vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

255 articole
Politică

Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan și spune din nou că ar vota o moțiune de cenzură

Fostul premier PSD Marcel Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan și spune din nou că ar vota o moțiune de cenzură: „Pe mine m-ar fi ridicat DNA din Guvern dacă făceam ce a făcut Bolojan”, a spus Ciolacu la un interviu cu Ionuț Cristache. Citește și: Suveranistele se păruie: Gavrilă dezvăluie că Anca Alexandrescu a fost internată la spitalul SRI Fostul premier candidează acum pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău.  Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan „Pe mine m-ar fi ridicat DNA din Guvern dacă făceam ce a făcut Bolojan. Cineva a fost cu influență la prim-ministru, iar primul ministru a declanșat un control prin Corpul de control al primului ministru în urma celor sesizate de acea persoană. Deci au existat efecte după acea audiență”, a spus Marcel Ciolacu despre cazul afaceristului Fănel Bogos, potrivit transcrierii Gândul.  „Eu votez moțiune împotriva Guvernului Bolojan. Dacă următorul pachet, cel cu reformă în administrație centrală și locală, nu vine și cu măsuri de relansare a economiei, eu votez moțiunea”, a susținut fostul premier.  Pe de altă parte, el a subliniat că a terminat aceeași facultate cu purtătoarea de cuvânt a guvernului Bolojan, Ioana Dogioiu: „Și eu, ca doamna purtătoare de cuvânt, am terminat Universitatea Ecologică. Nu era acreditată universitatea, normal că am dat licența la Universitatea București, la fel ca doamna purtător de cuvânt”. 

Ciolacu cere DNA-ului să-l ancheteze pe Bolojan Foto: Facebook
Ministrul Miruță (USR), război cu predecesorul său de la PSD, Bogdan Ivan (sursa: Facebook/Radu Miruță, Bogdan Ivan)
Investigații

EXCLUSIV Miruță dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA

Conflict dur între USR și PSD în Guvern: Radu Miruță, ministrul Economiei, l-a dat pe mâna procurorilor DNA pe Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, pentru că ar fi viciat procesul de selecție al membrilor din conducerea Romarm.   Mai mult, Miruță a cerut Agenției Naționale a Funcționarilor Publici să verifice legalitatea unui ordin de ministru emis de pesedistul Bogdan Ivan, fost ministru al Economiei și actualul ministru al Energiei. Ordin în baza căruia Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost mutat „din pix” pe funcția de director general al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului din Ministerul Economiei, deși dăduse concurs pentru postul de director al Direcției Generale Turism. Sesizare la DNA pentru numirea trucată la șefia Romarm Useristul Radu Miruță, ministrul Economiei, a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru că procesul de selecție al membrilor Romarm în baza OUG 109/2011 s-ar fi făcut cu încălcarea legii. Adică ar fi fost trucat. Citește și: Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA În centrul scandalului dintre USR și PSD se află Constantin Alexie Cotan Bodolan și Răzvan Marian Pîrcălăbescu (cel din urmă, fost șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea). Bodolan, ca președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, a decis, împreună cu restul membrilor din CA, să-l selecteze pe Pîrcălăbescu pentru funcția de director general al Romarm. „În cadrul procesului au fost desemnați subordonați care au participat la selectarea propriilor superiori, ulterior promovați în Consiliul de Administrație”, a declarat ministrul Radu Miruță cu referire la relația dintre Bodolan și Pîrcălăbescu. Pîrcălăbescu a inventat doi ani de muncă Mai mult, a spus ministrul Miruță, conform raportului Corpului de Control al MinisteruluI Economiei, selecția s-a desfășurat fără verificări de fond, pe baza unor declarații și documente nevalidate. Miruță se referă la faptul că Răzvan Marian Pîrcălăbescu a fost selectat fără să aibă experiența de minimum zece ani în muncă. DeFapt.ro a dezvăluit că Pîrcălăbescu a făcut publice două CV-uri diferite. În primul, are o vechime de opt ani în muncă, iar în celălalt, zece ani. Acum, Constantin Alexie Cotan Bodolan și Răzvan Marian Pîrcălăbescu urmează să dea explicații în fața procurorilor anticorupție. Cariera neromanțată a președintelui CA al Romarm. Începuturile în publicitate Constantin Alexie Cotan Bodolan intrat în câmpul muncii în anul 2000, atunci când era student la Facultatea de Administrație Publică din cadrul Academiei de Studii Economice. În prima sa slujbă vindea publicitate pentru presa scrisă în regim part time. Apoi, în perioada 2006 – 2008, a fost angajat ca manager de publicitate la firma DBV Media House, patronată în acte de Consuela Diana Binder. Câțiva ani mai târziu, în octombrie 2013, firma DBV Media House avea să fie acuzată de Direcția Națională Anticorupție de complicitate la delapidare în dosarul lui Maricel Păcuraru și Liviu Luca. Ulterior, împreună cu alte două persoane, Constantin Alexie Cotan Bodolan a înființat firma Konektica Advertising. Primele sinecuri la stat A renunțat la publicitate în anul 2014, atunci când a fost angajat la Garda Națională de Mediu pe funcția de coordonator al activității de implementare a proiectelor cu finanțare externă, deși nu avea deloc experiență în domeniu. De la Garda Națională de Mediu a ajuns la Primăria Municipiului București, printr-o dispoziție semnată de primarul interimar liberal Răzvan Sava. A fost angajat apoi pentru o scurtă perioadă de timp la Institutul Național de Administrație (INA). Pesedistul Bogdan Trif, în mandatul său de ministru al Turismului, l-a luat pe Cotan Bodolan de la INA și l-a transferat pe funcția de consilier în cadrul Biroului Administrare Societăți din cadrul Ministerului Turismului, comasat ulterior cu Ministerul Economiei. A câștigat un concurs de șef la Turism Ministerul Economiei a organizat la finalul anului trecut un concurs pentru ocuparea funcției de director general al Direcției Generale Turism. Conform anunțului public, în data de 12 decembrie 2024 figurau înscriși trei candidați, printre care și  Constantin Alexie Cotan Bodolan. Unul dintre contracandidații lui Bodolan nu s-a prezentat la proba scrisă. Celălalt contracandidat a obținut doar 28 de puncte din 100, motiv pentru care a fost respins. Astfel, Bodolan a fost declarat admis, cu 91,5 puncte. Cealaltă probă, interviul, a avut loc în data de 30 decembrie 2024. Comisia de evaluare i-a acordat 89,67 de puncte. Transferat de Ivan pe cea mai influentă funcție din Ministerul Economiei Ministrul Economiei de atunci, pesedistul Bogdan Gruia Ivan, actualul ministru al Energiei, a semnat în data de 9 ianuarie 2025 ordinul de ministrul prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost validat pe funcția de director general al Direcției Generale Turism. Însă, o săptămână mai târziu, pesedistul Bogdan Gruia Ivan a emis un alt ordin de ministru, prin care Bodolan a fost mutat pe funcția de director general al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului.  Practic, ministrul Bogdan Gruia Ivan l-a transformat pe Constantin Alexie Cotan Bodolan dintr-un funcționar public de rang inferior în cel mai puternic om din Ministerul Economiei. Miruță, atac la Ivan: cere control ANFP Actualul ministrul al Economiei, useristul Radu Miruță, nu a fost de acord cu mutarea făcută de pesedistul Bogdan Ivan. Motiv pentru care a solicitat oficial Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) să facă un control cu privire la ordinul emis de ministrul Bogdan Gruia Ivan prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost mutat definitiv pe funcția de director al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al Ministerului Economiei a transmis că „până la data prezentei, ANFP nu a trimis un punct de vedere în urma solicitării”. Când un subordonat îi cere ministrului să semneze Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Alexie Cotan Bodolan a declarat că mutarea definitivă s-a făcut la cererea sa. „A fost o mutare definitivă la cererea mea. Nu m-a transferat dânsul, la inițiativa dânsului. Mutarea se face prin ordin. Nu poate emite ordinul ulterior. Un ordin intră în efect în momentul comunicării către persoana vizată. Eu nu am studii juridice, asta e o analiză pentru un specialist în drept”, a spus Bodolan, fără a lămuri, de fapt, chestiunea legalității „mutării”.  Membrii CA ai Romarm, fără rol executiv Constantin Alexie Cotan Bodolan a ajuns între timp și președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, în urma procesului de selecție girat de firma Fox Management Consultants. Prin contractul de mandat, toți membrii Consiliului de Administrație au transferat atribuțiile executive directorului general al Romarm. Cu toate acestea, chiar dacă nu are atribuții executive, Bodolan a plecat pe banii companiei în mai multe delegații interne și externe. Ultima deplasare oficială a avut loc în perioada 11-14 iunie 2025 în Indonezia, acolo Romarm a participat la Expoziția Militară Internațională Indo Defence. Ocazie cu care Romarm a semnat un Memorandum de înțelegere cu compania indoneziană de stat PT Pindad. Concediu ca să se ducă în Indonezia pe banii ministerului Pentru a ajunge în Indonezia, Bodolan și-a luat trei zile de concediu de odihnă, ceea ce arată clar că nu se afla acolo în calitate oficială. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Economiei a transmis că în Indonezia s-au deplasat Luis Vlădoiu, directorul general de atunci al Romarm, și Constantin Alexie Cotan Bodolan, în calitate de președinte al CA. Deplasarea lui Bodolan în Indonezia a scos din vistieria Romarm nu mai puțin de 19.693 lei, ecivalentul a 4.000 de euro. Pentru directorul Luis Vlădoiu, care chiar avea de ce să fie în Indonezia, cheltuiala a fost de doar 4.680 lei (acesta nedecontând transportul și cazarea). Bodolan: „Eu nu m-am dus cu un rol executiv” Neavând atribuții executive, deplasarea lui Constantin Alexie Cotan Bodolan nu era justificată. Cu atât mai mult cu cât se afla în concediu. Întrebat de către DeFapt.ro care a fost rolul său în deplasarea din Indonezia, Constantin Alexie Cotan Bodolan a recunoscut că nu a avut un rol de reprezentare executivă. Însă, spune el, un președinte al Consiliului de Administrație „reprezintă compania a cărui președinte este în relații de stabilire de noi parteneriate, de discuții prealabile. Eu nu m-am dus cu un rol executiv. Eu m-am dus să stabilesc contacte cu omologi din industria de apărare din țările respective, cu potențiali parteneri să avem oportunități de dezvoltare. Nu m-am dus singur. Am fost însoțit de directorul general numit temporar la aceea vreme, de dl. Luis Vlădoiu.” Mai mult, Bodolan a spus că a fost în Indonezia cu un singur interes: „Cel al statului român. Ca funcționar public reprezint interesul statului român, ca președinte al CA al unei companii deținută 100% de statul român reprezint același interes al acționarului. Al statului român. Nu am nici un conflict de interes.”

Parchetul European a preluat de la DNA dosarul parcării de 50 de milioane euro din Portul Constanța Foto: Facebook Portul Constanța
Justiție

Parchetul European a preluat de la DNA dosarul parcării de 50 de milioane euro din Portul Constanța

Parchetul European, condus de Laura Codruta Kovesi, a preluat de la DNA dosarul parcării pentru TIR-uri în valoare de 50 de milioane euro din Portul Constanța, scrie Info Sud-Est. Potrivit acestei publicații, administrația portului a umflat de zece ori costurile parcării.  Citește și: Fostul tractorist Gireadă, latifundiar, îi oferă fiicei primăria Mihai Eminescu, cu susținere PSD. Primăria, fieful familiei Gireadă din 2004 Banii ar fi urmat să vină de la Uniunea Europeană.  Parchetul European a preluat de la DNA dosarul parcării de 50 de milioane euro din Portul Constanța Documentele DNA arată că terenurile expropriate pentru construirea parcării au fost supraevaluate. De exemplu, unele terenuri au fost încadrate în mod eronat, pentru a le crește valoarea, la categoria „curți construcții”. „Conform documentelor consultate de ISE în documentarea investigațiilor inițiale, cererea de finanțare depusă a fost asumată, din partea Portului Constanța, de șefa departamentului Comunitate portuară, Cristina Rizea, fostă deputată PLUS/USR/REPER, actuală membră PSD, în cărți pentru șefia Portului Constanța, conform surselor ISE, și de directorul comercial George Vișan care îi ținea locul directorului general al Portului, Mihai Teodorescu, în momentul depunerii cererii. Vișan este unul dintre inculpații DNA în dosarul șpăgilor din Portul Constanța”, explică Info Sud-Est (ISE).  În iulie 2025, ministrul PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban, lăuda investițiile din acest port, ignorând suspiciunile de corupție și prețurile umflate: „Portul Constanța nu este doar o facilitate logistică — este un pilon strategic al transportului regional. Cu aproape două miliarde de euro investiți prin CN APM SA, Portul Constanța se poziționează ca principal nod comercial al Mării Negre, deschizând un drum vital către Asia prin Orientul Mijlociu. Viitorul transportului maritim românesc se construiește acum, aici”. 

Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță (sursa: Facebook/Razvan Pîrcălăbescu, Radu Miruță)
Investigații

Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Pîrcălăbescu la Romarm, la DNA

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, noul șef al Romarm și fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a fost dat pe mâna procurorilor DNA de ministrul Economiei Radu Miruță. DeFapt.ro a scris în exclusivitate că Răzvan Pîrcălăbescu a făcut rost de doi ani fictivi de vechime în muncă pentru a putea fi selectat în baza Ordonanței 109/2011 pentru funcția de director general.   Pîrcâlăbescu susține în ultimul său CV că a lucrat, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, pe postul de consilier la firma CRAA SRL, dar în același timp a fost student în București, Târgu Jiu și bursier Erasmus+ în Portugalia. Romarm a refuzat să dea acte Corpului de Control Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat că procedura de selecție a conducerii Romarm a fost viciată, motiv pentru care rezultatele controlului efectuat de Corpul de Control au fost trimise la Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” „Activitatea de control s-a încheiat aseară, iar raportul spune, cu subiect și predicat, că procesul de selecție pentru Consiliul de Administrație și pentru directorul general al ROMARM s-a desfășurat și finalizat cu încălcarea legii”, a declarat ministrul Radu Miruță într-o conferință de  presă (VIDEO). Totodată, ministrul Radu Miruță a ținut să transmită că actuala conducere a Romarm a refuzat să pună la dispoziția Corpului de Control actele care au stat la baza selecției. Miruță: „Conducerea Romarm nu a fost pusă de mine” „Nu putem vorbi de seriozitate administrativă într-un asemenea context. Și vreau să clarific încă o dată, pentru că am mai văzut în spațiul public diverse lucruri: conducerea Romarm nu a fost pusă de mine, nu a fost pusă în mandatul meu, nu a fost începută în mandatul meu. Directorul actual al Romarm nu are nicio legătură cu mine. Este fostul șef de cabinet al fostului ministru Radu Oprea. Raportul Corpului de Control menționează că acesta a depus documente pentru a fi selectat, însă nu s-a putut dovedi autenticitatea acelor documente”, a spus ministrul Radu Miruță. Într-un CV, Pîrcălăbescu are doar opt ani de vechime Contactat de către DeFapt.ro, Răzvan Pîrcălăbescu a refuzat să răspundă. Dacă va răspunde îi vom publica punctul său de vedere. DeFapt.ro a scris în exclusivitate în urmă cu o lună de zile că Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, și-a cosmetizat CV-ul pentru a putea fi selectat și numit în funcția de director general al Romarm. Concret, Răzvan Pîrcălăbescu a făcut public două CV-uri. În primul, susținea că a intrat în câmplul muncii în mai 2017.  Atunci a fost angajat pe funcția de consilier la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Din acest document public rezulta că Răzvan Pîrcălăbescu are doar opt ani vechime în muncă. În alt CV apare o firmă-fantomă cu doi ani de vechime În cel de-al doilea CV, postat pe site-ul Romarm, Pîrcălăbescu a menționat că și-a început cariera cu doi ani mai devreme. Adică, în aprilie 2015. Atunci, ar fi fost angajat pe funcția de consilier al firmei de asigurări CRAA SRL, acronim care nu există în dreptul vreunei companii de asigurări din România. Mai mult, în cei doi ani în care Pîrcălăbescu susține că a lucrat pentru firma CRAA, tot conform CV-urilor sale, era simultan student la ASE în București, dar și la Finanțe-Bănci în Târgu Jiu. În toamna anului 2015, Pîrcălăbescu a început și un masterat la ASE, în timp ce urma modulul pedagogic Nivelul II. Totodată, era și student în ultimul an la Facultatea de Finanțe-Bănci din cadrul Universității „Constantin Brâncuși”. Iar în perioada februarie - iunie 2016, a fost cu o bursă Erasmus+ la Instituto Politecnico do Porto din cadrul Institutului Superior de Contabilitate și Administrație din Porto. Practic, Pîrcălăbescu a fost în Portugalia timp de cinci luni, dar în paralel ar fi lucrat consilier la firma CRAA SRL în România. 

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc Foto: Facebook Primăria Cluj-Napoca
Justiție

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” - presa

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe”, a precizat parchetul anticorupție pentru Stiri de Cluj.  Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Un director și un șef de serviciu din primărie ar fi fost „ridicați de acasă”.  DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc „Potrivit informațiilor obținute de Știri de Cluj din surse apropiate anchetei, biroul Direcției Tehnice din cadrul Primariei Cluj-Napoca a fost sigilat în jurul orei 4:00 dimineața, iar anchetatorii se află și la această oră în sediul primăriei. Conform acelorași surse, sunt vizați directorul Direcției Tehnice, Virgil Poruțiu, precum și Lucia Lupea, șefa Serviciului Achiziții, care ar fi fost ridicați la primele ore ale dimineții de acasă”, arată această publicație.  Primăria a confirmat această informație. „La solicitarea DNA Cluj, Primăria Cluj-Napoca în această dimineață a pus la dispoziția organelor de control documentele solicitate în cadrul demersului DNA. Activitatea primăriei se desfășoară normal și colaborează instituțional cu organele statului potrivit prevederilor legale”, a spus un purtător de cuvând al primăriei. În schimb, DNA a arătat că nu va furniza nici un fel de informații: „Sunt activitati procedurale. Nu o să facem nicio comunicare publică pe acestă temă, momentan. Căci, așa cum am spus, sunt activități procedurale într-un dosar de-al nostru. Suntem în faza de strângere de probe”. 

Intermediarul mitei oferite lui Moșteanu ar fi fost Octavian Berceanu (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu, Octavian Berceanu)
Eveniment

STENOGRAME Cine voia Isăilă să-i livreze șpaga lui Moșteanu: "La geantă, ca să nu avem urme!"

Au apărut stenograme din dosarul mitei de un milion de euro pe care fostul senator PSD Ovidiu Isăilă voia să i-o dea ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. "Io-ți dau ție și tu te-ocupi de el!" Potrivit Gândul, Isăilă voia să-i transmită lui Moșteanu șpaga prin Octavian Berceanu, fost membru USR, ex-președinte al Gărzii de Mediu. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Acesta ar fi și denunțător în dosar și ar fi acceptat să poarte tehnică de interceptare în discuțiile cu Isăilă. "Vom fi generoși. Da, mă, da! Și, bă, bă, plus ce-i băgăm noi în buzunar, e treaba ta! Io-ți dau ție și tu te-ocupi de el! La geantă, ca să nu avem urme! Fără urme!", îi spunea Isăilă lui Berceanu, potrivit Gândul, care publică mai multe discuții între fostul senator PSD și Berceanu. "Am informat organele competente și am colaborat cu autoritățile" Octavian Berceanu a confirmat, printr-o postare pe Facebook, că este implicat în acest dosar. "Având în vedere informațiile apărute recent în spațiul public privind menționarea numelui meu într-un dosar aflat în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în calitate de martor, și ținând cont de faptul că investigația este în prezent în desfășurare, doresc să formulez următoarele precizări: 1. Am acționat în deplină conformitate cu legea și cu propriile convingeri, considerând că orice cetățean are datoria morală și legală de a semnala faptele care pot aduce atingere siguranței naționale. 2. Având în vedere că ancheta este încă în curs de desfășurare, nu pot oferi detalii suplimentare până la finalizarea acesteia. 3. Pot confirma doar că am fost invitat, la începutul lunii septembrie, în calitate de specialist în politici de mediu, la o întâlnire desfășurată într-un spațiu public, sub pretextul oferirii de consultanță pentru un proiect în domeniul protecției mediului. Discuția s-a încheiat cu o propunere de participare la o schemă de afaceri ce viza industria de armament. 4. Precizez că nu am cunoscut anterior persoana care m-a contactat și că nu există între noi relații de prietenie sau colaborare, contrar informațiilor eronate vehiculate în presă. 5. Ulterior acestei întâlniri, am informat organele competente și am colaborat cu autoritățile în cadrul procedurilor legale. Cred că doar prin onestitate, transparență și curaj putem construi o societate dreaptă și integră. Rămân ferm împotriva oricăror forme de corupție, indiferent de context, și consider că fiecare dintre noi are responsabilitatea de a o combate.", a scris Berceanu.

Percheziții DNA la generalii lui Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Generalii lui Călin Georgescu, percheziționați de DNA: Iană (SIE), procurorul Doană, rezerviști SRI

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au efectuat percheziții miercuri într-un dosar complex ce vizează influențarea conducerii unei instituții publice din județul Vaslui. Printre persoanele cercetate se numără generalul SIE în rezervă Nicolae Iana, fostul procuror militar DNA Vasile Doană și doi rezerviști ai Serviciului Român de Informații (SRI), potrivit unor surse judiciare citate de G4Media. Ținta grupării: schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui Potrivit informațiilor preliminare, ancheta vizează o presupusă încercare de a influența sau înlocui conducerea Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Gruparea ar fi acționat în interesul omului de afaceri Fănel Bogos, considerat unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă din România. Procurorii DNA investighează posibile fapte de corupție, trafic de influență și abuz în serviciu. Cine este generalul în rezervă Nicolae Iana Generalul Nicolae Iana, trecut în rezervă în 2003, a fost ofițer al Serviciului de Informații Externe (SIE). După retragerea din activitate, el a lucrat în mediul privat, inclusiv pentru Sorin Ovidiu Vântu, în cadrul companiei Petromservice, societate creată prin externalizarea unor servicii din Petrom și controlată de sindicatul condus de Liviu Luca. Atât Vântu, cât și Luca au fost ulterior condamnați penal pentru fapte de corupție. Legături cu gruparea Potra–Georgescu Conform publicației Gândul, Nicolae Iana este considerat apropiat de gruparea Horațiu Potra – Călin Georgescu, o rețea controversată cu conexiuni economice și politice extinse, inclusiv în țările arabe, unde Iana ar avea contacte solide. Un alt nume important din anchetă este cel al fostului procuror militar DNA, Vasile Doană, care s-ar fi aflat în legătură cu Iana și ceilalți rezerviști implicați. DNA verifică în prezent posibile acțiuni concertate ale acestora în sprijinul afaceristului Fănel Bogos. Fănel Bogos – un nume greu din industria avicolă Fănel Bogos este considerat unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă românească. De-a lungul anilor, el a fost implicat în mai multe dispute comerciale și investigații privind activitatea economică din sectorul alimentar. Perchezițiile DNA ar putea marca începutul unei anchete de amploare privind interferențele dintre mediul de afaceri, servicii secrete și administrația locală, într-un caz cu potențiale ramificații naționale.

Procurorii DNA cer salarii mai mari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tupeu fără margini: procurorii DNA cer mărirea salariului cu 60%. Acum au 20.000 de lei net lunar

Procurorii DNA, care câștigă lunar aproximativ 20.000 de lei net, solicită o majorare salarială de 60%, argumentând că desfășoară activități similare cu cele ale procurorilor Parchetului European (EPPO). Procurorii DNA cer salarii mai mari Printre semnatarii acțiunii se numără și șefa Serviciului Teritorial Iași, Cristina Chiriac. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Aceștia susțin că volumul de muncă din cadrul DNA este chiar mai ridicat decât cel al omologilor europeni, ceea ce ar justifica eliminarea diferenței de remunerație. Instanța a respins însă cererea, considerând nefondate argumentele privind presupusa discriminare salarială. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fosta șefă a Spitalului Militar a încercat să-și securizeze un alt post cu sprijinul SMAp (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Fosta șefă a Spitalului Militar a încercat să-și securizeze un alt post cu sprijinul SMAp

Protecția de care a beneficiat fostul comandant al Spitalului Militar din București, generalul Florentina Ioniță, a fost totală în ultimii ani. Aceasta a rezistat în funcție în ciuda unor rapoarte de control care arătau nu doar că abuzează de poziția sa, ci și că era ilegal comandant, după cum a arătat DeFapt.ro în exclusivitate. Încercarea de integrare clinică a comandatului Florentina Ioniță Comandantul Florentina Ioniță a fost favorizată atât de miniștrii civili ai Apărării, cât și de șefii Statului Major al Apărării. Cel mai recent exemplu al acestui tratament preferențial de care a beneficiat generalul Florentina Ioniță, acum trecută în rezervă după deschiderea dosarului DNA, este încercarea de integrare clinică a medicului Ioniță. Citește și: Generalul Florentina Ioniță, trecută în rezervă de președintele Nicușor Dan după acuzațiile de corupție la Spitalul Militar Legal, aceasta, în calitate de comandant al Spitalului Militar, nu avea dreptul să profeseze ca medic. Totuși, în Consiliul de Administrație, la propunerea dr. Dan Mischianu, s-a apelat la această stratagemă. Și nu o singură dată, ci în două ședințe succesive ale CA. În prima, generalul de brigadă Adrian Vasiliu (reprezentant în CA al Direcției Personal și Mobilizare a Statului Major al Apărării) și col. dr. Tiberiu Nițu (reprezentant al Statului Major al Apărării) s-au abținut. În a doua, însă, generalul Vasiliu a absentat, iar colonelul Nițu a votat în favoarea propunerii de integrare clinică a comandantului Florentina Ioniță. Cum reprezentanții Statului Major al Apărării primesc un mandat de vot de la șeful SMAp (generalul Gheorghiță Vlad, în acest caz), este de presupus că schimbarea votului colonelului Nițu (în favoarea comandantului Ioniță) a avut legătură cu relația foarte strânsă a acesteia cu generalul Vlad. Post de fugă: director pentru cercetare Mai mult, cu puțin timp înainte să fie vizată de perchezițiile DNA, comandatul Florentina Ioniță a încercat să-și securizeze o altă poziție în Spitalul Militar în perspectiva debarcării de la comanda instituției. Astfel, Ioniță a trimis Direcției Medicale din Ministerul Apărării documentele necesare scoaterii la concurs a postului de director pentru cercetare din Spitalul Militar, post pe care îl viza. Postul fusese înființat încă din 2019, dar nu a fost niciodată ocupat. Din informațiile DeFapt.ro, Direcția Medicală a MApN nu a dat curs, încă, cererii de scoatere la concurs.  

Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician Foto: Inquam/George Calin
Politică

Fără precedent: șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician

Fără precedent: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, se ceartă public cu un politician, Stelian Ion. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Disputa a apărut după ce fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, a criticat achitarea fostului ministru PSD Nicolae Banicioiu și explicațiile oferite ulterior de purtătorul de cuvânt al ICCJ.  Tot azi, CSM „a constatat încălcarea independenţei judecătorilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, faţă de opiniile exprimate în spaţiul public de către un deputat, fost ministru al justiţiei”.  Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, se ceartă public cu un politician Acum, Savonea îl compară pe Stelian Ion cu Ion Iliescu, atunci când a chemat minerii. „Domnul Stelian Ion a făcut zilele trecute un apel la sprijinul procurorilor DNA, folosind un limbaj al intimidării. Venind de la un politician din coaliţia aflată la putere în România, induce ideea unei puternice presiuni politice, indiscutabil. Gestul său are o numită gravitate, în special din două motive: pentru tonul folosit şi momentul ales, respectiv după ce instanţa supremă a dispus o hotărâre de achitare”, a declarat Savonea pentru news.ro.  În opinia şefei ÎCCJ, apelul lui Stelian Ion la sprijinul procurorilor DNA pentru a suprima independenţa justiţiei „aminteşte de vechile chemări ale minerilor pentru a suprima democraţia”. „Problema nu este a celor invocaţi, pentru că procurorii ştiu să îşi facă datoria indiferent de locul în care activează, Parchet General sau DNA. Problema este a celui care recurge la instrumente de intimidare împotriva statului de drept. Gest care trebuie sancţionat corespunzător”, a mai afirmat Savonea.  Ce declarație a lui Stelian Ion a enervat-o pe șefa ÎCCJ: „Pe viitor, sunt esenţiale refacerea competenţei DNA privind anchetarea faptelor de corupţie comise de magistraţi precum şi un management onest şi profesionist la conducerea DNA. Altfel, corupţia va mai ucide multă vreme de acum înainte”.  CSM a respins propunerea lui Stelian Ion: „Totodată, referirile la modalităţi anterioare de anchetare a magistraţilor şi la necesitatea reglementării acestora din nou, în prezent, cu indicarea unor hotărâri concrete de achitare care ar genera această necesitate, creează percepţia că instanţele nu sunt controlabile într-o formă dorită de declarant, constituind o ameninţare indirectă la adresa independenţei judecătorilor în pronunţarea soluţiilor în cauzele cu care sunt învestiţi”.   

Generalul Florentina Ioniță-Radu, comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh

Procurorii DNA au efectuat joi dimineață 19 percheziții, una dintre ele având loc la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, într-un dosar de corupție și abuz în serviciu, potrivit unor surse judiciare. Mai întâi a picat Zisu Dosarul vizează fapte de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu și uzurpare de calități oficiale, iar printre persoanele investigate se numără peste 17 suspecți, inclusiv Florentina Ioniță, managerul Spitalului Militar și prima femeie general care a condus această instituție. Conform anchetei, mai mulți actuali și foști angajați, inclusiv cadre militare, sunt suspectați că și-ar fi suplimentat ilegal veniturile prin plăți nejustificate în proiecte europene, cumul de funcții și pontaje fictive. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) Florentina Ioniță este considerată o apropiată a generalului Cătălin Zisu, aflat și el în atenția DNA într-un alt dosar legat de abuz în serviciu. Spitalul, cazarma personală a generălesei DeFapt.ro a scris în exclusivitate, încă din septembrie 2024, despre ilegalitățile de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București. Comandantul Florentina Ioniță-Radu, care are gradul de general maior, se află ilegal pe funcție de ani de zile, potrivit unor surse oficiale consultate de către DeFapt.ro. Cu toate acestea, gl. mr. med. dr. Florentina Ioniță-Radu nu doar că își păstrează funcția, dar administrează spitalul dezastruos și periculos pentru pacienți. Mai mult, beneficiază din plin, pe persoană fizică, de avantajele aduse de această funcție, potrivit acelorași surse. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu, care se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii

Cristian Popescu-Piedone, trimis în judecată de DNA (sursa: Facebook/Cristian Popescu Piedone)
Eveniment

Piedone, trimis în judecată pentru că a anunțat un control înainte să se producă

Fostul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu-Piedone, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, fiind acuzat că ar fi divulgat informații confidențiale unui hotel din Sinaia, anunțându-l că urmează un control oficial. Acuzațiile DNA: divulgarea unor informații nepublice Potrivit comunicatului transmis miercuri de Direcția Națională Anticorupție (DNA), Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată sub control judiciar pentru infracțiunea de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Procurorii susțin că, pe 7 martie, în calitate de președinte al ANPC, Piedone ar fi informat un reprezentant al unui hotel din Sinaia despre faptul că urmează un control tematic efectuat de funcționarii ANPC chiar în acea zi. Totodată, el i-ar fi dezvăluit obiectivele verificării, oferindu-i astfel posibilitatea de a evita sancțiunile. Piedone ar fi dat indicații despre cum să „pregătească” hotelul Anchetatorii precizează că Piedone nu s-ar fi limitat la informarea prealabilă, ci ar fi oferit și instrucțiuni detaliate reprezentantului hotelului privind modul în care să fie pregătite spațiile verificate de comisarii ANPC. „Inculpatul i-ar fi dat indicații reprezentantului hotelului cu privire la modul de pregătire a spațiilor din unitatea hotelieră care urmau să fie prezentate funcționarilor ANPC pentru verificare, pentru a asigura conformitatea”, se arată în rechizitoriu. După avertizarea primită, hotelul ar fi luat toate măsurile necesare pentru a nu fi depistate nereguli, iar în urma controlului, unitatea de cazare nu a fost sancționată. Scopul: evitarea sancțiunilor și obținerea de foloase necuvenite DNA susține că Piedone ar fi acționat cu intenția de a oferi un avantaj necuvenit operatorului economic, constând în evitarea sancționării pentru nerespectarea legislației privind protecția consumatorilor. Astfel, divulgarea informațiilor confidențiale și consilierea privind „aranjarea” spațiilor ar fi avut ca scop obținerea unor foloase indirecte, prin favorizarea operatorului controlat. Dosarul, trimis spre judecare la Tribunalul Brașov Procurorii DNA au trimis dosarul spre judecare Tribunalului Brașov, solicitând menținerea măsurii preventive a controlului judiciar impuse asupra lui Cristian Popescu-Piedone. Cristian Popescu-Piedone, cunoscut și pentru implicarea sa în dosarul „Colectiv”, revine astfel în atenția publică într-o nouă cauză penală, de această dată legată de perioada în care a condus Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Civilul care controlează SRI-ul, Eugen Bejinariu, pensionar special, etern bugetar și multimilionar în euro Foto: PSD Suceava
Politică

Civilul care controlează SRI-ul: pensionar special, etern bugetar, dar milionar în euro

Civilul care controlează SRI-ul: deputatul PSD Eugen Bejinariu, președinte al comisiei parlamentare de control a SRI, este pensionar special, etern bugetar, dar milionar în euro și a fost salvat de acuzațiile DNA pentru că, în 2017, deputații nu i-au ridicat imunitatea.  Citește și: Nicușor Dan cere SRI să fie preocupat de corupție. Corupția, în noua Strategie de Securitate Națională Bejinariu conduce comisia de control a SRI din 2020.  Civilul care controlează SRI-ul În iulie 2005, el a fost inițiatorul unui proiect de lege - alături de Gabriel Oprea, George Maior și Ion Stan - prin care interceptarea comunicațiilor este legală și fără existența unui mandat emis de judecător, dacă „interceptarea privește scopuri de serviciu ale poștei sau telecomunicațiilor” sau dacă „interceptarea este neintenționată, rezultat al experimentării a noi echipamente, de interceptare sau antiinterceptare ori se realizează studii și cercetări de îmbunătățire a performanțelor acestora”. Deși Bejinariu a fost bugetar aproape toată cariera sa - a fost ofițer de intendență din 1981 în 1998, director RAAPPS și șeful SFF în guvernarea Năstase, deputat din 2004 - a acumulat o avere cu totul neobișnuită.  Ce avere deține Bejinariu: peste un milion de euro în conturi bancare, cash sau hârtii de valoare peste 2.200 mp intravilan la Snagov un apartament uriaș, de 212 mp, în București o casă de 208 mp la Zamostea, Suceava colecție de artă, ceasuri, vaze: peste 200.000 de euro pensie specială (anul fiscal 2024, net): 167.319 lei indemnizație de parlamentar: 138.685 de lei, net Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut pe 21 noiembrie 2016, sesizarea Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Eugen Bejinariu, ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003 – 2004, în legătură cu săvârșirea, pe vremea în care a deținut funcția ministerială, a infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, în dosarul „Microsoft 2”. Camera Deputaților a respins solicitarea. 

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an

Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an: „Suntem în cursul efectuării unor constatări”, a spus șeful parchetului anticorupție, Marius Voineag, într-un interviu pentru Antena 3.  Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 2 septembrie 2024. Site-ul snoop.ro a relatat, în august 2024, că PNL a plătit două milioane de euro din bani publici pentru promovarea cărţii lui Nicolae Ciucă, „Un ostaş în slujba ţării”. Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an Duminică seara, șeful DNA s-a plâns că „nu este un dosar chiar așa de ușor”.  „Este un dosar care e în lucru la secţia a doua. Are o vechime de un an de zile şi are câteva zeci de volume. Nu e un dosar chiar uşor. Nu vizează doar componenta asta, ci vizează inclusiv subvenţiile la partid. Suntem în cursul efectuării unor constatări. Să sperăm că vor ieşi în perioada următoare”, a spus Voineag.  În decembrie 2024, Ilie Bolojan și-a informat colegii din conducerea PNL că va iniţia un audit financiar pentru a analiza modul în care au fost gestionaţi banii partidului în ultimul an, susțineau surse din acest partid.  „Facturile neplătite după alegerile din 2024 și ratele pentru sediile cumpărate de la RAAPPS se ridică la peste 30 de milioane de euro, au dezvăluit surse de la vârful PNL pentru site-ul de investigații Snoop. Ilie Bolojan a recunoscut în mai multe ședințe interne că PNL se află în criză financiară după mandatul lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode”, scria snoop.ro în februarie 2025. 

Șeful DNA, atac la fosta conducere a ANAF, unde șefă a fost Nicoleta Carciumaru Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Șeful DNA, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut”

Șeful DNA, Marius Voineag, atac la fosta conducere a ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută”, a spus el, la Antena 3, citat de news.ro. Din mai 2023 în iulie 2025, șefa ANAF a fost Nicoleta Cârciumaru, propusă de ministrul de finanțe de la acel moment, Adrian Câciu (PSD), și numită de fostul premier Nicolae Ciucă (PNL).  Citește și: Ministrul Rogobete întreabă CJ Iași unde au dispărut chiuvetele de la spitalul unde au murit șapte copii Șeful DNA, atac la ANAF „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut din partea ANAF, patru sesizări pe întreg anul trecut. Toate instituţiile cu atribuţiile de control, undeva la 36-37 de sesizări pe an. Imaginaţi-vă că noi totuşi avem un flux de 1.800 – 2.000 de dosare pe an pe care le deschidem”, a declarat Marius Voineag, vineri seară, la Antena 3. Întrebat care crede că este explicaţia pentru care doar patru sesizări s-au făcut la DNA de către ANAF, procurorul-şef al DNA a afirmat: ”Şi pentru noi a fost o surpriză neplăcută. DNA nu se ocupa de investigaţie în ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi m-aş fi aşteptat la mult mai multe. Să sperăm că măcar pe viitor lucrurile se vor îmbunătăţi”. Voineag a explicat că procurorii au instrumentat şapte dosare de mare evaziune fiscală.   ”Avem prejudicii între 18 şi 96 de milioane de lei la fiecare dintre aceste dosare”, a explicat şeful DNA, precizând că, la dosarul cu prejudiciu de 96 de milioane de lei s-au pus sechestre asiguratorii până la suma de 60 de milioane de lei. ”Stăm destul de bine în ceea ce priveşte măsurile asiguratorii”, a adăugat procurorul-şef al DNA. Întrebat dacă dintre angajaţii ANAF care ”nu văd marea evaziune” au fost vizate persoane, şeful DNA a afirmat: ”DNA şi-a făcut foarte bine treaba în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în cazdrul unor astfel de isntituţii. Avem undeva la 70 de persoane, în ultimii doi ani, cu acuzaţii formulate din cadrul ANAF şi Vamă, cu minim 40 de măsuri preventive”. Voineag s-a referit la cazul unui şef de la AJFP Giurgiu ”care reuşea să facă şterse datorii de zeci de milioane de lei, contra unei mite de zeci de mii de lei”. Voineag a explicat că şeful respectiv, cu alţi angajaţi, învăţa oamenii de afaceri să-şi mute sediul social dintr-o parte în alta, iar în timpul operaţiunilor, datoriile firmei nu mai erau trecute pe noul sediul. ”Cineva încasa ca să facă şterse nişte datorii, care ele la un moment dat figurează undeva”, a explicat Voineag.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră