Un judecător a vrut să-l scape pe Călin Georgescu de procesul pentru propagandă legionară
Un complet de judecată din cadrul Tribunalul București a respins, luni, contestația formulată de avocații fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și a decis începerea judecării pe fond în dosarul în care acesta este acuzat de propagandă legionară. Decizia este definitivă. Divergență judiciară în dosarul Georgescu Cauza se afla în procedura de cameră preliminară, iar la data de 9 decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 București a stabilit că dosarul poate fi judecat pe fond, după ce un magistrat a constatat legalitatea probelor administrate de procurori. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Apărarea lui Călin Georgescu a contestat această decizie, solicitând retrimiterea dosarului la Parchetul General. Inițial, cei doi judecători ai completului nu au ajuns la un acord asupra soluției, fiind necesară constituirea unui complet de divergență, prin includerea unui al treilea magistrat. Acesta a înclinat balanța în favoarea respingerii contestației și a menținerii deciziei de începere a judecății pe fond. Instanța a mai dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 400 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Trimis în judecată sub control judiciar Călin Georgescu a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025, sub măsura controlului judiciar, fiind acuzat de: promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității și crime de război; promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Acuzațiile procurorilor: ideologie legionară și lider autoritar Potrivit rechizitoriului, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inculpatul ar fi promovat în mod repetat, prin diverse mijloace publice, idei și doctrine fasciste și legionare, între care: mobilizarea în masă a națiunii pentru „renaștere” și „regenerare” printr-un proces de tip palingeneză și crearea „omului nou”, sub un discurs mistic creștin-ortodox; necesitatea apariției unui lider carismatic, autoritar și predestinat; glorificarea excesivă a trecutului istoric, prin contrast cu prezentul descris ca fiind unul al decăderii și al victimizării naționale; ultranaționalismul populist cu nucleu mitic creștin. Cultul figurilor condamnate pentru crime de război Procurorii susțin că Georgescu ar fi promovat cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, prezentându-l drept erou național. De asemenea, acesta ar fi reprodus discursuri, gesturi și chiar salutul legionar în cadrul unui miting desfășurat în Piața Universității din București, la 2 octombrie 2021, în contextul protestelor față de restricțiile pandemice. Legături ideologice și tentative de „normalizare” a legionarismului În actul de acuzare se arată că, prin interviuri, declarații publice și postări online, inculpatul ar fi manifestat consecvență ideologică pro-legionară și ar fi încercat să producă o schimbare de percepție istorică asupra Mișcării Legionare, în vederea normalizării și revitalizării acesteia. În acest context, procurorii menționează afirmații elogioase la adresa unor figuri istorice asociate ideologiei legionare, precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Moța.
