vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dieta

6 articole
Eveniment

„Dieta” Ozempic: ce spun cercetările despre alimentația care imită efectele medicamentelor GLP-1

Dietele inspirate de medicamentele pentru slăbit sunt o noua tendință globală. Dacă medicamente precum Ozempic și Wegovy au revoluționat domeniul pierderii în greutate, ajutând milioane de oameni să slăbească prin reducerea apetitului, în paralel, pe rețelele de socializare au apărut numeroase „diete Ozempic”, care promit efecte similare fără rețetă medicală. Printre acestea, un amestec popular – „oatzempic”, realizat din ovăz, apă și zeamă de lămâie – este prezentat ca un suplicient natural al apetitului. Cum funcționează hormonul GLP-1 Când mâncăm, organismul secretă hormonul GLP-1 (glucagon-like peptide-1). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Acesta are rolul de a crește nivelul de insulină, reduce producția de zahăr din ficat, încetinește digestia și diminuează pofta de mâncare. „GLP-1 este un regulator principal al metabolismului uman”, explică pentru BBC, Chris Damman, gastroenterolog și profesor asociat la Universitatea din Washington. Medicamentele moderne nu fac decât să imite acest mecanism natural, prelungind efectele de sațietate. Alimente care pot stimula natural GLP-1 Cercetările arată că două componente din alimentație pot influența direct producția de GLP-1: fibrele și polifenolii. Fibrele, din leguminoase, nuci, fructe și legume, hrănesc bacteriile benefice din intestin, care transformă aceste substanțe în acizi grași cu lanț scurt, ce stimulează secreția de GLP-1. Polifenolii, compuși antioxidanți din fructe, legume și nuci, contribuie la același proces, iar gustul lor amar activează receptorii gustativi, declanșând eliberarea hormonilor digestivi. De asemenea, grăsimile mononesaturate din uleiul de măsline, avocado și migdale au fost asociate cu niveluri mai ridicate de GLP-1. Când și cum mâncăm contează la fel de mult Modul în care combinăm alimentele influențează, de asemenea, secreția de GLP-1. Un studiu publicat în 2020 arată că mâncarea bogată în proteine și legume consumată înaintea carbohidraților crește nivelul acestui hormon. Ora mesei este și ea importantă: cercetările sugerează că micul dejun devreme stimulează o producție mai mare de GLP-1 decât mesele luate seara, fiind în armonie cu ritmul circadian natural. De ce dietele moderne blochează mecanismele naturale Potrivit lui Damman, diete moderne ultraprocesate au „scurtcircuitat” mecanismele naturale de sațietate. Lipsa fibrelor și abundența zaharurilor rapide reduc producția de GLP-1, ceea ce duce la creșterea apetitului și supraalimentare cronică. „Aceste medicamente reactivează un mecanism de bază al organismului pe care alimentația industrializată l-a perturbat”, spune specialistul. Medicamentele GLP-1 versus dietele naturale Pentru unele persoane, o alimentație echilibrată și un stil de viață activ pot fi suficiente pentru a menține greutatea, însă pentru cei cu obezitate severă sau probleme metabolice complexe, tratamentele cu GLP-1 pot fi esențiale. „Schimbarea comportamentului alimentar este extrem de dificilă, iar aceste medicamente pot fi un sprijin crucial”, afirmă Damman. Totuși, o dietă bogată în fibre, polifenoli și grăsimi sănătoase poate ajuta la reglarea naturală a apetitului. „Regulile se aplică tuturor – fiziologic, toți avem același semnal care ne spune când să ne oprim din mâncat”, spune Mary Sco, medic nutriționist din Virginia. Secretul: întoarcerea la alimente integrale În esență, un regim alimentar care stimulează natural producția de GLP-1 presupune consumul de alimente integrale, cum ar fi: fructe și legume proaspete, leguminoase, nuci și semințe, grăsimi sănătoase „Am ajuns, ironic, la concluzia că drumul către sănătate trece tot prin alimentele naturale. Toate drumurile duc înapoi la mâncarea adevărată”, spune Damman. Ce urmează în cercetarea GLP-1 Deși medicamentele GLP-1 sunt considerate sigure, oamenii de știință încă explorează efectele lor pe termen lung. Profesorul Gary Schwartz de la Colegiul de Medicină Albert Einstein din New York afirmă că aceste medicamente pot deschide calea către noi tratamente comportamentale și nutriționale pentru obezitate. El explică faptul că alimentele ultraprocesate, bogate în zahăr și grăsimi, activează centrele de recompensă din creier, generând dependență alimentară și reducând treptat sensibilitatea la plăcerea gustului. Noile date sugerează însă că medicamentele GLP-1 diminuează dorința de a consuma astfel de alimente, nu doar prin efectul lor asupra apetitului, ci și asupra sistemului de recompensă cerebral. Alimentația conștientă, cheia pe termen lung Cercetările viitoare ar putea identifica „puncte fierbinți” din creier asociate cu controlul apetitului, care pot fi influențate prin dietă, exercițiu și comportament alimentar conștient. „Într-un deceniu, vom ști exact cum să replicăm aceste efecte fără medicamente”, afirmă Schwartz. Până atunci, echilibrul alimentar bazat pe alimente naturale rămâne cea mai sigură cale de a stimula mecanismele naturale ale corpului – poate nu la fel de rapid ca Ozempic, dar cu beneficii pe termen lung pentru sănătate.

Dietele Ozempic, noua tendință globală (sursa: Pexels/Jane T D)
Dieta fără gluten, mit și realitate (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Glutenul, o sperietoare de marketing: pentru persoanele sănătoase, eliminarea acestuia este inutilă

Dieta fără gluten, mit și realitate. Tot mai mulți oameni adoptă o alimentație fără gluten, susținând că se simt mai bine: mai puține balonări, mai multă energie, o digestie ușoară și dureri articulare reduse. Dar aceste beneficii sunt într-adevăr datorate excluderii glutenului sau pot fi explicate altfel? Studiile recente oferă răspunsuri surprinzătoare. Dieta fără gluten, mit și realitate Un studiu publicat în The Lancet Gastroenterology & Hepatology a investigat persoanele care se declarau hipersensibile la gluten. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Participanții au fost împărțiți în grupuri: unii credeau că mănâncă gluten, dar nu consumau, alții chiar consumau gluten fără să știe. Rezultatul? Cei care credeau că au consumat gluten au raportat mai multe simptome, chiar și atunci când dieta lor era complet lipsită de gluten. Acest efect, numit „efect nocebo”, arată că anticiparea negativă a unui aliment poate genera simptome reale, chiar în absența factorului incriminat. Cu alte cuvinte, percepția are un rol decisiv în reacțiile resimțite. Glutenul, inofensiv pentru majoritatea oamenilor Pentru cei care nu suferă de boala celiacă sau de o alergie confirmată la gluten, nu există dovezi solide că eliminarea glutenului aduce beneficii pentru sănătate. În cazul bolii celiace, desigur, glutenul declanșează un răspuns autoimun periculos și trebuie evitat complet. Însă în afara acestor patologii, eliminarea glutenului nu are efecte dovedite. Sindromul de colon iritabil În unele cazuri, precum sindromul intestinului iritabil, un regim fără gluten poate părea benefic. Însă studiile arată că adevărata cauză a disconfortului ar putea fi FODMAPs, carbohidrați fermentabili care se regăsesc în diverse alimente, inclusiv cereale. Reducerea acestora, nu a glutenului, poate aduce o îmbunătățire semnificativă a stării digestive. Atenție la alimentație Chiar dacă nu există o justificare medicală clară, dacă simți o stare de bine după ce elimini glutenul, e perfect legitim. Este posibil ca această îmbunătățire să provină dintr-o atenție sporită la alimentație: mai puține produse ultraprocesate, mai multe mese preparate acasă, un stil de viață general mai sănătos. Important este să alegi cu grijă alimentele de substituție. Produsele fără gluten variază mult ca valoare nutritivă, unele sunt sănătoase, altele ultraprocesate și dezechilibrate. Cel mai bine este să consultăm un nutriționist pentru un plan alimentar echilibrat.

Postul intermitent, metodă eficientă pentru slăbit (sursa: Pexels/Julien Bachelet)
Eveniment

Postul intermitent, mai eficient decât dietele tradiționale: ce arată un nou studiu

Postul intermitent, metodă eficientă pentru slăbit. Un nou studiu confirmă: postul intermitent este mai eficient decât restricția calorică zilnică pentru pierderea în greutate. De asemenea, această metodă aduce beneficii suplimentare, precum îmbunătățirea tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului și a glicemiei. Ce este postul intermitent? Postul intermitent este un model alimentar care alternează perioadele de alimentație în ritm normal, cu perioade de post (fără aport caloric semnificativ), fără a impune neapărat restricții asupra tipurilor de alimente consumate. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Spre deosebire de dietele tradiționale, care se concentrează pe ce anume mănânci, postul intermitent pune accent pe când anume mănânci. Ideea că momentul în care mâncăm influențează sănătatea a câștigat teren pe rețelele sociale, însă începe să fie confirmată și științific. Cea mai bună metodă Cele mai comune tipuri de post intermitent includ: Metoda 16:8 – se mănâncă într-un interval de 8 ore și se postește 16 ore; Metoda 5:2 – se mănâncă normal cinci zile pe săptămână și se reduc drastic caloriile în celelalte două zile; Metoda 4:3 – trei zile de restricție calorică alternând cu patru zile de alimentație liberă. Potrivit cercetătorilor, metoda 4:3 este cea mai eficientă. Postul intermitent, metodă eficientă pentru slăbit Un studiu recent, publicat în Annals of Internal Medicine, demonstrează că postul intermitent este mai eficient decât dietele, atunci când vrem să slăbim. Cercetătorii de la University of Colorado School of Medicine au urmărit timp de 12 luni un grup de 165 de adulți supraponderali sau obezi. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri. Grupul cu post intermitent (metoda 4:3) a redus aportul caloric cu 80% timp de trei zile neconsecutive pe săptămână, iar în celelalte patru zile a mâncat liber, participanții fiind încurajați să facă alegeri sănătoase. Grupul cu dietă clasică a avut o restricție calorică zilnică, cu un deficit mediu de energie de 34,3%. Teoretic, ambele grupuri au consumat același număr de calorii pe săptămână. Însă, după un an, grupul cu post intermitent a pierdut în medie 7,6% din greutatea corporală, comparativ cu 5% în grupul cu dietă clasică. Diferența este considerată „modestă”, dar semnificativă. Participanții care au urmat postul intermitent au avut și îmbunătățiri ale tensiunii arteriale, ale nivelului colesterolului total și ale glicemiei. Metoda 4:3, cea mai eficientă Endocrinologul Victoria Catenacci, autoarea principală a studiului, a explicat: „Credem că strategia 4:3 a fost mai ușor de urmat deoarece presupunea numărarea caloriilor doar trei zile pe săptămână. Acest lucru reduce povara față de dietele clasice, unde restricția e zilnică.” Profesorul Adam Collins, nutriționist la University of Surrey, a remarcat faptul că și persoanele care nu postesc intermitent tind să mănânce mai puțin în unele zile, chiar dacă nu își dau seama. „Nu este o proprietate magică a postului, ci rezultatul unui deficit caloric mai eficient atins în practică”, a concluzionat Collins. „Credem că paradigma 4:3 – cu trei zile de post pe săptămână – este o formulă optimă. Alte forme de post pot fi prea rigide și greu de respectat”, a afirmat epidemiologul Danielle Ostendorf, co-autoare a studiului.

Ce diete ar putea influența fertilitatea (sursa: Pexels/Creation Hill)
Eveniment

Poate dieta să influențeze fertilitatea? Ce ar trebui să mănânci dacă îți dorești un copil

Ce diete ar putea influența fertilitatea. Dorința de a deveni părinte vine adesea la pachet cu întrebări, speranțe și, uneori, frustrare. Printre cele mai frecvente întrebări puse în cabinetele medicale sau pe forumurile dedicate fertilității este: poate alimentația să crească șansele de concepție? Răspunsul nu este simplu. Nu există un „aliment-minune” care garantează o sarcină, dar anumiți nutrienți și anumite obiceiuri alimentare pot mări șansele. Ce diete ar putea influența fertilitatea Cercetările sugerează că modul în care ne alimentăm poate influența fertilitatea, dar nu există o rețetă universală. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Infertilitatea poate avea cauze multiple – de la ovulație neregulată, până la calitatea slabă a spermei. Totuși, o dietă echilibrată poate sprijini organismul în toate etapele concepției. Acidul folic este unul dintre cele mai studiate suplimente și are un rol esențial: previne malformațiile congenitale precum spina bifida sau anencefalia. Din acest motiv, femeile aflate la vârstă fertilă sunt sfătuite să consume zilnic 400 mcg de acid folic, chiar și înainte de a rămâne însărcinate. Acidul folic se regăsește în spanac, broccoli, linte, dar și în cereale fortificate – însă, de cele mai multe ori, suplimentele sunt necesare pentru a atinge doza recomandată. Pe lângă acid folic, organismul are nevoie și de iod – pentru funcționarea tiroidei și dezvoltarea cerebrală a fătului, fier – mai ales în cazul femeilor cu menstruație abundentă, vitamina D – mai ales în lunile reci. O discuție cu medicul despre necesitatea unor suplimente personalizate este necesară. Alimentația tatălui, extrem de importantă Potrivit studiilor, pentru femei, o dietă echilibrată pentru fertilitate conține fructe și legume proaspete, cereale integrale, leguminoase și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, avocado, pește gras). Acestea pot reduce riscul de infertilitate, în special cea legată de ovulație. În ceea ce privește bărbații, un studiu condus de cercetătorii de la Universitatea Queensland din Australia a arătat că ceea ce mănâncă tații are un efect de durată asupra sănătății viitoare a copiilor lor nenăscuți. Studiul, efectuat pe bărbați implicați în proceduri de fertilizare in vitro a arătat că un consum crescut de carne procesată (mezeluri, bacon) a fost asociat cu rate mai mici de succes, în timp ce carnea de pasăre a avut un efect pozitiv. În plus, nutriționista Shelley Wilkinson atrage atenția: „Sănătatea bărbatului are efecte nu doar asupra copilului, ci și asupra nepoților lui.” Ce grăsimi se pot consuma Este important să creștem consumul de grăsimi bune – din nuci, semințe, avocado, somon – și să evităm grăsimile trans, adesea ascunse în margarină, produse de patiserie sau fast-food. Grăsimile nesănătoase pot afecta ovulația și calitatea spermei. Proteinele vegetale, un plus pentru fertilitate Un alt element de luat în calcul este sursele de proteine. Un studiu realizat la Harvard a arătat că femeile care consumau proteine vegetale (cum ar fi fasolea sau lintea) în locul celor animale aveau cu peste 50% mai puține șanse să sufere de infertilitate ovulatorie. Alcoolul, strict interzis În ceea ce privește alcoolul, specialiștii sunt categorici: nu există o cantitate sigură de alcool în sarcină sau în perioada în care încerci să concepi. Indiferent că este vorba de vin, bere sau lichior, cel mai bine este să se renunțe complet.

Dietă recomandată pentru atenuarea durerilor articulare (sursa: Pexels/Omair Tabikh)
Eveniment

Alimente anti-durere: ce spune știința despre dieta pentru afecțiunile reumatice

Dietă recomandată pentru atenuarea durerilor articulare. Afecțiunile reumatice, precum artrita și artroza, afectează milioane de persoane în întreaga lume, iar dieta joacă un rol important în gestionarea simptomelor acestora. De-a lungul timpului, pacienții au încercat diverse abordări alimentare, de la dieta fără gluten sau lactate la postul intermitent sau consumul exclusiv de alimente crude. Însă ce spune știința despre impactul real al alimentației asupra durerilor articulare? Dietă recomandată pentru atenuarea durerilor articulare Potrivit lui Jérémie Sellam, doctor reumatolog și coautor al cărții „Arthrose, arthrite, je me soigne en mangeant” (Artrită, artroză – mă tratez prin alimentație), alimentația joacă un rol semnificativ în gestionarea durerilor articulare. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal „Deși alimentația nu este un panaceu și nu poate înlocui medicamentele, are un rol în controlul durerilor articulare”, a afirmat acesta într-un interviu pentru Le Point. Sellam explică faptul că anumite țesuturi articulare, precum membrana sinovială, sunt bine vascularizate și primesc nutrienți din sânge, ceea ce înseamnă că dieta poate influența inflamația care stă la baza bolilor reumatice cronice. Conform lui Sébastien Czernichow, doctor nutriționist și coautor al aceleiași cărți, unele alimente pot amplifica inflamația, în timp ce altele o pot reduce. „Anumiți nutrienți, precum sarea sau acizii grași saturați, au un efect pro-inflamator. Alții, cum ar fi omega-3 și vitamina D, au efect antiinflamator.” Cu toate acestea, Czernichow subliniază că alimentele sunt combinații complexe de nutrienți, iar impactul acestora asupra organismului poate varia de la o persoană la alta. Dieta mediteraneană: cea mai bună opțiune Atât doctorii Sellam și Czernichow, cât și Suleman Bhana, doctor reumatolog și fost președinte al Comitetului de Comunicare al American College of Rheumatology, sunt de acord că dieta mediteraneană este cea mai benefică pentru pacienții cu afecțiuni reumatice. „În artrită reumatoidă, spondilită anchilozantă și artroză, studiile arată că pacienții care urmează cu strictețe dieta mediteraneană își controlează mai bine boala și progresia acesteia.” susține Dr. Jérémie Sellam Dr. Suleman Bhana afirmă, la rândul său, că deși nu există o dietă recomandată tuturor, mulți pacienți reumatici pot beneficia cu succes de „Dieta mediteraneană”. „Există mai multe versiuni diferite ale acestei diete, dar conceptul există în meniurile întâlnite în zonele de-a lungul Mării Mediterane, cum ar fi Italia, Grecia, Spania, Maroc, Algeria”. Alimente recomandate în dieta mediteraneană Dieta mediteraneană limitează alimentele procesate, zahărul rafinat și „junk food-ul”, care pot agrava inflamația și simptomele reumatice. Printre cele mai întâlnite alimente consumate în dieta mediteraneană se numără fructele și legume proaspete, cereale integrale. E recomandat, de asemenea, consumul regulat de pește, carne de pasăre, ouă și leguminoase. Produsele lactate, precum iaurtul sau brânza feta sunt acceptate, dar în porții moderate. Consumul de carne roșie este limitat.

„Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, spune Mugur Isărescu Foto: gov.ro
Economie

Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă

Eternul guvernator al BNR, Mugur Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”. „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă. Cu 8% deficit extern nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice și financiare puternice care se duc și în plan social și politic”, a spus Isărescu în conferința de presă de la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei, potrivit transcrierii economedia.ro. Pe de altă parte, Isărescu a arătat că habar nu are cum va rezolva Guvernul problema deficitului: „Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară (...) Nu avem date certe privind maniera în care se va face”. Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut Guvernatorul BNR, recent reconfirmat în funcție la propunerea PSD, a tras însă mai multe semnale de alarmă privind derapajele Guvernului: Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă „Suntem pentru creșteri salariale, dar datele sunt decorelate și dacă sunt decorelate semnificativ cu creșterea productivității, diferența se duce fie în deficitul extern, deficitul de cont curent, fie într-o inflație mai mare. Economia funcționează și se autoreglează, însă, din păcate, cu inflație și deficite mai mari” „Contul curent nu arată bine. Deloc”. Prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an este de 4,9%, mai mare decât cea anterioară de 4%. La 8 noiembrie, un comunicat al BNR anunța: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră