duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: diicot

87 articole
Eveniment

Reprezentanți Gazprom, suspectați de spionaj economic

Reprezentanți Gazprom, suspectați de spionaj economic. Opt persoane au fost conduse la audieri în urma percheziţiilor efectuate luni în Bucureşti şi Timişoara într-un dosar privind divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi transferul neautorizat de date informatice. Nouă percheziții, documente ridicate Potrivit unui comunicat transmis de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), procurorii Serviciul Teritorial Timişoara împreună cu DCCO şi BCCO Timişoara au efectuat nouă percheziţii în Bucureşti şi Timişoara, parte din acestea la sediul şi punctele de lucru ale unei companii multinaţionale. În urma percheziţiilor au fost ridicate mai multe documente şi medii de stocare a datelor, opt persoane fiind conduse la DIICOT pentru audieri, precizează sursa citată. Cu privire la patru dintre persoanele conduse la audieri (cetăţeni străini şi români), acuzaţiile vizează infracţiunile de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi transfer neautorizat de date informatice. Reprezentanți Gazprom, suspectați de spionaj economic Procurorii spun că, în calitate angajaţi ai unei filiale a unei companii multinaţionale, aceştia au eludat normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului, respectiv procedurile impuse de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi au transmis date nedestinate publicităţii privind fondul de resurse (rezerve minerale) din România către firma din acelaşi consorţiu din Serbia. Cercetările sunt continuate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Procurorii DIICOT au descins, luni, în mai multe locaţii din Timişoara şi Bucureşti aparţinând firmei NIS Petrol, controlată de compania rusească Gazprom Neft, în cadrul unei anchete penale ce vizează transmiterea ilegală de date informatice şi secrete de serviciu, au declarat surse judiciare pentru Agerpres. Potrivit acestora, percheziţiile au loc la sediul companiei NIS Petrol din Timişoara, puncte de lucru, dar şi locuinţele unor angajaţi.

Reprezentanți Gazprom, suspectați de spionaj economic (sursa: pressalert.ro)
DIICOT Iaşi lovit în plex de o gafă minoră (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

DIICOT Iaşi, lovit în plex de o gafă minoră

Într-unul dintre cele mai „grele” dosare de trafic de droguri din ultimii ani, procurorii DIICOT se află în pragul înfrângerii. Zeci de mărturii şi 10 volume de interceptări telefonice, procese verbale de constatare, autorizaţii de supraveghere tehnică şi rapoarte operative au conturat imaginea uneia dintre cele mai active organizaţii de trafic de droguri din Iaşi. Procurorii au vânat nu traficanţi mărunţi de ceaiuri îmbibate cu substanţe halucinogene, ci chiar pe capii traficului local de heroină. DIICOT Iaşi, lovit în plex de o gafă minoră O grupare organizată aproape perfect, cu un stil de lucru aproape infailibil, ce părea a o pune la adăpost de orice investigaţie, a fost adusă la începutul acestui an în faţa justiţiei. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist A fost suficientă însă o greşeală minoră de procedură, speculată cu abilitate de avocatul traficanţilor, pentru ca dosarul să fie aproape desfiinţat: declaraţiile aproape tuturor martorilor au fost anulate şi excluse din rechizitoriu. Procurorii DIICOT urmează să decidă dacă încearcă să meargă mai departe cu ce a rămas din rechizitoriu sau îşi cer dosarul înapoi, pentru a lua ancheta de la capăt. Continuarea, în Ziarul de Iași.

27 de copii din grija statului sunt traficati anual. Sursa: unsplash.com
Eveniment

27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual

27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual în România, în medie, conform datelor oficiale. Rapoartele internaționale și activiștii atrag atenția că numărul victimelor din rândul minorilor este mult mai mare. În ultimele șapte luni, au fost sesizate la poliție, de către direcțiile județene de protecție a copilului, 122 de cazuri de suspiciune de trafic de persoane, adică de 4,5 ori mai multe cazuri decât media ultimilor cinci ani. 27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual, în medie. Identificarea victimelor, tot mai grea Autoritățile nu se înghesuie să explice numărul mic, dar constant, de copii instituționalizați care ajung în rețelele de trafic: Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) ne explică doar că sunt copii vulnerabili și că există o cooperare mai strânsă între direcțiile de protecție a copilului și polițiști. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDCA) ne îndeamnă să privim situația prin prisma numărului de cazuri de trafic la numărul total de copii din centre: adică 0,05% în 2020, chiar în scădere față de 2019. În timp ce ANITP pune numărul mai mic de cazuri pe seama scăderii traficului, pe fondul pandemiei, Interpol atrage atenția că ultimii doi ani nu au dus decât la sporirea dificultății de a identifica victimele. Citește și: Refugiații ucraineni, „vânați” de traficanți de persoane. Interpol a trimis o echipă în Moldova Guvernul, prin Mădălina Turza, consiliera premierului, care coordonează activitatea Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei Naționale Antitrafic, și Ministerul Familiei nu ne-au răspuns la întrebări până la publicarea acestui text. Iana Matei, care salvează din 1999 copii victime ale traficului și gestionează singurul centru licențiat din România care oferă servicii minorilor victime, atrage atenția că, pentru a opri rețelele de trafic, este urgent să investim în educația copiilor, mai ales a celor vulnerabili, iar autoritățile trebuie să învețe să coopereze cu ONG-urile care au expertiză în domeniu, în loc să continue să pretindă că România are sub control fenomenul. Copilărie mutilată: fete de 13 și 16 ani, din grija statului, traficate pe 2.500 de lei la Vaslui În timp ce citiți aceste rânduri, două fete de 13 și 16 ani din Sectorul 4 al Capitalei, aflate în grija statului, se confruntă cu trauma de a fi fost vândute pe 2.500 de lei unor bărbați din Vaslui. Cea mică, Maria*, care povestește doar despre traumele celei mari, *Ioana, a început să se automutileze pe brațe. Ioana a fost agresată fizic și sexual, iar Maria a fost bătută și a fost pe punctul de a fi violată. Poliția a început să se miște abia după ce Vișinel Bălan, pe atunci activist pentru drepturile copilului, acum vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), a postat despre caz pe Facebook, ne-au declarat surse din cadrul sistemului de protecție a copilului. De altfel, postarea lui Vișinel Bălan (aici: https://bit.ly/3w2AIrf) , activist care a crescut, la rândul său, în sistemul de stat și care a scos la iveală numeroase abuzuri îndurate de copiii din grija publică, a fost scrisă în 21 februarie. În 22 februarie, a fost recuperată Ioana, conform răspunsului pe care l-am primit de la Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui. Poliția Vaslui explica Protecției Copilului că o copilă fugită vrea să rămână cu agresorul. Polițiștii o întrebaseră asta chiar în prezența bărbatului Din două documente consultate de PressHUB, Poliția din Vaslui a transmis Direcției pentru Protecția Copilului Sector 4 că Ioana, găsită într-un sat din județul Vaslui, a fost întrebată în prezența posibilului traficant dacă vrea să se întoarcă cu poliția în centru. Fata le-ar fi spus polițiștilor că „nu a fost victima vreunei infracțiuni și nu dorește să fie reintegrată în sistemul de asistență socială, motivând că de fiecare dată va urmări să fugă din orice centru unde va fi condusă de către organele abilitate”. În cele din urmă, copila a fost recuperată de poliție după un scandal între angajați ai DGASPC Sector 4 și Inspectoratul de Poliție Vaslui, conform relatărilor oferite de sursele noastre. Într-un răspuns la o solicitare a noastră, Inspectoratul Județean de Poliție (IPJ) Vaslui ne-a transmis că fata a fost depistată în 22 februarie într-un oraș din Vaslui și a fost predată DGASPC Sector 4. Am revenit cu întrebări către IPJ Vaslui privind modul în care a fost găsită Ioana, am cerut date și despre recuperarea Mariei, dar și informații despre potențialii agresori. Nu am primit răspunsul IPJ Vaslui până la publicarea acestui text. Vândute pe 2.500 de lei. Copila de 16 ani a rămas însărcinată Maria, de 13 ani, și Ioana, de 16 ani, au fugit dintr-un centru din Sectorul 4 al Capitalei în luna ianuarie. Prima oară, la Ploiești, la un bărbat pe care Ioana îl cunoscuse cu câteva ore înainte pe Facebook. De acolo, bărbatul le-a plătit celor două fete un taxi până într-un sat din Vaslui. 1.200 de lei, ne-au povestit surse din sistemul de protecție a copilului. Ele au ajuns împreună în acel sat, iar acolo o perioadă au stat în case diferite. Direcția le-a anunțat dispariția la Poliție, care însă nu a făcut nimic câteva săptămâni, acuză sursele noastre. Părintele uneia dintre copile a găsit, pe conturile sociale ale fetei, imagini cu mașina unui bărbat și cu casa unde s-ar fi aflat fata, pe care le-a trimis la DGASPC, care le-a trimis la Poliție. L-am contactat pe părintele fetei, care însă nu a răspuns nici la apelurile, nici la mesajele reporterului. „Aveam nume, aveam contul de Facebook al celui unde ar putea fi, într-un final, au găsit-o pe cea mică după vreo lună, deși au primit datele din prima săptămână”, ne-au declarat sursele. Citește și: Drama din Shanghai: zeci de mii de persoane carantinate în condiții de pușcărie, copiii separați de părinți, animalele de casă – ucise, foamete și revolte După ce Maria a ajuns la București, nu a vorbit despre experiența ei, ci doar despre a Ioanei, despre care le-a povestit lucrătorilor sociali că „făcea sex cu ăia”. Aceste surse ne-au mai povestit că polițiștii din Capitală au refuzat să ducă fetița la Institutul de Medicină Legală pentru o examinare, în condițiile în care Direcția nu mai poate cere acest lucru. „Ea nu ne-a spus că a fost abuzată, povestea doar despre cealaltă, că a făcut sex toată noaptea și că țipa”, apoi Maria a fost mutată în altă casă, ne-au spus sursele. Odată întoarsă la București, copila a început să se automutileze. Ioana, despre care IPJ Vaslui ne-a comunicat că a fost recuperată în 22 februarie, după ce, în ianuarie, Poliția Vaslui explica Direcției că stă în satul din Vaslui din proprie voință, a povestit, după o perioadă de la întoarcerea în București, că a fost bătută, forțată să întrețină relații sexuale și că a fost vândută, pe 2.500 de lei, mai multor bărbați. Ea a rămas însărcinată, iar la întoarcerea în București a făcut întrerupere de sarcină. „Te îngrozești: a fost vândută la trei-patru bărbați pe 2.500 de lei, a fost bătută, obligată, amenințată ca să întrețină relații sexuale”, ne-au povestit sursele. Ioana a decis, în cele din urmă, încurajată de oameni care luptă pentru ea, să vorbească cu autoritățile despre ce a pățit. În cele din urmă, și Maria, recent audiată la DIICOT în același dosar, a povestit că a fost bătută și pe punctul de a fi violată. Ioana, despre care IPJ Vaslui ne-a comunicat că a fost recuperată în 22 februarie, după ce, în ianuarie, Poliția Vaslui explica Direcției că stă în satul din Vaslui din proprie voință, a povestit, după o perioadă de la întoarcerea în București, că a fost bătută, forțată să întrețină relații sexuale și că a fost vândută, pe 2.500 de lei, mai multor bărbați. Ea a rămas însărcinată, iar la întoarcerea în București a făcut întrerupere de sarcină. „Te îngrozești: a fost vândută la trei-patru bărbați pe 2.500 de lei, a fost bătută, obligată, amenințată ca să întrețină relații sexuale”, ne-au povestit sursele. Ioana a decis, în cele din urmă, încurajată de oameni care luptă pentru ea, să vorbească cu autoritățile despre ce a pățit. În cele din urmă, și Maria, recent audiată la DIICOT în același dosar, a povestit că a fost bătută și pe punctul de a fi violată. Citește și: Reportaj devastator în Sunday Times: „Cadavrele mutilate ale copiilor printre ororile lăsate de ruși în urma lor” Crimele care schilodesc sufletul Cele două fete au fugit la Vaslui de două ori. A treia oară, fetele ar putea ajunge în Germania sau în Marea Britanie. Chiar ele le-au povestit lucrătorilor sociali că acolo plănuiseră să plece cu bărbatul găsit de Ioana pe Facebook. De ce se întorc victimele la agresor? Ioana și Maria au copilării triste, cu părinți pe care nu s-au putut baza. Au probleme de atașament, au crescut în medii cu abuz fizic. Normalitatea lor a fost ce au trăit cu bărbații din Vaslui, au explicat sursele. „Ele așa sunt obișnuite, asta este una dintre luptele noastre cu copiii instituționalizați, ele au o normalitate mult diferită de a noastră”, au adăugat acestea. Ioana a crescut într-un mediu violent și are mari probleme emoționale, spun sursele noastre. Din ce le-a povestit lucrătorilor sociali, Ioana a fost părăsită de mamă când avea doi ani, din cauza violenței tatălui, și a fost crescută mai mult de rudele acestuia. Maria a fost părăsită de mama ei, într-o noapte de Revelion, acasă la o mătușă. Nu s-a mai întors niciodată. Mătușa a murit în urmă cu un an, iar fetița a ajuns în sistemul de protecție. La un moment dat, mama a căutat-o, dar ea și-a refăcut deja viața în Italia, iar loc pentru Maria nu mai este. „Ele au fost private atât de mult de afecțiune, de afecțiune maternă, încât, atunci când cineva le acordă atenție – nici nu trebuie să le ofere prea multă – mediul instituțional nu este un mediu care are foarte multe de oferit, sunt puțini oameni empatici și dedicați care își fac treaba cum trebuie, v-o spun eu, un om al sistemului. Când toată viața ai fost deprivat emoțional, nimeni nu s-a uitat la tine și primești atenție de la un bărbat, în special în perioada adolescenței … ”, au continuat cu explicațiile sursele noastre. Dincolo de faptul că fetele încă nu s-au maturizat, au un istoric de viață dificil, la care se adaugă „instituții care nu-și fac treaba și, în plus, nu avem servicii reale pentru acești copii. Ei (traficanții, n.r.) știu exact unde să creeze atașamente: Maria avea poze într-o casă extrem de luxoasă. Ea nu a văzut așa ceva în viața ei. Dacă i-a dat și mâncare, i-a cumpărat haine și un parfum și i-a dat și un pic de atenție, ea este impresionată. Ei (traficanții) asta urmăresc: întâi să le impresioneze, să creeze un atașament, apoi să le manipuleze și să le exploateze”, rezumă sursele noastre rețeta prin care copiii din sistem ajung în mâinile traficanților. „Acestea sunt crime. Schilodesc oameni. Schilodesc suflete. Nu poți să închizi ochii la așa ceva”, continuă sursele. Protecția Copilului Sector 4 confirmă doar că a sesizat DIICOT. Nu dă date despre caz, spunând că se încalcă GDPR-ul Am cerut informații despre acest caz, în baza Legii 544/2001, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4. DGASPC a refuzat să ofere informații despre caz, spunând că oferirea acestora ar încălca GDPR-ul. DGASPC ne-a transmis doar că a sesizat DIICOT cu privire la un posibil caz de trafic de persoane și că le oferă copiilor instituționalizați informații despre trafic, dar și consiliere psihologică: „În cazul în care reprezentanții instituției noastre identifică un copil aflat într-o situație de risc, se iau toate măsurile legale care se impun, în colaborare cu instituțiile statului”. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) ne-a transmis că speră că „demersurile începute de organele de cercetare penală vor fi finalizate cu celeritate”. ANPDCA ne-a mai transmis și că a fost informată despre caz de către DGASPC Sector 4 și că „cercetările organelor de poliție se află în desfășurare”. DIICOT a deschis dosar penal pentru trafic de minori DIICOT ne-a comunicat, la o primă solicitare privind cazul, că a deschis un dosar penal având ca obiect comiterea infracțiunii de trafic de minori, iar „urmărirea penală (etapa in rem) nefiind finalizată până la acest moment” (21 martie a.c., n.r.). Din informațiile reporterului, la DIICOT a fost audiată doar Ioana. Am revenit cu o solicitare la DIICOT în 30 martie a.c., întrebând dacă a fost audiată și Maria, dacă s-a început urmărirea penală față de vreo persoană și, dacă da, câte persoane sunt vizate în dosar. Maria a fost audiată în 14 aprilie, ne-a transmis DIICOT, care a reiterat că etapa in rem nu a fost finalizată până la acest moment, iar martori încă nu au fost audiați în acest caz. „Cum să nu fie copiii tentați să facă lucruri? ” Deprivați de afecțiune, copiii instituționalizați se confruntă și cu o lipsă a banilor, care îi împinge, de multe ori, spre prostituție sau furt, ne explică sursele din sistem. Copiii instituționalizați primesc doar 28 de lei pe lună bani de buzunar. Prea puțini ca să-și permită să mănânce o merdenea și să bea un suc mai mult de două ori pe lună sau să iasă o dată la un fast-food, să mănânce un burger cu cartofi prăjiți, așa cum fac copiii din familiile tipice. „Cum să nu fie tentați să facă lucruri? Le sunt asigurate trei mese pe zi, dar și noi avem acasă mâncare și poate poftim la ceva. Și ei sunt la fel ca noi”. Sursele noastre ne relatează cazuri în care fete cu măsură de protecție au ajuns să se prostitueze pentru lucruri. Un alt băiat cu măsură de protecție fură din magazine. Și-a justificat gestul prin faptul că și-a făcut o prietenă și nu are bani să o scoată la un suc. „Dacă vrem să aruncăm piatra, o putem arunca. Dar, dacă ne punem în locul lor, când pleacă cu o pungă de un leu când se mută de colo-colo, acelea fiind toate amintirile tale, când nu-i pasă nimănui în mod real de tine, când nu ai un loc căruia să-i spui «acasă», n-ai mamă, n-ai tată, mă întreb: ce-ți mai rămâne?”. În 13 aprilie, Guvernul Ciucă a anunțat că suma lunară primită de copiii instituționalizați pentru nevoi personale va crește de la 28 de lei la 150 de lei, prin programul „Sprijin pentru România”. Nu există încă un termen clar când va intra în vigoare măsura. *Maria și *Ioana nu sunt numele reale ale celor două copile. Am decis să protejăm și identitatea surselor din cadrul sistemului de protecție a copilului, care și-ar putea pierde locul de muncă pentru că ne-au relatat despre acest caz. Cifre neverosimile pentru copiii traficați din centre: o medie de 27 pe an 27 de copii cu măsură de protecție sunt traficați, în medie, în fiecare an, arată datele furnizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), la solicitarea reporterului. Datele par neverosimile, în contextul în care ANITP-ului i se reproșează, în rapoarte internaționale, că sunt discrepanțe în raportări, din cauză că agenția nu include constant în statistici și victimele identificate peste granițe și care, ulterior, sunt repatriate în țară. Pe de altă parte, ANITP spune că nu le sunt aduse în atenție cazurile victimelor repatriate, se menționează în raportul GRETA (Grupul de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane al Consiliului Europei) din iunie 2021. Conform datelor ANITP, în România au fost traficați, în 2016, 26 de copii din sistem, din cele 756 de victime identificate, în 2017 – 27 de copii instituționalizați, din cele 662 de victime, în 2018 – 27 de copii instituționalizați din 497 de victime, în 2019 – 43 de copii cu măsură de protecție (dintre care zece cetățeni străini) din 698 de victime, în 2020 – 22 de copii instituționalizați, din 596 de victime. Raportul de evaluare, aici. În cel mai recent raport al ANITP, publicat în 2021 și care prezintă situația traficului din 2020, se menționează că aproape jumătate din victimele identificate în 2020 sunt minori: 255 de copii din 596 de victime, dar și că, pe fondul pandemiei, a scăzut traficul de ființe umane. Interpol este de altă părere: într-o informare din iunie 2020, a atras atenția că „pandemia de coronavirus a împins victimele traficului de ființe umane și mai departe de a fi identificate și ajutate”. Datele Interpol, aici. Mai mult, Organizația Națiunilor Unite precizează că numărul real al victimelor traficului de ființe umane dintr-o țară este cu cel puțin 50 la sută mai mare față de numărul raportat oficial, iar șansele ca o victimă minoră să fie identificate sunt semnificativ mai mici decât în cazul unui adult. Totodată, Comisia Europeană anunța, în 2020, că România ocupa primul loc în topul statelor UE ca sursă a victimelor traficului de persoane. Citește continuarea textului pe presshub.ro. Articol apărut pe PressHUB.ro, în cadrul proiectului STOP AT, finanțat de administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene.

Ancheta DIICOT pentru viol și trafic de persoane (sursa: Pixabay)
Eveniment

Ancheta DIICOT pentru viol și trafic de persoane

Ancheta DIICOT pentru viol și trafic de persoane. DIICOT a anunţat marţi că a extins urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane şi viol, în cazul tinerei cu cetăţenie americană, sechestrată într-un imobil din oraşul Voluntari. "La data de 11.04.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a dispus declinarea în favoarea DIICOT - Structura Centrală într-o cauză în care se efectuau cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal. La data de 11.04.2022, procurorii DIICOT au dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane şi viol. Ancheta DIICOT pentru viol și trafic de persoane În cauză au fost efectuate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea percheziţii domiciliare la două imobile din judeţul Ilfov, fiind ridicate bunuri de interes pentru soluţionarea cauzei. Procurorii DIICOT au audiat în cursul nopţii de 11/12.04.2022 mai mulţi martori în vederea lămuririi situaţiei de fapt. Cercetările sunt continuate de către DIICOT cu sprijinul BCCO Bucureşti, urmărirea penală desfăşurându-se in rem", spune DIICOT într-un comunicat remis marţi, potrivit Agerpres. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus Luni seara, un reprezentant al Biroului de Securitate Diplomatică din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti a sesizat IPJ Ilfov cu privire la faptul că într-un imobil din Voluntari a fost sechestrată o tânără cu cetăţenie americană, în vârstă de 21 de ani. Poliţiştii au descins la imobilul respectiv, unde au găsit tânăra de 21 de ani, dar şi o altă fată româncă. Potrivit unor surse judiciare, imobilul aparţine unor britanici stabiliţi în România, fraţii Tristan şi Andrew Tate, ultimul fiind un fost luptător de kickboxing. Aceştia au fost ridicaţi de poliţişti şi duşi la sediul DIICOT pentru audieri, după care au fost eliberaţi. La momentul descinderilor, tânăra româncă şi-a chemat mama în ajutor. "M-a sunat ea şi mi-a spus şi eu am venit aici. E un copil extraordinar de cuminte, nu mi-a făcut niciodată probleme. Mi-a spus că se duce la un suc cu o fată, dar ea cred că de fapt a venit aici la ăsta. Eu am văzut-o că are figură dubioasă şi nu mi-a plăcut. Din fotografie mi-am dat seama că nu e lucru curat. Cred că de aia a şi racolat-o. Că ăia e d-ăia care racolează. Zice că îl cunoaşte de o lună de zile", le-a spus mama tinerei jurnaliştilor.

Restaurantul milionarilor, scormonit de procurorii DIICOT (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Restaurantul milionarilor, scormonit de procurorii DIICOT

Restaurantul milionarilor, scormonit de procurorii DIICOT. Omul de afaceri a vândut imobilul în 2020 către doi miliardari din afara Iaşiului. Restaurantul milionarilor, scormonit de procurorii DIICOT Vânzarea a fost de bun augur pentru firma lui Zămosteanu: cifra de afaceri s-a triplat (103 mil. lei), iar profitul s-a înzecit (37 mil. lei) în comparaţie cu anul 2019. În dosarul deschis acum trei ani, DIICOT face verificări în cazul unor infracţiuni precum: constituirea unui grup infracţional, delapidare, folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, evaziune fiscală şi spălare de bani. Citește și: VIDEO Vera Lytovchenko, din Harkiv, le cântă oamenilor la vioară în timp ce rușii bombardează orașul: Le cânt să uite de război. Ca prietenii mei să știe că sunt în viață În vara anului 2020, Zămosteanu a fost arestat preventiv în acest dosar, fiind eliberat după două luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Filiera aurului, facturi false, fratele Moroșanu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Filiera aurului, facturi false, fratele Moroșanu

Filiera aurului, facturi false, fratele Moroșanu. În dosarul "Filiera aurului", DIICOT Iaşi a trimis în judecată 25 de persoane fizice şi șase firme, acuzate de constituirea unei grupări infracţionale specializate în evaziune fiscală. Filiera aurului, facturi false, fratele Moroșanu Gruparea ar fi fost iniţiată în 2013 de Cornel Marcu, un om de afaceri din Alba Iulia, soţul unei judecătoare. La baza piramidei grupului se aflau oameni de afaceri din Grajduri şi Lunca Cetăţuii, al căror rol era de a furniza facturi false care să ateste vânzarea unor cantităţi importante de aur. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Metalul preţios cumpărat în fals era vândut ulterior în Italia sau Germania, tranzacţiile intracomunitare având ca urmare diminuarea bazei impozabile de calcul a TVA şi a impozitului pe profit, ca şi solicitarea rambursării de TVA. Continuarea, în Ziarul de Iași.

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul (sursa: mapn.ro)
Investigații

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul. Surse din cadrul Ministerului Apărării au declarat sub protecția anonimatului că unui avion de vânătoare MiG 21 LanceR, în timp ce se rula pe pistă pentru a decola, i s-a oprit brusc motorul. MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul Așa s-a aflat că sunt probleme cu calitatea kerosenului, cum a dezvăluit Defapt.ro în exclusivitate. În urma incidentului de zbor, toate avioanele MiG 21 și elicopterele Puma au fost oprite de zbor. Acesta a fost incidentul care a făcut ca procurorii de la DIICOT Ploiești să deschidă un dosar penal pe numele lui Dan Berendel, patronul firmei Jetfly Hub, dar și pe numele fratelui său, Cristian Angel Berendel, fost administrator al societății. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Procurorul a cerut judecătorilor să-i aresteze preventiv pentru înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și acte de diversiune. Dar judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, i-au atras atenția procurorului că nu a dovedit necesitatea cererii. Mai mult, spun judecătorii, fapta de înșelăciune nu se putea realiza decât cu complicitatea reprezentanților Forțelor Aeriene Române. Avocatul fraților Berendel: Au fost eliminați de pe piață Avocatul Florin Șurghie susține că în spatele acestui dosar s-ar afla și interese companiilor din industrie care voiau să obțină contractul pentru furnizare de kerosen Forțelor Aeriene. "Au fost eliminați de pe piață, drept dovadă a câștigat OMV următoarea licitație. Securitatea e peste tot", a spus avocatul Florin Șurghie. După ce s-a constatat că kerosenul livrat de Dan Berendel este neconform, Forțele Aeriene Române au semnat un contract la data de 1 septembrie 2021, pe o perioadă de două luni, cu OMV Petrom. În baza acestui contract, s-a achiziționat o cantitate de 6.360 tone kerosen, în valoare de 25.498.000 lei. Ceea ce înseamnă că s-a plătit pe tona de kerosen în jur de 4.009 lei. Ulterior, pe 1 noiembrie 2021, s-a semnat un nou contract, tot pe o perioadă de două luni, cu firma Rompetrol Rafinare. De data aceasta, s-a contractat o cantitate de 4.235 tone de kerosen, în valoare de 18.475.000 lei. Prețul pe tona de kerosen a fost de 4.362,5 lei, adică cu 356,5 lei pe tonă mai mult decât prețul plătit la OMV Petrom. Și cu 1.245 lei mai scump decât kerosenul livrat de Jetfly Hub.

MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen (sursa: mapn.ro)
Investigații

MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen

MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen. Dan Berendel, patronul firmei Jetfly Hub și fostul partener de afaceri al lui Sebastian Ghiță și al generalului SRI în rezervă Dan Grigoriu, este anchetat de procurorii DIICOT Ploiești pentru că a vândut kerosen neconform Forțelor Aeriene Române. MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen Carburantul cu probleme a dus la deteriorarea a două avioane MiG 21 LanceR din dotarea Armatei Române. Valoarea pagubei a fost stabilită de procurori la aproximativ 6,5 milioane de euro. Judecătorii au refuzat să îi aresteze preventiv pe frații Berendel pentru că probele procurorilor DIICOT Ploiești nu au fost considerate concludente. Mai mult, judecătorii le-au atras atenția procurorilor că recepția calitativă a carburantului a fost făcută de reprezentanții Forțelor Aeriene Române, fără de care nu se puteau comite infracțiunile. Ministerul Apărării Naționale nu a vrut să răspundă dacă viața piloților români a fost pusă în pericol după ce aeronavele Forțelor Aeriene Române au fost alimentate cu carburantul cumpărat de la firma Jetfly Hub. Contract de 100 de milioane de euro Forțele Aeriene Române, printr-o unitate de logistică din Baza 90 Transport Aerian, a semnat în data de 27 februarie un acord-cadru pe patru ani cu compania Jetfly Hub SRL. De la care urma să cumpere 120.000 de tone de combustibil turboreactor, adică kerosen pentru avioane, în valoare de 420 de milioane de lei fără TVA. Până pe 31 iulie 2021, Forțele Aeriene Române au achiziționat 66.400 tone de kerosen, pentru care s-a plătit în jur de 207 milioane lei. Adică aproximativ 42 milioane de euro. Citește și: VIDEO Pentagonul a respins definitiv propunerea ca aparatele MiG-29 ale Poloniei să ajungă în Ucraina. WSJ: Un fiasco Potrivit informațiilor de la Registrul Comerțului, firma Jetfly Hub este deținută de o altă societate, Master Chem Oil DMCC, înregistrată în Dubai, și este administrată în prezent de Claudiu Marian Ghizdăvescu. Firma Master Chem Oil își are sediul în clădirea de birouri Platinum Tower, o clădire cu 44 de etaje, situată în portul artificial Jumeirah Lake Towers. Societatea a fost înființată în baza unei licențe speciale acordată de Guvernul din Dubai în octombrie 2015. Licența expiră în octombrie 2022. Datele guvernului din Dubai arată că Master Chem Oil este deținută direct de Dan Berendel. DIICOT: Produse neconforme cu standardele NATO Firma controlată de Dan Berendel a achiziționat kerosenul pentru Forțele Aeriene Române din Grecia, Turcia și România. O cantitate de 50.000 de tone de kerosen au fost cumpărată de la Rompetrol Petromidia. De la compania elenă Hellenic a fost achiziționată o cantitate de 15.000 de tone de kerosen. Compania turcească Tupraș a vândut firmei controlate de Dan Berendel nu mai puțin de 1.400 de tone de kerosen. Compania turcească Tupraș este controlată de grupul Koç, deținut de familia Koç, considerată cea mai bogată familie din Turcia. Grupul Koç deține și compania Otokar, producătorul turc de autobuze și vehicule militare. Procurorii DIICOT Ploiești susțin, potrivit newsonline.ro, că firma lui Dan Berendel ar fi livrat "produse necorespunzătoare" atât sub aspectul parametrilor din caietul de sarcini, cât și sub aspectul eficienței în conformitate cu standardele NATO. Parametrii ceruţi prin caietul de sarcini sunt prevăzuţi în specificaţia comercială ASTM D 1655 -20d, pentru combustibilul pentru turbomotoare de aviaţie tip JET A1, utilizat în aviaţie la nivel mondial, cu următoarele cerinţe suplimentare/mai restrictive: conţinut de hidrocarburi aromatice - max. 20%, conţinut de sulf mercaptanic - maxim 0,001 % şi temperatura de început de cristalizare - max. -53°C. MApN a băgat kerosenul la toate aparatele sale Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că "combustibilul turboreactor tip JET A1 achiziţionat de către UM 01836 Otopeni este utilizat la alimentarea tuturor tipurilor de aeronave militare din dotarea Forţelor Aeriene". Carburantul cu probleme a dus la deterioarea unor avioane MiG 21 LanceR care au ajuns la reparații la Aerostar Bacău. Prejudiciul imputat firmei Jetfly Hub a fost estimat de procurori la peste 32,5 milioane lei. Adică în jur de 6,5 milioane euro. Avocatul Florin Șurghie, cel care îl reprezintă pe afaceristul Dan Berendel, a spus că unul dintre avioanele militare s-ar fi defectat înainte ca Jetfly Hub să furnizeze primele cantități de kerosen. "Două avioane MiG nu au mai putut să zboare. Unul s-a defectat înainte să livreze și celălalt a avut probleme cu instalația de alimentare", a declarat avocatul Florin Șurghie. Biroul de Presă al MApN nu a comunicat câte avioane MIG 21 LanceR au avut nevoie de reparații după ce au folosit kerosenul de la Jetfly Hub și nici dacă viața piloților români a fost pusă în pericol. Reprezentanții ministerului au invocate în acest sens ancheta procurorilor de la DIICOT Ploiești. Procurorii nu prea pot proba ce susțin, spun judecătorii Procurorii de la DIICOT Ploiești au cerut în acest caz arestarea preventivă a fraților Dan Berendel și Cristian Angel Berendel în vara anului 2021. Ei au fost acuzați de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și acte de diversiune. Dar dosarul a picat la instanță. Judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au constatat că "în ciuda vastului material de urmărire penală care formează până în prezent dosarul cauzei, în realitate lipsesc acele probe sau indicii temeinice din care să rezulte acea suspiciune rezonabilă că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunile ce le sunt imputate". Mai mult, judecătorii atrag atenția cu privire la faptul că înșelăciunea nu se putea realiza decât cu complicitatea reprezentanților Forțelor Aeriene Române. Adică cei care au recepționat cantitativ și calitativ kerosenul. Contestația făcută de procurori la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă. "Au fost trimiși la arestare, dar cererea de arestare a fost respinsă pentru că nu s-a constatat nici o infracțiune. Hotărârea a rămas definitivă la Curtea de Apel. Nu s-a dispus respingerea propunerii de arestare, nu sunt infracțiunile săvârșite. Asta e autoritate de lucru judecat", a declarat avocatul Florin Șurghie. Recepția MApN, foarte dubioasă Kerosenul neconform nu putea ajunge în rezervoarele avioanelor de vânătoare MiG 21 LanceR dacă firma lui Dan Berendel nu beneficia de complicitatea ofițerilor din cadrul Forțelor Aeriene Române. De la Ministerul Apărării Naționale aflăm că "recepţia cantitativă şi calitativă a fost efectuată de către comisiile unităţilor, numite prin ordin de zi pe unitate, compunerea acestor comisii fiind atributul fiecărei unităţi militare care a recepţionat combustibil turboreactor". Mai mult, combustibilul contractat „a fost livrat în toate unităţile militare de aviaţie (acolo unde există un aerodrom militar şi aeronave militare), în livrări succesive, conform necesităţilor şi a graficului de livrare”. Întrebat ce măsuri au fost luate împotriva ofițerilor care au recepționat kerosenul neconform și dacă a fost sesizat Parchetul Militar în acest caz, Direcția de Comunicare a MApN a transmis că nu poate furniza aceste informații pentru că se află în curs ancheta de la DIICOT Ploiești. Șurghie: Ministerul verifica kerosenul, au proceduri Avocatul Florin Șurghie afirmă că acel combustibil era verificat: "Ei verificau kerosenul, erau laboaratoare. Știi cum era procedura? Spunea că are nevoie de kerosen, venea lotul, veneau reprezentanții ministerului, se luau trei probe. Una pentru minister, una pentru vânzător și una pentru laborator. Sigilau vagoanele, cinsternele. Când ajungeau la poarta celorlalte unității, se desigilau și mai luau o dată probe. Apoi le resigilau". Șurghie a mai precizat că o parte din carburant a ajuns inclusiv la baza Mihail Kogălniceanu pentru avioanele F-16 ale militarilor americani. Armata s-a constituit parte civilă cu valoarea kerosenului livrat. "Păi, dacă au primit kerosenul și l-au consumat, acum vor banii înapoi pe el? Ei au zis . Dacă avioanele lor au consumat kerosenul… Nu e nimic spectaculos. E rușinea parchetului acolo", a adăugat avocatul. Întrebat dacă avionul MiG 21 LanceR care s-a prăbușit în județul Constanța este unu dintre cele două avioane militare defecte, avocatul Florin Șurghie a spus că "nu, în nici un caz!". Berendel, partener cu Sebastian Ghiță în dosarul "Tracia - Asesoft" Controversatul afacerist Dan Berendel a fost partener de afaceri cu Sebastian Ghiță și generalul SRI în rezervă Dan Grigoriu în afacerea "Tracia – Asesoft". Dosarul a fost plimbat timp de aproape 14 ani între instanțe, până când faptele s-au prescris. La începutul anilor 2000, firma lui Sebastian Ghiță, Asesoft Com, a luat 510.340 litri de motorină de la SNP Petrom, fără să plătescă taxa de drumuri aplicată la prețul carburantului. Motorina a fost trecută prin mai multe firme fantomă deținute în acte de cetățeni irakieni, apoi a fost vândută în benzinăriile din România. Capii acestei controversate afaceri au fost generalul SRI Dan Constantin Grigoriu, patronul firmei Tracia Internațional, Dan Berendel, Romulus Gheorghe și Gheorghe Ioan Lalu. Sebastian Ghiță s-a declarat în timpul anchetei ca fiind o victimă a lui Dan Berendel, pentru că ar fi fost forțat să facă un contract dezavantajos. Dosarul a fost închis de Curtea de Apel București în anul 2016, când s-a constatat că faptele s-au prescris.

Primarul Chirica, nou dosar. La DIICOT (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica, nou dosar. La DIICOT

Primarul Chirica, nou dosar. La DIICOT. Edilul de Iași a mai fost inculpat o dată de procurori. Primarul Chirica, nou dosar. La DIICOT El a fost audiat miercuri din nou într-unul dintre cazurile imobiliare anchetate de DIICOT, alături de şefa Direcţiei Juridice din cadrul Primăriei, Cristina Oţeleanu, şi de fostul arhitect-şef al instituţiei, Alexandru Mustiaţă. Citește și: Antena 3 și România TV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV a invocat scenarii neprobate La finalul audierilor, celor trei li s-a atribuit calitatea de inculpat, fiind acuzaţi de abuz în serviciu. În acelaşi dosar, Mihai Chirica era deja inculpat, dar pentru omisiunea sesizării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Eveniment

Primarul Chirica, sponsor de modă DIICOT

Primarul Chirica, sponsor de modă DIICOT. Alocarea a 70.000 lei pentru un festival de modă organizat de Asociaţia Kasta Morrely a stârnit dezbateri aprinse în Consiliul Local Iași. Liderul de grup al USR, Răzvan Timofciuc, a cerut excluderea din calendar a acestui eveniment. Primarul Chirica, sponsor de modă DIICOT „În spaţiul public a apărut confirmarea oficială că DIICOT a pornit o investigaţie în privinţa unuia dintre fondatorii acestei asociaţii (...) au fost publicate mărturii ale unor tinere care susţin că au fost abuzate sexual şi psihologic de Morel Bolea. Citește și: Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Moscova continuă invadarea orașelor ucrainene. Lista țărilor „neprietenoase”, publicată de ruși Având aceste informaţii, nu consider oportun să continuăm finanţarea acestei asociaţii şi propun retragerea din lista de evenimente a acestui parteneriat”, a declarat Timofciuc, în plenul de la sfârşitul lunii februarie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarul din Ştefăneştii de Jos, Robert ionel Ștefan, reţinut Foto: Facebook Robert Ionel Ștefan
Eveniment

Primarul din Ştefăneştii de Jos, reţinut

Primarul din Ştefăneştii de Jos, reţinut de DIICOT. Edilul Ionel Robert Ștefan este acuzat că, împreună cu câţiva cunoscuţi, ar fi batjocorit şi traficat o fată de 13 ani dintr-o comună vecină. În iunie 2021, acest primar s-a autosuspendat din PNL. Primarul din Ştefăneştii de Jos, reţinut ”La data de 11.02.2022, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală desfăşoară activităţi într-o cauză vizând un număr de 5 suspecţi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori, viol, complicitate la viol, loviri şi alte violenţe şi influenţarea declaraţiilor”, a transmis, vineri, DIICOT. Procurorii au precizat că, în perioada 2017-2018, suspecţii au traficat şi exploatat sexual în mod constant o minoră în vârsta de 13 ani. ”În vederea îngreunării anchetei penale şi împiedicării tragerii la răspundere penală a autorilor, suspecţii au întreprins demersuri constând în influenţarea declaraţiilor persoanei vătămate în faţa organelor judiciare prin oferirea de foloase patrimoniale şi exercitarea de ameninţări asupra familiei minorei. De asemenea, doi dintre suspecţi au exercitat în mod repetat acte de violenţă asupra martorului denunţător (ce au necesitat 3-4 zile, respectiv 11-12 zile de îngrijiri medicale) în scopul împiedicării sesizării organelor judiciare”, au mai precizat procurorii. Procurorul din Buftea l-a vrut în libertate Aceştia au explicat că, în cadrul audierilor, persoana vătămată a beneficiat de consiliere psihologică, precum şi de toate drepturile şi măsurile de protecţie prevăzute de Codul de Procedură Penală. Primarul Ionel Robert Ştefan a mai fost reţinut în iunie 2021 pentru viol, însă un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a decis atunci ca el să fie cercetat în libertate.

Interceptările din dosare, sute de mii pe an (sursa: Pexels)
Eveniment

Interceptările din dosare, sute de mii

Interceptările din dosare, sute de mii pe an. Cel puțin acestea sunt datele unui raport făcut public recent de către șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu. Potrivit legii, președintele ÎCCJ poate verifica semestrial cum se aplică reglementările în domeniul interceptărilor de comunicații cerute în dosare penale. Potrivit celui mai recent raport pe subiect, cele mai multe interceptări de comunicații sunt făcute de Poliția Română. Prin intermediul DOS (Direcția de operațiuni speciale), care deține aparatura necesară. Cine interceptează și transcrie Conform raportului întocmit de Corbu, "Cadrul legislativ și operațional a rămas stabil, sunt implementate atât mecanisme cibernetice de separare a fluxurilor de date, cât și reguli operaționale clare, care exclud,în cazul administratorului și al fiecărui beneficiar, posibilitatea accesării altor date decât acelea generate, în condițiile legii, cu privire la proprii. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Deși, în anumite cazuri, unitățile de parchet teritoriale sunt nevoite să apeleze pentru punerea în aplicarea măsurilor de supraveghere tehnică la sprijinul structurilor tehnice specializate ale Poliției Române (ca urmare a volumului ridicat de lucrări la nivelul structurilor tehnice din cadrul marilor parchete), și în aceste cazuri sunt aplicabile aceleași reguli și proceduri de realizare a activității de interceptare, precum și garanțiile tehnice și procedurale aferente, care sunt unice și au fost stabilite de către administratorulsistemului." Altfel spus, în afară de Parchetul General, DNA și DIICOT, care dețin aparatură proprie de interceptare, celelalte structuri de parchet apelează fie la SRI, fie la Poliția Română. Fără că SRI și Poliția Română să poată avea acces la conținutul interceptărilor, se mai arată în raport. Interceptările din dosare, sute de mii pe an Cum capacitatea SRI de procesare a cererilor de interceptare de comunicații este limitată, DOS de la Poliția Română intră în acțiune. Raportul întocmit de președintele ÎCCJ spune că "activitatea de punere în executare și exploatare a actelor de autorizare la nivelul DOS (central și teritorial) s-a efectuat de un număr de 428 lucrători specializați, au fost înregistrate pe parcursul anului precedent 3274 de lucrări și au fost întocmite nu mai puțin de 416395 note de redare a convorbirilor de interes". Așadar, 428 de "lucrători specializați" au întocmit 416.395 de "note de redare a convorbirilor". Adică o medie de fiecare "lucrător specializat" de 973 de "note de redare a convorbirilor". Cu alte cuvinte, dacă nu ar fi avut concediu și nici o zi liberă, fiecare "lucrător specializat" ar fi avut de întocmit aproape 19 "note de redare a convorbirilor". Cam patru pe zi. Se interceptează zi-lumină Deloc întâmplător, documentul ÎCCJ concluzionează că "raportat la datele comunicate de către DOS și proporțional cu numărul de lucrări, resursele umane existente la nivelul direcției respective sunt apreciate ca insuficiente (de exemplu, media traficului interceptat pe lucrător a fost în cursul anului 2021 de 9,5 ore/lucrător/zi, depășind semnificativ norma normală de lucru de 8 ore/zi)". Nu există în raport date despre numărul de note de convorbiri redate de structurile SRI și cele ale PG, DNA și DIICOT.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră