miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dna

279 articole
Politică

Ce crede Nicușor Dan despre DNA și Parchetul General, după peste 100 de zile la Cotroceni

Ce crede Nicușor Dan despre șefii din DNA și Parchetul General, după peste 100 de zile la Cotroceni: „Nu sunt deloc mulțumit de procurorul general și de șeful DNA. Am spus asta de mai multe ori, mențin”, a afirmat el, la TVR.  Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Procurorul Marius Voineag conduce DNA, iar Alex Florenta este șeful Parchetului General. Ce crede Nicușor Dan despre DNA și Parchetul General Aceeași opinie a avut Nicușor Dan și la 14 iulie: „Nu sunt multumit, am spus asta de mai multe ori, nici de DNA, nici de Parchetul General, pentru că, în opinia mea, nu există un management care să facă o ierarhie a activităţii parchetului pe tipuri de infracţiuni şi o alocare de resurse care să fie corespunzătoare”. Însă, la acel moment, aprecia că nu trebuie forțată o schimbare, fiindcă cei doi mai au câteva luni. Voineag și Florența și-au preluat posturile la 30 martie 2023, iar mandatele sunt de trei ani.  „Pe DIICOT, mărturisesc că nu am o competenţă specifică şi am nevoie de o analiză. Însă, în mod cert, DNA-ul nu a mai anchetat mari cazuri de corupţie de ani de zile”, spunea actualul președinte în aprilie, în campania electorală.  „În ceea ce priveşte Parchetul General, nu văd o viziune managerială, nu văd nişte acţiuni care să fie direcţionate pe zone de infracţionalitate.În relaţia pe care noi, ca primării, o avem cu parchetele, văd nişte răspunsuri care se contrazic unele pe altele. Nu văd o direcţie a Parchetului”, mai arăta Nicușor Dan, în aprilie 2025. 

Ce crede Nicușor Dan despre DNA și Parchetul General, după peste 100 de zile la Cotroceni Foto: Inquam/Octav Ganea
Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen Foto: Facebook
Eveniment

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen, acuzat de DNA că ia șpagă

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen și acuzat de DNA că ia șpagă: potrivit ultimelor date publicate de AMEPIP, directorul general al acestei companii primește, brut, lunar, 72.459 de lei. Aceasta înseamnă un salariu net de peste 42.000 lei, lunar.  Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat El a fost numit în această funcție în septembrie 2023, când ministru al Energiei era liberalul Sebastian Burduja.  Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen Director al companiei este un ex-polițist, absolvent de teologie, Crețu-Sârbu Claudiu Ionuț, care azi a fost pus sub control judiciar, la cererea DNA. El este acuzat că a cerut mită de peste 1,5 milioane de euro, plus 90.000 de lei.  Tot sub control judiciar a fost pus și directorul economic al Elcen, Andrei Zamfiroi. Datele AMEPIP arată că acesta are o indemnizație brută, lunară, de 48.306 lei, adică peste 28.000 de lei, net.  Crețu și Zamfiroi au fost obligați să „nu desfășoare activitatea de director în cadrul Electrocentrale București S.A. în exercitarea căreia au săvârșit faptele”. În 2024, compania a acumulta datorii de 673 de milioane de lei, în creștere cu 270 de milioane de lei față de 2023.  În CV-ul său, Crețu scrie: „Manager recunoscut în sectorul energetic românesc, cu integritate morală și principii fundamentale în activitatea curentă. Bine conectat la mediul economic și legislativ. Abilități de lider”. DeFapt.ro a scris, în martie 2025, că Crețu-Sârbu a absolvit Teologia în 2001, după care și-a luat licența în drept la controversata Academie de Poliție. A fost ofițer în MAI până în 2013 - Ziua de Constanța scrie că a fost „ofițer de protecție internă și antifraudă la Direcția Generală Pașapoarte a Ministerului Afacerilor Interne” - după care a fost detașat la ANAF.  În 2016 a ajuns director la Radet, iar în iulie 2017 a fost plasat ca administrator special la Elcen, care are în componenţă patru termocentrale şi o uzină de reparaţii în Bucureşti și este deținută de ministerul Energiei.  Din iulie 2021 este director general la Termoenergetica București, după care este plasat, tot ca director general, la Elcen.  Însă Crețu-Sârbu a ajuns, în 2023, și președinte al consiliului de administrație la Termocentrale Constanța, companie subordonată acestui municipiu, unde primar este liberalul Vergil Chițac. Renumerația sa brută lunară este de 4.273 de lei.   

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Foto: Facebook
Politică

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe: în timp ce DNA a instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni de aproximativ 4 miliarde de euro, din 2016 până la finalul primului semestru din 2025, Fiscul a recuperat doar 320 de milioane de lei din absolut toate dosarele cu condamnări defintive.  Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Mai rău, anul 2025 se conturează a fi cel mai prost în recuperarea prejudiciilor: s-au încasat, în primul semestru, doar 69.483.664 lei. Este mai puțin de jumătate din ce s-a încasat în 2024 și circa o treime din încasările din 2023. „Din datele aflate la dispoziția Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, suma totală încasată din activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunțate în materie penală, la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru perioada 2016 - semestrul I 2025, este de 1.611.930.440 lei, defalcată astfel:- 173.524.391 lei în anul 2016;- 170.272.962 lei în anul 2017;- 110.261.614 lei în anul 2018;- 187.107.540 lei în anul 2019:- 142.152.889 lei în anul 2020;- 169.010.398 lei în anul 2021;- 199.596.944 lei în anul 2022:- 205.688.812 lei în anul 2023;- 184.831.228 lei în anul 2024;- 69.483.664 lei semestrul I 2025 ANAF susține că va recupera mai mult prin digitalizarea instituției.  Datele oferite in acest răspuns la o interpelare a deputatului PSD Nicolae Bara diferă de ceea ce ANAF i-a comunicat deputatului USR Cezar Drăgoescu în aprilie. ANAF arăta că „la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale, din datele şi informaţiile comunicate de structurile subordonate/ coordonate de către aceasta, după caz, rezultă că din activitatea de executare silitā cazuri speciale a fost încasată suma totală de 710.924.978,26 lei, din care: 2020: 91.692.032 lei 2021: 135.204.328 lei  2022: 152.455.107 lei  2023: 165.139.324 lei 2024: 155.460.296 lei  2025: 10.973.891 lei” ANAF susținea că nu știe cât are de încasat din dosare cu condamnări definitive: „Creanţele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, de natura sumelor reprezentând repararea prejudiciului material sau confiscarea echivalentului în lei al bunurilor sau sumelor confiscate nu sunt tratate în mod distinct sub aspectul evidențierii la nivelul organului fiscal central”.   

Primarul Mangaliei a fost arestat preventiv (sursa: Facebook/Radu Cristian)
Eveniment

Primarul din Mangalia, arestat pentru 30 de zile: a luat șpagă 645.000 de euro, acuză DNA

Primarul Mangaliei a fost arestat preventiv. Judecătorii au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului orașului Mangalia, Radu Cristian, acuzat că ar fi primit mită în valoare totală de 645.000 de euro. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată de avocații edilului. Primarul Mangaliei a fost arestat preventiv Radu Cristian a fost reținut pe 21 august de procurorii DNA, fiind acuzat de cinci infracțiuni de luare de mită (una în formă continuată) și de o infracțiune de spălare a banilor. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Conform anchetatorilor, între anii 2020 și 2025, acesta ar fi primit sume importante de bani de la mai multe persoane în schimbul emiterii unor documente urbanistice și al inițierii unor hotărâri de Consiliu Local. Mecanismul mitei: bani și bunuri de lux Potrivit comunicatului DNA, banii ar fi fost primiți atât direct, cât și prin intermediari. În schimbul mitei, edilul ar fi facilitat emiterea unor documente și ar fi intervenit în diverse demersuri administrative. Mita pentru comerț pe plajă și portul turistic Între 2022 și 2024, primarul ar fi pretins 80.000 de euro și ar fi primit printr-un intermediar 42.333 de euro, sub forma achizițiilor de obiecte vestimentare de lux. În schimb, ar fi permis unor persoane să desfășoare activități comerciale pe plajă și în zona Portului Turistic Mangalia, fără a fi sancționate de Poliția Locală. Certificat de urbanism și autorizație pentru bloc P+12 În 2020, edilul ar fi pretins 70.000 de euro și ar fi primit 20.000 de euro, printr-un intermediar, pentru a facilita emiterea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de construire pentru un bloc de locuințe cu 12 etaje în stațiunea Neptun. În 2023, primarul ar fi obținut un folos echivalent cu 500.000 de euro, prin reducerea prețului de achiziție al unui activ al unei firme. În schimb, ar fi asigurat cesionarea unor contracte de închiriere pentru terenuri din Portul Turistic Mangalia. Tot în 2023, acesta ar fi pretins 50.000 de euro și ar fi primit 150.000 de lei pentru ca două persoane să nu fie controlate de funcționarii Primăriei Mangalia în timpul construirii unui imobil din Neptun. Certificat pentru construcție ilegală în Saturn În lunile ianuarie și februarie 2025, primarul ar fi pretins și primit 50.000 de euro pentru a facilita obținerea unui certificat de atestare a edificării / extinderii unei construcții ridicate fără autorizație, în stațiunea Saturn. Procurorii susțin că Radu Cristian ar fi disimulat o parte din banii obținuți ilegal prin achiziția, în 2023, a unui hotel în stațiunea Cap Aurora.

Primarul Mihai Chirica, nou dosar penal (sursa: Facebook/Mihai Chirica)
Eveniment

Primarul Mihai Chirica, urmărit penal în dosarul „Pensionarilor” alături de 25 de subordonați

Primarul Mihai Chirica, nou dosar penal. Primarul Iașului, Mihai Chirica, este urmărit penal într-un nou dosar alături de alți 25 de foști și actuali subordonați, în ceea ce presa locală numește „dosarul Pensionarilor”. Primarul Mihai Chirica, nou dosar penal Procurorii DNA au anunțat declanșarea urmăririi penale pentru 26 de suspecți, printre care și edilul, potrivit unui răspuns transmis „Ziarului de Iași”. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Conform DNA, Chirica este acuzat de abuz în serviciu, în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În timp ce ancheta avansează, primarul se află în concediu pentru trei zile, iar surse apropiate susțin că ar urma să fie audiat la DNA joi, 21 august. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecătorii l-au lăsat pe primarul PNL al Mangaliei să meargă la primărie Foto: Facebook Cristian Radu
Eveniment

Judecătorii l-au lăsat pe primarul PNL al Mangaliei să meargă la primărie, de unde ar fi luat șpagă

Judecătorii l-au lăsat pe primarul PNL al Mangaliei, Cristian Radu, să meargă la primărie, locul de unde ar fi luat șpagă de sute de mii de euro, potrivit DNA. Procurorii au cerut arestarea lui Cristian Radu dar Tribunalul Constanța a respins cererea și l-a pus sub control judiciar. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Primarul va purta brățară electronică și va avea multiple obligații - să nu părăsească țara, să nu poarte arme, să nu comunice cu denunțătorii - dar va putea să-și exercite funcția.  Judecătorii l-au lăsat pe primarul PNL al Mangaliei să meargă la primărie DNA a atacat decizia tribunalului și solicită în continuare ca acesta să fie arestat.  Cristian Radu este acuzat că a luat mită peste 600.000 de euro, împreună cu city-managerul orașului, pentru eliberarea unor autorizații de construcție, inclusiv pe faleză.  Ce șpăgi ar fi cerut/primit primarul PNL din Mangalia, potrivit DNA: în perioada 2022 – 2024, ar fi pretins suma totală de 80.000 de euro din care ar fi primit printr-un intermediar suma de 42.333 de euro, pentru a lăsa diverse persoane să desfășoare activități de comerț pe plaja sau în zona Portului Turistic Mangalia fără a fi amendați sau închiși de către Poliția Locală Mangalia. Șpaga ar fi fost primită sub forma unor obiecte vestimentare de lux în cursul anului 2020, ar fi pretins suma de 70.000 de euro din care ar fi primit printr-un intermediar suma de 20.000 de euro, pentru a emite un certificat de urbanism și ulterior o autorizație de construire pentru o clădire de locuințe P+12 în stațiunea Neptun în cursul anului 2023, ar fi pretins și ar fi primit un folos, respectiv echivalentul sumei de 500.000 euro prin reducerea prețului de achiziție a activului unei societăți comerciale, pentru cesionarea unor contracte de închiriere privind terenuri aflate în Portul Turistic Mangalia Pentru simplul fapt că funcționarii primăriei nu au controlat două persoane care controlau un imobil ar fi pretins suma de 50.000 de euro din care ar fi primit suma totală de 150.000 de lei, arată Antena 3, citând DNA.   

Primarul care și-a investit șpăgile în haine Foto: Facebook Cristian Radu
Eveniment

Primarul care și-a investit șpăgile în haine: Cristian Radu a băgat 40.000 euro în garderoba de lux

Primarul care și-a investit șpăgile în haine: Cristian Radu, edilul Mangaliei, a băgat peste 40.000 euro în garderoba de lux, arată documentele DNA, publicate de Info Sud-Est.  Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Cristian Radu a fost plasat sub control judiciar, prin decizia Tribunalului Constanța.  Martorul denunțător Dorinel Colgiu a spus procurorilor cum primarul îi trimitea link-uri cu hainele pe care și le dorea și întreba periodic despre sumele care au mai rămas în contul de Piniparma.com, dacă își mai poate achiziționa haine sau nu. Primarul care și-a investit șpăgile în haine Fotografiile publice cu primarul Mangaliei îl arată pe acesta cu o geacă de piele Belstaff, de circa 1.418 euro, pantofi Ferragamo de peste 700 de euro sau un sacou de la Pini Parma de circa 500 de euro.  Ce șpăgi ar fi cerut/primit primarul PNL din Mangalia, potrivit DNA: în perioada 2022 – 2024, ar fi pretins suma totală de 80.000 de euro din care ar fi primit printr-un intermediar suma de 42.333 de euro, pentru a lăsa diverse persoane să desfășoare activități de comerț pe plaja sau în zona Portului Turistic Mangalia fără a fi amendați sau închiși de către Poliția Locală Mangalia. Șpaga ar fi fost primită sub forma unor obiecte vestimentare de lux în cursul anului 2020, ar fi pretins suma de 70.000 de euro din care ar fi primit printr-un intermediar suma de 20.000 de euro, pentru a emite un certificat de urbanism și ulterior o autorizație de construire pentru o clădire de locuințe P+12 în stațiunea Neptun în cursul anului 2023, ar fi pretins și ar fi primit un folos, respectiv echivalentul sumei de 500.000 euro prin reducerea prețului de achiziție a activului unei societăți comerciale, pentru cesionarea unor contracte de închiriere privind terenuri aflate în Portul Turistic Mangalia Pentru simplul fapt că funcționarii primăriei nu au controlat două persoane care controlau un imobil ar fi pretins suma de 50.000 de euro din care ar fi primit suma totală de 150.000 de lei, arată Antena 3, citând DNA. 

Șeful DNA, Marius Voineag, explică cum scapă marii evazioniști Foto: Facebook
Politică

Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale

Șeful DNA, Marius Voineag, explică, într-un interviu pentru Hotnews, cum scapă marii evazioniști: ANAF nu prea mai face sesizări, iar dosarele au fost mutate, prin lege, la procurorii de pe lângă tribunale. Citește și: Avalanșă de ironii, după ce Dan Tanasă a cerut ca românii să refuze coletele livrate de străini. Deputatul AUR a răspuns cu mitocănii Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști Voineag a confirmat că ANAF a făcut doar patru sesizări, fără să precizeze însă perioada de timp în care s-au făcut acestea.  „Marius Voineag: Au fost modificate legile încât tot ce ține de evaziune s-a dus la procurorii de pe lângă Tribunale. Au ieșit și DNA, și DIICOT din peisaj…Vorbim de infracțiuni în zona gulerelor albe – acolo trebuie să fim noi prezenți. Dosarele mari rămân fără un efect real dacă nu recuperăm banii furați. De asta, la noi durează un pic mai mult. Realitatea trebuie spusă: Stăm prost la nivelul sesizărilor. Sorina Matei: De ce nu vă sesizează ANAF? Voineag: Pe partea de sesizare, au intrat într-un colaps. E un trend care se manifestă în mai multe instituții. Ne-am bazat foarte mult pe informațiile pe care le-am primit. Sorina Matei: Aveți doar 4 sesizări de la ANAF într-un an. Nu e o problemă la ANAF? Voineag: Ba da. Este o problemă. Singurul exemplu care funcționează foarte bine în Europa este Garda de Finanțe – pentru că fac cercetare reală. Se transformă dintr-o zonă pasivă într-o zonă proactivă și vin către noi. E vorba de o structură care se ocupă cu adevărat”, a afirmat șeful DNA la Aleph News. 

Funcționari pensionați reangajați la stat - penal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensionari de stat, angajați tot la stat. Acum sunt anchetați de DNA

Funcționari pensionați reangajați la stat - penal: procurorii DNA urmează să audieze angajați ai Serviciului Resurse Umane din Primăria Iași, în frunte cu fostul șef Emanuel Smântână, care a demisionat recent în contextul anchetei penale. Funcționari pensionați reangajați la stat - penal Ulterior, vor fi chemați și angajați din alte departamente. Citește și: Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe. Zero tăieri de cheltuieli Pe lista de audieri s-ar afla și persoane care au beneficiat de prelungirea raportului de serviciu, deși aveau deja decizii de pensionare. Între timp, peste 30 de persoane au părăsit instituția – printre acestea se numără directori și șefi din cadrul Direcției Locale de Finanțe, precum și șefi sau consilieri superiori din departamente precum Achiziții, Autorizare Rețele, Străzi, Investiții Proprii, Spații Verzi, Evidență Patrimoniu, Monitorizare Tehnică și Resurse Umane. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA Foto: Inquam/Virgil Simionescu
Eveniment

Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA. Mafiile chinezești și italiene, implicate

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA: „Aș vrea ca procurorul general sau șeful DNA să mă contrazică și să spună că mii de dosare sunt în lucru cu frauda cu TVA, dar atunci aș avea o altă problemă, pentru că dosarele nu ajung la Parchetul European. Dar cred că, în general, aceste dosare nu sunt raportate poliției, nu sunt raportate procurorilor”, a spus ea, într-un interviu pentru Libertatea. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA În interviu, șefa Parchetului European a mai susținut că mafiile chinezești și italiene sunt implicate în fraudele cu TVA din România. „România nu este un teritoriu fertil doar pentru mafia italiană, este și pentru mafia chineză. Ce vedem ca și fenomen îngrijorător sunt grupările din state terțe care practic invadează Europa. Pentru că acum, sigur, toată lumea știe de mafia italiană.  Dar când ne uităm, în general, la toate fraudele cu TVA, aș putea să spun că grupurile organizate și mafiile nu mai sunt naționale, ele sunt complexe, ai toate naționalitățile acolo, și din spațiul Uniunii Europene, dar și din afara lui”, a arătat Kovesi.  În interviu, ea a amintit că România are cel mai mare deficitr de încasare a TVA-ului și a discutat această problemă la ministerul de Finanțe și la ANAF. „Acum mie mi-e foarte greu să evaluez: fie aceste dosare n-au fost descoperite, fie n-au fost trimise la Parchetul European. Pentru că aici există doar două variante: fie nu vor să descopere, fie rea-credință, fie altceva, fie nu știu cum să o facă. Deci altă explicație nu există.   Noi am avut mai multe discuții la Ministerul Finanțelor și cu conducerea ANAF, în care am explicat aceste lucruri, să vedem dacă lucrurile se vor îmbunătăți. Pentru că tu nu poți să pretinzi că totul este perfect în România, când noi vedem din dosare pe care le investigăm în alte state că se întâmplă ceva în România, fie sunt tranzacții suspecte, fie sunt companii fictive, fie sunt importuri ce sunt fictive”, a explicat fosta șefă a DNA. 

Ministrul PSD al Transporturilor ar fi dat șpagă în serie, până să denunțe fapta Foto: Facebook
Politică

Ministrul PSD al Transporturilor ar fi dat șpagă în serie, până să denunțe fapta - presă

Ministrul PSD al Transporturilor ar fi dat, pe vremea când era om de afaceri, șpagă în serie, până să denunțe fapta, arată Europa Liberă România. Acest site prezintă mai multe înregistrări audio-video dintr-un dosar DNA din 2012. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Duminică, vicepremierul Dragoș Anastasiu a anunțat că demisionează după ce presa a arătat că a dat mită unei funcționare ANAF care îi controla firmele. El a denunțat-o pe funcționară, iar aceasta a ajuns la închisoare. Ministrul PSD al Transporturilor ar fi dat șpagă în serie, până să denunțe fapta Potrivit acestui dosar prezentat de Europa Liberă, Ciprian Șerban a dat mită de șase ori și s-a dus la DNA doar fiindcă el însuși a fost amenințat pentru că nu a respectat un contract câștigat printr-un interpus. Ciprian Șerban dădea o mită de 4% din valoarea unor contracte cu Romsilva. „În total, reiese din hotărârea judecătorească, Șerban ar fi oferit ca mită suma de 3.442 de lei fără știința procurorilor și alți 600 de lei în timpul flagrantului.  Pentru că a denunțat o faptă despre care procurorii nu știau, actualul ministru al Transporturilor nu a fost pus sub acuzare penală nici pentru cele șase plăți precedente. E unul dintre beneficiile stabilite de Codul de Procedură Penală pentru cei care denunță faptele înainte ca Parchetul să înceapă să le investigheze”, explică Europa Liberă.  Ministrul Transporturilor a refuzat să discute cu Europa Liberă și a transmis că: „Cele două spețe nu se aseamănă. În momentul în care am constatat că are loc o infracțiune, am anunțat autoritățile în drept precum și conducerea Direcției Silvice. Tot ceea ce a urmat a fost în coordonarea acestora”. 

Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire”. Într-o lungă declarație de presă (VIDEO), el a arătat că statul nu a fost niciodată într-un partenerit corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții Printre altele, el a vorbit de modul în care ANPC, prin Popescu Piedone, a umilit, pe TikTok, antreprenorii.  Vicepremierul Anastasiu a demisionat, dar se justifică: a dat „șpagă de supraviețuire” Ce a spus Anastasiu: N-am venit să mă poziționez ca victimă, am venit să dau explicații ptr a înțelege contextul. Trei ani de zile, compania mea a fost anchetată de poliția economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. Erau mai mulți pasageri decât erau bilete. Trei ani, am detașat un om acolo. Vor să compare evidentele cu pasagerii de la poliția frontieră. Evidentele poliției de frontieră erau absolut nerelevante. Rambursarea de TVA a fost blocată. După trei ani și ceva, Poliția economică: nu avem ce să vă reproșam.  Poliția economică i-a spus: „Nu pot să inchid, voi propune începerea urmaririi penale, s-a lucrat prea mult la el”. Chemat la Parchet: „Nu stiu ce sa fac cu acest dosar”. S-a inchis dosarul.  ANAF a pornit un control pe cinci ani și inspectoarea i-a spus: „Am o propunere constructivă”.  Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, 20.000 de călători care nu se mai puteau întoarce cu autocarele noastre sau să dau curs șantajului. Partenerul meu a semnat un contract pe una dintre firmele noastre și de aici încolo lucrurile sunt clare în rechizitoriu Există spăgi de supraviețuire și de îmbogățire...Din punctul nostru de vedere, treaba a fost din zona de supraviețuire...Nici o secundă evaziune fiscală.  Țara asta a crescut cu noi, într-un parteneriat care niciodată nu a fost corect.  Nu vrem să digitalizăm ANAF, pentru că tolerăm aceleași tip de controale. Statul român are miliarde de lei datorii la firmele private. De exemplu, rambursarea plăților pe concediile medicale, rambursarea plății la companiile din energie care au făcut plafonarea și care sunt neplătite. Statul este un asupritor al companiilor din România „Nu mai pot să ajut. Ăsta este momentul în care i-am spus premierului că demisionez”, a anunțat Atanasiu.  „Indiferent ce aș spune, nu va conta. Am discutat cu premierul și e momentul să fac un pas în spate și să demisionez. Plecarea mea din guvern nu înseamnă că reformele trebuie să se oprească. E momentul să plec, dar nu înainte să fac un apel”, a mai afirmat el. 

Clarificări DNA în cazul vicepremierului Anastasiu (sursa: Facebook/Dragos Anastasiu)
Eveniment

DNA insistă că vicepremierul Anastasiu a fost martor denunțător în cazul ANAF, nu doar martor

Clarificări DNA în cazul vicepremierului Anastasiu. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a transmis sâmbătă, printr-un comunicat oficial, că vicepremierul Dragoș Anastasiu, în calitate de reprezentant al societății SC Touring Eurolines SA, a fost martor denunțător într-un dosar privind fapte de corupție din cadrul ANAF. Clarificări DNA în cazul vicepremierului Anastasiu Instituția precizează că, pe 2 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai firmei s-au prezentat din proprie inițiativă, fără avocat, la sediul DNA, având asupra lor un denunț redactat în prealabil. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Conform DNA, martorul denunțător este persoana care aduce informații relevante organului de urmărire penală înainte ca acesta să fi fost sesizat oficial. Informațiile furnizate de cei doi reprezentanți ai firmei au fost considerate valoroase, conducând la trimiterea în judecată și condamnarea definitivă a fostei inspectoare ANAF, Angela Burlacu. Faptele, confirmate prin hotărâre judecătorească definitivă Procurorii subliniază că martorii au beneficiat de dispozițiile legale aplicabile denunțătorilor, conform articolelor 290 și 292 din Codul Penal. Instituția respinge interpretările eronate lansate în spațiul public, considerând regretabil faptul că este pusă sub semnul întrebării o hotărâre judecătorească definitivă. Anastasiu neagă că ar fi făcut un denunț Într-o postare publică pe rețelele de socializare, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că nu a semnat și nu a depus niciun denunț în acest dosar. El a transmis că a oferit doar declarații în calitate de martor și a solicitat oficial DNA o copie a „presupusului denunț” care i-a fost atribuit. „Nu am avut niciun avantaj juridic” Anastasiu susține că nu a beneficiat de niciun avantaj juridic în dosarul de corupție care viza funcționari din ANAF. El a subliniat că a acceptat funcția de vicepremier pentru a se asigura că astfel de abuzuri din partea angajaților statului nu se vor mai repeta în cazul antreprenorilor români. Contract fictiv și presupuse plăți mascate Presa a relatat că Dragoș Anastasiu ar fi recunoscut semnarea unui contract fictiv prin care s-ar fi mascat plăți de mită către inspectoarea ANAF Angela Burlacu. Acesta respinge categoric aceste afirmații, reafirmând că rolul său a fost exclusiv cel de martor.

Dispută publică între Anastasiu și DNA (sursa: Facebook/Dragoș Anastasiu)
Eveniment

Vicepremierul Dragoș Anastasiu cere DNA copia presupusului denunț din dosarul ANAF

Dispută publică între Anastasiu și DNA. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a transmis public, printr-un mesaj pe Facebook, că a solicitat Direcției Naționale Anticorupție (DNA) o copie a presupusului denunț în care ar figura ca martor într-un dosar de corupție legat de funcționari ai ANAF. Dispută publică între Anastasiu și DNA Într-un mesaj publicat pe Facebook, vicepremierul Anastasiu a negat că ar fi fost „martor denunțător”. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător „În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut. Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc”, a scris Anastasiu. Poziția DNA: Două persoane, martori denunțători în dosar Într-un răspuns transmis către G4Media, Direcția Națională Anticorupție a precizat: „În dosarul la care faceți referire, cele două persoane menționate în solicitare au avut calitatea de martori denunțători, motiv pentru care la emiterea rechizitoriului la data de 17 mai 2018, procurorii anticorupție au dispus clasarea față de aceștia în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b din Codul de Procedură Penală raportat la art. 16 lit. d din Codul de Procedură Penală.” Condamnarea inspectoarei ANAF Dosarul în cauză vizează fapte de corupție comise de inspectoarea Angela Burlacu, funcționar în cadrul ANAF, condamnată definitiv la o pedeapsă privativă de libertate. Disputa publică actuală vizează rolul pe care l-a avut vicepremierul Anastasiu în cadrul anchetei, acesta negând că ar fi formulat un denunț oficial.

Antreprenor tulcean relatează cum a dat șpagă Gărzii Financiare, apărându-l astfel pe Anastasiu Foto: Facebook
Eveniment

Antreprenor tulcean relatează cum a dat șpagă Gărzii Financiare

Un antreprenor tulcean, Ion Luchian, relatează cum a dat șpagă Gărzii Financiare și ce a pățit un om de afaceri care nu a vrut să plătească și s-a dus la DNA. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Luchian îl apără pe vicepremierul Dragoș Anastasiu: „Nu-mi este simpatic Dragoș Anastasiu, dar văzând ce i se întâmplă îi intreb pe moraliști ce e de facut”. Antreprenor tulcean relatează cum a dat șpagă Gărzii Financiare „Cu mulți ani în urmă, plăteam taxă de protecție unui comisar din Garda Financiară care mă amenința cu represalii din partea prietenilor lui din ANAF, Garda Financiară și IGP, lucru care a durat până la demiterea lui și a altor comisari și înlocuirea lor de către Victor Ponta cu ofițeri SRI care nu cereau și nu primeau șpagă. Un vechi proverb evreiesc spune că dacă ai o problemă care se rezolvă cu bani, nu se mai cheamă problemă ci cheltuială. Nu am dat bani din plăcere ci pentru că nu am avut altă soluție în același moment.   Aș fi putut să merg la poliție și să organizez un flagrant așa cum a procedat un alt privatizat care a reușit arestarea unui comisar cu aceleași îndeletniciri dar privatului i-a fost falimentată afacerea în câteva luni de către colegii comisarului respectiv rămași în funcții. Probabil și eu aș fi pățit la fel.   Faptele s-au prescris.   Nu-mi este simpatic Dragoș Anastasiu dar văzând ce i se întâmplă îi intreb pe moraliști ce e de facut”, a scris Luchian, pe Facebook. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră