Popa pentru DeFapt.ro. Agentul Popa și-a mai adus doi colegi secreți În august 2020, Ionuț Popa l-a adus pe funcția de vicepreședinte pe Adrian Popescu, zis Papi, unul dintre cei mai buni ofițeri de contrainformații de la „Doi și-un sfert”. „L-am sunat pe Silviu Dumitrache (șeful DGPI – n.r.) și l-am întrebat dacă mi-l dă pe Papi. Mi-a zis că . A venit direct prin numire pentru că era o funcție mai mică", a mai spus Ionuț Adrian Popa. Doi ani mai târziu, în august 2022, tot pe funcția de vicepreședinte a fost adus comisarul șef de poliției Lucian Mihai Popa, tot agent secret la DGPI. Ce au în comun cei trei agenți secreți de la serviciul secret al Ministerului de Interne? Toți trei s-au deconspirat benevol în urma publicării CV-urilor lor pe site-ul CS Dinamo.

Baia Mare a scăpat de primarul penal, Cătălin Chereches Foto: Facebook
Justiție

Baia Mare a scăpat de primarul penal

Baia Mare a scăpat de primarul penal: Cătălin Cherecheș a fost condamnat defintiv la cinci ani de închisoare pentru corupție. După ce va fi eliberat, va avea interdicție de a ocupa funcții publice timp de cinci ani. Citește și: Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe presupușii criminali ai omului de afaceri din Sibiu: fost avocat, cu o avere consistentă, câștigă circa 20.000 lei/lună În rechizitoriu, procurorii DNA au arătat că, în cursul anului 2013, Cătălin Cherecheş, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, a pretins, a acceptat şi a primit de la oameni de afaceri diverse sume de bani în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu. Baia Mare a scăpat de primarul penal Minuta deciziei Curții de Apel Cluj: ”În baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj împotriva Sentinţei penale nr. 41/2022 din data de 24 februarie 2022, pronunţată de către Tribunalul Cluj în dosar nr. 2537/117/2016, pe care o desfiinţează în parte, sub aspectul temeiniciei acesteia, cu privire la duratei pedepsei complementare aplicate inculpatului CC şi rejudecând cauza în aceste limite: Majorează durata pedepsei complementare aplicate prin sentinţa apelată faţă de inculpatul CC, constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia de primar), de la 4 ani la 5 ani. (...) Dispune menţinerea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din data de 18.05.2016 emisă în dosarul nr. 256/P/2015 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj asupra: – autoturismului marca Porsche Cayenne, proprietatea inculpatului CC, – terenului intravilan în suprafaţă de 74 mp şi a terenului intravilan în cotă de 9/788 parte aferentă parcării, proprietatea inculpatului CC, până la concurenţa sumei de 65.000 lei şi 5.000 euro, cu privire la care s-a dispus confiscarea specială”. Din pedeapsa de 5 ani se scad 8 luni – durata reţinerii și a arestării preventive, respectiv a arestului la domiciliu, perioadă de la data de 26 aprilie 2016 până la data de 22 decembrie 2016.

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA (sursa: Facebook/Vlad Voiculescu)
Eveniment

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA. România a fost păgubită cu peste un miliard de euro în urma achiziției în plus a 52.805.690 de doze de vaccin Pfizer și Moderna. Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA Principalii vinovați indicați de Direcția Națională Anticorupție sunt fostul premier liberal Florin Cîțu, împreună cu foștii miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Procurorii anticorupție au cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru începerea urmăririi penale împotriva celor trei politicieni. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic Anchetatorii l-au scăpat printre degete pe deputatul liberal Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, care nu a activat clauza „opt-out” prin care statele membre ale Uniunii Europene aveau posibilitatea să decidă ce cantitate de vaccinuri să cumpere. "Abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave" Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru a începe urmărirea penală împotriva senatorului liberal și fost prim-ministru Florin Cîțu și a foștilor miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Citește și: Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate Cei trei politicieni vor fi cercetați pentru „abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea”. Procurorii susțin că, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Buba: clauza de opt-out Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre. „De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite”, potrivit DNA. Ce nu spune DNA este faptul că, la data de 17 iunie 2020, ministerul Sănătății era condus de liberalul Nelu Tătaru, cel care avea atunci obligația să activeze clauza. Dacă ministrul Nelu Tătaru activa clauza „opt-out” până la data de 22 iunie 2020, România nu mai era obligată să cumpere mai multe vaccinuri decât avea nevoie. Paguba: 1.005.498.687 euro + TVA Din comunicatul de presă al DNA rezultă că se fac cercetări cu privire doar la modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, cei trei politicieni au contractat un număr mai mare de doze de vaccin Pfizer și Moderna „cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției”. „Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, precizează DNA. Voiculescu: Era decizia comitetului de vaccinare Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, susține într-o postare pe Facebook că este nevinovat pentru că „vaccinarea anti-COVID a fost în subordinea premierului în perioada pandemiei, nu a ministrului Sănătății: e vorba de faimosul comitet de vaccinare condus de dl. Gheorghiță care îi raporta ministrului Apărării Ciucă și premierului Cîțu”. În plus, spune Vlad Voiculescu, alocările de cantități pentru statele membre au fost stabilite în cadrul unui contract comun de achiziție al Comisiei Europene cu furnizorii, în principal pe criteriul populației. Voiculescu acuză "ingerințele politicului în Justiție" „Deciziile privind achiziția de vaccinuri au fost luate exclusiv de premierul de la acea vreme. Există înregistrări ale ședințelor de guvern și documente care probează că premierul și-a asumat aceste decizii. Cu toate că nu am fost de acord cu toate deciziile luate de cei care aveau în coordonare vaccinarea (ex: prioritizarea “specialilor”, centrele secrete pentru “speciali”, falsificarea indicatorilor, comunicarea campaniei de vaccinare etc.) și este de notorietate că am fost și dat afară din guvern pentru asta, trebuie spus că cantitatea de doze achiziționate a constituit o decizie de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producției, evoluția tulpinilor, necesitatea re-vaccinării”, potrivit lui Voiculescu. Acesta atrage atenția asupra faptului că ancheta DNA a fost declanșată înainte de începerea campaniei electorale. „Deși sunt semne îngrijorătoare în ultima vreme privind ingerințele politicului în Justiție, am convingerea că există resursele de profesionalism și onestitate în acest sistem, pentru a ajunge la concluzia corectă: aceea că am acționat în cele trei luni ca ministru cu cinste, punând mereu pe primul loc viața și sănătatea oamenilor”, se apără Vlad Voiculescu. 7.270.445 de doze de vaccin expirate La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că, de la începutul pandemiei până în august 2023, au fost „livrate și contractate de către Comisia Europeană, pentru România un număr de 35.455.180 de doze” de vaccin. Suma achitată de România pentru dozele de vaccin este de peste 2,378 miliarde lei. Întrebat ce sumă de bani mai trebuie să plătească România pentru vaccinurile contractate, ministrul Alexandru Rafila a transmis că „ministerul Sănătății își menține decizia de a nu achiziționa dozele aferente anului 2023 și este în proces de negociere cu producătorii de vaccinuri și Comisia Europeană”. Mai mult, potrivit răspunsului transmis de MS, România avea 7.270.445 doze de vaccin expirate în septembrie 2023. „Dozele de vaccin expirate se casează și se distrug de către Direcțiile de Sănătate Publică, în conformitate cu procedurile și legislația în vigoare”, a mai transmis ministerul.

„Azil al groazei” administrat de un polițist
Eveniment

„Azil al groazei” administrat de un polițist

Ultimul „azil al groazei” închis azi, în Voluntari, de DNA, era administrat de un polițist, agent-șef la poliția din acest oraș, Roberto-Iulian Damian. La azil, denumit Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice Royal Medica, bătrânii erau ținuți în parcări, când veneau controale. În plus, stenograme publicate, azi, de presă, arată cum erau aceștia ținuți fără mâncare suficientă și fără tratament medical. Citește și: Voluntari, paradisul centrelor ilegale de îngrijire a bătrânilor: un medic, reținut de DNA. Bătrânii erau plimbați prin parcări, ca să evite controalele Informaţia referitoare la agentul de poliție apare în referatul procurorilor anticorupţie prin care se cere arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile. „Azil al groazei” administrat de un polițist Potrivit documentului DNA, Roberto-Iulian Damian, unul dintre administratorii Centrului rezidenţial pentru persoane vârstnice "Royal Medical Clinic", îndeplineşte funcţia de agent şef în cadrul Inspectoratului de poliţie judeţean Ilfov - Poliţia Oraşului Voluntari, iar celălalt administrator, Ana Maria Yasmin Dalbuzi, ar fi medic rezident, specializarea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, dar s-ar prezenta persoanelor interesate de serviciile centrului ca fiind medic în cadrul Spitalului Municipal. Damian a depus declarații de avere din 2010, când era agent de poliție la Găneasa, iar ulterior, din 2011, ajutor de șef de post la Afumați. Toate declarațiile sale de avere sunt aproape goale: nu are casă, mașină, conturi în bancă peste 5.000 de euro și nu precizează ce salariu are. Ultima sa declarație de avere este din 2021, unde se poate observa că și soția sa este polițistă. Citește și: DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene. El vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze Potrivit informațiilor furnizate de DNA, serviciile medicale de la acest azil ar fi fost inexistente, mâncarea oferită beneficiarilor (insuficientă, necorespunzătoare din punct de vedere nutritiv, neadaptată afecțiunilor acestora) ar fi fost achiziționată gata preparată din magazin (mici cu cartofi prăjiți, pui cu cartofi prăjiți etc.) sau ar fi fost „încropită” de angajații centrului din ce aveau la dispoziție, iar tratamentul medical, ce nu se administra cu regularitate, ar fi fost administrat beneficiarilor de persoane care nu ar fi avut pregătire medicală.

Lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene Foto: Facebook MIPE
Eveniment

Lingouri aur locuința director de la Fonduri Europene

DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur la percheziții în locuința unui director de la Fonduri Europene. Acesta este acuzat că vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site El ar fi reținut pur și simplu cardurile de salariu ale celor două, timp de doi ani. Potrivit unor surse, ar fi vorba de Dragoș Iorga, director executiv în Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene. Acesta s-a născut în 1968 și a terminat facultatea abia la 37 de ani, în 1995, la Politehnica București. În martie 2021, era doctorand la Universitatea de Apărare Carol I. Dragos Iorga Foto: Linkedin Lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene Azi, DNA a găsit la perchezițiile din locuința sa 174.000 lei, 10.000 dolari şi 11.000 euro, dar şi mici lingouri de aur. El este acuzat că în urmă cu doi ani ar fi furnizat către două angajate subiectele de concurs pentru ca acestea să acceadă în post. În schimb, ele îi donau o treime din salariul lor. Potrivit datelor din martie 2023, un director în MIPE câștiga, net, circa 11.000 de lei, iar un consilier circa 7-8.000 de lei. În ultima declarație de avere, Dragoș Iorga declară că deține o vilă de 150 mp în Călărași, trei apartamente în București și un spațiu de producție. El avea două salarii, unul de la MIPE și altul de la organismul intermediar pentru programe europene regiunea București-Ilfov, care totalizau, în anul fiscal 2022, 144.000 de lei. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Iorga a ajun să slucreze cu fonduri europene din 2012. Pe site-ul MIPE el figurează și cu funcția de director general la Autoritatea de Management pentru Programul Sănătate (Direcția Generală Program Operațional Sănătate).

Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă la Cluj Foto: Facebook
Justiție

Primarul Cherecheș, mai aproape de sentința definitivă

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, este tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă acum la Cluj și în care este acuzat de fapte de corupție. Citește și: Primarul penal al Băii Mari, Cătălin Cherecheș, sparge banii orașului pe petreceri: onorarii uriașe, mult peste prețul pieței, pentru formațiile care vor cânta La 19 septembrie, edilul-șef a cerut strămutarea procesului și s-a plâns că nu mai are apărător, întrucât și-a concediat avocații. Curtea de Apel a decis să-i ofere un avocat din oficiu, de la Baroul Cluj. Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă În acest dosar de corupție, Cherecheș a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare. Însă până la prescrierea faptelor mai sunt 192 de zile. „2355/1/2023 – Cu majoritate, respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Cherecheş Cătălin privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.2537/117/2016 al CA Cluj. Cu opinie separată în sensul admiterii cereri de strămutare”, se arată în decizia de azi a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Completul de judecători a fost format din Marinela Cobzariu, Luminița Criștiu-Ninu și Gheorghe Valentin Chitidean. Nu se știe cine din aceștia a făcut opinie separată. În procesul de la Curtea de Apel Cluj, următorul termen este la 19 octombrie 2023. La 29 septembrie, primarul din Baia Mare a fost pus sub control judiciar de către judecătorii de la această instanță. Presa locală estimează că, la 19 octombrie, Curtea de Apel va rămâne în pronunțare. Acest proces a început la 5 iunie 2016, când DNA l-a trimis în judecată pe Cătălin Cherecheș pentru că ar fi cerut 400.000 de lei de la un denunțător, căruia s-a solicitat în mod expres să nu-i remită decât sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei. Pe data de 26 aprilie 2016, procurorii l-au prins pe Cherecheș în flagrant cu suma de 25.000 de lei. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat După condamnarea de cinci ani de închisoare, cu executare, decisă de Tribunalul Cluj în primă instanță, procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj la 2 martie 2022.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră