sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: diaspora

13 articole
Politică

Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora

Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora, în 2016: „Nici nu știu să citească! Semnează cu degetul. Toți, nu unul”. Potrivit unui studiu publicat azi, peste o treime din urmăritorii de pe TikTok ai lui Georgescu sunt din Diaspora. În plus, el a obținut 345.091 de voturi în diaspora, echivalentul a 43,35%, urmat de Elena Lasconi, care a primit 213.568 de voturi (26,83%). Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR În diaspora, Călin Georgescu a luat de patru ori mai mult decât au luat, împreună, Ciucă, Ciolacu și Geoană Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora „Sclavi, asta am devenit. Nici nu știu să citească! Semnează cu degetul. Asta este realitatea. Toți, nu unul, toți tinerii care lucrează în Occident. Vă dau exemple din Germania, din Austria. Au probleme grave și foarte grave”, a spus Călin Georgescu. Înregistrarea este de youtube, „Proiect de tara Conferinta Dr Calin Georgescu 04 sept 2016”. Fanii săi au susținut că aceste afirmații sunt „scoase din context”. Archive footage of Călin Georgescu insulting Romanians in the Diaspora pic.twitter.com/YpPUbMdt0f— Ukraine Will Win ???????? (@Ukraine22Win) January 29, 2025 Marcel Ciolacu declara în noiembrie, anul trecut, că tinerii pleacă din România pentru că nu stăpânesc o meserie foarte bine. „Tinerii noştri, copiii noştri, nepoţii noştri, pleacă din România pentru că nu stăpânesc o meserie foarte bine," a declarat Ciolacu la Adunarea Generală a Reprezentanţilor Comunităţilor de Romi din România de la Sala Palatului.

Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora Foto: Constanta.info
USR susține drepturile alegătorilor din diaspora (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Politică

USR susține drepturile alegătorilor din diaspora

USR susține drepturile alegătorilor din diaspora. Deputata USR Oana Țoiu a anunțat marți, într-o conferință de presă susținută la Parlament, că a depus un set de amendamente la ordonanța de urgență privind alegerile, pentru a corecta o „nedreptate” față de cetățenii români din diaspora, cauzată de reducerea intervalului de vot. USR susține drepturile alegătorilor din diaspora „USR a cerut practic Guvernului să repare această decizie nedreaptă de a inventa drepturi electorale după soare", a afirmat Oana Țoiu. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu "În funcție de fus orar, cetățenii români din diaspora, care vor să-și exercite dreptul de vot, vor avea mai multe sau mai puține ore să facă asta. Cele mai multe ore care dispar din intervalul în care ar fi putut vota sunt chiar și 10 în anumite state din SUA”, a adăugat aceasta. Restrângerea timpului de vot, discriminatorie Țoiu a explicat că reducerea timpului de vot este discriminatorie și a menționat că inclusiv Consiliul Legislativ a semnalat această problemă. „Nu doar noi spunem că această normă este discriminatorie, chiar și Consiliul Legislativ a spus foarte clar că acest articol trebuie revizuit, că este o normă discriminatorie între cetățenii din diaspora”, a precizat deputata. Termen suficient pentru repararea nedreptății Oana Țoiu, alături de parlamentarii USR Iulian Loricz și Cătălin Bofileanu, a depus marți amendamentele, subliniind că există suficient timp pentru a corecta situația. „Termenul pe care Senatul l-a dat pentru raport este 28 februarie, ceea ce înseamnă că există suficient timp să reparăm asta, astfel încât în zilele alegerilor (…) cei peste 800.000 de cetățeni din diaspora să aibă dreptul de a-și exercita votul egal, indiferent de țara în care au decis să plece”, a spus ea. Acuzații de răzbunare politică împotriva diasporei Deputata USR consideră că decizia privind reducerea timpului de vot a fost luată la propunerea lui Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, și acuză Guvernul PSD-PNL de „răzbunare” față de diaspora. „Nu este deloc o decizie menită să asigure corectitudinea alegerilor, ci o răzbunare (…) pentru că nu au reușit să obțină niciun loc de parlamentar din diaspora”, a declarat Oana Țoiu. Programul votului în diaspora, conform AEP Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a precizat că românii din diaspora vor avea la dispoziție trei zile pentru a vota în cele 950 de secții organizate. Programul este următorul: Vineri, 2 mai: Secțiile vor fi deschise între orele 7:00 și 21:00 (ora locală), cu posibilitatea prelungirii până la 23:59 pentru cei aflați la sediul secției la ora 21:00. Sâmbătă, 3 mai: Program identic cu cel de vineri. Duminică, 4 mai: Majoritatea secțiilor vor avea același program, dar în unele state din Europa, Africa, America de Sud, SUA și Canada, secțiile se vor închide la ora 21:00 (ora României).

PSD și PNL, nici un parlamentar care să reprezinte Diaspora Foto: Inquam/George Calin
Politică

PSD și PNL, nici un parlamentar care să reprezinte Diaspora

PSD și PNL nu vor avea nici un parlamentar care să reprezinte Diaspora, a anunțat Biroul Electoral Central (BEC). De altfel, PNL nici măcar nu a avut candidați în circumscripția Diaspora. Lista liberalilor la Camera Deputaților a fost respinsă pentru că nu era nici o femeie printre candidați. Biroul Electoral Central a anunţat sâmbătă distribuirea mandatelor pe formaţiuni politice în diaspora. Citește și: Nicușor Dan nu spune nu unei candidaturi la prezidențiale: „Există disponibilitatea de a discuta” PSD și PNL, nici un parlamentar care să reprezinte Diaspora Astfel, la Senat vor reprezenta românii din străinătate George Cătălin Bochileanu (USR) şi Ştefan Geamănu (AUR). La Camera Deputaţilor, cei patru parlamentari sunt: Ştefan Iulian Lorincz (USR), Ramona Lovin (AUR), Andreea Cîmpianu (SOS România) şi Dumitriţa Albu (POT). Europarlamentarul Siegfried Mureșan este noul preşedinte interimar al PNL Diaspora, în urma demisiei lui Rareş Bogdan, a anunțat, marți, într-o conferință de presă, președintele partidului liberal, Ilie Bolojan. Anterior, Rareş Bogdan anunțase că a demisionat din funcție, în urma rezultatelor obţinute la alegerile parlamentare. Aceasta este cea de-a doua demisie a europarlamentarului în ultimele două săptămâni, prima fiind după alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, când a renunțat la funcția de vicepreședinte al partidului. El a precizat că rămâne membru în BPN, Biroul Executiv şi lider la Bruxelles.

Siegfried Mureșan, noul președinte PNL Diaspora Foto: Facebook
Politică

Siegfried Mureșan, noul președinte PNL Diaspora

Siegfried Mureșan este noul președinte interimar al PNL Diaspora, a anunțat Ilie Bolojan, azi, după o reuniune a conducerii PNL. Mureșan este europarlamentar, la al treilea mandat, și vicepreședinte al Partidului Popular European. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Promovarea sa vine după ce, la aceste alegeri, PNL nu a avut liste de candidati în Diaspora. Biroul Electoral Central a respins în octombrie lista de candidaţi a PNL pentru diaspora, pentru că pe listă nu se afla nicio femeie. Siegfried Mureșan, noul președinte PNL Diaspora „În urma demisiei lui Rareş Bogdan din funcţia de preşedinte al PNL Diaspora, l-am rugat şi a acceptat să ocupe funcţia de preşedinte interimar pe europarlamentarul Siegfried Mureşan”, a spus Ilie Bolojan, după şedinţa conducerii PNL. El a spus că Mureșan este „un om serios, un om cu experienţă şi are convingerea că va face ca organizaţia din Diaspora să funcţioneze în condiţii normale”. „Românii din Diaspora sunt un electorat de dreapta fiindcă sunt oameni care au muncit pentru ceea ce au, oameni cu meserii sau întreprinzători care au plecat pentru un viitor mai bun, oameni care vor să vadă că țara lor se schimbă în mai bine și vor să fie auziți. Vor să vadă în România școli mai bune, spitale mai bune, drumuri mai bune. Obligația noastră, a Partidului Național Liberal, ca principalul partid de centru-dreapta din România, este să recâștigăm acest electorat de dreapta în următorii ani. Avem în PNL Diaspora foarte mulți oameni competenți, muncitori, cu care vom întări organizația și vom răspunde așteptărilor românilor din străinătate”, a scris Muresan pe Facebook, după numirea sa.

AEP crește artificial diferența urban - rural (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

AEP crește artificial diferența urban - rural

AEP crește artificial diferența urban - rural: Autoritatea Electorală Permanentă central contabilizează voturile din diaspora la prezența urbană din țară. AEP crește artificial diferența urban - rural Astfel, înainte cu puțin de ora 12.00, numărul total de voturi era de aproximativ 2,7 milioane. Potrivit AEP, 1,6 milioane de voturi proveneau din urban și 1,1 milioane, din rural. Citește și: Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica Rezulta, așadar, o diferență de prezență în favoarea urbanului din România de aproximativ 500.000 de voturi. În același timp, însă, voturile din străinătate erau de aproape 300.000. Așadar, în realitate, voturile din urbanul din țară erau de doar 1,3 milioane, nu de 1,6 milioane. Iar diferența față de rural era de doar 200.000, nu de 500.000. Prezența la vot, contabilizată în timp real de AEP (sursa: prezenta.roaep.ro)

Câți români din diaspora au votat (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

Câți români din diaspora au votat

Câți români din diaspora au votat. Biroul Electoral Central informează că, până sâmbătă la ora douăsprezece, 66012 alegători și-au exprimat opțiunea prin vot la primul tur al alegerilor prezidențiale, atât în secțiile de votare din străinătate, cât și prin corespondență. Dintre aceștia, 46,15% sunt femei, iar 53,85% sunt bărbați. Câți români din diaspora au votat Conform unui comunicat, cele mai multe voturi au fost înregistrate în Republica Moldova cu 10.692 de alegători, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu 9.643, Italia cu 8.186, Germania cu 8.105 și Spania cu 6.708. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți În schimb, participarea a fost mai redusă în Belarus cu patru voturi, Cuba cu două, Nigeria cu două, Turkmenistan cu două și Kazahstan cu un singur vot. Prezența la vot pe grupe de vârstă În funcție de grupele de vârstă, distribuția prezenței la vot este următoarea: 9,36% pentru cei cu vârste între optsprezece și douăzeci și patru de ani, 19,44% pentru categoria douăzeci și cinci - treizeci și patru de ani, 26,72% pentru cei între treizeci și cinci și patruzeci și patru de ani, 36,31%pentru alegătorii cu vârste între patruzeci și cinci și șaizeci și patru de ani, 8,17% pentru cei peste șaizeci și cinci de ani. Sâmbătă este a doua zi de vot pentru românii din diaspora, aceștia având posibilitatea să își exercite dreptul constituțional în continuare.

Alegeri prezidențiale au început în diaspora (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

Alegeri prezidențiale au început în diaspora

Alegeri prezidențiale au început în diaspora. Până sâmbătă la ora 3.00, 41.055 de români din diaspora s-au prezentat la urne pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, conform datelor în timp real furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă. Alegeri prezidențiale au început în diaspora De la deschiderea secțiilor vineri și până la această oră, 41.055 de cetățeni români au votat fizic, iar 4.227 au votat prin corespondență. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți Totalul voturilor în diaspora este de 45.282. Cele mai ridicate prezențe s-au înregistrat în Marea Britanie: 7.988 Urmează Germania: 5.299, Republica Moldova: 5.122 , Italia: 5.013, Spania: 4.859 , Franța: 1.882, Belgia: 1.620, Olanda: 1.600, Austria: 1.353 , SUA: 749, Irlanda: 713, Danemarca: 600, Canada: 567 și Elveția: 521 Informații pentru alegători Sâmbătă este a doua zi de vot în diaspora, iar românii își pot exercita dreptul constituțional până la ora 23.59. În cazul în care mai sunt persoane la rând la ora 21.00, secțiile vor rămâne deschise până când toți alegătorii își vor exprima votul. Informații detaliate și actualizări în timp real sunt disponibile pe site-ul www.roaep.ro.

Voturile diasporei la alegerile din Moldova (sursa: Inquam Photos/Elena Covalenco)
Internațional

Voturile diasporei la alegerile din Moldova

Voturile diasporei la alegerile din Moldova. În cadrul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, primele secții de votare închise au fost cele din Japonia, China, India și Emiratele Arabe Unite. Potrivit Ziarului de Gardă, majoritatea cetățenilor moldoveni din aceste țări au votat pentru Maia Sandu în funcția de președinte. Voturile diasporei la alegerile din Moldova În capitala Japoniei, Tokyo, Maia Sandu a obținut 74 de voturi, în timp ce candidatul socialist, Alexandr Stoianoglo, a fost susținut de 13 votanți. Citește și: Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei La Beijing, Maia Sandu a acumulat 36 de voturi, iar contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, doar 7 voturi. Alegătorii din China și-au exprimat astfel susținerea predominantă pentru candidata proeuropeană. India: Vot unanim pentru Maia Sandu În India, toți cei 12 cetățeni moldoveni prezenți la secția de votare au votat pentru Maia Sandu, în timp ce Alexandr Stoianoglo nu a primit niciun vot. Emiratele Arabe Unite: Suport covârșitor pentru Maia Sandu În Emiratele Arabe Unite, unde numărul de buletine de vot a fost limitat la 500, Maia Sandu a primit 430 de voturi, în timp ce Alexandr Stoianoglo a fost votat de 68 de cetățeni moldoveni. Azerbaidjan: Alexandr Stoianoglo primește majoritatea voturilor În Azerbaidjan, situația a fost diferită. Aici, majoritatea cetățenilor moldoveni au votat pentru Alexandr Stoianoglo, care a acumulat 149 de voturi, iar Maia Sandu a primit 42 de voturi. Autoritățile de la Chișinău au raportat indicii de transport organizat al alegătorilor moldoveni către secțiile de votare din Rusia și Azerbaidjan.

Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui George Simion a fost sponsorizat de generalii SIE Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Controversatul paznic pușculiței 400.000 euro Simion

Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui George Simion: Eugen Popescu, fondatorul Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), are o diplomă dubioasă obținută în Canada, a obținut sponsorizări de la oamenii SIE și a fost înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora. Citește și: EXCLUSIV George Simion își ascunde urmele: a șters de pe site-ul său informațiile despre contul pentru donații de la nunta sa și orice informație despre eveniment Foto: Blog Dan Tanasă Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni este cea care, chiar potrivit declarațiilor lui Simion, a gestionat darul de 400.000 de euro de la nunta liderului AUR. Defapt.ro a scris că prin intermediul aceleiași fundații, liderul AUR a plătit trupa Phoenix. Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion Potrivit propriilor declarații, Eugen Popescu a fost elev al liceului militar de la Breaza, a urmat apoi cursurile școlii de ofițeri de radiolocație de la Brașov, dar a abandonat din motive medicale. În 1991 a plecat în Canada - „din motive strict personale și familiale” - și s-a întors în 1996 cu o diplomă de bioenergetician și homeoterapeut de la un așa-zis Colegiu de Medicină Alternativă din Canada. Universitatea din Oradea îi recunoaște studiile și i le echivalează cu cele de kinetoterapeut. Diploma nuturopatului Popescu Sursa: cetateanul.net Cu această diplomă, Popescu este angajat, în 2001, la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, unde ajunge chiar pe funcția de director. În 2016, în guvernarea Cioloș, este numit chiar director al Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni. După două luni este dat afară, dar contestă decizia și câștigă în instanță, așa că este repus în funcție. În 2016, actualul lider AUR, Dan Tanasă, a atacat dur concedierea lui Popescu de la Institutul Hurmuzachi și a scris pe blogul său: „Ce servicii secrete străine lucrează pentru plecarea directorului general din fruntea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”?”. Ultima declarație de avere depusă de funcționarul Popescu este din aprilie 2021, când consemnează eliberarea din funcția de consilier al Secretariatului General al Guvernului. La acel moment, SGG îi plătea despăgubiri de peste 100.000 de lei. Legătura lui Popescu cu George Simion este prin fundația sa, FNRP, care editează site-ul pro-AUR Romanian Global News (RGN Press). RGN Press are sponsorizări de la Tarom și de la clinica lui Gigi Becali, ImunoMedica. Oamenii SIE au pompat bani în fundația lui Simion Site-ul Captura.ro a scris, în august 2022, că RGN Press prima bani și de la Romaqua, „compania care îmbuteliază apa minerală Borsec (...), condusă de peste un deceniu de câțiva ofițeri de spionaj”. Cel care administrează Romaqua este generalul Constantin Rotaru, fost director adjunct al Serviciului de Informații Externe (1999 – 2005). Angajat la Romaqua este, potrivit Captura, și fostul consul al României la Hong Kong, Ioan Păun - care ar fi și general SIE - cel care a supravegheat trimiterea în ţară a unor bunuri în valoare de 611.000 de euro, destinate familiei lui Adrian Năstase. Oficial, potrivit CNSAS, Eugen Popescu a fost urmărit de Securitate, între 1981 și 1982, pentru legături cu străinii. Nu este clar cum, având un asemenea dosar, a fost primit la școala de ofițeri de radiolocație. Citește și: Aici sunt banii pentru Sănătate: spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați. Un medic poate primi 38.000 lei/lună, o asistentă – peste 11.000 lei, iar un șofer – 5.600 lei/lună, brut

Mihalache vrea reintroducerea taxelor consulare Foto: Facebook
Politică

Mihalache vrea reintroducerea taxelor consulare

Dan Mihalache, ambasador al României în Cipru, vrea reintroducerea taxelor consulare pentru Diaspora, întrucât, consideră el, ar exista o discriminare față de românii din țară. Într-un interviu pentru PSNews, el a criticat și „agitația” autorităților române, după ce Blue Air a întrerupt zborurile. Acum circa o săptămână, Mihalache aprecia că statul român nu ar trebui să-i ajute pe pasagerii abandonați de Blue Air pe diferite aeroporturi din lume. Mihalache vrea reintroducerea taxelor consulare Mihalache a spus că decizia luată în 2016, de a se desființa taxele consulare pentru românii din Diaspora, a fost una neinspirată și „luată din considerente electorale”. „Avem o chestiune cu care toată lumea e de acord că a fost o greșeală, dar din rațiuni de popularitate politică nimeni nu are curajul să o abordeze frontal. Este vorba despre desființarea taxelor pentru serviciile consulare, care a avut loc undeva în 2016, când lumea era într-o anumită efervescență electorală. Au fost desființate aceste taxe, statul a pierdut foarte mulți bani. Eu vă dau exemplul misiunii diplomatice de la Londra, care avea în anul precedent încasări de 2,3 milioane de lire sterline din taxele consulare și care în următorul an a avut doar 250.000 de lire sterline încasări, deci o pierdere de aproximativ 2 milioane de lire la nivelul strict alt serviciilor consulare prestate în Marea Britanie. Acest exemplu ne arată că, pe de o parte, s-au pierdut foarte mulți bani, iar pe de altă parte, pretențiile au rămas aceleași. S-a creat un dezechilibru între cetățenii din diaspora – cei care nu plătesc pentru procuri, certificate etc și cetățenii din țară, care plătesc aceste lucruri la notariatele de aici”, a spus Mihalache pentru PSNews. „Să se descurce singuri” Pe de altă parte, el a criticat din nou intervenția autorităților române pentru readucerea în țară a pasagerilor abandonați de Blue Air. Citește și: FOTO Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei. Împreună cu ei: președintele Estoniei și secretarul general al NATO „O țară normală nu răspunde neapărat pentru falimentul unei companii aeriene decât dacă există o vinovăție a statului. Lufthansa a anulat 800 de zboruri cu o săptămână înainte crizei Blue Air și nu cred că ați văzut atâta agitație la nivelul autorităților pe această temă”, a spus Mihalache. Însă statul român are o responsabilitate, având doi reprezentanți cu drept de veto în Consiliul de Administrație al Blue Air. „E vorba de chestiuni private și nu neapărat de chestiuni care angajează responsabilitatea statului. Responsabilitatea statului este pentru situații de război, pentru crize umanitare, pentru catastrofe, dar nu neapărat pentru întreruperea unor zboruri. Cu alte cuvinte, românii ar trebuie să se descurce singur, nu să apeleze la asistența statului pentru lucruri care țin de chestiuni private. Argumentul „am ajuns în Cipru și nu am bani cu care să mă întorc” cred că e un pic exagerat în raport cu datoria pe care o are statul față de cetățeni”, spunea diplomatul român la 14 septembrie.

Florin Carciu: Cel puțin 8 milioane de români au plecat din țară Foto: Captură video
Politică

8 milioane de români plecat țară

Un secretar de stat aflat la conducerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Florin Cârciu, consideră că cel puțin 8 milioane de români au plecat din țară. El a contestat datele ministerului de Externe, care estimează numărul celor plecați la 5,7 milioane. Florin Cârciu a fost numit în această funcție cu susținerea PSD. Cel puțin 8 milioane de români au plecat din țară „Astăzi, după ultimul recensământ pe care îl avem oficial sau ultimele date oficiale pe care le avem, pentru că recensământul nu este încă terminat, numărăm 5,7 milioane de români în afara graniţelor. Această cifră este o cifră oficială, pe care am obţinut-o de la Ministerul Afacerilor Externe”, a afirmat Florin Cârciu, citat de Digi 24. „Vreau să vă spun că cu siguranţă avem cel puţin, cel puțin 8 milioane”, a adăugat el. „Și o să vă dau un exemplu simplu: Franța are oficial 106.000 de români. Franța are astăzi cel puțin 600-700 de mii de români. Avem câteva ţări în Europa unde avem un milion sau mai mult de un milion de români. Avem 150.000 – 200.000 de români în plus, care nu sunt identificaţi sau număraţi, dacă vreți așa”, a arătat oficialul român. Cârciu a lucrat din 1992 în Franța, în construcții. El a absolvit în 2021 Facultatea de Științe Economice la Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj, la exact 30 de ani de la terminarea liceului, rezultă din CV-ul depus la Guvern. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

Milițian și deputat PSD: Diaspora nu aduce nici un aport la dezvoltare Foto: Facebook Ionel Floroiu
Politică

Diaspora nu aduce nici un aport la dezvoltarea României

Un fost milițian, Ionel Floroiu, azi deputat PSD și pensionar special, spune că Diaspora nu aduce nici un aport la dezvoltarea României. El a făcut aceste afirmații acum câteva zile, în în Comisia de Administrație a Camerei Deputaților, unde se discuta o propunere legislativă a USR. Dacă această propunere ar fi adoptată, Diaspora ar urma să aibă mai mulți reprezentanți în Parlament. La alegerile parlamentare din 2020, au votat peste 264.000 de cetățeni din străinătate. În Teleorman au votat circa 113.000 de alegători. Însă, atât Diaspora, cât și Teleormanul, sunt reprezentate în Legislativ de patru deputați și doi senatori. Diaspora nu aduce nici un aport la dezvoltarea României Acum, Floroiu se opune ca Diaspora să fie mai puternic reprezentată. „Ei nu au nicio contribuție la evolutia statului român. Nu mai au pe nimeni în România. Nu au mai venit în România de zeci și zeci de ani. Nu aduc niciun aport la dezvoltarea socială, economică și politică a acestei țări. Am auzit chestiunea asta cu diaspora, că investește în România, că aduce miliarde, zeci de miliarde. Practic, ce trimite, 200-300 de euro la cei rămași prin țară, care reprezintă 0,01% din PIB”, a declarat Floroiu, în comisia de administrație a Camerei. În plus, fostul milițian, ajuns deputat, a spus că ar face o lege ca toți cetățenii din diaspora să vină să voteze în România. Să urce în avion, să dea 200-300 de euro pe bilet și să voteze, a spus deputatul PSD, Ionel Floroiu. Potrivit biografiei de pe site-ul Camerei Deputaților, Floroiu a lucrat în ministerul de Interne din 1985 în 1998, la „Evidența populației”. El susține că ar fi făcut „Școala militară”, fără să de alte detalii. Floroiu este deputat PSD, ales în Bacău, din 2016. Potrivit datelor Băncii Naționale, în 2020 remiterile diasporei s-au ridicat la 3,5 miliarde de euro, adică 1,5% din PIB. Între 2007-2020, românii plecați la muncă în străinătate au trimis acasă 41 de miliarde de euro. În aceeași perioadă, potrivit BNR, investițiile străine directe au fost de 57 de miliarde de euro, arată Europa FM. Citiți și: Sute de ruși din forțele paramilitare care se ocupă de securitatea internă refuză să plece în Ucraina. Moralul soldaților, prăbușit Floroiu: „Manipulare grosolană” După ce scandalul a izbucnit, Floroiu a reacționat pe Facebook, fără a nega autenticitatea înregistrării. „Înregistrarea care încearcă, prin manipulare grosolană, să îmi inventeze o vină inexistentă, este dintr-o ședință a Comisiei de Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului în care se discuta modificarea Legilor Electorale. Subiectul era acordarea mai multor drepturi celor ce votează în afara granițelor. Cine are buna-credință să urmărească înregistrarea vede și aude că mă refer la cei înregistrați într-o evidență oficială a Statului intitulată ”Cetățeni Români cu Domiciliul Stabil în Străinătate”, fiind vorba despre circa 700.000 de cetățeni români care au părăsit definitiv țara și au declarat că au domiciliul stabil în alt stat. Așa cum am spus și în ședința Comisiei, ei locuiesc de mulți ani în străinătate și – în afara cetățeniei – nu mai au legături puternice cu țara unde s-au născut. Din păcate, acești concetățeni nici nu par a fi foarte interesați de viața politică, socială sau economică a României, dovadă fiind faptul că, la alegerile parlamentare din 2020, în secțiile electorale din străinătate au votat doar 262.232 de cetățeni români!”, a scris el, pe Facebook.

Rareș Bogdan preia conducerea PNL Diaspora Foto: Facebook
Politică

Rareș Bogdan preia conducerea PNL Diaspora

Europarlamentarul Rareș Bogdan preia conducerea PNL Diaspora, a anunțat acesta la DCNews. Anterior, funcția era ocupată de Viorel Badea. Acesta din urmă l-a susținut pe Ludovic Orban în competiția pentru șefia PNL, dar postul a fost câștigat de Florin Cîțu. Rareș Bogdan preia conducerea PNL Diaspora „Vom încerca să revitalizăm PNL Diaspora prin acordarea unei atenţii mai mari liderilor de comunităţi locale, care sunt foarte importanţi. Ei nu sunt numiţi de cineva, ci sunt oameni care au câştigat respectul comunităţii şi care sunt extrem de interesaţi de modul în care se mişcă România şi spre ce se îndreaptă România. Eu voi face un turneu în toate ţările, mă voi întâlni cu organizaţiile de acolo, voi încerca să atrag noi membri spre organizaţiile noastre şi să înfiinţăm unele noi în oraşe cheie unde sunt mii, zeci de mii de români”, a declarat Rareș Bogdan, la DCNews. El a susținut că are „un proiect major pentru reconstrucţia acestei filiale”. „Am o deplasare în Franţa, voi vorbi cu ministrul de interne despre problemele tiriştilor români din parcări”, a mai afirmat prim-vicepreședintele PNL. Citește și: Patriarhul ecumenic îl ceartă din nou pe Putin: invadatorii Ucrainei par să-și dorească umilirea mândrului popor ucrainean

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră