vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dna

292 articole
Politică

Clienți PSD-PNL, directori la Transelectrica, sub ancheta DNA: acuzațiile lui Bolojan, confirmate

Doi clienți PSD-PNL, directori la Transelectrica, sunt sub ancheta DNA, susțin mai multe publicații, iar acuzațiile lui Ilie Bolojan, despre așa-numitele „avize tehnice de racordare” (ATR), par să fie confirmate. Recent, Bolojan a explicat că s-au emis 78.000 de ATR-uri pentru proiecte care există doar pe hârtie și care îi blochează astfel pe cei care chiar doresc să investească în noi proiecte în energie. Premierul a apreciat că acesta este unul dintre motivele prețurilor mari la energie, care ar putea fi reduse cu 10-20%.  Citește și: Circa 200 de mașini confiscate de ANAF au dispărut misterios înainte de a fi vândute - presă. Fiscul anunță verificări care vor dura săptămâni Clienți PSD-PNL, directori la Transelectrica, sub ancheta DNA: acuzațiile lui Bolojan, confirmate Cine sunt cei doi clienți PSD-PNL: Victor Moraru, la bază merceolog (controla cântarele), cu facultate absolvită la 38 de ani, fost primar PSD la Amara. El a fost dat afară din postul de director la Transelectrica acum câteva zile, după ce i-a fost retras, de către ORNISS, avizul de acces la documente secrete. Fanatik scrie că Moraru intra cu telefonul în camera de documente secrete și era suspectat că fotografia aceste documente. Un coleg ar fi sesizat instituțiile statului. Moraru este un apropiat al vicepremierului PSD Marian Neacșu, care are o condamnare penală.  Cătălin Nadolu, cu licență în drept la Academia de Poliție, fost director la primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță - informație care nu apare în CV-ul său de pe site-ul Translectrica, ci în declarațiile de avere, unde figurează și cu funcția la Transelectrica. Între 2009 și 2021 ar fi fost director la un hotel RAAPPS, Cindriș, din Păltiniș - în CV el scrie că a fost „șef departament”. Soția sa, care lucra la un liceu din Vâlcea, a fost angajată la Romgaz, în 2023, potrivit declarațiilor de avere. Nadolu ar fi anchetat - potrivit România TV - pentru că ar fi emis un aviz tehnic de racordare (ATR) unui proiect din Arad care nu a fost finalizat nici acum. Nadolu este membru al biroului politic sector 3 PNL, potrivit declarației depuse la Transelectrica. Fanatik susține că ar fi apropiat politic de Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, un adversar al lui Bolojan.  Directorul Transelectrica, Ștefăniță Munteanu are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. El este membru PSD și a fost consilier județean la Buzău, fieful lui Marcel Ciolacu. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu. 

Clienți PSD-PNL, directori la Transelectrica, sub ancheta DNA Foto: Transelectrica
Primul atac al unui ministru PNL către ex-șeful de cabinet al lui Grindeanu, reținut de DNA Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Primul atac al unui ministru PNL către ex-șeful de cabinet al lui Grindeanu, reținut de DNA

Primul atac al unui ministru PNL către ex-șeful de cabinet al lui Grindeanu, Cristian Anton, reținut de DNA: „Să mai zică cineva că nu avem experți în atragerea de bani europeni”, scrie Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe Facebook. Acesta nu este la primul atac dur împotriva PSD. „Nu, nu Bolojan a dus România în gard în cele câteva luni de când e prim-ministru. România a fost dusă în gard ca rezultat al strategiei economice geniale a guvernelor conduse de economistul nostru minune de la Buzău și gașca lui experți”, scria Pîslaru în februrie 2026 într-o postare în care amintea și de scandalul Nordis, și de mașinile și ceasurile de lux ale conducerii PSD. „Își fac vacanțele în resorturi de lux alături de amantele lor, ale căror firme sunt abonate la banul public”, mai scria Pîslaru, o referire clară la vacanța în Vietnam a lui Marcel Ciolacu, alături de Sorina Docuz.  Primul atac al unui ministru PNL către ex-șeful de cabinet al lui Grindeanu, reținut de DNA Comentariul de azi, „Să mai zică cineva că nu avem experți în atragerea de bani europeni”, însoțește una din fotografiile publicate de DNA după percheziția la directorul Autorității Rutiere Române (ARR), unde s-au găsit circa 500.000 de euro, cash, depozitați, printre altele, în cutii de pantofi.  Citește și: Circa 200 de mașini confiscate de ANAF au dispărut misterios înainte de a fi vândute - presă. Fiscul anunță verificări care vor dura săptămâni Postarea a strâns sute de like-uri în zece minute.  Cristian Anton a fost șef de cabinet al președintelui PSD Sorin Grindeanu pe când acesta era ministrul Transporturilor. Însă relația dintre cei doi este din 2008, când Anton era consilier local PSD în Timișoara, iar Grindeanu era viceprimar. În perioada în care Grindeanu a fost ministru al Transporturilor, Cristian Anton a beneficiat de nenumărate sinecuri, deși absolvise facultatea - la Craiova - la circa 31 de ani.  În declarația de avere din 2025 (pentru 2024), Anton a declarat venituri din cinci surse simultane: ARR, Ministerul Transporturilor, Aeroportul Traian Vuia Timișoara, Danube Bridge Vidin-Calafat și Ecoaqua SA — totalizând peste 10.000 de euro pe lună. Practic, în 2023, el a câștigat de circa patru ori mai mult decât Grindeanu însuși ca ministru.  ARR acorda pe șapgă certificatul de șofer profesionist, arată informațiile colectate de DNA. Șpăgile ajungeau la Cristian Anton. Pentru sume cuprinse între 600 şi 1.500 de euro, cei care doreau să devină șoferi profesioniști primeau direct de la ARR atestarea, fără ca măcar să se fi prezentat la testare. Alții primeau subiectele și răspunsurile înainte să ajungă la examen. Acuzațiile sunt de grup infracțional organizat, trafic  de influență, luare de mită, toate în formă continuată.  

Șeful ARR, Cristian Anton, reținut de DNA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Rețea de corupție în transporturi: Cristian Anton, apropiat al lui Grindeanu, reținut de DNA

Șeful Autorității Rutiere Române (ARR), Cristian Anton, a fost reținut marți de procurorii Direcția Națională Anticorupție, potrivit unor surse judiciare. Acesta este vizat într-un dosar amplu care include acuzații de corupție și constituirea unui grup infracțional organizat. Sume uriașe descoperite la percheziții: peste 500.000 de euro în numerar Anchetatorii au descoperit inițial aproximativ 350.000 de euro în locuințele lui Cristian Anton din București și Timișoara, banii fiind ascunși în cutii de carton. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Ulterior, în urma extinderii verificărilor, procurorii au identificat și alte sume de bani, totalul depășind 500.000 de euro. Peste 20 de percheziții în mai multe județe și la sediul ARR Procurorii anticorupție au desfășurat marți peste 20 de percheziții în cadrul anchetei. Descinderile au avut loc în 23 de locații din București și județele Bacău, Dolj, Timiș și Vâlcea. Printre locațiile vizate se numără: sediul Autorității Rutiere Române, locuințele unor persoane fizice, sedii și puncte de lucru ale unor societăți comerciale. Mită, trafic de influență și grup infracțional organizat Dosarul instrumentat de DNA vizează mai multe infracțiuni, printre care dare și luare de mită, trafic de influență, constituirea unui grup infracțional organizat. Ancheta privește un total de 12 persoane, inclusiv pe Cristian Anton, fost șef de cabinet al Sorin Grindeanu, în perioada în care acesta era ministru al Transporturilor. Mita pentru examenele șoferilor profesioniști: sume între 600 și 1.500 de euro Potrivit anchetatorilor, persoanele implicate ar fi solicitat și primit mită cuprinsă între 600 și 1.500 de euro pentru furnizarea subiectelor la examenele necesare obținerii atestatelor pentru șoferii profesioniști de transport marfă. Posibile implicații extinse în sistemul de autorizare Cazul ridică semne de întrebare privind integritatea procesului de certificare a șoferilor profesioniști și funcționarea instituțiilor din domeniul transporturilor. Investigațiile sunt în desfășurare, iar autoritățile urmează să stabilească întreaga amploare a rețelei și responsabilitățile fiecărei persoane implicate.

Suma uriașă descoperită de DNA în cutiile de pantofi ale lui Cristian Anton, clientul lui Grindeanu Foto: Facebook
Eveniment

Suma uriașă descoperită de DNA în cutiile de pantofi ale lui Cristian Anton, clientul lui Grindeanu

Suma uriașă descoperită de DNA în cutiile de pantofi ale lui Cristian Anton, clientul lui Grindeanu și șeful Autorității Rutiere Române (ARR): circa 350.000 de euro. O parte din bani, circa 50.000 de euro, erau la un domiciliu din București, restul la vila de 270 mp pe care acesta o are în Timiș.  Suma uriașă descoperită de DNA în cutiile de pantofi ale lui Cristian Anton, clientul lui Grindeanu DNA efectuează percheziții într-un dosar de dare şi luare de mită, trafic de influenţă, constituire de grup infracţional organizat, divulgare de informaţii confidenţiale. Persoanele suspectate, inclusiv directorul ARR, Cristian Anton, ar fi luat mită între 600 şi 1.500 de euro pentru subiectele la examenul pentru atestatele necesare şoferilor profesionişti care se ocupă cu transportul de marfă.  Cristian Anton a fost plasat în această funcție în noiembrie 2025 de către actualul ministru, Ciprian Șerban (PSD). El este considerat „omul de casă” al lui Grindeanu, cu care se cunoaște cel puțin din 2008, când actualul lider al PSD era viceprimar al Timișoarei, iar Anton, consilier local.  În nnoiembrie 2024, G4Media scria: „Compania Aeroporturi București l-a împuternicit pe Cristian Anton, șeful de cabinet al ministrului Sorin Grindeanu, să voteze în AGA numirea lui Paul Păcuraru, fiul patronului de la Realitatea, la conducerea Romprest”. „Nu cunosc subiectul și nici nu intră în fișa postului meu de ministru”, declara ministrul Grindeanu pentru G4Media.ro pe 19 noiembrie 2024. Numele lui Cristian Anton, șeful de cabinet al ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, a apărut și în dosarul șpăgilor pentru duty-free-urile de pe aeroportul Otopeni.  „Cine nu respectă legea să plătească. Nu știu amănunte. Îmi doresc pentru el, personal, să fie nevinovat. Dar, vă repet, dacă cineva greșește, nu contează că a fost șef de cabinet sau ministru și așa mai departe, cine nu respectă legea, plătește”, a fost reacția lui Grindeanu la acest caz. 

Șefi ANAF București, acuzații de mită (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Justiție

Doi șefi din ANAF București, sub control judiciar pentru luare de mită și trafic de influență

Procurorii din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și instituirea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile în cazul a doi funcționari din cadrul ANAF București, acuzați de fapte de corupție. Cine sunt inculpații vizați de anchetă Doi funcționari cu poziții-cheie în cadrul ANAF București sunt acuzați că ar fi cerut și primit zeci de mii de euro pentru a facilita decizii favorabile unor firme aflate în insolvență. Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Este vorba despre Topan Octavian-Ciprian, șef Serviciu Juridic 2 în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București (DGRFP București). Acesta este acuzat de două infracțiuni de luare de mită și două infracțiuni de trafic de influență. A doua anchetă o vizează pe Popovici Tatiana, fost director executiv juridic în cadrul aceleiași instituții, în prezent șef Serviciu Juridic Sector 6, acuzată de luare de mită. Mită de 50.000 de euro pentru influențarea unui plan de reorganizare Potrivit procurorilor, în perioada mai–iunie 2022, Topan Octavian-Ciprian ar fi cerut, prin intermediul unui practician în insolvență, suma de 50.000 de euro de la reprezentantul unei firme aflate în insolvență. În schimbul banilor, acesta ar fi susținut că își poate folosi influența asupra unor funcționari din ANAF pentru a determina instituția să voteze favorabil modificarea planului de reorganizare al firmei și să emită un punct de vedere oficial în acest sens. Modificarea planului ar fi redus creanța ANAF de la peste 7 milioane de lei la aproximativ 2,1 milioane de lei. Cum au fost încasați banii: tranșe și intermedieri Anchetatorii susțin că în octombrie 2022, inculpatul ar fi primit 5.000 de euro. În martie 2023, ar fi încasat încă 45.000 de euro, prin același intermediar În același dosar, Popovici Tatiana ar fi primit 15.000 de euro, reprezentând o parte din suma totală de 50.000 de euro. Bani pentru lichidatori și proceduri de faliment În perioada octombrie–noiembrie 2025, Topan Octavian-Ciprian ar fi primit 5.000 de lei de la un lichidator judiciar, promisiunea unei sume de 5.000 de euro și promisiunea suplimentară de 2.000 de euro într-un alt dosar de insolvență. Banii ar fi fost oferiți pentru aprobarea ordinii de zi în adunările creditorilor, confirmarea lichidatorului judiciar, stabilirea onorariilor (inclusiv un onorariu de succes de 3%) și influență invocată în interiorul ANAF. Procurorii susțin că inculpatul ar fi pretins că are influență inclusiv asupra șefului Serviciului Juridic Sector 3 din cadrul DGRFP București. Acesta ar fi promis că poate determina emiterea unor documente oficiale prin care ANAF să aprobe planuri de reorganizare ale firmelor aflate în dificultate. Măsura controlului judiciar: obligații stricte Pe durata controlului judiciar, cei doi inculpați trebuie să respecte mai multe obligații. Trebuie să se prezinte la audieri ori de câte ori sunt chemați. Nu au voie să părăsească România fără acordul procurorilor. Nu pot lua legătura cu persoanele implicate în dosar și nu mai pot exercita atribuțiile profesionale în care ar fi comis faptele. În caz de nerespectare, măsura poate fi înlocuită cu arest la domiciliu sau arest preventiv. Ancheta continuă și vizează și alte persoane DNA precizează că investigațiile sunt în desfășurare și vizează și alte persoane implicate. De asemenea, procurorii subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție.

Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane de lei pentru containere militare. Firma are contracte de sute de milioane cu statul (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

EXCLUSIV Miruță acuză licitații trucate la MApN de zeci de milioane lei pentru containere militare

66 de milioane de euro este valoarea acordurilor-cadru câștigate de firma Pop Industry, controlată de ginerele influentului afacerist Mircea Zavelcă din Slatina, în urma unor licitații organizate în ultimii trei ani de Ministerul Apărării Naționale, Rezervele de Stat, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Poliția Română. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a anunțat că a sesizat Direcția Națională Anticorupție după ce un raport de control a scos la iveală că subalternii săi au favorizat la licitații firma Pop Industry. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Mai mult, sistemele de campare tip container, cumpărate cu peste 7,6 milioane de euro pentru unitățile militare de la Făgăraș și Smârdan, au fost recepționate cu numeroase neconformități. Această achiziție controversată este investigată în prezent de Direcția de prevenire și investigare a corupției și fraudelor din minister. Cu corturi de 44 de milioane de lei la DNA  Ministrul Radu Miruță a făcut publice recent câteva situații pe care le-a descoperit în interiorul Armatei Române și pe care le suspectează că ar fi rezultatul unor acte de corupție. Printre acestea, spunea ministrul, se afla și licitația pentru corturi de adăpost destinate militarilor români. „Procedură analizată deja de DNA pentru introducerea unor condiții restrictive nejustificate. Corturile livrate și acceptate au prezentat deficiențe majore. Valoarea totală a contractelor-cadru este de 44 milioane lei. Firma în cauză apare în numeroase achiziții ale MApN”, a atras atenția Miruță.  Cum se numește firma care ar fi beneficiat de „restrângerea nejustificată a concurenței” DeFapt.ro a aflat că firma la care făcea referire ministrul este Pop Industry SRL din Slatina, deținută de Marius și Dumitru Popescu. Cel din urmă este ginerele influentului afacerist slătinean Mircea Zavelcă, a cărui firmă, Padrino SRL, a câștigat mai multe licitații controversate pe plan local. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de presă al MApN a transmis că „s-a constatat, în anul 2025, că specificația tehnică impunea o cerință minimă a rezistenței la presiunea hidrostatică, de minimum 18.000 mm coloană de apă, fără justificări privind necesitatea acestei cerințe, în condițiile în care cerința uzuală este de 3.000 mm coloană de apă, aspect de natură să determine restrângerea nejustificată a concurenței, fiind dispusă sesizarea Direcției Naționale Anticorupție de către ministrul apărării naționale”. Nu s-a livrat ce s-a contractat Baza 2 Logistică „Valahia”, condusă de colonelul inginer Lucian Indolean, a organizat în anul 2023 o licitație pentru achiziționarea a două „sisteme dislocabile pentru funcționarea unei structuri de tip batalion – BCAMP”. Pe scurt, containere pentru militarii din unitățile Făgăraș și Smârdan. În urma licitației cu un singur ofertant eligibil, contractul cu o valoarea de 38,18 milioane lei a fost atribuit firmei Pop Industry. Conform Ministerului Apărării Naționale, în urma verificărilor făcute de auditori, s-a constat că firma Pop Industry a furnizat „mărci de produse diferite de cele asumate prin contract, fără solicitare și o justificare în acest sens”. Mai mult, unele produse cu mărci diferite aveau prețuri mai mici comparativ cu mărcile asumate prin contract. Totodată, un sistem BCAMP nu a fost branșat la sistemul de alimentare cu energie electrică, așa cum se prevedea în documentele achiziției, și nu au fost livrate o parte din unitățile de aer condiționat și ferestre. În plus, s-a mai constatat că „există diferențe semnificative între compunerea sistemului din schema grafică a propunerii tehnice și sistemul efectiv livrat, fără o justificare privind modificarea”. Comisiile de recepție au închis ochii la nereguli Sistemele BCAMP au fost livrate unităților militare Făgăraș și Smârdan, acolo unde s-a făcut și recepția acestora. Potrivit răspunsului transmis de către MApN la solicitarea DeFapt.ro, recepția celor două sisteme a fost efectuată de către comisii mixte, formate din reprezentanți ai autorității contractante și ai beneficiarilor. „Aspectul neconstatării deficiențelor, pe timpul recepției, constituie obiectul unei cercetări administrative. La propunerea echipei de audit, ministrul apărării naționale a dispus sesizarea Direcției de prevenire și investigare a corupției și fraudelor și pe această speță”, a transmis MApN. Dar Agenția Națională pentru Achiziții Publice a emis Avizul conform condiționat nr. 17042/24.10.2023, din care au rezultat unele abateri de regularitate și calitate care, ulterior, au fost remediate de reprezentanții Bazei 2 Logistică „Valahia”. Deși obligația îi revenea firmei Pop Industry. Reprezentanții Pop Industry aruncă vina la MApN Dumitru Popescu, ginerele afaceristului Mircea Zavelcă, și avocatul Bogdan Ciucă au aruncat întreaga responsabilitate pe reprezentanții MApN care au introdus condițiile restrictive în cazul achiziției de corturi, dar și pe cei care au recepționat cele două sisteme BCAMP. „Precizăm că recepțiile aferente livrărilor au fost finalizate conform procedurilor contractuale, fără consemnarea unor neconformități de natura celor indicate de dumneavoastră. Procesele-verbale de recepție au fost semnate de reprezentanții părților implicate, confirmând acceptarea produselor furnizate”, a transmis avocatul Bogdan Ciucă. În ceea ce privește neconformitatea legată de branșarea la sistemul electric, avocatul Bogdan Ciucă a spus că acest aspect nu este imputabil firmei Pop Industry. „Imposibilitatea racordării directe la rețeaua electrică la acel moment nu poate fi atribuită livrării sau configurației tehnice a echipamentului furnizat de POP INDUSTRY S.R.L., ci lipsei infrastructurii electrice necesare punerii în funcțiune a acestuia la nivelul amplasamentului”, menționează avocatul. Legat de mărcile diferite ale echipamentelor furnizate, reprezentantul firmei a transmis că acestea respectă parametrii tehnici minim solicitați prin documentația de atribuire. Cât despre schema grafică care nu corespundea cu produsul final, avocatul a spus că aceasta avea rol orientativ. „În practică, configurația finală a sistemului este determinată de condițiile concrete existente în teren la nivelul unității beneficiare, inclusiv de spațiul disponibil pentru amplasarea modulelor și de cerințele operaționale ale beneficiarului”, a declarat avocatul. Contracte de 150 de milioane de lei de la Rezervele de Stat Pop Industry SRL a câștigat în ultimii patru ani licitații care însumează peste 330 de millioane lei, echivalentul a 66 de milioane de euro. De exemplu, la finalul anului 2022, firma Pop Industry a semnat un acord-cadru în valore de 148,5 milioane lei cu Rezervele de Stat, conduse de pesedistul Georgian Pop. Conform contractului, Pop Industry urma să livreze minimum 239 de construcţii uşoare din elemente modulare pentru cazare familii sinistrate și maximum 6.239. În toamna anului 2024, societatea Pop Industry a câștigat o nouă licitație la Rezervele de Stat. De data aceasta trebuia să livreze 50 de construcții ușoare a căror valoare era 2,1 milioane lei. Pe lista instituțiilor publice care au atribuit contracte firmei Pop Industry SRL se mai află Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a cumpărat corturi în valoare de 1,28 milioane lei și containere în valoare de peste 15 milioane lei.

A doua propunere a lui Marinescu care a trecut de CSM: Cerbu, propus la DNA Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

A doua propunere a lui Marinescu care a trecut de CSM: Cerbu, propus la DNA

A doua propunere a lui Radu Marinescu, ministrul PSD al Justiției care a trecut de CSM: Viorel Cerbu, propus la DNA a trecut de avizul secției de procurori cu un vot de șase la zero. A mai fost avizat, acum câetav zile, și Codrin-Horațiu Miron care este propus pentru conducerea DIICOT.  Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți A doua propunere a lui Marinescu care a trecut de CSM: Cerbu, propus la DNA În schimb, în cazurile Marius Voineag și Alex Florența s-a înregistrat azi al doilea blocaj: trei membri ai secției de procurori a CSM au fost împotriva numirii lor în funcțiile de adjunct al procurorului general, respectiv adjunct al șefului DIICOT, iar alți trei - inclusiv ministrul Justiției - i-au susținut. Cele două propuneri vor fi rediscutate într-o altă ședință, a treia, a cărei dată nu a fost precizată. În cazul lui Cerbu, urmează ca avizul consultativ al CSM să fie trimis președintelui Nicușor Dan împreună cu propunerea de numire a acestuia ca șef al DNA, în vederea semnării decretului de numire în funcție. La 2 martie, DeFapt.ro a scris: „La conducerea DNA pare a fi propunerea cea mai rezonabilă: Viorel Cerbu, acum interimar al şefului DNA. Acesta  fost, între 2007 şi 2012, adjunctul procurorului Lucian Papici la Secţia I-a de Combatere a Corupţiei din DNA. Potrivit G4Media, «la DNA, procurorul Cerbu s-a specializat în anchetele cu magistraţi. A instrumentat, de exemplu, dosarul judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la 7, respectiv 6 ani de detenţie, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. A instrumentat şi dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Corina Corbu (devenită ulterior şefa ÎCCJ), soldat cu achitare după ce judecătorii au eliminat mai multe probe».  Până acum, secția de procurori a CSM a respins propunerile venite de la ministerul Justiției ca Cristina Chiriac să fie numită șefa Parchetului General (în locul lui Florența) și Gill-Julien Grigore-Iacobici să fie adjunct la DIICOT. 

Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare după un denunț din 2019 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Șefii Vămii Agigea, prinși în flagrant de mită, au fost salvați de DNA în 2021 prin clasare

Vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, șefii Vămii Agigea și foști șefi ai Vămii Constanța Sud, au fost prinși în flagrant de procurorii anticorupție. Parfenie și Gudu cereau bani de la agenți economici pentru ca formalitățile vamale pentru containerele cu marfă să se desfășoare cu „ușurință” și „prioritate”. Cei doi vameși urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume DeFapt.ro a obținut un răspuns de la DNA din care reiese că mai mulți vameși, inclusiv Lică Octavian Parfenie și Christian Gudu, au fost „turnați” la DIICOT în iunie 2019. Ulterior, după ce dosarul a ajuns la DNA Constanța, acesta a fost clasat pentru că „fapta nu există”. Flagrant organizat de DNA Direcția Națională Anticorupție a reușit în noaptea de joi spre vineri să îi prindă în flagrant pe Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, din cadrul Direcției Regionale Vamale București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța, în timp ce primeau șpagă pentru containerele de mărfuri care intrau în țară.  Anchetatorii susțin că cei doi vameși „au primit sume de bani în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intra în îndatoririle lor de serviciu, mai precis pentru ca formalitățile vamale pentru importurile de mărfuri din perioada 01.12.2025-05.12.2025, realizate de agenți economici având comisionar vamal pe Quality Broker SRL, să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate”. Șpagă de 300-700 de euro pentru fiecare container de marfă Aceștia cereau șpăgi cuprinse între 300 și 700 de euro de la agenți economici pentru fiecare container cu marfă care ajungea în România. În cazul în care importatorii nu acceptau să plătească șpăgile către vameși, riscau întârzieri semnificative la efectuarea formalităților vamale. După finalizarea audierilor, vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu, urmează să fie duși la Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă. Vameșul Gudu, fratele deputatului PNL Gudu Corupția din Autoritatea Vamală Română este protejată la cel mai înalt nivel, atât de decidenții din Ministerul Finanțelor, cât și de politicienii care girează numirile pe funcțiile de conducere. Printre beneficiarii acestei protecții erau și vameșii Octavian Lică Parfenie și Christian Gudu. Acesta din urmă este fratele lui Michael Gudu, deputat PNL în legislatura 2020 – 2024, un apropiat al primarului Ștefan Ilie, șeful PNL Tulcea. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că pe numele celor doi vameși, în cursul lunii iunie 2019, a fost depus un denunț la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de către reprezentanții unei societăți comerciale. Denunțul viza „comiterea unor presupuse fapte penale de către funcționarii Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud”. Tot în anul 2019, dosarul a fost declinat de la DIICOT Constanța la DNA Constanța.   Denunțați la DIICOT, salvați de DNA Într-un răspuns transmis de către DNA la solicitarea DeFapt.ro se menționează că la dosar au fost atașate ulterior ale două sesizări. Una - anonimă, cealaltă - făcută de o instituție publică.  „În cauza respectivă, în care urmărirea penală a fost începută doar cu privire la faptă (“in rem”), după epuizarea tuturor cercetărilor, la data de 07 ianuarie 2021, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art.16 lit. a (“fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală”, se menționează în răspunsul DNA. Corupția din Portul Constanța, publică din 2019 Mai multe publicații au primit în anul 2019 un „armaghedon” atribuit vameșului Octavian Lică Parfenie, care atunci deținea funcția de adjunct al Biroului Vamal de Frontieră Constanța, în care se susținea că decidenții din ANAF și Ministerul Finanțelor acoperă corupția din Vama Constanța. În documentul respectiv se menționa că Christian Gudu a ajuns șef la Vama Agigea Sud în urma intervențiilor făcute de ministrul de Finanțe din aceea perioadă, Orlando Teodorovici, prin interpusul acestuia Lilian Onescu, care avea funcția de secretar general ANAF. Mai mult, s-ar fi plătit importante sume de bani pentru ca Parfenie și Ghudu să fie numiți în funcții de șef, respectiv adjunct al Vămii Agigea, principalul punct de intrare în țară al containerelor cu mărfuri. Totodată, în delațiunea transmisă presei se preciza că vameșul Octavian Lică Parfenie ar fi depus un denunț la DNA. În anul 2023, la solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că „ pe rolul DNA – Serviciul teritorial Constanța, nu a fost identificat vreun dosar penal care să fi fost constituit ca urmare a vreunui denunț depus de către persoana menționată în cererea dvs”. Vameșul Christian Gudu, ascuns la Călărași după denunțurile la DIICOT și DNA Christian Gudu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector asistent - director executiv adjunct la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ialomița din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța. Atunci, acesta a declarat investiții de 47.000 de dolari în fondul de investiții Capital Invest. De la Banc Post luase în 2008 un credit de 39.000 CHF, scandent în 2018. De la fratele lui, Michael Gudu, împrumutase 20.000 de euro, conform declarației de avere depusă în 2009.  În acea perioadă, vameșul Gudu avea un salariu anual de 42.000 lei, iar soția sa, Anamaria Gudu, câștiga 15.000 lei de la Neptun TV. Din funcția de director executiv la Ialomița, vameșul a plecat în anul 2014 pe postul de șef Birou Vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița din cadrul Direcției Regionale Vamale Ploiești. De acolo, a ajuns în mai 2019 pe funcția de director al Direcției Regionale Vamale Ploiești. După numai o lună, avea funcția de șef Biroul Vamal la Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud. În urma denunțurilor din 2019 de la DIICOT, Christian Gudu a fost mutat pe funcția de șef birou vamal la Biroul Vamal de Interior Călărași. Apoi, în 2021, a revenit pe funcția de birou vamal la Biroul Vamal de Interior Ialomița. Într-un final, s-a întors adjunct al Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud – Vama Agigea.

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general

Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcție Cristinei Chirieac, cea propusă de ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, pentru funcția de procuror general: a trimis în judecată șase inculpați, dintre care șomeri și un agent de pază. Datele apar în raportul de activitate al DNA pe anul trecut.  Chiriac a fost nominalizată de ministrul Justiţiei pentru şefia Parchetului General, pentru „capacitatea deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experienţa vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT şi DNA”. „Doamna procuror dispune de o experienţă profesională vastă şi de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum şi de reale aptitudini manageriale”, mai aprecia, ieri, ministerul condus de Marinescu.  Citește și: Cum a știut Israelul de întâlnirea liderilor iranieni cu ayatollahul Khamenei și a lovit la momentul perfect Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general Serviciului Teritorial Iași s-a desfășurat cu schema completă de procurori, 7 dintre aceștia având funcție de execuție, iar unul funcție de conducere, ocupate prin numire.  Ce arată datele statistice din raportul DNA: Au fost trimiși în judecată șase inculpați, din care: doi administratori de societăţi comerciale şi un agent de pază, iar restul fără loc de muncă sau o calitate importantă. Pentru comparație, Serviciul Teritorial Oradea - care are tot șapte procurori - a trimis în în judecată 30 de inculpați, dintre care un director executiv din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Bihor, un şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (B.C.C.O.) Oradea, un comisar şef al Brigăzii de Operaţiuni Speciale Oradea, un comisar şef de poliție în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.Î.V.) Bihor, din cadrul Instituției Prefectului Bihor, un manager în cadrul Spitalului Municipal Episcop Nicolae Popovici din Beiuş, judeţul Bihor, 25 funcţionari publici. Serviciul Teritorial Suceava a trimis în njudecată 129 inculpați, dintre care cinci inculpați cu funcții publice de conducere (3 primari comună, 2 manageri spital) și alți 21 inculpați (5 consilieri garda forestieră; 5 comisari garda de mediu, 2 consilieri agenția de protecția mediului, administrator public comuna, 8 asistenți medicali generaliști); 63 alte ocupații (din care 3 fermieri, 3 pădurari, un economist, 13 reprezentanți/administratori societăți comerciale) și 29 fără ocupație Serviciul Teritorial Iași a instituit sechestre asigurătorii asupra unor sume de bani, conturi, părţi sociale totalizând  2.312.739 lei. Cel din Galați (cu cinci procurori) a dispus măsuri asiguratorii în valoare de 3.267.575 lei, pentru repararea pagubei, respectiv 416.725 lei pentru confiscare specială.   La Serviciul Teritorial Iași au fost emise, în 2025, 3 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați persoane fizice, din care o persoană fizică aflat sub o măsură preventivă (arest preventiv), comparativ cu anul 2024, când au fost emise  9 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 42 inculpaţi (41 persoane fizice şi o persoană juridică), din care 6 persoane fizice aflate sub o măsură preventivă (arest preventiv, arest la domiciliu şi control judiciar). La Oradea, în cursul anului 2025 prin rechizitorii și acorduri de recunoaştere a vinovăției au fost soluționate 28 cauze (4 rechizitorii și 24 acorduri de recunoaștere a vinovăției), și au fost trimiși în judecată 30 de inculpați.  Însă raportul DNA consemnează: „potrivit aprecierii procurorului-șef serviciu, activitatea desfășurată de Serviciul Teritorial Iași în anul 2025 a fost una bună”. 

Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă

Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT, dinspre ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu: Marius Voineag și Alex Florența sunt reciclați în pozițiile de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv procuror-şef adjunct ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Șefa Parchetului General ar urma să fie o modestă șefă a DNA Iași, Cristina Chiriac, despre care DeFapt.ro a scris că are un inexplicabil cont de un milion de euro, care i-a apărut în declarația de avere din 2024.  Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Ea a devenit celebră pentru că în anul 2017 a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă. Dosarul a fost redeschis în anul 2019 și a dus la condamnarea episcopului la opt ani de închisoare. Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT La conducerea DNA pare a fi propunerea cea mai rezonabilă: Viorel Cerbu, acum interimar al şefului DNA. Acesta  fost, între 2007 şi 2012, adjunctul procurorului Lucian Papici la Secţia I-a de Combatere a Corupţiei din DNA. Potrivit G4Media, „la DNA, procurorul Cerbu s-a specializat în anchetele cu magistraţi. A instrumentat, de exemplu, dosarul judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la 7, respectiv 6 ani de detenţie, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. A instrumentat şi dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Corina Corbu (devenită ulterior şefa ÎCCJ), soldat cu achitare după ce judecătorii au eliminat mai multe probe”.  Pentru șefia DNA, ministrul Justiției, Radu Marinescu, l-a propus pe Codrin Horaţiu Miron. El este acum șeful DIICOT Timișoara. La interviul dat în fața comisiei ministerului Justiției, el spunea: „Portul Constanţa este un hub important. Reprezintă principala poartă de intrare a drogurilor în România. Este lăudabil că s-a înfiinţat acel birou antidrog în Serviciul Teritorial Constanţa şi rezultatele chiar au fost remarcabile, dar cred că nu am făcut suficient în acest moment. Opinez că este necesară închiderea acestui coridor naţional prin instituirea unei bariere şi în partea de vest a României care să împiedice ieşirea drogurilor de pe teritoriul naţional sau după caz intrarea lor pe teritoriul naţional şi cred că ar fi oportună înfiinţarea unui birou antidrog şi în cadrul Serviciului Teritorial Timişoara, având în vedere fluxul major de droguri care intră şi ies din ţară prin partea de vest a României”. 

Cine este pesedistul care a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Cine este pesedistul care a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan

Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: în februarie 2017, cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea, ieșiți în stradă împotriva ordonanței 13, emisă de guvernul Grindeanu. Fiica sa, care a lucrat la primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea, scria pe Facebook despre cei care protestau împotriva OG 13/2017: “Dacă tot ieșiți ca oile în Piața Victoriei, cu toate că nu-mi pasă câtuși de puțin de urletele voastre prost informate, îmi pasă de ce văd că lăsați în urmă! Nu e de mirare că ieșiți ca în junglă, sunteți un haos desăvârșit! Mi-e scârbă“.  Citește și: EXCLUSIV După articolul DeFapt.ro despre navele IGSU noi nefolosite, MAI susține că a găsit soluția: va transfera comandanți de la Poliția de Frontieră În 2017, și soția sa era bugetară, lucrând la Consiliul Județean Dâmbovița.  Adrian Țuțuianu a spus azi că a fost sesizat parchetul în legătură cu finanțarea campaniei electorale a lui Nicușor Dan. Însă el a subliniat faptul că șeful statului are imunitate. Sesizarea este însă din aprilie 2025, a arătat Țuțuianu.  Cine este pesedistul care a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan La 6 februarie 2017, Adrian Țuțuianu cerea SRI să spună dacă mulținaționalele s-au implicat în proteste. „Există anumite informații, și am să vă dau un detaliu, poate ne înțelegem juridic: dacă o firmă folosește bunurile, capitalul propriu pentru a sprijini anumite activități, legea 31/1990 spune că este infracțiune. Folosirea creditului sau bunurilor societății în scopul propriu sau unei alte persoane. Este o discuție de făcut și trebuie analizată. Al doilea lucru, pe mine mă interesează din punctul de vedere al securității naționale. Există un articol 11 în legea securității naționale care prevede foarte clar că atunci când se urmărește înlocuirea puterii de stat prin mijloace violente și așa mai departe, problema este una de securitate națională”, spunea Țuțuianu, la acel moment parlamentar și președinte al comisiei de control a SRI.  Țuțuianu a fost de cel puțin două ori sub ancheta SRI, dar a scăpat de fiecare dată fără să ajungă să fie pus sub acuzare.  De exemplu, site-ul Vice scrie că, potrivit procurorilor DNA, denunțătorul deputatului PSD Ion Stan, Nicușor Dima, a plătit atunci pentru deputat 155 de mii de găleți care au fost împărțite în campania electorală din 2009, totul în schimbul unor contracte cu statul. Și, potrivit stenogramelor făcute publice în martie 2013, de pe urma acestei tranzacții ar fi beneficiat și Țuțuianu, care-n trecut fusese avocatul lui Dima. A fost ministru al Apărării în guvernul Tudose, timp de circa două luni. 

Șeful DNA vrea mai multe acorduri de vinovăție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Șeful DNA și o candidată la șefia Parchetului General vor mai multe acorduri de vinovăție

Actualul șef al DNA, Marius Voineag, și Cristina Chiriac, candidată la funcția de procuror general al României, au pledat pentru utilizarea mai frecventă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Cei doi au susținut, în cadrul interviurilor susținute la Ministerul Justiției, că acest instrument procedural poate crește eficiența actului de justiție și poate reduce numărul mare de dosare aflate în lucru. Marius Voineag: Justiția nu trebuie evaluată doar prin statistici Marius Voineag, care candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general, a explicat că reticența unor procurori față de acordurile de recunoaștere a vinovăției este legată de o cultură profesională orientată excesiv spre numărul de rechizitorii întocmite anual. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Potrivit acestuia, eficiența justiției nu ar trebui măsurată doar prin statistici, ci prin capacitatea sistemului de a soluționa dosarele rapid și eficient. Voineag a subliniat că întocmirea de rechizitorii în cauze simple poate prelungi procedurile și genera costuri suplimentare pentru stat și cetățeni. El a afirmat că procurorii tineri trebuie încurajați să utilizeze acest instrument de „justiție negociată”, considerat legal și util pentru accelerarea soluționării cauzelor penale. Cristina Chiriac: Acordurile pot reduce stocul de dosare Cristina Chiriac, șefa DNA Iași și candidat la funcția de procuror general, a susținut că prioritizarea dosarelor și folosirea acordurilor de recunoaștere a vinovăției pot contribui la reducerea stocului mare de cauze aflate la nivelul Ministerului Public. Ea a explicat că ar trebui analizate cu prioritate dosarele aproape finalizate și cele care nu necesită un probatoriu complex, pentru a fi soluționate mai rapid și a evita acumularea suplimentară de dosare. Chiriac a precizat că a utilizat frecvent acest instrument în structura pe care a condus-o și îl consideră o soluție eficientă pentru accelerarea procedurilor. Instrument subutilizat la parchetele din teritoriu Întrebată despre aplicarea acordurilor în parchetele locale, inclusiv pentru infracțiuni precum cele rutiere, furtul sau infracțiunile contra patrimoniului, Cristina Chiriac a afirmat că instrumentul este folosit prea rar. În opinia sa, unii procurori preferă întocmirea rechizitoriilor deoarece nu sunt suficient informati despre avantajele acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Ea a sugerat realizarea unor analize ale practicii judiciare pentru a demonstra eficiența acestui mecanism, inclusiv în raport cu limitele de pedeapsă care pot fi negociate în faza de urmărire penală. Potrivit candidatei, folosirea acordurilor presupune rapiditate, eficiență și poate contribui la degrevarea instanțelor. Relația Ministerului Public cu presa În cadrul interviului, Cristina Chiriac a abordat și tema comunicării cu mass-media. Ea a subliniat că relația trebuie gestionată în limite legale și cu respectarea drepturilor fundamentale, dar și cu o comunicare clară privind competențele Ministerului Public. Candidata a afirmat că este necesară o reacție fermă în cazul infracțiunilor care generează îngrijorare publică, precum și explicarea rolului instituției, astfel încât opinia publică să înțeleagă limitele intervenției procurorilor. Cristina Chiriac, care conduce DNA Iași, candidează pentru funcția de procuror general al României.

O candidată la șefia DNA, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

O candidată la șefia Parchetului, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro

O candidată la șefia Parchetului General, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro, care i-a apărut în declarația de avere din 2024. Ea și soțul ei, judecător la Curtea de Apel Iași, au, chiar și fără acest cont, o avere consistentă: multiple terenuri în municipiul Vaslui, două case și două apartamente și alți circa 460.000 de lei în conturi și fonduri de investiții. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Chiriac este acum șefa DNA Iași. Ea a devenit celebră pentru că în anul 2017 a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă. Dosarul a fost redeschis în anul 2019 și a dus la condamnarea episcopului la opt ani de închisoare. O comisie a ministerului Justiției i-a luat azi un interviu, în calitate de candidată la șefia DNA. „Impresia după vizionarea interviului la care a participat doamna procuror Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general al PICCJ a fost una deplorabilă. A citit prezentarea de pe foaie, a avut numeroase poticneli și nu a răspuns convingător la unele întrebări”, a comentat fostul ministru al Justiției, Stelian Ion.  O candidată la șefia DNA, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro Contul de 1.000.270 de euro, deschis la Banca Transilvania, apare în declarația de avere din iunie 2024 - ultima care a fost publicată. În declarațiile de avere din 2022 și 2023, contul nu figurează, deși Chiriac declară că este deschis din 2022. Nu există nici o explicație pentru suma uriașă: ea nu figurează ca „moștenire” și nici nu apar bunuri înstrăinate în declarațiile de avere din 2022, 2023 și 2024. Ziarul de Iași scrie că a sunat-o pentru a explica acest uriaș cont bancar, dar Chiriac nu a răspuns.  În anul fiscal 2023, ea a câștigat de la DNA 304.458 lei, iar soțul ei, judecător, 287.795 de lei. Familia are credite de peste 800.000 de lei la Banca Transilvania. 

Mircea Marian
Opinii

De ce nu iese PSD de la guvernare, dacă Bolojan e un premier atât de slab?

Răspuns scurt: fiindcă n-ar mai putea să fure așa de bine ca acum.  Azi, dacă ar dori, PSD ar putea ieși de la guvernare. Ba chiar ar putea da jos guvernul Bolojan, fiindcă schimbarea componenței politice obligă noul Executiv să ceară un vot de reconfirmare, în Parlament.  Deci, de ce nu pleacă PSD? Fiindcă este într-o situație aproape ideală: PSD păstrează controlul asupra a diferitelor surse de bani exact ca în regimul Ciolacu, dar se poate disocia de guvernare. Îl înjură pe Bolojan și continuă să facă bani. Cel mai bun exemplu este modul în care PSD și-a pus clientela la companiile din Transporturi. Premierul Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu nu par că, deocamdată, ar dori să-i deranjeze, deși s-au făcut numiri scandaloase. Prin Secretariatul General al Guvernului, condus de evazionistul Radu Oprea, PSD are pe mână și RAAPS, Transgaz și Transelectrica.  Ce s-ar întâmpla dacă PSD ar ieși din acest guvern și ar vrea să facă altul, cu Thuma, cu AUR, cu Ponta, cu cine găsește? ar ajunge la mâna lui Nicușor Dan, care le-ar putea cere să-i voteze oamenii la SRI și SIE, în schimbul nominalizării premierului dorit de PSD et. co.  o combinație cu AUR este riscantă În sfârșit, PSD ar pierde, fie și pentru 2-3-4 săptămâni, controlul asupra ministerului Justiției, exact când se numesc șefii Parchetelor. Putem ușor să ne imaginăm un scenariu în care Bolojan preia, interimar, conducerea Justiției și-i desemnează exact pe cei de care PSD se teme cel mai mult.  Pe scurt, PSD latră tare, dar nu pleacă. Eu cred că premierul Bolojan ar trebui nu să le răspundă atacurilor, ci să ia acele decizii pe care PSD le blochează de luni întregi. Ce o să facă Grindeanu și Olguța Vasilescu? Vor striga tare și atât. 

Șefa DNA Iași vizează Parchetul General (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefa uneia din cele mai slabe structuri DNA din țară vrea să fie procuror general

Șefa uneia dintre cele mai slabe structuri teritoriale ale DNA, Cristina Chiriac, aspiră la funcția de procuror general, într-o competiție în care președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă între un magistrat vocal și reformist, precum Bogdan-Ciprian Pîrlog, și un candidat aproape necunoscut la nivel național. Șefa DNA Iași vizează Parchetul General Deși DNA Iași a instrumentat dosare importante sub conducerea sa, inclusiv împotriva unor nume grele din administrația locală și centrală, activitatea structurii s-a situat constant la un nivel mediu comparativ cu celelalte servicii teritoriale. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” În 2022, DNA Iași a ocupat locul șase din 14 la nivel național, cu 22 de rechizitorii și 38 de inculpați, majoritatea dosarelor fiind însă începute în anii anteriori. În contrast, DNA Oradea a condus clasamentul cu 51 de rechizitorii și 56 de inculpați, evidențiind diferențele de performanță dintre structurile anticorupție din țară. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră