duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

dna

313 articole
Eveniment

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: suma uriașă găsită de DNA la percheziții acasă la medicul Singh Bhupinder

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: la perchezițiile efectuate acasă la medicul Singh Bhupinder, procurorii au găsit peste 120.000 de euro, în multiple valute. Suma nu figura în declarația de avere a soției acestuia, Barbara-Dorina Singh, și ea manager, dar la Serviciul de Ambulanță Caraș Severin. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Singh Bhupinder, managerul Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș, a fost reținut vineri de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru 24 de ore. El a fost consilier onorific al ministrului PSD Alexandru Rafila.  Spitalul din Caransebeș este sub controlul Consiliului Local și al primarului PSD, Felix Borcean.  Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash „La percheziţii, anchetatorii au găsit la domiciliul suspectului Singh Bhupinder următoarele sume de bani care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor: 28.890 euro, 96.200 euro, 2.541 dolari, 340 lire, 500 franci şi 5.000 forinţi”, arată un comunicat al DNA.  Procurorul arată și ce șpagă ar fi cerut acesta de la firmele care renovau spitalul din Caransebeș. „La data de 4 mai 2025, suspectul Singh Bhupinder, în calitate de manager al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, ar fi acceptat promisiunea, direct şi pentru sine, de la suspectul D.I., administrator al unei societăţi comerciale, de a primi suma de 250.000 de lei, în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, şi anume atribuirea preferenţială, prin achiziţie directă, a unui contract de achiziţie publică cu societatea menţionată anterior constând în lucrări de reparaţii la etajul şase al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, în valoare de 900.400 lei, fără TVA”, precizează DNA.  Practic, șpaga ar fi fost de circa 25% din valoarea lucrării. Potrivit declarației de avere a Barbarei Singh, familia nu avea absolut nici un cont în bancă peste 5.000 de euro sau alte plasamente, deși a câștigat, doar în anul fiscal 2024, circa 393.000 lei, net.  Familia avea două apartamente și o casă de 300 mp în Caransebeș. 

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: suma uriașă găsită de DNA la percheziții acasă la medicul Singh Bhupinder
Secretarul de stat PSD reținut de DNA, multiplu sinecurist, inclusiv în sectorul bancar. Studiile sale: șase ani ca să ia o diplomă de inginer, la Reșița
Politică

Secretarul de stat PSD reținut de DNA, multiplu sinecurist, inclusiv în sectorul bancar. Studiile sale: șase ani ca să ia o diplomă de inginer, la Reșița

Secretarul de stat PSD reținut azi de DNA, Flavius Nedelcea, este un multiplu sinecurist, inclusiv în sectorul bancar: el a fost plasat în două consilii de administrație ale unor companii de stat, plus în controversatul comitet „interministerial de finanțări” de la banca de stat EximBank. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Secretarul de stat PSD reținut de DNA, multiplu sinecurist, inclusiv în sectorul bancar Nedelcea a fost reţinut de DNA Timişoara pentru instigare la abuz în serviciu. Este acuzat că ar fi exercitat presiuni asupra preşedintelui ANPC (Sebastian Hotca) şi a directorului ANPC (Paul Anghel) pentru a fi schimbată şefa Protecției Consumatorului Caraş Severin.  Studiile lui Flavius Nedelcea: șase ani ca să ia o diplomă de inginer, la o universitate din Reșița, între 1992 și 1998. În paralel - potrivit propriului CV - din 1994 în 1998 a luat o licență de economist, tot de la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița.  În aprilie 2022, acesta a fost pus secretar de stat la ministerul Economiei. El ar fi coordonat, în minister, activitatea Direcției Resurse Minerale și pe cea a Direcției Administrarea Participațiilor Statului (DAPS) - practic controla companiile unde ministerul era acționar.  Potrivit unei declarații de avere din 2025, Nedelcea a primit de la stat, în anul fiscal 2024, net: 116.808 lei - salariul de secretar de stat la Economie 14.155 - indemnizație membru CA IOR (companie controlată tot de ministerul Economiei) 85.878 lei - indemnizație CA Loteria Română 257.916 lei - indemnizație comitetul finanțări Eximbank În total, el a încasat de la stat aproape 480.000 lei, net, anual, o medie de puțin sub 40.000 de lei/lună. 

Șeful CA al Loteriei, reținut de DNA: Nedelcea (PSD) făcea presiuni să fie schimbat un șef OPC
Eveniment

Șeful CA al Loteriei, reținut de DNA: Nedelcea (PSD) făcea presiuni să fie schimbat un șef OPC

Pesedistul Nedelcea (Loterie), reținut de DNA: Flavius Nedelcea, secretar de stat în ministerul Economie și președintele Consiliului de Administrație al Loteriei Române, a fost reținut de procurorii DNA. Acuzația: ar fi intervenit la pe lângă șeful interimar al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Sebastian Ioan Hotca, pentru a schimba un șef de la Protecția Consumatorilor. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu DeFapt.ro a dezvăluit că Nedelcea, vicepreședintele al PSD Caraș Severin, se află în conflict de interese deoarece este președinte al Consiliului de Administrație al Loteriei Române, una dintre companiile de stat aflate în coordonarea sa directă ca secretar de stat în ministerul Economiei. Mai întâi a fost săltat finul lui Mocioalcă Direcția Națională Anticorupție a lovit din plin filiala PSD Caraș Severin, controlată din umbră de Ioan Mocioalcă, actualul vicepreședinte al Curții de Conturi a României. Primul care a căzut în plasa procurorilor anticorupție este finul lui Ioan Mocioalcă, chirurgul plastician Singh Bhupinder, cel care conducea Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș din anul 2019. Acesta a fost reținut pentru 24 de ore pentru luare de mită: Bhupinder a cerut 250.000 de lei pentru un contract de lucrări în valoare de 904.000 lei, care prevedea lucrări de reparații la etajul șase al Spitalului Municipal. La percheziții, anchetatorii au găsit o mică comoară: 28.890 euro, 96.200 lei, 2.541 dolari, 340 lire, 500 franci și 5.000 forinți. Pesedistul Nedelcea (Loterie), reținut de DNA După numai câteva ore, a fost reținut, într-un alt dosar, pesedistul Flavius Nedelcea, secretar de stat în ministerul Economie și președintele Consiliului de Administrație al Loteriei Române. Vicepreședinte al PSD Caraș-Severin, Flavius Nedelcea ar fi vrut să-l schimbe din funcție pe un șef de la Protecția Consumatorilor, potrivit procurorilor. Pentru a-și duce planul la îndeplinire a intervenit la pe lângă șeful interimar al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Sebastian Ioan Hotca. Operațiunea a fost stopată de DNA. Conflict de interese și sinecuri, cadouri de la PSD  Flavius Nedelcea era unul dintre pesediștii influenți din București. Partidul lui Sorin Grindeanu l-a recompensat cu patru consilii de administrație în ultimii ani. DeFapt.ro a dezvăluit în octombrie 2024 că Flavius Nedelcea a fost plasat în Consililiile de Administrație ale CNAIR, Carfil, IOR și Loteria Română, de la care a încasat cumulat în jur de 80.000 lei anul trecut. Pe lângă aceste sinecuri, a mai fost numit și la Exim Banca Românească în funcția de vicepreședinte al Comitetului Interministerial de Finanțări, de unde a încasat aproximativ 156.000 lei. Nedelcea îi era șef lui Nedelcea Din funcția de secretar de stat, Nedelcea coordona Direcția Administrarea Participațiilor Statului (DAPS) din cadrul Ministerul Economiei. Adicăsuperviza  activitatea companiilor de stat deținute de Ministerul Economiei. Din această postură a fost recrutat de firma Fox Management Consultants pentru funcția de administrator al Loteriei Române. Pentru a nu fi în conflict de interese, pesedistul Constantin Flavius Nedelcea trebuia să renunțe la una din cele două funcții: fie la cea de secretar de stat, fie la cea de administrator al Loteriei Române. Ceea ce nu s-a întâmplat. Mocioalcă, sluj în fața lui Grindeanu Ioan Mocioalcă, actualul vicepreședinte al Curții de Conturi a României, îl ridica în slăvi pe Sorin Grindeanu în urmă cu aproape patru ani, atunci când PSD încerca să-l impună pe actualul interimar la șefia PSD ministru al Transporturilor. „Cui îi este frică de Sorin Grindeanu?”, se intitula unul din textele promovate public de Ioan Mocioalcă. „Categoric, azi, reprezintă cea mai bună soluție pentru Ministerul Transporturilor. Și pentru că aceasta a fost luată în considerare în cadrul discuțiilor care se poartă privind alcătuirea noului guvern a și început o întreagă campanie media sponsorizată care contestă această desemnare. Argumentul este, așa cum ne așteptăm de la această specie de propagandiști, OUG 13 în condițiile în care el este autorul OUG 14 (această precizare este pentru cei care chiar știu ce s-a întâmplat atunci, nu pentru cei care doar au moștenit legenda urbană conform căreia OUG 13 este ceva nasol, profund pesedist, caracteristic „ciumei roșii” și care poate fi adus în discuție când nu mai ai alte argumente)”, spunea Ioan Mocioalcă în materialele publicate de presa locală.  

Nicușor Dan reproșează DNA că nu se atinge de anumite zone de mare corupție: imobiliare, evaziune fiscală, defrișări
Eveniment

Nicușor Dan reproșează DNA că nu se atinge de anumite zone de mare corupție: imobiliare, evaziune fiscală, defrișări

Președintele acuză DNA de pasivitate anticorupție. Președintele Nicușor Dan a declarat luni că Direcția Națională Anticorupție (DNA) nu investighează anumite domenii unde corupția este vizibilă și de amploare. Printre acestea, el a menționat sectorul imobiliar, evaziunea fiscală și defrișările. Președintele acuză DNA de pasivitate anticorupție Referindu-se la domeniul imobiliar, Nicușor Dan a explicat că „atâta timp cât un arhitect șef a semnat 100 de autorizații ilegale, este clar că vorbim despre un fenomen de corupție”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul În opinia sa, astfel de practici arată lipsa de acțiune a instituțiilor în fața unor probleme evidente. Evaluarea activității DNA și dificultăți la Parchetul General Șeful statului a afirmat că „există o mare corupție care nu a fost deranjată” și că evaluarea globală a DNA este simplă din acest punct de vedere. În schimb, situația la Parchetul General este mai complicată, deoarece instituția gestionează un volum uriaș de plângeri penale. Volumul uriaș de dosare blochează eficiența procurorilor Nicușor Dan a precizat că cei 2.500 de procurori din România se confruntă anual cu aproximativ două milioane de plângeri. Pentru a eficientiza activitatea, el consideră necesar ca Procurorul General să stabilească scheme clare de abordare, astfel încât dosarele repetitive să fie tratate unitar, câștigându-se timp și resurse.

Ce crede Nicușor Dan despre DNA și Parchetul General, după peste 100 de zile la Cotroceni
Politică

Ce crede Nicușor Dan despre DNA și Parchetul General, după peste 100 de zile la Cotroceni

Ce crede Nicușor Dan despre șefii din DNA și Parchetul General, după peste 100 de zile la Cotroceni: „Nu sunt deloc mulțumit de procurorul general și de șeful DNA. Am spus asta de mai multe ori, mențin”, a afirmat el, la TVR.  Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Procurorul Marius Voineag conduce DNA, iar Alex Florenta este șeful Parchetului General. Ce crede Nicușor Dan despre DNA și Parchetul General Aceeași opinie a avut Nicușor Dan și la 14 iulie: „Nu sunt multumit, am spus asta de mai multe ori, nici de DNA, nici de Parchetul General, pentru că, în opinia mea, nu există un management care să facă o ierarhie a activităţii parchetului pe tipuri de infracţiuni şi o alocare de resurse care să fie corespunzătoare”. Însă, la acel moment, aprecia că nu trebuie forțată o schimbare, fiindcă cei doi mai au câteva luni. Voineag și Florența și-au preluat posturile la 30 martie 2023, iar mandatele sunt de trei ani.  „Pe DIICOT, mărturisesc că nu am o competenţă specifică şi am nevoie de o analiză. Însă, în mod cert, DNA-ul nu a mai anchetat mari cazuri de corupţie de ani de zile”, spunea actualul președinte în aprilie, în campania electorală.  „În ceea ce priveşte Parchetul General, nu văd o viziune managerială, nu văd nişte acţiuni care să fie direcţionate pe zone de infracţionalitate.În relaţia pe care noi, ca primării, o avem cu parchetele, văd nişte răspunsuri care se contrazic unele pe altele. Nu văd o direcţie a Parchetului”, mai arăta Nicușor Dan, în aprilie 2025. 

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen, acuzat de DNA că ia șpagă
Eveniment

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen, acuzat de DNA că ia șpagă

Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen și acuzat de DNA că ia șpagă: potrivit ultimelor date publicate de AMEPIP, directorul general al acestei companii primește, brut, lunar, 72.459 de lei. Aceasta înseamnă un salariu net de peste 42.000 lei, lunar.  Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat El a fost numit în această funcție în septembrie 2023, când ministru al Energiei era liberalul Sebastian Burduja.  Indemnizația uriașă pe care o primește polițistul-teolog șef la Elcen Director al companiei este un ex-polițist, absolvent de teologie, Crețu-Sârbu Claudiu Ionuț, care azi a fost pus sub control judiciar, la cererea DNA. El este acuzat că a cerut mită de peste 1,5 milioane de euro, plus 90.000 de lei.  Tot sub control judiciar a fost pus și directorul economic al Elcen, Andrei Zamfiroi. Datele AMEPIP arată că acesta are o indemnizație brută, lunară, de 48.306 lei, adică peste 28.000 de lei, net.  Crețu și Zamfiroi au fost obligați să „nu desfășoare activitatea de director în cadrul Electrocentrale București S.A. în exercitarea căreia au săvârșit faptele”. În 2024, compania a acumulta datorii de 673 de milioane de lei, în creștere cu 270 de milioane de lei față de 2023.  În CV-ul său, Crețu scrie: „Manager recunoscut în sectorul energetic românesc, cu integritate morală și principii fundamentale în activitatea curentă. Bine conectat la mediul economic și legislativ. Abilități de lider”. DeFapt.ro a scris, în martie 2025, că Crețu-Sârbu a absolvit Teologia în 2001, după care și-a luat licența în drept la controversata Academie de Poliție. A fost ofițer în MAI până în 2013 - Ziua de Constanța scrie că a fost „ofițer de protecție internă și antifraudă la Direcția Generală Pașapoarte a Ministerului Afacerilor Interne” - după care a fost detașat la ANAF.  În 2016 a ajuns director la Radet, iar în iulie 2017 a fost plasat ca administrator special la Elcen, care are în componenţă patru termocentrale şi o uzină de reparaţii în Bucureşti și este deținută de ministerul Energiei.  Din iulie 2021 este director general la Termoenergetica București, după care este plasat, tot ca director general, la Elcen.  Însă Crețu-Sârbu a ajuns, în 2023, și președinte al consiliului de administrație la Termocentrale Constanța, companie subordonată acestui municipiu, unde primar este liberalul Vergil Chițac. Renumerația sa brută lunară este de 4.273 de lei.   

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe
Politică

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe: în timp ce DNA a instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni de aproximativ 4 miliarde de euro, din 2016 până la finalul primului semestru din 2025, Fiscul a recuperat doar 320 de milioane de lei din absolut toate dosarele cu condamnări defintive.  Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Mai rău, anul 2025 se conturează a fi cel mai prost în recuperarea prejudiciilor: s-au încasat, în primul semestru, doar 69.483.664 lei. Este mai puțin de jumătate din ce s-a încasat în 2024 și circa o treime din încasările din 2023. „Din datele aflate la dispoziția Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, suma totală încasată din activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunțate în materie penală, la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru perioada 2016 - semestrul I 2025, este de 1.611.930.440 lei, defalcată astfel:- 173.524.391 lei în anul 2016;- 170.272.962 lei în anul 2017;- 110.261.614 lei în anul 2018;- 187.107.540 lei în anul 2019:- 142.152.889 lei în anul 2020;- 169.010.398 lei în anul 2021;- 199.596.944 lei în anul 2022:- 205.688.812 lei în anul 2023;- 184.831.228 lei în anul 2024;- 69.483.664 lei semestrul I 2025 ANAF susține că va recupera mai mult prin digitalizarea instituției.  Datele oferite in acest răspuns la o interpelare a deputatului PSD Nicolae Bara diferă de ceea ce ANAF i-a comunicat deputatului USR Cezar Drăgoescu în aprilie. ANAF arăta că „la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale, din datele şi informaţiile comunicate de structurile subordonate/ coordonate de către aceasta, după caz, rezultă că din activitatea de executare silitā cazuri speciale a fost încasată suma totală de 710.924.978,26 lei, din care: 2020: 91.692.032 lei 2021: 135.204.328 lei  2022: 152.455.107 lei  2023: 165.139.324 lei 2024: 155.460.296 lei  2025: 10.973.891 lei” ANAF susținea că nu știe cât are de încasat din dosare cu condamnări definitive: „Creanţele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, de natura sumelor reprezentând repararea prejudiciului material sau confiscarea echivalentului în lei al bunurilor sau sumelor confiscate nu sunt tratate în mod distinct sub aspectul evidențierii la nivelul organului fiscal central”.   

Primarul din Mangalia, arestat pentru 30 de zile: a luat șpagă 645.000 de euro, acuză DNA
Eveniment

Primarul din Mangalia, arestat pentru 30 de zile: a luat șpagă 645.000 de euro, acuză DNA

Primarul Mangaliei a fost arestat preventiv. Judecătorii au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului orașului Mangalia, Radu Cristian, acuzat că ar fi primit mită în valoare totală de 645.000 de euro. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată de avocații edilului. Primarul Mangaliei a fost arestat preventiv Radu Cristian a fost reținut pe 21 august de procurorii DNA, fiind acuzat de cinci infracțiuni de luare de mită (una în formă continuată) și de o infracțiune de spălare a banilor. Citește și: VIDEO Un tânăr s-a filmat când îi dădea pumni în gură unui livrator străin și-i cerea să plece acasă. A fost reținut de poliție Conform anchetatorilor, între anii 2020 și 2025, acesta ar fi primit sume importante de bani de la mai multe persoane în schimbul emiterii unor documente urbanistice și al inițierii unor hotărâri de Consiliu Local. Mecanismul mitei: bani și bunuri de lux Potrivit comunicatului DNA, banii ar fi fost primiți atât direct, cât și prin intermediari. În schimbul mitei, edilul ar fi facilitat emiterea unor documente și ar fi intervenit în diverse demersuri administrative. Mita pentru comerț pe plajă și portul turistic Între 2022 și 2024, primarul ar fi pretins 80.000 de euro și ar fi primit printr-un intermediar 42.333 de euro, sub forma achizițiilor de obiecte vestimentare de lux. În schimb, ar fi permis unor persoane să desfășoare activități comerciale pe plajă și în zona Portului Turistic Mangalia, fără a fi sancționate de Poliția Locală. Certificat de urbanism și autorizație pentru bloc P+12 În 2020, edilul ar fi pretins 70.000 de euro și ar fi primit 20.000 de euro, printr-un intermediar, pentru a facilita emiterea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de construire pentru un bloc de locuințe cu 12 etaje în stațiunea Neptun. În 2023, primarul ar fi obținut un folos echivalent cu 500.000 de euro, prin reducerea prețului de achiziție al unui activ al unei firme. În schimb, ar fi asigurat cesionarea unor contracte de închiriere pentru terenuri din Portul Turistic Mangalia. Tot în 2023, acesta ar fi pretins 50.000 de euro și ar fi primit 150.000 de lei pentru ca două persoane să nu fie controlate de funcționarii Primăriei Mangalia în timpul construirii unui imobil din Neptun. Certificat pentru construcție ilegală în Saturn În lunile ianuarie și februarie 2025, primarul ar fi pretins și primit 50.000 de euro pentru a facilita obținerea unui certificat de atestare a edificării / extinderii unei construcții ridicate fără autorizație, în stațiunea Saturn. Procurorii susțin că Radu Cristian ar fi disimulat o parte din banii obținuți ilegal prin achiziția, în 2023, a unui hotel în stațiunea Cap Aurora.

Primarul Iașiului, Mihai Chirica, urmărit penal în dosarul „Pensionarilor” alături de 25 de subordonați
Eveniment

Primarul Iașiului, Mihai Chirica, urmărit penal în dosarul „Pensionarilor” alături de 25 de subordonați

Primarul Mihai Chirica, nou dosar penal. Primarul Iașului, Mihai Chirica, este urmărit penal într-un nou dosar alături de alți 25 de foști și actuali subordonați, în ceea ce presa locală numește „dosarul Pensionarilor”. Primarul Mihai Chirica, nou dosar penal Procurorii DNA au anunțat declanșarea urmăririi penale pentru 26 de suspecți, printre care și edilul, potrivit unui răspuns transmis „Ziarului de Iași”. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Conform DNA, Chirica este acuzat de abuz în serviciu, în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În timp ce ancheta avansează, primarul se află în concediu pentru trei zile, iar surse apropiate susțin că ar urma să fie audiat la DNA joi, 21 august. Continuarea, în Ziarul de Iași

Judecătorii l-au lăsat pe primarul PNL al Mangaliei să meargă la primărie, de unde ar fi luat șpagă, potrivit DNA. Edilul va avea, însă, brățară electronică
Eveniment

Judecătorii l-au lăsat pe primarul PNL al Mangaliei să meargă la primărie, de unde ar fi luat șpagă, potrivit DNA. Edilul va avea, însă, brățară electronică

Judecătorii l-au lăsat pe primarul PNL al Mangaliei, Cristian Radu, să meargă la primărie, locul de unde ar fi luat șpagă de sute de mii de euro, potrivit DNA. Procurorii au cerut arestarea lui Cristian Radu dar Tribunalul Constanța a respins cererea și l-a pus sub control judiciar. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Primarul va purta brățară electronică și va avea multiple obligații - să nu părăsească țara, să nu poarte arme, să nu comunice cu denunțătorii - dar va putea să-și exercite funcția.  Judecătorii l-au lăsat pe primarul PNL al Mangaliei să meargă la primărie DNA a atacat decizia tribunalului și solicită în continuare ca acesta să fie arestat.  Cristian Radu este acuzat că a luat mită peste 600.000 de euro, împreună cu city-managerul orașului, pentru eliberarea unor autorizații de construcție, inclusiv pe faleză.  Ce șpăgi ar fi cerut/primit primarul PNL din Mangalia, potrivit DNA: în perioada 2022 – 2024, ar fi pretins suma totală de 80.000 de euro din care ar fi primit printr-un intermediar suma de 42.333 de euro, pentru a lăsa diverse persoane să desfășoare activități de comerț pe plaja sau în zona Portului Turistic Mangalia fără a fi amendați sau închiși de către Poliția Locală Mangalia. Șpaga ar fi fost primită sub forma unor obiecte vestimentare de lux în cursul anului 2020, ar fi pretins suma de 70.000 de euro din care ar fi primit printr-un intermediar suma de 20.000 de euro, pentru a emite un certificat de urbanism și ulterior o autorizație de construire pentru o clădire de locuințe P+12 în stațiunea Neptun în cursul anului 2023, ar fi pretins și ar fi primit un folos, respectiv echivalentul sumei de 500.000 euro prin reducerea prețului de achiziție a activului unei societăți comerciale, pentru cesionarea unor contracte de închiriere privind terenuri aflate în Portul Turistic Mangalia Pentru simplul fapt că funcționarii primăriei nu au controlat două persoane care controlau un imobil ar fi pretins suma de 50.000 de euro din care ar fi primit suma totală de 150.000 de lei, arată Antena 3, citând DNA.   

Primarul care și-a investit șpăgile în haine: Cristian Radu, edilul Mangaliei, a băgat 40.000 euro în garderoba de lux
Eveniment

Primarul care și-a investit șpăgile în haine: Cristian Radu, edilul Mangaliei, a băgat 40.000 euro în garderoba de lux

Primarul care și-a investit șpăgile în haine: Cristian Radu, edilul Mangaliei, a băgat peste 40.000 euro în garderoba de lux, arată documentele DNA, publicate de Info Sud-Est.  Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Cristian Radu a fost plasat sub control judiciar, prin decizia Tribunalului Constanța.  Martorul denunțător Dorinel Colgiu a spus procurorilor cum primarul îi trimitea link-uri cu hainele pe care și le dorea și întreba periodic despre sumele care au mai rămas în contul de Piniparma.com, dacă își mai poate achiziționa haine sau nu. Primarul care și-a investit șpăgile în haine Fotografiile publice cu primarul Mangaliei îl arată pe acesta cu o geacă de piele Belstaff, de circa 1.418 euro, pantofi Ferragamo de peste 700 de euro sau un sacou de la Pini Parma de circa 500 de euro.  Ce șpăgi ar fi cerut/primit primarul PNL din Mangalia, potrivit DNA: în perioada 2022 – 2024, ar fi pretins suma totală de 80.000 de euro din care ar fi primit printr-un intermediar suma de 42.333 de euro, pentru a lăsa diverse persoane să desfășoare activități de comerț pe plaja sau în zona Portului Turistic Mangalia fără a fi amendați sau închiși de către Poliția Locală Mangalia. Șpaga ar fi fost primită sub forma unor obiecte vestimentare de lux în cursul anului 2020, ar fi pretins suma de 70.000 de euro din care ar fi primit printr-un intermediar suma de 20.000 de euro, pentru a emite un certificat de urbanism și ulterior o autorizație de construire pentru o clădire de locuințe P+12 în stațiunea Neptun în cursul anului 2023, ar fi pretins și ar fi primit un folos, respectiv echivalentul sumei de 500.000 euro prin reducerea prețului de achiziție a activului unei societăți comerciale, pentru cesionarea unor contracte de închiriere privind terenuri aflate în Portul Turistic Mangalia Pentru simplul fapt că funcționarii primăriei nu au controlat două persoane care controlau un imobil ar fi pretins suma de 50.000 de euro din care ar fi primit suma totală de 150.000 de lei, arată Antena 3, citând DNA. 

Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale
Politică

Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale

Șeful DNA, Marius Voineag, explică, într-un interviu pentru Hotnews, cum scapă marii evazioniști: ANAF nu prea mai face sesizări, iar dosarele au fost mutate, prin lege, la procurorii de pe lângă tribunale. Citește și: Avalanșă de ironii, după ce Dan Tanasă a cerut ca românii să refuze coletele livrate de străini. Deputatul AUR a răspuns cu mitocănii Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști Voineag a confirmat că ANAF a făcut doar patru sesizări, fără să precizeze însă perioada de timp în care s-au făcut acestea.  „Marius Voineag: Au fost modificate legile încât tot ce ține de evaziune s-a dus la procurorii de pe lângă Tribunale. Au ieșit și DNA, și DIICOT din peisaj…Vorbim de infracțiuni în zona gulerelor albe – acolo trebuie să fim noi prezenți. Dosarele mari rămân fără un efect real dacă nu recuperăm banii furați. De asta, la noi durează un pic mai mult. Realitatea trebuie spusă: Stăm prost la nivelul sesizărilor. Sorina Matei: De ce nu vă sesizează ANAF? Voineag: Pe partea de sesizare, au intrat într-un colaps. E un trend care se manifestă în mai multe instituții. Ne-am bazat foarte mult pe informațiile pe care le-am primit. Sorina Matei: Aveți doar 4 sesizări de la ANAF într-un an. Nu e o problemă la ANAF? Voineag: Ba da. Este o problemă. Singurul exemplu care funcționează foarte bine în Europa este Garda de Finanțe – pentru că fac cercetare reală. Se transformă dintr-o zonă pasivă într-o zonă proactivă și vin către noi. E vorba de o structură care se ocupă cu adevărat”, a afirmat șeful DNA la Aleph News. 

Pensionari de stat, angajați tot la stat. Acum sunt anchetați de DNA
Eveniment

Pensionari de stat, angajați tot la stat. Acum sunt anchetați de DNA

Funcționari pensionați reangajați la stat - penal: procurorii DNA urmează să audieze angajați ai Serviciului Resurse Umane din Primăria Iași, în frunte cu fostul șef Emanuel Smântână, care a demisionat recent în contextul anchetei penale. Funcționari pensionați reangajați la stat - penal Ulterior, vor fi chemați și angajați din alte departamente. Citește și: Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe. Zero tăieri de cheltuieli Pe lista de audieri s-ar afla și persoane care au beneficiat de prelungirea raportului de serviciu, deși aveau deja decizii de pensionare. Între timp, peste 30 de persoane au părăsit instituția – printre acestea se numără directori și șefi din cadrul Direcției Locale de Finanțe, precum și șefi sau consilieri superiori din departamente precum Achiziții, Autorizare Rețele, Străzi, Investiții Proprii, Spații Verzi, Evidență Patrimoniu, Monitorizare Tehnică și Resurse Umane. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda masivă cu TVA. Mafiile chinezești și italiene, implicate
Eveniment

Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda masivă cu TVA. Mafiile chinezești și italiene, implicate

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA: „Aș vrea ca procurorul general sau șeful DNA să mă contrazică și să spună că mii de dosare sunt în lucru cu frauda cu TVA, dar atunci aș avea o altă problemă, pentru că dosarele nu ajung la Parchetul European. Dar cred că, în general, aceste dosare nu sunt raportate poliției, nu sunt raportate procurorilor”, a spus ea, într-un interviu pentru Libertatea. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Kovesi acuză autoritățile române că ignoră frauda cu TVA În interviu, șefa Parchetului European a mai susținut că mafiile chinezești și italiene sunt implicate în fraudele cu TVA din România. „România nu este un teritoriu fertil doar pentru mafia italiană, este și pentru mafia chineză. Ce vedem ca și fenomen îngrijorător sunt grupările din state terțe care practic invadează Europa. Pentru că acum, sigur, toată lumea știe de mafia italiană.  Dar când ne uităm, în general, la toate fraudele cu TVA, aș putea să spun că grupurile organizate și mafiile nu mai sunt naționale, ele sunt complexe, ai toate naționalitățile acolo, și din spațiul Uniunii Europene, dar și din afara lui”, a arătat Kovesi.  În interviu, ea a amintit că România are cel mai mare deficitr de încasare a TVA-ului și a discutat această problemă la ministerul de Finanțe și la ANAF. „Acum mie mi-e foarte greu să evaluez: fie aceste dosare n-au fost descoperite, fie n-au fost trimise la Parchetul European. Pentru că aici există doar două variante: fie nu vor să descopere, fie rea-credință, fie altceva, fie nu știu cum să o facă. Deci altă explicație nu există.   Noi am avut mai multe discuții la Ministerul Finanțelor și cu conducerea ANAF, în care am explicat aceste lucruri, să vedem dacă lucrurile se vor îmbunătăți. Pentru că tu nu poți să pretinzi că totul este perfect în România, când noi vedem din dosare pe care le investigăm în alte state că se întâmplă ceva în România, fie sunt tranzacții suspecte, fie sunt companii fictive, fie sunt importuri ce sunt fictive”, a explicat fosta șefă a DNA. 

Ministrul PSD al Transporturilor ar fi dat șpagă în serie, pe vremea când era om de afaceri, până să denunțe fapta - presă
Politică

Ministrul PSD al Transporturilor ar fi dat șpagă în serie, pe vremea când era om de afaceri, până să denunțe fapta - presă

Ministrul PSD al Transporturilor ar fi dat, pe vremea când era om de afaceri, șpagă în serie, până să denunțe fapta, arată Europa Liberă România. Acest site prezintă mai multe înregistrări audio-video dintr-un dosar DNA din 2012. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Duminică, vicepremierul Dragoș Anastasiu a anunțat că demisionează după ce presa a arătat că a dat mită unei funcționare ANAF care îi controla firmele. El a denunțat-o pe funcționară, iar aceasta a ajuns la închisoare. Ministrul PSD al Transporturilor ar fi dat șpagă în serie, până să denunțe fapta Potrivit acestui dosar prezentat de Europa Liberă, Ciprian Șerban a dat mită de șase ori și s-a dus la DNA doar fiindcă el însuși a fost amenințat pentru că nu a respectat un contract câștigat printr-un interpus. Ciprian Șerban dădea o mită de 4% din valoarea unor contracte cu Romsilva. „În total, reiese din hotărârea judecătorească, Șerban ar fi oferit ca mită suma de 3.442 de lei fără știința procurorilor și alți 600 de lei în timpul flagrantului.  Pentru că a denunțat o faptă despre care procurorii nu știau, actualul ministru al Transporturilor nu a fost pus sub acuzare penală nici pentru cele șase plăți precedente. E unul dintre beneficiile stabilite de Codul de Procedură Penală pentru cei care denunță faptele înainte ca Parchetul să înceapă să le investigheze”, explică Europa Liberă.  Ministrul Transporturilor a refuzat să discute cu Europa Liberă și a transmis că: „Cele două spețe nu se aseamănă. În momentul în care am constatat că are loc o infracțiune, am anunțat autoritățile în drept precum și conducerea Direcției Silvice. Tot ceea ce a urmat a fost în coordonarea acestora”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră