vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

255 articole
Politică

Nicușor Dan nu e mulțumit nici de DNA, nici de Parchetul General, critică managementul

Nicușor Dan, nemulțumit de activitatea DNA. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că nu este mulțumit de activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a Parchetului General. Șeful statului a reproșat lipsa unui management eficient și a unei strategii clare în alocarea resurselor. Nicușor Dan, nemulțumit de activitatea DNA „Nu sunt mulțumit, am spus asta de mai multe ori, nici de DNA, nici de Parchetul General”, a afirmat președintele, subliniind că problema ține de conducerea instituțiilor. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Nicușor Dan a explicat că, în opinia sa, nu există o ierarhizare clară a tipurilor de infracțiuni și nici o alocare eficientă a resurselor în cadrul celor două structuri de parchet. Mandatele actualilor șefi expiră în 6-7 luni Președintele a precizat că atât șeful DNA, cât și cel al Parchetului General mai au aproximativ șase-șapte luni de mandat, motiv pentru care nu consideră utilă o schimbare forțată în acest moment. „Nu cred că este util să forțăm”, a spus șeful statului, sugerând că va urma o analiză serioasă la momentul desemnării noilor conducători ai parchetelor. Discuții deja inițiate cu specialiști din domeniul Justiției Nicușor Dan a adăugat că imediat după formarea noului Guvern a început consultări cu profesioniști din sistemul de justiție, pentru a pregăti terenul în perspectiva unor numiri fundamentate și responsabile în fruntea DNA și a Parchetului General. „Am început să am discuții despre zona de Justiție cu oameni din Justiție. Ele vor continua”, a mai declarat președintele.

Nicușor Dan, nemulțumit de activitatea DNA (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Cosmin Enea (stânga), asociatul lui Manda, bani pentru Dumbravă (sursa: Facebook/Cosmin Enea, Claudiu Manda)
Investigații

EXCLUSIV Partener de afaceri al lui Claudiu Manda, 56.000 EUR generalului SRI Dumbravă, spune DNA

Asociatul lui Manda, bani pentru Dumbravă: liberalul Constantin Cosmin Enea a plătit 278.256 lei, echivalentul a 56.000 de euro, în contul firmei patronate de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Informația apare în rechizitoriul DNA prin care au fost trimiși în judecată generalii SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și avocatul Doru Trăilă, pentru infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat și spălare a banilor. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Contactat de către DeFapt.ro, Enea a declarat că firma sa, Coliseum SA, nu a avut nici un contract cu firma Wise Line Consulting, patronată de generalul Dumitru Dumbravă. Donații considerate penale de către DNA Constantin Cosmin Enea a fost unul dintre cei mai influenți politicieni liberali din Dolj până în anul 2014, atunci când a avut probleme cu legea. Împreună cu colegul lui de partid, liberalul Mihai Voicu, care conducea atunci filiala PNL Dolj, a cerut „donații” de la liberalii care voiau să candideze pe locuri eligibile la alegerile locale și parlamentare din 2012. Direcția Națională Anticorupție susține că cei doi au cerut bani inclusiv pentru numirile politice la conducerea unor instituții publice. Liberalii au cotizat, cel puțin pe hârtie, cu 290.450 lei.   „Din această sumă de bani, inculpatul Enea Constantin Cosmin a primit 156.680 lei pentru a fi folosiți la achiziționarea de materiale promoționale ce urmau a fi folosite în campania electorală din vara anului 2012. Din această sumă, în realitate au fost folosiți în scopul menționat mai sus doar 24.873 lei, restul fiind însușiți de inculpatul Enea Constantin Cosmin prin intermediul SC Coliseum SA”, se menționează într-un  comunicat al DNA. Trei ani de închisoare, transformați în achitare Lotul liberalilor de la Dolj a fost trimis în judecată în anul 2017. Mihai Voicu a fost acuzat de folosire a influenței sau a autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Constantin Cosmin Enea a fost acuzat de spălare de bani. Aceeași acuzație a fost adusă și companiei Coliseum SA. Mihai Voicu și Constantin Cosmin Enea au fost condamnați la trei ani de închisore cu suspendare, dar au fost achitați definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. Liberalul Enea, asociatul preferat al pesedistului Manda Retras de pe scena politică din cauza problemelor penale, Constantin Cosmin Enea a devenit principalul asociat al europarlamentarului PSD Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, primărița orașului Craiova. Pentru început, Enea a preluat 2,5% din firma-fanion a lui Claudiu Manda, Imoband Oltenia, prin care europarlamentarul deține părți sociale sau acțiuni la mai multe firma din domeniul agriculturii. În martie 2025, prin firma Coliseum SA, a cumpărat 15% din firma Util Agro Noot de la Imoband Oltenia. Cu un an înainte, își cesionase participația din Roso Agriculture firmei patronate de Claudiu Manda. Întrebat de către DeFapt.ro cum a ajuns să se asocieze cu Claudiu Manda, Constantin Cosmin Enea a spus că mai e asociat într-o singură firmă cu europarlamentarul. „Tocmai am cumpărat 10% din acțiuni, da, sau 5% din firma Util Agro Noot. Da, 15%. Nu știu exact cine lucrează pământul. Nu eu! Dacă nu ia subvenții, poate are legătură cu alte prestări agricole. Eu sunt acționar minoritar, suntem prieteni. Nu sunt eu asociat cu domnul Manda, firma e asociată”, a declarat Constantin Cosmin Enea. „Doamne ferește, nu arunc cu banii fără să mă intereseze. Cu siguranță mă interesează, chiar mă pricep și știu ce fac”, a spus afaceristul.   Asociatul lui Manda, bani pentru Dumbravă, spune DNA  Firma Coliseum SA, controlată de Constantin Cosmin Enea, este una din cele mai importante companii de distribuție a băuturilor din Oltenia. În anul fiscal 2024, cu 114 angajați, a avut o cifră de afaceri de aproape 183 milioane lei, echivalentul a 36,6 milioane euro, și un profit de 6,5 milioane lei. Numele firmei apare în dosarul de corupție al DNA prin care au fost trimiși în judecată generalii SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și avocatul Doru Trăilă. Conform rechizitoriului, firma generalului Dumitru Dumbravă, Wise Line Consulting, a avut încasări de aproape 19 milioane lei, în perioada octombrie 2018 – aprilie 2024. Firma Coliseum SA a contribuit cu suma de 278.256 lei, echivalentul a 55.600 de euro.   Enea spune că nu-l cunoaște pe Dumbravă Întrebat ce servicii a prestat firma generalului Dumbravă pentru societatea sa, Constantin Cosmin Enea a negat orice relație. „Nu-l cunosc pe domnul general Dumbravă. Acuma, poate mai avem de-al lungul timpului colaborări cu diferite case de avocatură. Dar nu avem, nu ne cunoaștem, nu avem nici o legătură. 100%! Nu doar că nu mi l-a recomandat cineva. De domnul general Dumitru Dumbravă am auzit acum vreun an de la televizor. 100% înseamnă că noi nu am făcut un contract cu firma dânsului de consultanță. Trebuie să verific chestiunea asta. Va trebui să verific dacă e reală în primul rând. E posibil să nu fie reală. Adică, nu sunt sigur, vă spun cu toată sinceritatea, dacă este reală sau nu”, a declarat Constantin Cosmin Enea. „Nu există așa ceva!” După ce a verificat în contabilitate dacă a făcut vreo plată către Wise Line Consulting, afaceristul Constantin Cosmin Enea a venit cu noi clarificări. Mai hotărât ca niciodată, afaceristul a declarat direct: „Nu avem nici un contract cu această firmă în ultimii zece ani. 100%! Tranzacțiile într-o companie se văd foarte clar. Nu avem nici o factură de la această companie.” Dar când i s-a spus că numele firmei sale apare în rechizitoriu, chiar dacă nu are nici o calitate de inculpat sau martor, Constantin Cosmin Enea a sugerat că ar putea cere daune de la DNA.  „Dacă consider că e o chestiune de prejudiciu de imagine o sa fac o adresă la DNA... și să ceară... Din 2017 de când sunt eu aici, 100% nu este nici o factură. Adică, nu este. Să ne înțelegem foarte clar, tocmai am verificat. Eu, 100%, de când sunt aici nu am semnat un contract de genul acesta. Eu știu ce am semnat! Nu există așa ceva! Dacă o fi mai veche, habar nu am. Nu-l cunosc nici pe domnul general Dumbravă, nici pe domnul Trăilă. Nu știu cine e domnul Trăilă. N-am vorbit nicio dată cu ei”, a mai declarat afaceristul Enea. 

Spital regional, sub ancheta procurorilor DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Arheologia bate PNRR: viitorul spital regional Iași, reclamat la DNA pentru costurile săpăturilor

Spital regional, sub ancheta procurorilor DNA. DNA a deschis o anchetă privind posibile nereguli în achizițiile făcute pe șantierul Spitalului Regional de Urgență (SRU) Iași, după o plângere penală depusă de beneficiarul lucrării. Spital regional, sub ancheta procurorilor DNA Noua conducere a ANDIS a sesizat procurorii, invocând un articol din „Ziarul de Iași” care semnala suspiciuni legate de costurile pentru excavator, arheolog și muncitori. Citește și: Președintele CJ Cluj anunță că nu mai este „parte” a PNL: „A fost sufocat de trădători de serviciu” Investigația internă a fost urmată de transmiterea cazului către DNA, din cauza gravității acuzațiilor. Printre suspiciuni se numără folosirea de declarații false pentru obținerea de fonduri europene. Continuarea, în Ziarul de Iași

Tufan, bani la PSD și Dumbravă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Când PSD și generalul (r) SRI Dumbravă primesc un milion de euro de la același afacerist condamnat

Tufan, bani la PSD și Dumbravă: Mihai Emil Tufan, cel care a dat pe mâna avocatului Doru Trăilă afaceri cu profituri nete de peste 30 de milioane de euro, are din nou probleme cu legea. În octombrie 2022 a fost eliberat condiționat din pușcărie, după ce a fost condamnat pentru tentativă de omor. Citește și: Adamescu junior luptă cu "statul paralel" plătindu-l pe generalul SRI Dumbravă, fondator al "statului paralel" Acum, procurorii DNA au în lucru un dosar „in rem” în care firmele afaceristului sunt suspectate de trafic de influență și cumpărare de influență. Numele lui Tufan apare în dosarul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și al avocatului Doru Trăilă, trimis în judecată de DNA.  2,2 milioane de lei către Trăilă Generalul SRI Dumitru Dumbravă a primit în conturile firmei sale, Wise Line Consulting, peste 8,9 milioane de lei de la casa de avocatură a lui Doru Trăilă. Bani plătiți în baza unor contracte de consultanță, despre care procurorii DNA susțin că avea ca scop „optimizarea” în justiție a unor dosare în care erau implicați afaceriști milionari și controversați. De exemplu, firma afaceristului Mihai Emil Tufan a plătit către SCA Doru Trăilă & Asociații peste 2,2 milioane lei în perioada 2021 - 2024. Ulterior, banii au ajuns în baza unor contracte de consultanță în conturile Wise Line Consulting. Adică, la generalul Dumitru Dumbravă.   DNA: cumpărare de influență „Prin Ordonanța nr. 52/1/P/2024 din data de 15.04.2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii de trafic de influență (...) și cumpărare de influență, fapte în legătură cu firmele controlate de către numiții Adamescu Bogdan Alexander și Tufan Emil Mihai. Din actele de urmărire penală rezultă că societățile controlate de aceștia au plătit sume semnificative de bani către SCP Doru Trăilă și Asociații și SC Wise Line Consulting SRL, iar pentru a crea o aparență de legalitate au încheiat contracte de consultanță”, se menționează în rechizitoriul DNA. Tufan, bani la PSD și Dumbravă În timp ce procurorii DNA investigau afacerile grupării Coldea – Dumbravă – Trăilă, afaceristul Mihai Emil Tufan făcea potecă la Partidul Social Democrat, aflat anul trecut sub conducerea lui Marcel Ciolacu. DeFapt.ro a dezvăluit că două firme controlate de Mihai Tufan au donat aproape 2,5 milioane lei PSD, echivalentul a 500.000 de euro. Firma Elsid SA a donat 1,65 milioane lei în perioada martie – decembrie 2024. Cealaltă societate a lui Tufan, Electrocarbon SA, a donat doar 837.300 lei, în perioada martie – iulie 2024. Părțile sociale deținute de Mihai Tufan au fost cedate pe o perioadă de șapte ani avocatului Doru Trăilă, în baza unui contract de fiducie. Potrivit înțelegerii, avocatul Doru Trăilă primește 15.000 de euro lunar, plus un onorariu de 3,5% din profitul net al acestora. 

Inspector ANAF, control judiciar pentru corupție (sursa: Facebook/Direcția Națională Anticorupție)
Eveniment

ANAF ia șpagă în loc de taxe: inspector al Fiscului, mită de un milion de lei pentru rambursări TVA

Inspector ANAF, control judiciar pentru corupție. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 4 iulie 2025, împotriva lui Florin Sîrbu, inspector superior în cadrul ANAF – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București. De asemenea, un administrator de firmă, G.F.M., a fost pus sub control judiciar începând cu 5 iulie 2025, pentru cumpărare de influență. Inspector ANAF, control judiciar pentru corupție Florin Sîrbu este acuzat de trafic de influență, fals în declarații și folosirea sau divulgarea de informații nedestinate publicității. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Administratorul G.F.M. este acuzat de cumpărare de influență, în legătură cu un presupus aranjament financiar în favoarea firmei sale. Promisiunea: 1 milion de euro pentru rambursări ilegale de TVA Conform anchetatorilor, în prima jumătate a anului 2023, inspectorul ANAF ar fi acceptat promisiunea unei mite de 1.000.000 euro din partea administratorului G.F.M., în schimbul influențării unor funcționari ANAF din Ilfov. În perioada septembrie–octombrie 2023, Florin Sîrbu ar fi primit peste 1.000.000 lei. În urma intervenției promise, societatea comercială ar fi beneficiat ilegal de rambursări de TVA în valoare de peste 2.700.000 lei, deși înțelegerea ar fi vizat 2.000.000 euro. Fals în declarația de avere și divulgare de informații bancare În 2024, Sîrbu ar fi omis să menționeze în declarația de avere un autoturism marca BMW. În aprilie 2025, ar fi accesat ilegal informații bancare despre două persoane și le-ar fi pus la dispoziția unei terțe persoane, fără drept, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Condițiile controlului judiciar: interdicții și avertismente Pe durata controlului judiciar, ambii inculpați trebuie să se prezinte la solicitarea organelor judiciare, să nu părăsească teritoriul României fără aprobare și să nu comunice cu persoanele menționate în ordonanțele DNA. Nerespectarea acestor obligații poate atrage înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. Procurorii subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă preliminară a procesului penal, care nu înfrânge principiul prezumției de nevinovăție.

Coldea, rețea militarizată de influență (rechizitoriu) (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, George Călin)
Investigații

Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție (rechizitoriu)

Coldea, rețea militarizată de influență (rechizitoriu) - generalul SRI în rezervă Florian Coldea a fost trimis în judecată de DNA cu cinci capete de acuzare: de la constituirea unui grup infracțional organizat, până la spălarea banilor. În același dosar de corupție apare ca acuzat și generalul Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, cel care considera Justiția „câmp tactic”. Citește și: Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, a primit două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională Din „clanul” generalului Florian Coldea făcea parte și influentul avocat Doru Trăilă, fostul soț al penelistei Cristina Trăilă, eliberată recent din funcția de Secretar General al Guvernului. Pentru a-și salva pielea în fața anchetatorilor, avocatul Doru Trăilă l-a „îngropat” pe generalul Florian Coldea: a spus în mod explicit că grupul considerat infracțional de către procurori funcționa „după modelul unei structuri militare” iar generalul Florian Coldea era „liderul” și își impunea autoritatea în cadrul grupului infrațional. Hideg, denunț la DNA Controversatul afacerist Cătălin Hideg a depus un denunț în data de 12 aprilie 2024 la Direcția Națională Anticorupție (DNA) prin care i-a „turnat” pe avocatul Doru Trăilă și generalii Dumitru Dumbravă și Florian Coldea. Acesta a ajuns la cei trei prin intermediul unui cetățean numit Dan Tocaci. Pe scurt, potrivit declarațiilor sale, Cătălin Hideg le-a plătit 600.000 de euro, sub forma unui contract de consultanță și asistență juridică, pentru ca aceștia să-i influențeze pe judecătorii de la Tribunalul București și Curtea de Apel București care îl judecau într-un dosar de fraudă a fondurilor europene al Parchetului European.  Coldea, contraatac cu plângere penală La data de 17 iulie 2024, generalul Florian Coldea a depus plângere penală împotriva lui Cătălin Hideg pentru inducerea în eroare a organelor judiciare. Dar și pentru că ar fi susținut în mod mincinos, potrivit lui Coldea, că i-ar fi cumpărat influența.  Trei luni mai târziu, la data de 22 octombrie 2024, Cătălin Hideg a depus un nou denunț la DNA. De data aceasta, i-a acuzat pe Daniel Moldoveanu, fostul consilier prezidențial pe Securitate, și pe Mihai Guțanu, șef serviciu la Palatele Brâncovenești, de favorizarea infractorului, instigare și mărturie mincinoasă. DNA: Grup infracțional organizat pentru influență Procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, cea care instrumentează dosarul de corupție, a considerat că generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, împreună cu avocatul Doru Trăilă, au constituit un grup infracțional organizat. Prin intermediul acestuia, potrivit procuroarei, vindeau influență, protecție și servicii de asistență juridică, mascate sub forma unor contracte de consultanță, pentru marile firme și afaceriști controversați.  Florian Coldea, datorită funcției de director adjunct al SRI, a fost numit „lider incontestabil” al grupului. Acest rol a fost recunoscut atât de generalul Dumitru Dumbravă, cât și de avocatul Doru Trăilă. Dar și de persoanele care au aderat și sprijinit grupul infracțional. Coldea, rețea militarizată de influență (rechizitoriu) „Inculpatul Trăilă Doru Florel a susținut în mod explicit că echipa lor funcționa după modelul unei structuri militare, că inculpatul Coldea Florian era liderul și își impunea autoritatea în cadrul grupului, fiind cel care trebuia să își dea acordul cu privire la demersurile pe care le efectuau și care controla și partea financiară a activității”, se menționează în rechizitoriul DNA. Potrivit aceluiași document, fluxul informațional și comunicarea deciziilor în cadrul grupului era asigurată de generalul Dumitru Dumbravă, ca intermediar între Florian Coldea și ceilalți. Primul pas: contactarea lui Dumbravă cu acordul lui Coldea Generalul Florian Coldea a recunoscut în fața procurorului că direcționa „clienții” către generalul Dumitru Dumbravă, despre care știa că colaborează cu avocatul Doru Trăilă. Unul dintre clienți, Dorin Robert Filip, a fost trimis în judecată de Parchetul European pentru fraudarea fondurilor europene. Acesta este finul lui Ionel Viorel Glăman. Acesta din urmă a cerut pentru finul său numărul de telefon al generalul Dumitru Dumbravă de la Bogdan Neidoni, acționar la Neiguard, și poreclit „săgeata lui Florian Coldea”. Bogdan Neidoni i-a dat numărul de telefon doar după ce a primit acordul lui Florian Coldea. Apoi, Dorin Robert Filip l-a sunat pe generalul Dumitru Dumbravă pentru a primi consiliere pe problemele penale. Pasul al doilea: Dumbravă direcționa clienții către avocatul Trăilă După ce a discutat cu Dumitru Dumbravă, Dorin Robert Filip a fost trimis la avocatul Doru Trăilă. Onorariul a fost stabilit la suma de 600.000 de euro. Bani pe care Filip urma să-i achite în trei tranșe. În schimbul banilor, avocatul Trăilă i-a dat de înțeles că îl scapă de controlul judiciar, că i se va restitui cauțiunea și că se va scoate de sub sechestru o parte din bunurile evaluate la peste 3,3 milioane de euro. Avocatul Trăilă a încasat o primă tranșă de 773.000 lei, din care a trimis 515.333 lei către Wise Line Consulting, firma generalului Dumitru Dumbravă. Din a doua tranșă, de 397.864 lei, a trimis în conturile Wise Line Consulting suma de 265.243 lei. Intermediarul intermediarului din Monaco al lui Coldea Controversaul afacerist Cătălin Hideg a apelat și el la serviciile „clanului” militarizat condus de generalul Florian Coldea. Tot pentru a scăpa de un dosar de fraudă a fondurilor europene, instrumentat de Parchetul European. Legătura i-a fost făcută de Dan Tocaci, care i-a cerut inițial 2.000 de euro pentru a se duce la Monaco pentru a discuta cu Bogdan Neidoni. Anchetatorii au concluzionat că Dan Tocaci îi asimila pe generalii Coldea și Dumbravă cu „o entitate care controla toate instituțiile statului, care determina aplicare legii după bunul plac”. Mai mult, îi prezenta drept „fondatorii statului paralel”. Traseul lui Hideg: Neidoni, Dumbravă, Trăilă După ce a fost contactat de Tocaci, Bogdan Neidoni a primit acceptul lui Florian Coldea pentru a continua operațiunea. Ca și în cazul anterior, Bogdan Neidoni i-a dat afaceristului Cătălin Hideg numărul de telefon și adresa de e-mail ale generalului Dumitru Dumbravă. Inițial, lui Hideg i s-a cerut suma 700.000 de euro pentru a beneficia de asistența avocatului Doru Trăilă, care i-a dat de înțeles că îl scapă de problemele penale de la Tribunalul București și Curtea de Apel București. Suma a fost redusă la 600.000 de euro. Treptat, după ce a înregistrat mai multe discuții la care a luat parte, controversatul Cătălin Hideg a încercat să fenteze „clanul” generalului Coldea. Băgat în corzi, însă, a denunțat întreaga rețea. 

DNA a contestat eliberarea Elenei Udrea (sursa: Facebook/Elena Udrea)
Eveniment

DNA vrea să o bage pe Udrea la loc în închisoare: procurorii contestă eliberarea condiționată

DNA a contestat eliberarea Elenei Udrea. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a formulat contestație împotriva deciziei Judecătoriei Ploiești de eliberare condiționată a fostului ministru al Turismului, Elena Udrea. DNA a contestat eliberarea Elenei Udrea Marți, Judecătoria Ploiești a decis că Elena Udrea poate fi eliberată condiționat din Penitenciarul Târgșor. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Hotărârea a fost luată în contextul în care fostul ministru execută o pedeapsă de șase ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”. Procurorii au contestat această decizie. Aceștia susțin că Udrea ar fi determinat funcționari din minister să își încalce atribuțiile în legătură cu achiziția de servicii de publicitate pentru Gala Bute. Prejudiciul total în dosar este estimat la 3 milioane de euro. Externată după intervenție chirurgicală Miercuri, Elena Udrea a fost externată din Spitalul Județean de Urgență Ploiești. Aici a fost internată duminică pentru o intervenție chirurgicală cauzată de colecistită acută litiazică. Tribunalul Prahova a redus pedeapsa cu opt luni La finalul lunii mai, Tribunalul Prahova a admis contestația la executare formulată de Elena Udrea și a dispus deducerea a circa opt luni din pedeapsa totală, reprezentând perioade executate anterior. Elena Udrea a fost trimisă în judecată în anul 2015, iar condamnarea definitivă în dosarul „Gala Bute” a fost pronunțată în iunie 2018. La momentul sentinței, Udrea se afla deja în afara țării, fiind localizată în Costa Rica și ulterior eliberată în urma deciziei CCR privind constituirea nelegală a completurilor de judecători. Condamnarea reconfirmată în 2022 de Înalta Curte În aprilie 2022, în baza unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația în anulare depusă de Udrea și a menținut condamnarea la șase ani de închisoare. Ulterior, aceasta a fugit în Bulgaria, fiind prinsă și extrădată în România în iunie 2022. Acuzații de corupție și abuz în serviciu Potrivit anchetatorilor, Elena Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoane apropiate au primit sume de bani de la firme private, în schimbul garantării plăților pentru lucrări finanțate de Ministerul Turismului. Banii ar fi ajuns atât la Udrea personal, cât și la PDL București și la fostul președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja.

Șeful Vămii București, judecat pentru mită (sursa: Facebook/Autoritatea Vamală Română)
Eveniment

Șeful Vămii București, trimis în judecată pentru șpăgi pe bandă rulantă

Șeful Vămii București, judecat pentru mită. Paul Petrof, director al Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar complex, în care este acuzat de luare de mită și favorizarea făptuitorului. Alături de el, alte persoane din cadrul Autorităţii Vamale Române sunt inculpate pentru fapte de corupţie. Șeful Vămii București, judecat pentru mită Potrivit DNA, în același dosar au fost trimiși în judecată și Nicolae-Ștefan Teianu, funcționar vamal, pentru luare de mită în formă continuată (patru acte materiale) și Răzvan-Cosmin Stamatescu, șef birou în cadrul Autorității Vamale, pentru trafic de influență, favorizarea făptuitorului și folosirea de informații confidențiale. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Anterior, șase inculpați și-au recunoscut faptele și au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției, între care funcționari din cadrul Autorității Vamale și un om de afaceri. Mită pentru mușamalizarea controalelor Ancheta DNA arată că, între iulie și august 2023, în timpul unor controale în centre comerciale din București și Ilfov, funcționari vamali au pretins și primit mită de la oameni de afaceri. Valoarea totală a sumelor și beneficiilor necuvenite ar fi fost: 52.600 lei, 5.000 dolari, 5.600 euro și diverse alte bunuri. Scopul acestor plăți era de a evita întocmirea sesizărilor penale și de a încheia controalele într-un mod favorabil firmelor vizate. Acces neautorizat la informații din anchete în curs Pe 10 ianuarie 2024, Paul Petrof și Răzvan Stamatescu i-ar fi arătat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de polițiști economici, cu scopul de a-l avertiza și de a-i permite să ascundă eventuale probe compromițătoare. În perioada 2021–2023, Răzvan Stamatescu ar fi acceptat promisiunea unei mite de 10.000 de dolari și alte foloase necuvenite pentru a interveni pe lângă polițiști de frontieră, astfel încât aceștia să ignore transporturi de mărfuri contrafăcute. Tot în această perioadă, Paul Petrof ar fi cerut 50.000 de euro avans pentru un apartament și articole vestimentare de lux de la un om de afaceri, în schimbul sprijinului în obținerea unor autorizații. În același dosar, funcționarul Demetrius Gheorghe este acuzat că a condus un motociclu în municipiul Giurgiu, în mai 2023, având o alcoolemie peste limita legală, faptă care atrage răspunderea penală. Acorduri de recunoaștere și pedepse cu suspendare Cei șase inculpați care au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției au acceptat pedepse de 2–3 ani de închisoare cu suspendare. De asemenea au acceptat interzicerea unor drepturi și muncă în folosul comunității până la 80 de zile. Dosarul a fost trimis la Tribunalul București DNA a transmis că dosarul a fost înaintat Tribunalului București, cu propunerea menținerii măsurilor asigurătorii impuse în cauză. Investigațiile continuă, iar implicarea unor funcționari cu rang înalt ridică semne de întrebare asupra integrității sistemului vamal românesc.    

Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați  Foto: Inquam/Ilona Andrei
Justiție

EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere

Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere: Alex Florența și Marius Voineag au convocat adunările generale ale procurorilor pentru a dezbate, “ca unic punct pe ordinea de zi“, “Solicitarea fermă adresată factorilor politici de a respecta stabilitatea judecătorilor și procurorilor“. Citește și: Cea mai nesimțită sinecură, desființată: indemnizația de 21.000 de lei net lunar, redusă la 5.000 de lei. Beneficiarii, doar cinci, în loc de 17 Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați  Ședințele se vor desfășura la 30 iunie. Primul care a convocat procurorii a fost Alex Florența, după care a urmat Marius Voineag. Însă șeful DNA, Voineag, a desemnat-o pe adjuncta sa, Tatiana Toader, să conducă ședința procurorilor din parchetul anticorupție.  Voineag și Florența au fost numiți în funcție în 30 martie 2023 și au un mandat de trei ani. Însă, în campania electorală, Nicușor Dan a spus că este nemulțumit de activitatea celor două parchete.  ”În mod cert, DNA-ul nu a mai anchetat mari cazuri de corupţie de ani de zile”, a susţinut Nicuşor Dan. El l-a criticat şi pe procurorul general Alex Florin Florenţa: ”Nu văd o viziune managerială, nu văd nişte acţiuni care să fie direcţionate pe zone de infracţionalitate”. Nicuşor Dan a spus că va negocia cu Parlamentul şi cu Guvernul schimbarea procurorului general şi al şefului DNA.  Procedura schimbării celor doi trebuie însă demarată de ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD). 

Avere consistentă a medicului militar Mitrică, investigat de DNA (sursa: scumc.ro)
Investigații

Medicul de la Militar suspectat de mită: vilă enormă în București, salariu uriaș, sponsorizări farma

Avere consistentă a medicului militar Mitrică: colonelul Marian Mitrică, șeful Secției de Neurochirurgie de la Spitalul Militar "Carol Davila" din București, este plătit de statul român cu aproape 5.000 de euro pe lună. Dar este sponsorizat și de companiile din industria farmaceutică. Avere consistentă a medicului militar Mitrică Acum a ajuns să fie luat în vizor de procurorii DNA pentru că ar fi luat bani (mită) de la pacienți, inclusiv pentru pensionări anticipate. Soția sa, Gabriela Mitrică, patroana firmei Verys Med Consult, este angajată la Administrația Fondului pentru Mediu. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Colonelul Marian Mitrică, doctor în științe medicale și șef al Secției Neurochirurgie de la Spitalul Militar, a vândut o casă, în ianuarie 2022, pentru 430.000 de euro. Alți 10.000 de euro i-a obținut din vânzarea unui autoturism. Vilă de 221 mp și teren de 500 mp în București Cu banii obținuți din aceste tranzacții a cumpărat, împreună cu soția sa, Gabriela Mitrică, o vilă de 221 mp în București. Casa dispune de un teren în suprafață de 500 mp. Tot în 2022, soția colonelului Marian Mitrică a înființat societatea Verys Med Consult, pe care o administra împreună cu Andreea Șerban Mitrică. Gabriela Mitrică s-a retras din funcția de administrator în septembrie 2023. Atunci, figura angajată ca referent la Administrația Fondului pentru Mediu. Sponsorizări de la AstraZeneca și Prisum Health Din declarația de avere depusă de colonelul Marian Mitrică rezultă că acesta primește un salariu anual de 206.370 lei de la Spitalul Militar din București. De la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", acolo unde estet cadru universitar, încasează anual peste 60.000 lei. Și este și angajatul soției sale, la firma Verys Med Consult. În declarația de avere, colonelul Mitrică a menționat că de la această firmă a primit un salariu de doar 7.305 lei. Totodată, firma Prisum Health i-a plătit 1.667 lei pentru o prezentare științifică, în timp ce AstraZeneca Pharma i-a dat 2.016 lei. Tot pentru o prezentare științifică.   De la Firma Verys Med Consult a încasat un salariu anual în cuantum de 10.119 le și patroana Gabriela Mitrică. Care a încasat mult mai mult din salariul anual de 113.001 lei de la Administrația Fondului pentru Mediu.   

Descinderi DNA la Spitalul Militar București (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București (descinderi)

Descinderi DNA la Spitalul Militar București în dimineața zilei de joi. Citește și: Medicul de la Militar suspectat de mită: vilă enormă în București, salariu uriaș și sponsorizări farma Procurorii au făcut și percheziții domiciliare. Descinderi DNA la Spitalul Militar București Potrivit surselor DeFapt.ro, sunt vizate "fapte de corupție în exercitarea actului medical" la secția de Neurochirurgie. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu, care se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii Trei medici ar fi căutați de procurorii DNA Secția Militară: șeful secției de Neurochirurgie, colonelul Marian Mitrică, și doi colegi ai acestuia. Informațiile din acest moment arată că cei doi ar fi investigați pentru luare de mită pentru consultații, operații, dar și participarea la comisii de pensionare anticipată. Ce medici urmărește DNA, ce acte a solicitat Conform unor documente din dosar consultate de către DeFapt.ro, perchezițiile au loc la cabinetul șefului secției de Neurochirugie, situat la parterul spitalului. Procurorii au cerut și fișele de post ale medicilor Marian Mitrică, Vasile-Alin Chirteș și Emil Popa. De asemenea, DNA a mai cerut toate documentele medicale emise de medicii Marian Mitrică, Vasile-Alin Chirteș și Emil Popa pe numele mai multor pacienți. Au loc și percheziții domiciliare la locuințele medicilor menționați. Faptele au avut loc în ultimul an DNA a emis un comunicat în care menționează că faptele au avut loc în perioada 2024-2025: "Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea de către cadre medicale militare, a unor infracțiuni de corupție, în perioada 2024 - 2025. În cursul zilei de 19 iunie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 4 locații situate pe raza municipiului București și județului Dâmbovița, dintre care două sunt birouri aflate într-o instituție publică, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare."

Funcționari pensionari angajați ilegal la stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a deschis un dosar

Funcționari pensionari angajați ilegal la stat. DNA a descins la Primăria Iași într-un dosar ce vizează angajarea ilegală a unor funcționari pensionați. Funcționari pensionari angajați ilegal la stat Procurorii susțin că 31 de persoane au continuat să primească salarii de la stat, deși ar fi trebuit să iasă la pensie. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Prejudiciul estimat în acest caz se ridică la 8 milioane de lei. La percheziții au participat și jandarmi antitero, semn al gravității suspiciunilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nelu Tătaru vrea înapoi în spital (sursa: Facebook/Dr. Nelu Tataru)
Eveniment

Fostul ministru Nelu Tătaru își vrea postul de chirurg înapoi. A fost suspendat după dosarul DNA

Nelu Tătaru vrea înapoi în spital, la Huși, unde profesa ca chirurg până să-l acuze DNA că ar fi luat șpăgi de la pacienți. Nelu Tătaru vrea înapoi în spital Fostul ministru al Sănătății Nelu Tătaru solicită reinstalarea în funcția de medic chirurg la Spitalul Municipal din Huși. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Acesta consideră că ancheta penală și acuzațiile de luare de mită nu sunt incompatibile cu exercitarea profesiei medicale și, prin urmare, nu justifică suspendarea sa. Tătaru susține că dosarul penal deschis împotriva sa ar fi fost folosit ca pretext într-un conflict personal cu actualul manager al spitalului, pe care îl acuză de abuz și persecuție profesională. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: Vajda Zsombor, jurist de întreprindere cu studiii târzii, la privat Foto: Inquam/George Calin
Politică

Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: facultate absolvită la 28 de ani

Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: Vajda Zsombor, jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată. Însă el are o avere consistentă, deși cea mai mare parte a carierei sale a fost bugetar: deține, printre altele, două case, fiecare de 270 mp, în Pantelimon, plus 1.100 mp de teren în aceeași comună de la marginea Bucureștiului - potrivit declarației de avere din 2024. Citește și: Fostul judecător Cristi Danileț scrie că decizia Curții de Apel Ploiești de suspendare a hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor este aberantă În 2023, DeFapt.ro a scris că „Vajda, vicele AEP, face afaceri cu CNAIR printr-o firmă nedeclarată. Vajda este complice la conflictul de interese al șefului, Mitulețu Buică, care și-a angajat cumnata la AEP”. Acesta nu a menționat în declarațiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitații publice în timp ce supraveghea alegerile din România. Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor Pe site-ul AEP, declarația sa de avere nu mai este actualizată din 2021. Pe site-ul ANI nu se află o declarație de avere actualizată în 2025, după ce a fost numit președinte al AEP, în februarie.  Vajda Zsombor este președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) din 28 februarie 2025, după plecarea lui Toni Greblă.  Născut în 1980, Vajda Zsombor a absolvit dreptul în 2008, licența fiind luată la Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir". Între 1999 și 2004 a fost „asistent manager” - probabil o denumire mai sofisticată pentru atribuții de secretară.  Potrivit propriului CV, din 2006 a lucrat la Ageția Domeniilor Statului ca „Consilier juridic - Serviciul Lichidări” - deși tot el arată că și-a luat licența abia în 2008.  Din 2006 în 2015 a lucrat la stat, cea mai mare parte a timpului la compania de drumuri, CNADNR, în funcții de consilier juridic sau director la direcția juridică. Între 2015 și 2018 a fost director general la o companie de prefabricate de beton, iar în 2018 - în regimul Dragnea - a fost plasat vicepreședinte al AEP.  Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a sesizat Parchetul General în legătură cu campania lui Nicușor Dan și, potrivit unor surse din presă, ar urma să facă plângere și la DNA. 

Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile

Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile și a arătat câteva direcții pentru combaterea fenomenului. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Nicușor Dan spune că România a pierdut războiul cu drogurile „Unu: Trebuie înăsprite sancţiunile pentru traficanţi, nu pentru consumatori, cum din păcate pare că merge statul român în momentul ăsta. Şi când vorbim de traficanţi, trebuie să vorbim şi de DIICOT, trebuie să vorbim şi de servicii pentru ca să mergem la rădăcina fenomenului. Şi mai departe, suferim la centrele pentru persoane dependente, care nu sunt suficiente faţă de amploarea fenomenului, vorbesc de România în ansamblu ei. Şi suferim, de asemenea, exact ce spuneam mai devreme, în metode moderne, contemporane de a preveni. Dacă vorbim de această dependenţă la copii, trebuie să ne ducem la rădăcina fenomenului. Mulţi dintre ei au o ruptură, neîncredere cu părinţilor. Trebuie să ne ducem şi la educaţia părinţilor, să vedem cum putem să facem ca să creăm nişte ecosisteme în care ei să se regăsească unii cu alţii”, a explicat Nicuşor Dan, la Prima TV, citat de news.ro. Pe de altă parte, primarul general a fost neobișnuit de critic la adresa șefilor parchetelor, atât a DNA, cât și a Parchetului General.  „Pe DIICOT, mărturisesc că nu am o competenţă specifică şi am nevoie de o analiză. Însă, în mod cert, DNA-ul nu a mai anchetat mari cazuri de corupţie de ani de zile”, a spus Nicuşor Dan.  Întrebat cât este de mulţumit de activitatea şefului DNA, Marius Voineag, el a spus: „Deloc, deloc. La fel, în ceea ce priveşte Parchetul General, nu văd o viziune managerială, nu văd nişte acţiuni care să fie direcţionate pe zone de infracţionalitate.În relaţia pe care noi, ca primării, o avem cu parchetele, văd nişte răspunsuri care se contrazic unele pe altele. Nu văd o direcţie a Parchetului”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră