miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dna

279 articole
Eveniment

Generalii lui Călin Georgescu, percheziționați de DNA: Iană (SIE), procurorul Doană, rezerviști SRI

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au efectuat percheziții miercuri într-un dosar complex ce vizează influențarea conducerii unei instituții publice din județul Vaslui. Printre persoanele cercetate se numără generalul SIE în rezervă Nicolae Iana, fostul procuror militar DNA Vasile Doană și doi rezerviști ai Serviciului Român de Informații (SRI), potrivit unor surse judiciare citate de G4Media. Ținta grupării: schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui Potrivit informațiilor preliminare, ancheta vizează o presupusă încercare de a influența sau înlocui conducerea Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Gruparea ar fi acționat în interesul omului de afaceri Fănel Bogos, considerat unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă din România. Procurorii DNA investighează posibile fapte de corupție, trafic de influență și abuz în serviciu. Cine este generalul în rezervă Nicolae Iana Generalul Nicolae Iana, trecut în rezervă în 2003, a fost ofițer al Serviciului de Informații Externe (SIE). După retragerea din activitate, el a lucrat în mediul privat, inclusiv pentru Sorin Ovidiu Vântu, în cadrul companiei Petromservice, societate creată prin externalizarea unor servicii din Petrom și controlată de sindicatul condus de Liviu Luca. Atât Vântu, cât și Luca au fost ulterior condamnați penal pentru fapte de corupție. Legături cu gruparea Potra–Georgescu Conform publicației Gândul, Nicolae Iana este considerat apropiat de gruparea Horațiu Potra – Călin Georgescu, o rețea controversată cu conexiuni economice și politice extinse, inclusiv în țările arabe, unde Iana ar avea contacte solide. Un alt nume important din anchetă este cel al fostului procuror militar DNA, Vasile Doană, care s-ar fi aflat în legătură cu Iana și ceilalți rezerviști implicați. DNA verifică în prezent posibile acțiuni concertate ale acestora în sprijinul afaceristului Fănel Bogos. Fănel Bogos – un nume greu din industria avicolă Fănel Bogos este considerat unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă românească. De-a lungul anilor, el a fost implicat în mai multe dispute comerciale și investigații privind activitatea economică din sectorul alimentar. Perchezițiile DNA ar putea marca începutul unei anchete de amploare privind interferențele dintre mediul de afaceri, servicii secrete și administrația locală, într-un caz cu potențiale ramificații naționale.

Percheziții DNA la generalii lui Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Procurorii DNA cer salarii mai mari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tupeu fără margini: procurorii DNA cer mărirea salariului cu 60%. Acum au 20.000 de lei net lunar

Procurorii DNA, care câștigă lunar aproximativ 20.000 de lei net, solicită o majorare salarială de 60%, argumentând că desfășoară activități similare cu cele ale procurorilor Parchetului European (EPPO). Procurorii DNA cer salarii mai mari Printre semnatarii acțiunii se numără și șefa Serviciului Teritorial Iași, Cristina Chiriac. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Aceștia susțin că volumul de muncă din cadrul DNA este chiar mai ridicat decât cel al omologilor europeni, ceea ce ar justifica eliminarea diferenței de remunerație. Instanța a respins însă cererea, considerând nefondate argumentele privind presupusa discriminare salarială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fosta șefă a Spitalului Militar a încercat să-și securizeze un alt post cu sprijinul SMAp (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Fosta șefă a Spitalului Militar a încercat să-și securizeze un alt post cu sprijinul SMAp

Protecția de care a beneficiat fostul comandant al Spitalului Militar din București, generalul Florentina Ioniță, a fost totală în ultimii ani. Aceasta a rezistat în funcție în ciuda unor rapoarte de control care arătau nu doar că abuzează de poziția sa, ci și că era ilegal comandant, după cum a arătat DeFapt.ro în exclusivitate. Încercarea de integrare clinică a comandatului Florentina Ioniță Comandantul Florentina Ioniță a fost favorizată atât de miniștrii civili ai Apărării, cât și de șefii Statului Major al Apărării. Cel mai recent exemplu al acestui tratament preferențial de care a beneficiat generalul Florentina Ioniță, acum trecută în rezervă după deschiderea dosarului DNA, este încercarea de integrare clinică a medicului Ioniță. Citește și: Generalul Florentina Ioniță, trecută în rezervă de președintele Nicușor Dan după acuzațiile de corupție la Spitalul Militar Legal, aceasta, în calitate de comandant al Spitalului Militar, nu avea dreptul să profeseze ca medic. Totuși, în Consiliul de Administrație, la propunerea dr. Dan Mischianu, s-a apelat la această stratagemă. Și nu o singură dată, ci în două ședințe succesive ale CA. În prima, generalul de brigadă Adrian Vasiliu (reprezentant în CA al Direcției Personal și Mobilizare a Statului Major al Apărării) și col. dr. Tiberiu Nițu (reprezentant al Statului Major al Apărării) s-au abținut. În a doua, însă, generalul Vasiliu a absentat, iar colonelul Nițu a votat în favoarea propunerii de integrare clinică a comandantului Florentina Ioniță. Cum reprezentanții Statului Major al Apărării primesc un mandat de vot de la șeful SMAp (generalul Gheorghiță Vlad, în acest caz), este de presupus că schimbarea votului colonelului Nițu (în favoarea comandantului Ioniță) a avut legătură cu relația foarte strânsă a acesteia cu generalul Vlad. Post de fugă: director pentru cercetare Mai mult, cu puțin timp înainte să fie vizată de perchezițiile DNA, comandatul Florentina Ioniță a încercat să-și securizeze o altă poziție în Spitalul Militar în perspectiva debarcării de la comanda instituției. Astfel, Ioniță a trimis Direcției Medicale din Ministerul Apărării documentele necesare scoaterii la concurs a postului de director pentru cercetare din Spitalul Militar, post pe care îl viza. Postul fusese înființat încă din 2019, dar nu a fost niciodată ocupat. Din informațiile DeFapt.ro, Direcția Medicală a MApN nu a dat curs, încă, cererii de scoatere la concurs.  

Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician Foto: Inquam/George Calin
Politică

Fără precedent: șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician

Fără precedent: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, se ceartă public cu un politician, Stelian Ion. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Disputa a apărut după ce fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, a criticat achitarea fostului ministru PSD Nicolae Banicioiu și explicațiile oferite ulterior de purtătorul de cuvânt al ICCJ.  Tot azi, CSM „a constatat încălcarea independenţei judecătorilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, faţă de opiniile exprimate în spaţiul public de către un deputat, fost ministru al justiţiei”.  Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician Acum, Savonea îl compară pe Stelian Ion cu Ion Iliescu, atunci când a chemat minerii. „Domnul Stelian Ion a făcut zilele trecute un apel la sprijinul procurorilor DNA, folosind un limbaj al intimidării. Venind de la un politician din coaliţia aflată la putere în România, induce ideea unei puternice presiuni politice, indiscutabil. Gestul său are o numită gravitate, în special din două motive: pentru tonul folosit şi momentul ales, respectiv după ce instanţa supremă a dispus o hotărâre de achitare”, a declarat Savonea pentru news.ro.  În opinia şefei ÎCCJ, apelul lui Stelian Ion la sprijinul procurorilor DNA pentru a suprima independenţa justiţiei „aminteşte de vechile chemări ale minerilor pentru a suprima democraţia”. „Problema nu este a celor invocaţi, pentru că procurorii ştiu să îşi facă datoria indiferent de locul în care activează, Parchet General sau DNA. Problema este a celui care recurge la instrumente de intimidare împotriva statului de drept. Gest care trebuie sancţionat corespunzător”, a mai afirmat Savonea.  Ce declarație a lui Stelian Ion a enervat-o pe șefa ÎCCJ: „Pe viitor, sunt esenţiale refacerea competenţei DNA privind anchetarea faptelor de corupţie comise de magistraţi precum şi un management onest şi profesionist la conducerea DNA. Altfel, corupţia va mai ucide multă vreme de acum înainte”.  CSM a respins propunerea lui Stelian Ion: „Totodată, referirile la modalităţi anterioare de anchetare a magistraţilor şi la necesitatea reglementării acestora din nou, în prezent, cu indicarea unor hotărâri concrete de achitare care ar genera această necesitate, creează percepţia că instanţele nu sunt controlabile într-o formă dorită de declarant, constituind o ameninţare indirectă la adresa independenţei judecătorilor în pronunţarea soluţiilor în cauzele cu care sunt învestiţi”.   

Generalul Florentina Ioniță-Radu, comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh

Procurorii DNA au efectuat joi dimineață 19 percheziții, una dintre ele având loc la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, într-un dosar de corupție și abuz în serviciu, potrivit unor surse judiciare. Mai întâi a picat Zisu Dosarul vizează fapte de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu și uzurpare de calități oficiale, iar printre persoanele investigate se numără peste 17 suspecți, inclusiv Florentina Ioniță, managerul Spitalului Militar și prima femeie general care a condus această instituție. Conform anchetei, mai mulți actuali și foști angajați, inclusiv cadre militare, sunt suspectați că și-ar fi suplimentat ilegal veniturile prin plăți nejustificate în proiecte europene, cumul de funcții și pontaje fictive. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) Florentina Ioniță este considerată o apropiată a generalului Cătălin Zisu, aflat și el în atenția DNA într-un alt dosar legat de abuz în serviciu. Spitalul, cazarma personală a generălesei DeFapt.ro a scris în exclusivitate, încă din septembrie 2024, despre ilegalitățile de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București. Comandantul Florentina Ioniță-Radu, care are gradul de general maior, se află ilegal pe funcție de ani de zile, potrivit unor surse oficiale consultate de către DeFapt.ro. Cu toate acestea, gl. mr. med. dr. Florentina Ioniță-Radu nu doar că își păstrează funcția, dar administrează spitalul dezastruos și periculos pentru pacienți. Mai mult, beneficiază din plin, pe persoană fizică, de avantajele aduse de această funcție, potrivit acelorași surse. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu, care se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii

Cristian Popescu-Piedone, trimis în judecată de DNA (sursa: Facebook/Cristian Popescu Piedone)
Eveniment

Piedone, trimis în judecată pentru că a anunțat un control înainte să se producă

Fostul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu-Piedone, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, fiind acuzat că ar fi divulgat informații confidențiale unui hotel din Sinaia, anunțându-l că urmează un control oficial. Acuzațiile DNA: divulgarea unor informații nepublice Potrivit comunicatului transmis miercuri de Direcția Națională Anticorupție (DNA), Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată sub control judiciar pentru infracțiunea de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Procurorii susțin că, pe 7 martie, în calitate de președinte al ANPC, Piedone ar fi informat un reprezentant al unui hotel din Sinaia despre faptul că urmează un control tematic efectuat de funcționarii ANPC chiar în acea zi. Totodată, el i-ar fi dezvăluit obiectivele verificării, oferindu-i astfel posibilitatea de a evita sancțiunile. Piedone ar fi dat indicații despre cum să „pregătească” hotelul Anchetatorii precizează că Piedone nu s-ar fi limitat la informarea prealabilă, ci ar fi oferit și instrucțiuni detaliate reprezentantului hotelului privind modul în care să fie pregătite spațiile verificate de comisarii ANPC. „Inculpatul i-ar fi dat indicații reprezentantului hotelului cu privire la modul de pregătire a spațiilor din unitatea hotelieră care urmau să fie prezentate funcționarilor ANPC pentru verificare, pentru a asigura conformitatea”, se arată în rechizitoriu. După avertizarea primită, hotelul ar fi luat toate măsurile necesare pentru a nu fi depistate nereguli, iar în urma controlului, unitatea de cazare nu a fost sancționată. Scopul: evitarea sancțiunilor și obținerea de foloase necuvenite DNA susține că Piedone ar fi acționat cu intenția de a oferi un avantaj necuvenit operatorului economic, constând în evitarea sancționării pentru nerespectarea legislației privind protecția consumatorilor. Astfel, divulgarea informațiilor confidențiale și consilierea privind „aranjarea” spațiilor ar fi avut ca scop obținerea unor foloase indirecte, prin favorizarea operatorului controlat. Dosarul, trimis spre judecare la Tribunalul Brașov Procurorii DNA au trimis dosarul spre judecare Tribunalului Brașov, solicitând menținerea măsurii preventive a controlului judiciar impuse asupra lui Cristian Popescu-Piedone. Cristian Popescu-Piedone, cunoscut și pentru implicarea sa în dosarul „Colectiv”, revine astfel în atenția publică într-o nouă cauză penală, de această dată legată de perioada în care a condus Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Civilul care controlează SRI-ul, Eugen Bejinariu, pensionar special, etern bugetar și multimilionar în euro Foto: PSD Suceava
Politică

Civilul care controlează SRI-ul: pensionar special, etern bugetar, dar milionar în euro

Civilul care controlează SRI-ul: deputatul PSD Eugen Bejinariu, președinte al comisiei parlamentare de control a SRI, este pensionar special, etern bugetar, dar milionar în euro și a fost salvat de acuzațiile DNA pentru că, în 2017, deputații nu i-au ridicat imunitatea.  Citește și: Nicușor Dan cere SRI să fie preocupat de corupție. Corupția, în noua Strategie de Securitate Națională Bejinariu conduce comisia de control a SRI din 2020.  Civilul care controlează SRI-ul În iulie 2005, el a fost inițiatorul unui proiect de lege - alături de Gabriel Oprea, George Maior și Ion Stan - prin care interceptarea comunicațiilor este legală și fără existența unui mandat emis de judecător, dacă „interceptarea privește scopuri de serviciu ale poștei sau telecomunicațiilor” sau dacă „interceptarea este neintenționată, rezultat al experimentării a noi echipamente, de interceptare sau antiinterceptare ori se realizează studii și cercetări de îmbunătățire a performanțelor acestora”. Deși Bejinariu a fost bugetar aproape toată cariera sa - a fost ofițer de intendență din 1981 în 1998, director RAAPPS și șeful SFF în guvernarea Năstase, deputat din 2004 - a acumulat o avere cu totul neobișnuită.  Ce avere deține Bejinariu: peste un milion de euro în conturi bancare, cash sau hârtii de valoare peste 2.200 mp intravilan la Snagov un apartament uriaș, de 212 mp, în București o casă de 208 mp la Zamostea, Suceava colecție de artă, ceasuri, vaze: peste 200.000 de euro pensie specială (anul fiscal 2024, net): 167.319 lei indemnizație de parlamentar: 138.685 de lei, net Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut pe 21 noiembrie 2016, sesizarea Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Eugen Bejinariu, ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003 – 2004, în legătură cu săvârșirea, pe vremea în care a deținut funcția ministerială, a infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, în dosarul „Microsoft 2”. Camera Deputaților a respins solicitarea. 

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an: „Suntem în cursul efectuării unor constatări”, a spus șeful parchetului anticorupție, Marius Voineag, într-un interviu pentru Antena 3.  Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 2 septembrie 2024. Site-ul snoop.ro a relatat, în august 2024, că PNL a plătit două milioane de euro din bani publici pentru promovarea cărţii lui Nicolae Ciucă, „Un ostaş în slujba ţării”. Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an Duminică seara, șeful DNA s-a plâns că „nu este un dosar chiar așa de ușor”.  „Este un dosar care e în lucru la secţia a doua. Are o vechime de un an de zile şi are câteva zeci de volume. Nu e un dosar chiar uşor. Nu vizează doar componenta asta, ci vizează inclusiv subvenţiile la partid. Suntem în cursul efectuării unor constatări. Să sperăm că vor ieşi în perioada următoare”, a spus Voineag.  În decembrie 2024, Ilie Bolojan și-a informat colegii din conducerea PNL că va iniţia un audit financiar pentru a analiza modul în care au fost gestionaţi banii partidului în ultimul an, susțineau surse din acest partid.  „Facturile neplătite după alegerile din 2024 și ratele pentru sediile cumpărate de la RAAPPS se ridică la peste 30 de milioane de euro, au dezvăluit surse de la vârful PNL pentru site-ul de investigații Snoop. Ilie Bolojan a recunoscut în mai multe ședințe interne că PNL se află în criză financiară după mandatul lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode”, scria snoop.ro în februarie 2025. 

Șeful DNA, atac la fosta conducere a ANAF, unde șefă a fost Nicoleta Carciumaru Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Șeful DNA, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut”

Șeful DNA, Marius Voineag, atac la fosta conducere a ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută”, a spus el, la Antena 3, citat de news.ro. Din mai 2023 în iulie 2025, șefa ANAF a fost Nicoleta Cârciumaru, propusă de ministrul de finanțe de la acel moment, Adrian Câciu (PSD), și numită de fostul premier Nicolae Ciucă (PNL).  Citește și: Ministrul Rogobete întreabă CJ Iași unde au dispărut chiuvetele de la spitalul unde au murit șapte copii Șeful DNA, atac la ANAF „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut din partea ANAF, patru sesizări pe întreg anul trecut. Toate instituţiile cu atribuţiile de control, undeva la 36-37 de sesizări pe an. Imaginaţi-vă că noi totuşi avem un flux de 1.800 – 2.000 de dosare pe an pe care le deschidem”, a declarat Marius Voineag, vineri seară, la Antena 3. Întrebat care crede că este explicaţia pentru care doar patru sesizări s-au făcut la DNA de către ANAF, procurorul-şef al DNA a afirmat: ”Şi pentru noi a fost o surpriză neplăcută. DNA nu se ocupa de investigaţie în ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi m-aş fi aşteptat la mult mai multe. Să sperăm că măcar pe viitor lucrurile se vor îmbunătăţi”. Voineag a explicat că procurorii au instrumentat şapte dosare de mare evaziune fiscală.   ”Avem prejudicii între 18 şi 96 de milioane de lei la fiecare dintre aceste dosare”, a explicat şeful DNA, precizând că, la dosarul cu prejudiciu de 96 de milioane de lei s-au pus sechestre asiguratorii până la suma de 60 de milioane de lei. ”Stăm destul de bine în ceea ce priveşte măsurile asiguratorii”, a adăugat procurorul-şef al DNA. Întrebat dacă dintre angajaţii ANAF care ”nu văd marea evaziune” au fost vizate persoane, şeful DNA a afirmat: ”DNA şi-a făcut foarte bine treaba în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în cazdrul unor astfel de isntituţii. Avem undeva la 70 de persoane, în ultimii doi ani, cu acuzaţii formulate din cadrul ANAF şi Vamă, cu minim 40 de măsuri preventive”. Voineag s-a referit la cazul unui şef de la AJFP Giurgiu ”care reuşea să facă şterse datorii de zeci de milioane de lei, contra unei mite de zeci de mii de lei”. Voineag a explicat că şeful respectiv, cu alţi angajaţi, învăţa oamenii de afaceri să-şi mute sediul social dintr-o parte în alta, iar în timpul operaţiunilor, datoriile firmei nu mai erau trecute pe noul sediul. ”Cineva încasa ca să facă şterse nişte datorii, care ele la un moment dat figurează undeva”, a explicat Voineag.

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit Foto: Business Magazin
Politică

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc, se arată într-un raport al Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România. Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Mesajul autorităților americane vine în contextul în care noul președinte, Nicușor Dan, a criticat în repetate rânduri DNA-ul și a spus că ar dori schimbarea conducerii: „Sunt mari dosare de corupție care s-au prescris (...) E o problemă de management, câte resurse alocăm pentru niște chestiuni importante pentru societate. Eu am fost printre cei care am criticat tot timpul managementul Parchetului general și al parchetelor speciale, cum ar fi DNA”.  Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit Acum, raportul Departamentului de stat prezintă numărul uriaș al dosarelor închise prin prescrierea faptelor: „Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției. Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de termenul de prescripție a răspunderii penale. Între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale” „Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din cadrul guvernului, cât și din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Conform Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii” „Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresul în dezvoltarea mecanismelor care descurajează corupția este lent” „Sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe hârtie și ineficient, deși digitalizarea a înregistrat unele progrese în timpul pandemiei. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor. România a avut 137 de cauze depuse la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cauze în fața CEDO” „ANAF are mandatul de a asigura colectarea tuturor impozitelor și de a preveni fraudele fiscale și vamale. Există legi privind confiscarea bunurilor, dar un regim funcțional este încă în curs de elaborare” „Guvernele din România au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor. Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil la modificările frecvente și neprevăzute ale legislației, inclusiv în materie de impozite, care pot schimba peisajul în mod imprevizibil. Investițiile care implică autorități publice pot fi mai complicate decât investițiile sau asocierile în participațiune cu companii private românești. Tranzacțiile mari care implică guvernul, în special parteneriatele public-privat, pot fi blocate de interese politice și economice sau întârziate de lipsa de coordonare între ministerele guvernamentale”, se mai arată in document.

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Foto: Facebook CSM
Eveniment

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor: dosarul a zăcut prin instanțe timp de aproape nouă ani. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Tribunalul Prahova a constatat intervenirea prescripţiei răspunderii penale şi a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţii Mihail Emanuel Saghel (la data faptelor ofiţer de poliţie judiciară, cu funcţia de şef Serviciu în cadrul BCCO Ploieşti), trimis în judecată pentru şantaj, luare de mită, trafic de influenţă, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, Ionuţ Adrian Rădulescu, la data faptei ofiţer în cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJU) Prahova, deferit justiţiei pentru cercetare abuzivă, şi Constantin Sebastian Ristea, acuzat de complicitate la infracţiunea de luare de mită. Judecătorii au dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul Constantin Ispas (fost şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie), deferit justiţiei pentru luare de mită, cercetare abuzivă în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în cazul său urmând să fie constituit un dosar care se va judeca separat. DNA a susținut, potrivit unui cominicat din 2016, în cursul lunii aprilie 2010, Constantin Ispas, în calitate de şef al DGA Prahova, a pretins şi primit de la un denunţător, în perioada aprilie 2010 - februarie 2011, câte 10.000 euro în două tranşe şi ajutor financiar pentru o anumită societate comercială deţinută de un apropiat al său. Ajutorul financiar a constat într-un împrumut în sumă de 200.000 lei.  Aceste avantaje patrimoniale au fost pretinse de Ispas pentru a-l determina pe ofiţerul coordonator din cadrul BCCO Ploieşti, comisarul-şef Mihail Emanuel Saghel, să instrumenteze, într-o anumită direcţie, un dosar penal, astfel încât să se creeze o situaţie favorabilă denunţătorului, cercetat în cauza respectivă.   Procurorii mai susţin că, în perioada 2010-2013, Constantin Ispas i-a determinat pe administratorii a două firme să creeze avantaje materiale altor societăţi comerciale (având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere), primind în schimb de la reprezentantul acestora din urmă: foloase materiale constând în 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 39 de tranzacţii cu produse petroliere derulate de firmele favorizate, totalizând suma de 58.500 lei; sume de bani cuprinse între 700 şi 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menţionată; sume de bani sau motorină pentru alimentarea propriului autoturism în cuantum de aproximativ 2.000 lei lunar (începând cu anul 2009 până la sfârşitul anului 2012), furnizarea, în mod repetat, de agregate minerale exploatate în cadrul unei balastiere, echivalentul a 45-50 basculante; transportul unor baloţi de lucernă sau grâu din zona Urlaţi la o fermă pe care o administrează în fapt Ispas Constantin; plata, în vara anului 2011, a cheltuielilor dintr-un concediu împreună cu familia sa pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, sejur în valoare de 2.000 euro. DNA mai menţionează că, în perioada 2014 - 2015, ofiţerul de poliţie Mihail Emanuel Saghel, lucrând în baza delegărilor de competenţă dispuse de DIICOT Ploieşti, a constrâns un jurnalist, prin ameninţare, direct sau prin interpuşi, cu constituirea de dosare penale şi luarea unor măsuri preventive faţă de acesta, în scopul de a-l determina pe de o parte să nu mai editeze şi să nu mai publice materiale de presă compromiţătoare la adresa sa, iar pe de altă parte să compromită un magistrat prin formularea unor denunţuri împotriva acestuia. La data de 18 august 2015, procurorii au găsit la domiciliul lui Mihail Emanuel Saghel 17 documente ce conţineau informaţii secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, pe care acesta din urmă le deţinea fără drept, în afara atribuţiilor sale de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, au fost descoperite 39 înscrisuri care conţineau informaţii secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat de poliţist, în perioada 15 februarie 2005 - 8 septembrie 2010, mai arată DNA. În 2023, Agerpres scria că ofiţerul de poliţie Constantin Ispas, din Prahova, obține daune morale de la stat, după ce a fost achitat în dosarul în care a fost judecat și omul de afaceri Sebastian Ghiță. 

Managerul spitalului din Caransebeș, Singh Bhupinder, prefera valuta cash Foto: Spitalul Caransebeș
Eveniment

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: suma uriașă găsită de DNA la percheziții

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: la perchezițiile efectuate acasă la medicul Singh Bhupinder, procurorii au găsit peste 120.000 de euro, în multiple valute. Suma nu figura în declarația de avere a soției acestuia, Barbara-Dorina Singh, și ea manager, dar la Serviciul de Ambulanță Caraș Severin. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Singh Bhupinder, managerul Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș, a fost reținut vineri de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru 24 de ore. El a fost consilier onorific al ministrului PSD Alexandru Rafila.  Spitalul din Caransebeș este sub controlul Consiliului Local și al primarului PSD, Felix Borcean.  Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash „La percheziţii, anchetatorii au găsit la domiciliul suspectului Singh Bhupinder următoarele sume de bani care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor: 28.890 euro, 96.200 euro, 2.541 dolari, 340 lire, 500 franci şi 5.000 forinţi”, arată un comunicat al DNA.  Procurorul arată și ce șpagă ar fi cerut acesta de la firmele care renovau spitalul din Caransebeș. „La data de 4 mai 2025, suspectul Singh Bhupinder, în calitate de manager al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, ar fi acceptat promisiunea, direct şi pentru sine, de la suspectul D.I., administrator al unei societăţi comerciale, de a primi suma de 250.000 de lei, în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, şi anume atribuirea preferenţială, prin achiziţie directă, a unui contract de achiziţie publică cu societatea menţionată anterior constând în lucrări de reparaţii la etajul şase al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, în valoare de 900.400 lei, fără TVA”, precizează DNA.  Practic, șpaga ar fi fost de circa 25% din valoarea lucrării. Potrivit declarației de avere a Barbarei Singh, familia nu avea absolut nici un cont în bancă peste 5.000 de euro sau alte plasamente, deși a câștigat, doar în anul fiscal 2024, circa 393.000 lei, net.  Familia avea două apartamente și o casă de 300 mp în Caransebeș. 

Secretarul de stat PSD reținut de DNA, multiplu sinecurist, inclusiv în sectorul bancar Foto: Facebook Flavius Nedelcea
Politică

Secretarul de stat PSD reținut de DNA, multiplu sinecurist, inclusiv în sectorul bancar

Secretarul de stat PSD reținut azi de DNA, Flavius Nedelcea, este un multiplu sinecurist, inclusiv în sectorul bancar: el a fost plasat în două consilii de administrație ale unor companii de stat, plus în controversatul comitet „interministerial de finanțări” de la banca de stat EximBank. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Secretarul de stat PSD reținut de DNA, multiplu sinecurist, inclusiv în sectorul bancar Nedelcea a fost reţinut de DNA Timişoara pentru instigare la abuz în serviciu. Este acuzat că ar fi exercitat presiuni asupra preşedintelui ANPC (Sebastian Hotca) şi a directorului ANPC (Paul Anghel) pentru a fi schimbată şefa Protecției Consumatorului Caraş Severin.  Studiile lui Flavius Nedelcea: șase ani ca să ia o diplomă de inginer, la o universitate din Reșița, între 1992 și 1998. În paralel - potrivit propriului CV - din 1994 în 1998 a luat o licență de economist, tot de la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița.  În aprilie 2022, acesta a fost pus secretar de stat la ministerul Economiei. El ar fi coordonat, în minister, activitatea Direcției Resurse Minerale și pe cea a Direcției Administrarea Participațiilor Statului (DAPS) - practic controla companiile unde ministerul era acționar.  Potrivit unei declarații de avere din 2025, Nedelcea a primit de la stat, în anul fiscal 2024, net: 116.808 lei - salariul de secretar de stat la Economie 14.155 - indemnizație membru CA IOR (companie controlată tot de ministerul Economiei) 85.878 lei - indemnizație CA Loteria Română 257.916 lei - indemnizație comitetul finanțări Eximbank În total, el a încasat de la stat aproape 480.000 lei, net, anual, o medie de puțin sub 40.000 de lei/lună. 

Pesedistul Nedelcea (Loterie), reținut de DNA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Șeful CA al Loteriei, reținut de DNA: Nedelcea (PSD) făcea presiuni să fie schimbat un șef OPC

Pesedistul Nedelcea (Loterie), reținut de DNA: Flavius Nedelcea, secretar de stat în ministerul Economie și președintele Consiliului de Administrație al Loteriei Române, a fost reținut de procurorii DNA. Acuzația: ar fi intervenit la pe lângă șeful interimar al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Sebastian Ioan Hotca, pentru a schimba un șef de la Protecția Consumatorilor. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu DeFapt.ro a dezvăluit că Nedelcea, vicepreședintele al PSD Caraș Severin, se află în conflict de interese deoarece este președinte al Consiliului de Administrație al Loteriei Române, una dintre companiile de stat aflate în coordonarea sa directă ca secretar de stat în ministerul Economiei. Mai întâi a fost săltat finul lui Mocioalcă Direcția Națională Anticorupție a lovit din plin filiala PSD Caraș Severin, controlată din umbră de Ioan Mocioalcă, actualul vicepreședinte al Curții de Conturi a României. Primul care a căzut în plasa procurorilor anticorupție este finul lui Ioan Mocioalcă, chirurgul plastician Singh Bhupinder, cel care conducea Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș din anul 2019. Acesta a fost reținut pentru 24 de ore pentru luare de mită: Bhupinder a cerut 250.000 de lei pentru un contract de lucrări în valoare de 904.000 lei, care prevedea lucrări de reparații la etajul șase al Spitalului Municipal. La percheziții, anchetatorii au găsit o mică comoară: 28.890 euro, 96.200 lei, 2.541 dolari, 340 lire, 500 franci și 5.000 forinți. Pesedistul Nedelcea (Loterie), reținut de DNA După numai câteva ore, a fost reținut, într-un alt dosar, pesedistul Flavius Nedelcea, secretar de stat în ministerul Economie și președintele Consiliului de Administrație al Loteriei Române. Vicepreședinte al PSD Caraș-Severin, Flavius Nedelcea ar fi vrut să-l schimbe din funcție pe un șef de la Protecția Consumatorilor, potrivit procurorilor. Pentru a-și duce planul la îndeplinire a intervenit la pe lângă șeful interimar al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Sebastian Ioan Hotca. Operațiunea a fost stopată de DNA. Conflict de interese și sinecuri, cadouri de la PSD  Flavius Nedelcea era unul dintre pesediștii influenți din București. Partidul lui Sorin Grindeanu l-a recompensat cu patru consilii de administrație în ultimii ani. DeFapt.ro a dezvăluit în octombrie 2024 că Flavius Nedelcea a fost plasat în Consililiile de Administrație ale CNAIR, Carfil, IOR și Loteria Română, de la care a încasat cumulat în jur de 80.000 lei anul trecut. Pe lângă aceste sinecuri, a mai fost numit și la Exim Banca Românească în funcția de vicepreședinte al Comitetului Interministerial de Finanțări, de unde a încasat aproximativ 156.000 lei. Nedelcea îi era șef lui Nedelcea Din funcția de secretar de stat, Nedelcea coordona Direcția Administrarea Participațiilor Statului (DAPS) din cadrul Ministerul Economiei. Adicăsuperviza  activitatea companiilor de stat deținute de Ministerul Economiei. Din această postură a fost recrutat de firma Fox Management Consultants pentru funcția de administrator al Loteriei Române. Pentru a nu fi în conflict de interese, pesedistul Constantin Flavius Nedelcea trebuia să renunțe la una din cele două funcții: fie la cea de secretar de stat, fie la cea de administrator al Loteriei Române. Ceea ce nu s-a întâmplat. Mocioalcă, sluj în fața lui Grindeanu Ioan Mocioalcă, actualul vicepreședinte al Curții de Conturi a României, îl ridica în slăvi pe Sorin Grindeanu în urmă cu aproape patru ani, atunci când PSD încerca să-l impună pe actualul interimar la șefia PSD ministru al Transporturilor. „Cui îi este frică de Sorin Grindeanu?”, se intitula unul din textele promovate public de Ioan Mocioalcă. „Categoric, azi, reprezintă cea mai bună soluție pentru Ministerul Transporturilor. Și pentru că aceasta a fost luată în considerare în cadrul discuțiilor care se poartă privind alcătuirea noului guvern a și început o întreagă campanie media sponsorizată care contestă această desemnare. Argumentul este, așa cum ne așteptăm de la această specie de propagandiști, OUG 13 în condițiile în care el este autorul OUG 14 (această precizare este pentru cei care chiar știu ce s-a întâmplat atunci, nu pentru cei care doar au moștenit legenda urbană conform căreia OUG 13 este ceva nasol, profund pesedist, caracteristic „ciumei roșii” și care poate fi adus în discuție când nu mai ai alte argumente)”, spunea Ioan Mocioalcă în materialele publicate de presa locală.  

Președintele acuză DNA de pasivitate anticorupție (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan reproșează DNA că nu se atinge de anumite zone de mare corupție

Președintele acuză DNA de pasivitate anticorupție. Președintele Nicușor Dan a declarat luni că Direcția Națională Anticorupție (DNA) nu investighează anumite domenii unde corupția este vizibilă și de amploare. Printre acestea, el a menționat sectorul imobiliar, evaziunea fiscală și defrișările. Președintele acuză DNA de pasivitate anticorupție Referindu-se la domeniul imobiliar, Nicușor Dan a explicat că „atâta timp cât un arhitect șef a semnat 100 de autorizații ilegale, este clar că vorbim despre un fenomen de corupție”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul În opinia sa, astfel de practici arată lipsa de acțiune a instituțiilor în fața unor probleme evidente. Evaluarea activității DNA și dificultăți la Parchetul General Șeful statului a afirmat că „există o mare corupție care nu a fost deranjată” și că evaluarea globală a DNA este simplă din acest punct de vedere. În schimb, situația la Parchetul General este mai complicată, deoarece instituția gestionează un volum uriaș de plângeri penale. Volumul uriaș de dosare blochează eficiența procurorilor Nicușor Dan a precizat că cei 2.500 de procurori din România se confruntă anual cu aproximativ două milioane de plângeri. Pentru a eficientiza activitatea, el consideră necesar ca Procurorul General să stabilească scheme clare de abordare, astfel încât dosarele repetitive să fie tratate unitar, câștigându-se timp și resurse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră