duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: declarații

39 articole
Politică

Moțiunea de cenzură zguduie scena politică: declarații-cheie înainte de vot

Cu doar câteva ore înainte de votul decisiv asupra moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, scena politică din România este marcată de declarații tensionate, mesaje contradictorii și apeluri la stabilitate. De la asigurări privind direcția pro-occidentală a țării până la acuzații dure privind „dezastrul” guvernării, liderii politici își poziționează discursul într-un moment cu miză majoră. În timp ce puterea cere echilibru și negocieri, opoziția transmite un mesaj clar: schimbarea este inevitabilă. Nicușor Dan, mesaj de calm Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de calm și continuitate, indiferent de rezultatul votului din Parlament: Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” „Vreau să îi asigur pe români că, indiferent ce se întâmplă într-un sens sau în celălalt, România va continua să păstreze direcția occidentală, statul va continua să funcționeze și există acord politic pe obiectivele fundamentale imediate care sunt SAFE și PNRR”, a declarat Nicușor Dan. Totodată, șeful statului a exclus categoric scenariul unei eventuale nominalizări a lui Călin Georgescu pentru funcția de premier: „Acest scenariu este exclus. El e bun de titlu de ziar”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a precizat că nu a vorbit despre partide „extremiste”, ci a făcut distincție doar între partidele pro-occidentale și partidele anti-occidentale, printre care a inclus și AUR, dând exemplu poziția partidului la cererea SUA de a folosi bazele aeriene militare din România, la care AUR s-a împotrivit. Mesaje din tabăra guvernamentală: apeluri la responsabilitate Înainte de vot, ministrul Educației, Mihai Dimian, a transmis un mesaj personal pe Facebook: „Deși sunt un copil în ce privește politica, mă simt deseori ca singurul adult din cameră. Dumnezeu să binecuvânteze România!”. La rândul său, primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a făcut un apel la dialog și compromis politic: „Încă mai este timp pentru a opri acest demers. Politicienii să negocieze până cad sub masă". „Moţiunea de cenzură nu se poate transforma într-un instrument care să şubrezească stabilitatea unei ţări. Astăzi, în România, demolăm fără să punem ceva în loc.  În Germania nu se adoptă o moţiune de cenzură fără să ai numele viitorului prim-ministru şi programul de guvernare al viitorului guvern, iar ţara merge mai departe şi este stabilă. Nu plătesc cetăţenii răfuielile politicienilor", a afirmat Boc. Opoziția: „Moțiunea va trece” Din tabăra susținătorilor moțiunii, liderul AUR, George Simion, a transmis un mesaj scurt: „Nu vă temeți, AUR nu trădează poporul român” Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, este convins că votul va duce la schimbarea guvernului: „Parlamentarii care au semnat pentru moțiune vor vota. (…) Moțiunea va trece pentru că și parlamentarii exprimă până la urmă ceea ce vor oamenii. Oamenii sunt nemulțumiți de Guvernul Bolojan. 80% din populația României consideră că România merge pe un drum greșit. Ori parlamentarii nu fac altceva decât, prin votul lor în Parlament, să exprime ceea ceea vor oamenii. Oamenii vor să plece Bolojan și va pleca. Cel mai important lucru care trebuie făcut este că atunci când constați că țara, că guvernarea merge pe un drum greșit, să schimbi lucrurile. Eu sunt convins că după consultările de la Cotroceni se va degaja o soluție care va permite guvernarea în continuare a țării cu această majoritate pro-occidentală”, a afirmat Zamfir. Totodată Deputatul PSD Marian Mina a lansat un atac direct la adresa premierului: „NU, Bolojan nu a greşit, Bolojan a făcut DEZASTRU! Şi este o realitate pe care o simt în buzunare milioane de români.” Și Claudiu Manda a transmis un mesaj amplu despre necesitatea schimbării: „România a ajuns într-un punct în care actuala formulă de guvernare nu mai răspunde nevoilor reale ale oamenilor. (...) Partidul Social Democrat face un pas necesar pentru a închide această etapă și pentru a crea premisele unei guvernări funcționale, care să oprească deteriorarea nivelului de trai.  Avem nevoie de decizii rapide și asumate din partea tuturor liderilor pentru a construi o majoritate pro-europeană, capabilă să guverneze stabil și predictibil, cu rezultate concrete pentru oameni. Nu este despre un partid sau un lider, ci despre corectarea unei direcții care nu mai funcționează. România are nevoie de un guvern care protejează veniturile oamenilor, accelerează investițiile și oferă o direcție clară economiei, corectând dezechilibrele fără a pune presiune suplimentară pe oameni. PS: Moțiunea trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături.” Becali, despre Călin Georgescu premier Și George Becali a respins posibilitatea ca fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu să ajungă premier. „Oamenii în toată firea văd la televizor: Georgescu premier. Ăla săracul nu știe, e cu un picior în partea ailaltă și voi îl faceți premier”, a spus deputatul. Becali a anunțat că va vota moțiunea de cenzură pentru a opri, în opinia sa, vânzarea companiilor de stat. Voturi decisive și acuzații dure Liderul Grupului PACE – Întâi România, Adrian Peiu, a anunțat că parlamentarii formațiunii vor vota la vedere pentru moțiune: „Ziua de 5 mai va rămâne în istoria României ca data eliberării ţării de politicile anti-româneşti ale Guvernului Bolojan şi momentul unui nou început în evoluţia statului român, iar Grupul PACE – Întâi România va fi o parte importantă atât în oprirea dezastrului numit Bolojan, cât şi în construcţia care va urma”, a transmis Adrian Peiu. Acesta a susținut și că „s-ar fi format o nouă majoritate parlamentară dedicată suveranităţii statului român”, criticând dur partidele aflate la guvernare. Un vot cu miză majoră pentru direcția României Moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan se conturează drept unul dintre cele mai tensionate momente politice recente. Dincolo de calculele parlamentare, discursurile liderilor relevă o ruptură profundă între viziuni: stabilitate versus schimbare, continuitate occidentală versus reconfigurare politică internă. Rezultatul votului va defini nu doar viitorul guvernării, ci și echilibrul de putere din perioada următoare.

Declarații-cheie înaintea moțiunii de cenzură (sursa: Facebook/Claudiu Manda)
Tensiuni politice înaintea moțiunii de cenzură (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Tensiuni politice înaintea votului moțiunii de cenzură: acuzații, mitinguri și război în sondaje

Climatul politic din România se tensionează pe măsură ce se apropie votul asupra moțiunii de cenzură inițiate de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Schimburile de acuzații între principalele tabere se intensifică, iar dezbaterea publică este alimentată de declarații politice, mobilizări în stradă și interpretări contradictorii ale sondajelor de opinie. Moțiunea urmează să fie dezbătută și votată marți în Parlament, fiind necesare 233 de voturi pentru ca Executivul să fie demis. Documentul a fost semnat de 253 de parlamentari. Mitinguri de susținere pentru Ilie Bolojan În acest context tensionat, câteva sute de persoane s-au adunat duminică în Piața Victoriei din București pentru a-și exprima susținerea față de premierul Ilie Bolojan. Citește și: Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD Participanții s-au mobilizat în principal prin intermediul rețelelor sociale, unde au promovat mesaje în favoarea continuării reformelor și a responsabilității în guvernare. Manifestanții au afișat steaguri ale României și ale Uniunii Europene și au scandat atât numele premierului, cât și lozinci critice la adresa PSD. Acțiuni similare au fost organizate și în alte orașe din țară. PNL își reafirmă poziția: sprijin pentru Bolojan, respingerea PSD Ciprian Ciucu, primarul general al Bucureștiului și unul dintre cei mai importanți aliați ai prim-ministrului Ilie Bolojan, a declarat, duminică, la Antena 3 CNN, că PNL „ar deveni penibil” dacă ar mai accepta să facă guvern cu PSD după episodul moțiunii de cenzură pe care PSD-iștii au agreat-o cu AUR. „PNL și-a regăsit demnitatea și refuzăm să mai fim bătaia de joc a PSD”, a spus Ciucu. Tot din tabăra PNL, Raluca Turcan a transmis: „AMR: 2 zile. Două zile în care PSD poate decide dacă respectă direcția de care #România are nevoie. Dacă respectă regulile interesului public, nu pe cele ale interesului politic imediat. Dacă înțelege că #PNL nu mai este manevrabil și că am ales ferm drumul demnității și al respectării deciziilor asumate. Relația PNL–PSD din timpul guvernărilor comune din ultimii ani a fost o succesiune de compromisuri costisitoare. Am făcut concesii care ne-au îndepărtat de oameni — în special de cei din mediul urban, de antreprenori, de cei activi, care țin economia în picioare. Am lăsat impresia că suntem la cheremul PSD, iar acest lucru s-a văzut și s-a simțit până la firul ierbii. Am ajuns să avem o imagine publică de „breloc” al PSD. (...) Putem fi un partid de 30%. #România are nevoie de un partid liberal puternic.” La rândul său, Gheorghe Falcă și-a declarat susținerea totală pentru premierul Bolojan „PNL nu se răzgândește. România are nevoie de stabilitate, dar nu de compromisuri care blochează reformele.” Mesaje similare au fost transmise și de alți lideri liberali, care avertizează asupra riscurilor unei crize politice prelungite. AUR lansează acuzații grave: „un jaf de proporții gigantice” Liderul AUR, George Simion, a lansat acuzații dure la adresa Guvernului și a coaliției, inclusiv PSD. „Un tun financiar este dat românilor în aceste zile, mult mai mare decât celebrul scandal al celor 100 de milioane de doze de vaccin. Acum vorbim de mai bine de 10 miliarde de euro luaţi împrumut de români pentru înarmarea ţării", afirmă preşedintele AUR, George Simion, într-un mesaj video postat pe Facebook. „Nu vor să ne prezinte contractele, la fel cum au făcut şi în cazul Pfizer. Vom face tot ce ne stă în putere să se afle adevărul despre acest tun şi desigur şi să îl oprim. Asta a făcut coaliţia PSD-PNL-UDMR-USR. A jefuit România!” Războiul sondajelor: între estimări și acuzații de manipulare Tema sondajelor a devenit un nou front de confruntare politică. Sociologul Remus Ștefureac atrage atenția asupra unui moment critic în evoluția opiniei publice și a scenei politice. Sociologul consideră că moțiunea de cenzură care urmează să fie votată reprezintă un posibil punct de inflexiune major în politica românească, cu efecte ce ar putea influența evoluțiile din următorul deceniu. Ștefureac subliniază că, pe fondul polarizării accentuate și al neîncrederii publice, opinia electoratului este extrem de volatilă, iar direcția acesteia depinde de deciziile politice din perioada imediat următoare. În acest context, partidele principale ar putea înregistra schimbări semnificative de trend, în funcție de modul în care gestionează criza actuală. În paralel, deputatul AUR, Sorin-Titus Muncaciu, contestă modul în care sunt prezentate sondajele de opinie. „Globaliștii și neo-marxiștii sunt în cădere liberă! Cum încearcă să manipuleze, confundând sondajele cu simplele chestionare on-line. Nu fac parte din categoria care a putut studia în liceu sociologia. Dar, ajungând în SUA după 1990, studiind acolo în diverse specializări medicale, am avut ocazia să văd și studiile acestei științe extraordinare, numită sociologia. (...) Globaliștii plasează o declarație a șefului INSCOP, neutră de altfel, care spune că schimbările politice și crizele produc modificări de opțiuni politice, în contextul unor chestionare on-line pro Bolojan, pe care le consideră sondaje. De aici, un narativ că AUR pierde sprijinul populației. Nimic mai fals și tipic sorosist! Dacă te uiți pe internet și cauți „cel mai recent sondaj de opinie”, nu apare nimic legat de INSCOP, în afara interviului lui Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Însă apare sondajul CURS, care arată indubitabil că AUR conduce în opțiunile electorale. (...) Globaliștii, manipulând opinia lui Remus Ștefureac, susțin că e vorba de o prăbușire a AUR. Apeluri din partea politicienilor Europarlamentara AUR, Ramona Lovin, a transmis: „Eu voi vota așa cum îmi votează conștiința, nu din presiune, nu din frică, nu pentru aplauze, ci pentru oamenii care m-au trimis în Parlament.” În paralel, parlamentari USR din diaspora au făcut apel la responsabilitate: „Parlamentarii nu au fost trimiși acolo să execute ordine de partid, ci să reprezinte oamenii. (...) Dacă ești român în Diaspora, vocea ta contează!” PSD contraatacă: „Bolojan a îngropat economia” De cealaltă parte, Sorin Grindeanu continuă să justifice moțiunea: „Noi luptăm pentru echitate fiscală și vrem să punem punct poverii nedrepte aruncate pe umerii românilor care muncesc din greu. Este timpul să vorbim aplicat de o reducere a taxării pe muncă, o reformă pe care o considerăm necesară pentru a diminua presiunea pe salariați.” Dacă liderul PSD evită numirea lui Bolojan, Daniel Cătălin Zamfir, PSD Dolj, îl atacă direct pe premier. „Salvatorul Bolojan a îngropat economia. Dincolo de propagandă și de previziunile veșnice ale celor care propavaduiesc întotdeauna apocalipsa când e PSD la guvernare, avem realitatea confirmată de INS și Ministerul Finanțelor. Salvatorul Ilie Bolojan a îngropat economia.”

Trump și războiul cu Iranul care tot se termină (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De câte ori a spus Trump că războiul cu Iranul e pe final de la începerea conflictului

Președintele american Donald Trump a declarat recent că războiul cu Iranul s-ar putea apropia de final. De la începutul conflictului, liderul de la Casa Albă a sugerat acest lucru de aproape 12 ori conturând un tipar de declarații care combină optimismul strategic cu ambiguitatea. O analiză a intervențiilor sale publice, reflectate în presa internațională, indică asemenea afirmații, de la estimări precum „va dura 4–5 săptămâni” sau „se poate termina rapid”, până la formule precum „am câștigat deja” ori „foarte aproape de final”. Donald Trump: războiul cu Iranul, „foarte aproape de final” Președintele american Donald Trump a declarat marți că războiul cu Iran s-ar putea apropia de final, potrivit unui interviu acordat postului Fox News. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” „Cred că se apropie de final. Îl consider foarte aproape de sfârșit”, a afirmat Trump, conform declarațiilor distribuite de jurnalista Maria Bartiromo. Trump: Iranul ar avea nevoie de decenii pentru a se reconstrui Liderul american a susținut că o eventuală retragere a Statele Unite ale Americii ar lăsa Iranul într-o poziție dificilă pe termen lung. „Dacă plecăm acum, Iranul va avea nevoie de 20 de ani pentru a se reconstrui”, a spus Trump, adăugând că situația rămâne fluidă și că evoluțiile din perioada următoare vor fi decisive. Totodată, acesta a sugerat că Teheranul ar fi interesat de reluarea negocierilor și de ajungerea la un acord. Negocieri tensionate și semnale privind o nouă rundă de discuții Declarațiile vin în contextul unui armistițiu de două săptămâni între Statele Unite ale Americii și Iran, aflat în prezent în vigoare. Anterior, Trump sugerase că o nouă rundă de discuții ar putea avea loc în scurt timp: „S-ar putea întâmpla ceva în următoarele două zile”, declara acesta pentru New York Post, fără a oferi detalii suplimentare. Prima rundă de negocieri, desfășurată în Islamabad, s-a încheiat fără un acord, însă informații neconfirmate indică posibilitatea unei noi întâlniri în zilele următoare. JD Vance: „Nu vrem un acord mic, ci o mare înțelegere” Vicepreședintele JD Vance a confirmat că armistițiul se menține, subliniind că administrația americană urmărește un acord amplu, nu unul limitat. „Încetarea focului se menține, iar discuțiile au înregistrat progrese enorme”, a declarat Vance în cadrul unui eveniment din Athens, Georgia. Potrivit acestuia, motivul pentru care nu s-a ajuns încă la un acord este dorința președintelui Trump de a obține garanții clare că Iranul nu va dezvolta arme nucleare. Condițiile SUA: fără arme nucleare și fără sprijin pentru terorism Vicepreședintele american a detaliat și principalele condiții impuse Teheranului: - renunțarea la programul nuclear militar, - încetarea sprijinului pentru grupări considerate teroriste, - deschiderea către integrarea economică globală. „Președintele își dorește un acord în care poporul iranian să prospere și să se alăture economiei mondiale”, a explicat Vance. Posibilă nouă rundă de negocieri înainte de expirarea armistițiului Potrivit CNN, o a doua rundă de negocieri ar putea avea loc înainte de expirarea armistițiului, programată pentru săptămâna viitoare. Surse apropiate discuțiilor indică faptul că delegația americană ar putea fi condusă chiar de JD Vance. De asemenea, la negocieri ar putea participa Steve Witkoff și Jared Kushner. De câte ori a spus Trump că războiul e „aproape de final” Declarația recentă a lui Donald Trump, potrivit căreia războiul cu Iran este „foarte aproape de final”, nu este o premieră. De la începutul conflictului, liderul american a transmis în mod repetat mesaje similare, sugerând în mai multe rânduri că finalul este iminent, uneori chiar în timp ce operațiunile militare continuau. O analiză a declarațiilor publice arată un tipar: optimism constant privind încheierea rapidă a războiului, combinat cu mesaje contradictorii despre continuarea luptelor. Martie 2026: războiul ar putea fi „terminat rapid” La scurt timp după declanșarea conflictului, Trump a declarat că războiul ar putea fi încheiat „destul de repede”. În același interval, el estima că operațiunile ar putea dura aproximativ 4–5 săptămâni, deși admitea că ar putea „merge mult mai departe”. Mesaje contradictorii: „am câștigat”, dar „nu plecăm încă” Pe măsură ce conflictul a evoluat, discursul lui Trump a devenit mai nuanțat și, uneori, contradictoriu. În martie, el a afirmat că Statele Unite „au câștigat” războiul, sugerând chiar că, în esență, acesta fusese decis foarte devreme. În același timp, a insistat că operațiunile trebuie continuate pentru „a termina treaba”, refuzând ideea unei retrageri rapide. Această combinație de declarații — victorie deja obținută, dar război încă în desfășurare — a alimentat percepția unei strategii neclare. „Războiul este aproape complet”: declarațiile din interviuri În mai multe interviuri, Trump a reiterat ideea că războiul este practic încheiat. El a declarat că războiul este „foarte complet, aproape terminat” și că Iranul nu mai are capacități militare relevante. Într-o altă intervenție, a spus că conflictul este „pretty much over” (aproape încheiat), fără a oferi însă un calendar clar sau condiții precise pentru final. De asemenea, a afirmat că războiul va fi „încheiat în curând” sau „foarte curând”, menținând aceeași linie de comunicare. „Nu mai e nimic de lovit”: argumentul militar Un alt argument invocat frecvent de Trump pentru a susține apropierea finalului a fost degradarea capacităților militare ale Iranului. Într-un interviu, el a afirmat că nu mai există „practic nimic de țintit”, sugerând că obiectivele militare au fost atinse. În alte declarații, a spus că Iranul este „la capătul liniei” și că infrastructura sa militară este aproape distrusă. Acest tip de retorică a fost constant folosit pentru a justifica ideea că războiul se apropie inevitabil de final. Aprilie 2026: „foarte aproape de sfârșit” În ultimele zile, Trump a reluat această temă, declarând că războiul este „foarte aproape de final”. Totuși, chiar și în acest context, mesajul său rămâne ambiguu: pe de o parte, sugerează că finalul este iminent; pe de altă parte, afirmă că „nu am terminat” și că evoluțiile viitoare rămân deschise. Un tipar de comunicare: finalul anunțat înainte de a exista Analizând cronologic declarațiile, se conturează un tipar clar: începutul conflictului: războiul va fi „scurt” faza intermediară: „am câștigat deja” ulterior: „este aproape complet” prezent: „foarte aproape de final” În paralel, operațiunile militare au continuat, iar negocierile nu au produs încă un acord concret. Experții citați în presa internațională subliniază că aceste mesaje reflectă mai degrabă o strategie politică și de comunicare decât o evaluare strict militară a situației. Între optimism strategic și realitate operațională Declarațiile repetate ale lui Donald Trump privind apropierea finalului războiului din Iran arată o constantă: anticiparea unui deznodământ rapid, chiar și în absența unor evoluții decisive pe teren. Deși acest tip de discurs poate avea rolul de a transmite încredere și control, el evidențiază și o tensiune între mesajul politic și realitatea operațională a conflictului. În lipsa unui acord clar sau a unei încetări definitive a ostilităților, întrebarea nu mai este doar „când se va termina războiul?”, ci și „de câte ori poate fi anunțat finalul înainte ca acesta să devină realitate?”.

Trump, declarații contradictorii despre războiul din Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune, în același interviu, ba că războiul cu Iran e încheiat, ba că va mai ataca ținte

Președintele american Donald Trump a făcut declarații contradictorii despre conflictul din Iran, sugerând pe de o parte că războiul s-ar putea încheia „în curând”, dar afirmând în același timp că ofensiva va continua până la o victorie totală. Mesajele sale au influențat imediat piețele energetice, iar prețul petrolului a scăzut după ce liderul american a sugerat o posibilă încheiere rapidă a conflictului. Trump: „Războiul se va încheia în curând” Într-o conferință de presă susținută la complexul său de golf Doral din Florida, Donald Trump a declarat că operațiunile militare ar putea avea o durată limitată. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului „Asta se va încheia în curând”, a spus președintele american, adăugând că nu va permite „unui regim terorist să țină lumea ostatică” și să amenințe aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, în același context, liderul republican a avertizat că Iranul ar putea fi lovit „mult, mult mai puternic” dacă va încerca să perturbe fluxurile energetice mondiale. Mesaje diferite despre evoluția conflictului Într-un discurs adresat parlamentarilor republicani reuniți la Doral, Trump a descris ofensiva ca pe „o excursie scurtă”, sugerând că operațiunile ar putea fi rapide. Într-un interviu telefonic acordat unei jurnaliste de la CBS News, el a mers chiar mai departe, afirmând că „războiul s-a terminat, practic”. Președintele american a susținut, de asemenea, că evoluția conflictului este „mult devansată” față de calendarul de patru-cinci săptămâni menționat anterior. SUA promit continuarea ofensivei până la victorie În același timp, Donald Trump le-a transmis parlamentarilor republicani că Statele Unite nu se vor opri până când inamicul nu va fi „înfrânt total și definitiv”. Potrivit liderului american, forțele implicate în ofensiva israeliano-americană au lovit deja peste 5.000 de ținte, inclusiv obiective considerate strategice. Trump a precizat că unele dintre cele mai importante ținte au fost lăsate pentru etape ulterioare, în cazul în care conflictul se va prelungi. Temeri politice și impact economic Aleșii conservatori se tem că războiul ar putea avea consecințe politice interne dacă va provoca o creștere semnificativă a prețurilor la benzină și o presiune suplimentară asupra economiei americane. Un astfel de scenariu ar putea afecta rezultatele Partidului Republican la alegerile legislative programate în noiembrie. Posibil control asupra strâmtorii Ormuz În discuția cu jurnalista CBS, Donald Trump a spus că ia în calcul preluarea controlului asupra strâmtorii Ormuz, o rută strategică pentru comerțul mondial și transportul petrolului. Traficul maritim din această zonă este afectat de conflict, iar controlul asupra strâmtorii ar avea implicații majore pentru piața energetică globală. Obiectivele reale ale ofensivei rămân neclare Președintele american a menținut ambiguitatea cu privire la scopurile exacte ale intervenției militare desfășurate împreună cu Israelul. El a vorbit atât despre neutralizarea programului nuclear iranian și a capacităților de rachete balistice, cât și despre posibilitatea unei schimbări de regim la Teheran.

Trump, declarații șocante și afirmații absurde (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, la un an de mandat: cele mai controversate și improbabile declarații ale președintelui SUA

La doar un an de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a reușit deja să adune un adevărat florilegiu de declarații șocante. De la afirmații absurde și atacuri la persoană, până la momente care frizează suprarealismul, primul an al noului său mandat a fost marcat de controverse constante. Trump, declarații șocante și afirmații absurde Pe 20 ianuarie, președintele american va marca oficial un an de mandat, perioadă în care a fost aproape zilnic în atenția presei internaționale pentru derapaje verbale, postări agresive și conferințe de presă greu de anticipat. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Iată o selecție, în ordine cronologică, a celor mai improbabile zece declarații făcute de Donald Trump în ultimele 12 luni. „Trump Gaza number one”: viziunea AI a unei crize umanitare Pe 26 februarie 2025, în plină catastrofă umanitară în Gaza, Donald Trump a publicat un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care prezenta enclava palestiniană drept „Coasta de Azur a Orientului Mijlociu”. Clipul, însoțit de o melodie cu versuri precum „fără lanțuri, fără frică”, afișa hoteluri de lux, iahturi, mașini scumpe și scene absurde cu dansatoare cu barbă, în timp ce Trump și Benjamin Netanyahu apar în costume de baie, savurând cocktailuri. Trump îl umilește pe Zelenski și atacă administrația Biden Pe 28 februarie, în Biroul Oval, Donald Trump l-a mustrat public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cerându-i „recunoștință” pentru ajutorul american. În același discurs, Trump a afirmat că Statele Unite ar fi oferit Ucrainei 350 de miliarde de dolari prin intermediul unui „președinte stupid”, referindu-se la Joe Biden. Declarația vine în contextul în care Trump mai distribuise anterior teorii conspiraționiste potrivit cărora Biden ar fi fost executat și înlocuit cu un „clone robot”. „Un vas distrus salvează 25.000 de vieți”: matematica lui Trump La 15 octombrie 2025, Donald Trump a justificat atacurile americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Pacific printr-o formulă proprie: fiecare navă distrusă ar salva 25.000 de vieți americane. Președintele nu a făcut nicio referire la posibilele victime de la bord, susținând că piloții navelor sunt „vinovați că au încercat să omoare oameni”. Atac misogin la adresa unei jurnaliste, la bordul Air Force One Pe 14 noiembrie 2025, Trump a stârnit un scandal major după ce a jignit o jurnalistă care insista cu întrebări despre dosarele Epstein. „Taci, porcico”, i-a spus președintele, într-o scenă filmată și viralizată rapid pe rețelele sociale. Casa Albă a încercat ulterior să minimizeze incidentul, susținând că Trump era „frustrat” de dezinformarea mediatică. Mesajul de Crăciun adresat „putreziciunilor de stânga” Pe 25 decembrie 2025, Donald Trump a publicat un mesaj de sărbători în stilul său caracteristic. După ce le-a urat Crăciun fericit americanilor, a transmis un mesaj special „putreziciunilor de stânga radicală” care, potrivit lui, încearcă să distrugă țara. În același mesaj, Trump a susținut că SUA nu mai au inflație, că criminalitatea este în scădere și că America este „respectată ca niciodată”. Maduro, acuzat că îi copiază dansul După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, Donald Trump l-a acuzat că i-ar fi imitat dansul, considerând gestul o provocare la adresa Statelor Unite. Potrivit unor surse citate de presa americană, această „imitare” ar fi contribuit chiar la decizia administrației Trump de a-l elimina politic pe liderul venezuelean. Trump îi cere fotografului să-l facă „mai slab” Pe 6 ianuarie 2026, în timpul unui eveniment oficial, Donald Trump a întrerupt discursul pentru a-i cere fotografului Doug Mills să-l surprindă dintr-un unghi care să-l facă să pară mai slab. Momentul a devenit rapid viral, declanșând o avalanșă de ironii și meme-uri. Trump pretinde că l-a forțat pe Macron să tripleze prețul medicamentelor În aceeași zi, președintele american a afirmat că l-ar fi constrâns pe Emmanuel Macron să crească prețul medicamentelor în Franța cu 200%, sub amenințarea unor tarife vamale. Potrivit lui Trump, liderul francez ar fi acceptat, cu rugămintea ca informația să nu ajungă la populație. Palatul Élysée a dezmințit ferm această versiune. „Nu am nevoie de drept internațional” Într-un interviu acordat pe 8 ianuarie New York Times, Trump a declarat că singura limită a acțiunilor sale externe este propria sa morală. Dreptul internațional, a sugerat el, este opțional și aplicabil doar atunci când îi convine. Groenlanda, redusă la „două sănii trase de câini” Pe 11 ianuarie 2026, Donald Trump a revenit asupra obsesiei sale pentru Groenlanda, afirmând că teritoriul ar trebui să accepte un acord cu SUA pentru a evita influența Rusiei și Chinei. Capacitatea defensivă a Groenlandei? „Două sănii trase de câini”, potrivit președintelui american.

Declarațiile lui Negrescu, respinse de Franța (sursa: Facebook/Victor Negrescu)
Eveniment

Negrescu acuză Franța că vrea să-și retragă trupele din România din cauza Mercosur. Parisul neagă

Ambasada Franței la București a transmis că informațiile apărute recent în spațiul public, potrivit cărora Franța ar fi „extrem de nemulțumită” de poziția României privind acordul comercial UE–Mercosur, sunt complet false. Reprezentanții misiunii diplomatice subliniază că nu există nicio legătură între acest dosar și prezența militară franceză pe teritoriul României. Reacția vine după declarațiile lui Victor Negrescu Precizările Ambasadei apar după declarația europarlamentarului PSD Victor Negrescu, care a afirmat la Antena 3 CNN că România ar putea suporta „consecințe geostrategice” pentru votul exprimat în COREPER în favoarea acordului UE–Mercosur. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Acesta a susținut că Franța ar fi nemulțumită de poziția României și că ar putea fi pusă în discuție inclusiv prezența militară franceză în țara noastră. Prezența militară franceză, fără condiționări politice Ambasada Franței a respins categoric aceste afirmații, precizând că prezența militară franceză în România se înscrie exclusiv în angajamentele ferme ale Franței privind securitatea colectivă, solidaritatea aliată și consolidarea Flancului Estic al NATO. Oficialii francezi subliniază că această prezență nu este condiționată politic și nu are legătură cu pozițiile statelor membre în negocierile comerciale ale Uniunii Europene. Reafirmarea parteneriatului strategic franco-român În mesajul publicat, Ambasada Franței își reafirmă angajamentul deplin față de Parteneriatul strategic franco-român și față de securitatea României și a regiunii. Diplomații francezi transmit că relația bilaterală și cooperarea în domeniul apărării rămân solide, indiferent de dezbaterile politice legate de acordurile comerciale europene.

Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Reacția premierului Groenlandei după declarațiile lui Trump: respinge comparația cu Venezuela

Premierul guvernului autonom al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a făcut apel la calm în legătură cu interesul exprimat de președintele american Donald Trump pentru obținerea insulei și a subliniat deschiderea pentru consolidarea relațiilor cu Washingtonul. El a spus că Groenlanda nu se află într-o situație în care Statele Unite ar putea „cuceri” teritoriul și a cerut revenirea la cooperarea obișnuită cu SUA și Danemarca. Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela Nielsen a respins comparațiile cu situația Venezuelei, unde SUA au capturat recent pe Nicolas Maduro, precizând că Groenlanda este „o țară democratică de mulți ani”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Liderul groenlandez a mai declarat că dorește aprofundarea și consolidarea relației cu NATO și menținerea unei „linii directe” de comunicare cu Statele Unite, fără intermedierea mass-media. Trump invocă motive strategice și securitatea arctică În ultimele zile, Donald Trump a reiterat de mai multe ori că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând importanța sa strategică și prezența Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Președintele american a afirmat că Danemarca nu poate garanta singură securitatea insulei, iar premierul danez Mette Frederiksen a declarat că ia în serios declarațiile liderului de la Washington, dar mizează pe respectarea regulilor internaționale și a granițelor existente. Danemarca avertizează în privința tensiunilor în cadrul NATO Mette Frederiksen a subliniat că un eventual conflict între state membre NATO ar submina Alianța și securitatea europeană, avertizând că Danemarca nu va accepta amenințări legate de Groenlanda. Ea a respins acuzațiile că Danemarca nu investește suficient în securitatea arctică, amintind alocări de aproximativ 90 de miliarde de coroane pentru acest domeniu. Critici după numirea unui trimis special american pentru Groenlanda Numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special al SUA în Groenlanda a generat critici la Copenhaga și Nuuk și un protest oficial către ambasadorul american. Reprezentanta Groenlandei în parlamentul danez, Aaja Chemnitz, a declarat că populația trebuie să fie pregătită „pentru toate scenariile”, de la probleme de comunicații până la presiuni politice din partea Washingtonului. Groenlanda, teritoriu strategic cu populație redusă Groenlanda are aproximativ 57.000 de locuitori și o suprafață de 2,1 milioane km², economia sa bazându-se pe pescuit și pe subvențiile anuale din partea Danemarcei, care acoperă circa jumătate din buget. Consilierul lui Donald Trump, Stephen Miller, a afirmat că „Statele Unite ar trebui să aibă Groenlanda” și a respins ideea unui conflict militar pentru insulă, în timp ce o postare pe rețeaua X cu harta Groenlandei în culorile SUA a stârnit controverse.

Comisia Europeană reacționează la declarațiile lui Musk (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Declarațiile lui Musk despre UE, "complet razna", spune Comisia Europeană

Comisia Europeană a reacționat ferm după ce Elon Musk a lansat o serie de atacuri la adresa Uniunii Europene, mergând până la a spune că UE ar trebui „abolită” și comparând-o cu Germania nazistă. Bruxelles-ul califică afirmațiile drept „complet razna”, dar precizează că acestea intră în sfera libertății de exprimare. Declarațiile lui Elon Musk, reacția Comisiei Europene „Acesta face parte din libertatea de exprimare pe care o prețuim în UE și care permite cele mai nebune declarații”, a declarat Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a executivului comunitar. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Bruxelles-ul subliniază că, deși retorica lui Musk este radicală, UE nu intervine în exprimarea opiniilor, oricât de controversate ar fi. Tensiunile au pornit vineri, când Comisia Europeană a anunțat o amendă de 120 de milioane de euro pentru platforma X (fosta Twitter), acuzând-o de nerespectarea obligațiilor prevăzute de Legea privind serviciile digitale (DSA). Printre încălcările identificate se numără: - utilizarea înșelătoare a „bifei albastre” - lipsa transparenței în registrul de publicitate - refuzul de a oferi cercetătorilor acces la datele publice Bruxelles-ul consideră că modul în care X tratează statutul de „cont verificat” induce utilizatorii în eroare și deschide calea fraudelor, a uzurpării identității și a manipulării online. Atacul lui Elon Musk la adresa UE În reacție la sancțiune, Elon Musk a postat sâmbătă pe platforma sa un mesaj virulent: „Uniunea Europeană ar trebui să fie abolită, iar suveranitatea să se întoarcă la statele individuale. Birocrația UE sufocă Europa până la moarte.” Duminică, el a continuat criticile, vorbind despre „birocrația tiranică” a Bruxelles-ului și redistribuind mesaje ale unor utilizatori care comparau UE cu „Al Patrulea Reich”. Musk a publicat inclusiv o imagine în care sub drapelul UE apare drapelul Germaniei naziste cu svastika. De ce consideră UE că X induce utilizatorii în eroare Potrivit Comisiei Europene, sistemul prin care platforma X acordă „bifa albastră” permite oricui să obțină acest statut prin plată, fără verificări reale asupra identității utilizatorului. Această practică afectează autenticitatea informațiilor, îngreunează distingerea conturilor reale de cele false, sporește riscul fraudelor și al manipulării. Comisia mai semnalează că registrul de publicitate al platformei nu respectă standardele de transparență, iar X nu oferă cercetătorilor acces la datele publice, contrar obligațiilor din DSA. Bruxelles-ul menține poziția În timp ce Musk își amplifică atacurile în mediul online, Comisia Europeană își menține decizia și argumentele. Executivul UE subliniază că sancțiunile vizau protejarea utilizatorilor și aplicarea unui cadru legal necesar în era digitală, nu limitarea exprimării publice a lui Elon Musk.

George Simion, după rezultatele exit-poll (sursa: Facebook/AUR)
Politică

Simion se consolează: Suntem parte a societății bucureștene

Liderul AUR, deputatul George Simion, a reacționat duminică seară la publicarea rezultatelor exit-poll pentru Primăria Capitalei. Sondajele CURS–Avangarde o plasează pe candidata susținută de partid, independenta Anca Alexandrescu, pe locul al treilea, cu 20,26%. Simion: „Am demonstrat că suntem parte a societății bucureștene” În declarația sa, Simion a afirmat că partidul și-a atins un obiectiv important în aceste alegeri: Citește și: Dezastru pentru PSD în București: suveranista Alexandrescu l-a depășit pe Băluță, chiar și fără sprijinul lui Georgescu „Am făcut o campanie cu resurse mult mai puține decât contracandidații noștri, am fost etichetați, puși la colț. Ni s-a spus că Bucureștiul nu este un teritoriu favorabil pentru AUR și pentru partidele care au susținut-o pe Anca Alexandrescu. Cred că un prim obiectiv deja poate fi considerat atins: am arătat că suntem parte a societății bucureștene și nimeni nu ne poate trimite la colț.” AUR, apel la democrație și competiție electorală corectă George Simion a subliniat că actualul guvern poate fi schimbat doar prin mijloace democratice și pașnice: „Alegem să ne purtăm democratic și să participăm la competițiile electorale în speranța că România va redeveni o democrație funcțională. Dacă unii vor să se pună în afara competiției democratice, datoria noastră este să încurajăm democrația.” Susținere pentru alegeri în două tururi Liderul AUR a reiterat sprijinul partidului pentru revenirea la alegerea primarilor și președinților de consilii județene în două tururi. Simion a afirmat că parlamentarii AUR „sunt în slujba poporului” și vor vota orice proiect care aduce transparență și întărește procesul democratic. Rezultatele exit-poll: Ciprian Ciucu în frunte Potrivit exit-pollului CURS–Avangarde, clasamentul candidaților la Primăria Capitalei este următorul: Ciprian Ciucu – 32,7% Daniel Băluță – 26,3% Anca Alexandrescu – 20,26% Cătălin Drulă – 12,8% Ana Ciceală – 6%

Sorin Grindeanu și cazul „Nordis” (sursa: stirileprotv.ro)
Eveniment

Grindeanu, tupeu fără limite: Nu am nici o problemă cu Nordis, am stat cu prieteni în timpul liber

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că nu are „nimic de ascuns” în legătură cu așa-numitul caz „Nordis”, subliniind că relațiile sale cu unii dintre cei implicați au fost strict personale și nu au avut nicio legătură cu afaceri. „Nu am făcut și nu fac afaceri împreună cu acei oameni” Întrebat dacă a clarificat public toate aspectele privind implicarea sa în afacerea „Nordis”, Grindeanu a răspuns afirmativ, precizând că oferă toate documentele solicitate de autorități: Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” „Eu spun că da. Eu știu că, în acest moment, este un dosar în lucru. Tot ceea ce mi se cere dau, în sensul de documente. Nu am nimic de ascuns. Dacă e cineva care crede că am ceva, să se ducă să facă plângere, există instituții ale statului”, a declarat liderul PSD într-un interviu acordat știrileprotv.ro. Grindeanu a adăugat că nu are nicio legătură de afaceri cu persoanele menționate în dosar: „Nu am făcut afaceri împreună, nu fac afaceri împreună. Nu am avut discuții legate de eventuale afaceri și niciodată nu am intrat în chestiuni care să intre în coliziune cu legile statului.” Legea „Nordis”, adoptată de Parlament Liderul PSD a amintit că Parlamentul a adoptat miercuri legea cunoscută sub numele de „legea Nordis”, al cărei scop este clarificarea reglementărilor privind construcțiile imobiliare. „Ba mai mult decât atât, astăzi, în Parlament, a trecut legea care între inițiatori mă are și pe mine, legată de o clarificare mai bună a construcțiilor în domeniul imobiliar, așa-numita lege ‘Nordis’. Merge spre promulgare. Nu am niciun fel de problemă, nu am nimic a ascunde”, a spus Grindeanu. „Fiecare răspunde pentru ce face” Întrebat dacă își reproșează faptul că a petrecut timp liber alături de unele persoane implicate în afacerea „Nordis”, Sorin Grindeanu a precizat că nu vede nimic reprobabil în acest fapt: „Faptul că mi-am petrecut timpul liber împreună cu unii dintre ei este o chestiune personală. Nu am ce să reproșez din moment ce nu am făcut afaceri sau lucruri ilegale.” Totodată, liderul PSD a respins orice aluzie privind o posibilă coliziune cu legea: „Nu am intrat în coliziune cu legea. Dacă cineva are o chestiune concretă, să facă plângere. Fiecare răspunde pentru ceea ce face. Eu răspund pentru mine, nu pentru ceilalți.”

Trump, sceptic privind victoria Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump, declarații controversate despre conflictul din Ucraina: Războiul e un lucru ciudat

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat luni că nu crede că Ucraina va câștiga războiul împotriva Rusiei, deși nu a exclus complet această posibilitate. „Războiul e un lucru ciudat” „Încă ar putea să câștige. Nu cred că o vor face, dar tot ar putea să câștige. Nu am spus niciodată că vor câștiga, am spus că ar putea câștiga”, a afirmat liderul american, într-o conferință comună cu premierul australian Anthony Albanese, aflat în vizită oficială la Washington. În timpul declarațiilor, Trump a evitat să ofere o poziție fermă privind evoluția conflictului, menționând doar caracterul imprevizibil al războiului. „Războiul e un lucru foarte ciudat. Se întâmplă multe lucruri rele. Se întâmplă și lucruri bune”, a spus președintele SUA, fără a detalia la ce se referă. Washington, poziție ambiguă Afirmațiile sale vin pe fondul criticilor internaționale privind poziția ambiguă a Washingtonului față de sprijinul militar acordat Kievului. Potrivit Financial Times, Trump ar fi declarat în weekend că linia frontului ar trebui înghețată pentru a pune capăt conflictului, chiar dacă acest lucru ar însemna divizarea regiunii estice Donbas. Publicația, care citează surse anonime, afirmă că liderul american l-ar fi îndemnat pe Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii lor de vineri la Washington, să renunțe la întregul Donbas pentru a opri războiul. O astfel de mișcare ar reprezenta o victorie strategică pentru Vladimir Putin, care ar atinge astfel unul dintre principalele sale obiective din invazia lansată în februarie 2022. Trump neagă că i-ar fi cerut lui Zelenski să cedeze teritorii Rusiei Întrebat duminică de jurnaliști dacă i-a sugerat președintelui ucrainean să cedeze Donbasul Rusiei, Trump a răspuns ferm: „Nu. Nu am discutat niciodată despre asta.” Cu toate acestea, într-un interviu acordat postului Fox News, liderul american a spus că președintele rus „va lua ceva”, sugerând că o parte din teritoriile ocupate de Rusia vor rămâne, cel puțin temporar, sub controlul Moscovei. „Putin are o mulțime de proprietăți” În același interviu, Trump a descris regiunile ocupate de Rusia în Ucraina drept „proprietăți”, folosind o formulare care a stârnit critici în mediul diplomatic. „Adică, s-au luptat, și el are o mulțime de proprietăți”, a spus liderul de la Casa Albă, referindu-se la teritoriile capturate de armata rusă. Trump, posibilă întâlnire cu Vladimir Putin la Budapesta Donald Trump se pregătește pentru o posibilă întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, care ar putea avea loc la Budapesta. O asemenea întrevedere, dacă se va concretiza, ar fi prima între cei doi lideri de la revenirea lui Trump la Casa Albă și ar putea marca o schimbare de ton în politica externă americană privind războiul din Ucraina.

Arafat apără măsurile de cod roșu luate de autorități (sursa: Facebook/Raed Arafat)
Eveniment

Arafat apără măsurile de cod roșu luate de autorități: Pe social media apar manipulări

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a declarat miercuri că instituțiile statului sunt obligate să reacționeze imediat la avertizările meteorologice severe emise de Agenția Națională de Meteorologie (ANM). Raed Arafat răspunde criticilor privind codul roșu Potrivit acestuia, este firesc ca populația să fie avertizată și să fie luate măsuri preventive atunci când sunt anunțate fenomene meteo extreme. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan „În secunda în care ANM-ul a stabilit aceste coduri, noi avem unele proceduri, planuri, modalităţi de pregătire şi ne pregătim pentru impactul care poate să se producă. Nu e obligatoriu să se producă. Ne pregătim pentru impactul care poate să se producă”, a explicat Raed Arafat, într-o înregistrare publicată de Ministerul Afacerilor Interne. Șeful DSU a subliniat că un cod portocaliu sau roșu poate provoca efecte grave, chiar dacă acestea nu se materializează de fiecare dată. „Sub incidenţa codurilor portocalii am avut uneori viituri care au omorât oameni, deci noi nu putem să nu luăm în serios un cod roşu sau un cod portocaliu, emis de experţii de la Agenţia Naţională de Meteorologie”, a adăugat el. Măsura închiderii școlilor, una preventivă Arafat a explicat că decizia de a închide școlile a fost o măsură preventivă, destinată protejării elevilor și cadrelor didactice. Totodată, el a precizat că doar până la ora 10:00, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a înregistrat peste 1.500 de apeluri la 112 în București-Ilfov, majoritatea legate de incidente cauzate de vremea severă. „În Bucureşti au căzut copaci, inclusiv peste o maşină în deplasare, unde, din fericire, nu s-a întâmplat nimic cu pasagerii. [...] Dacă nu se dădeau avertismentele şi oamenii umblau toţi pe stradă fără nicio problemă, cei aproape 30 de copaci care au căzut în Bucureşti puteau să cadă peste mai multe maşini în deplasare şi să avem şi răniţi sau poate şi morţi. Probabil că am prevenit”, a transmis Arafat. Autoritățile au datoria să avertizeze populația Șeful DSU a subliniat că rolul instituțiilor statului este să avertizeze populația, nu să impună restricții inutile. „Noi nu am închis oamenii în casă, ci doar i-am sfătuit ce să facă”, a precizat el. Arafat a atras atenția și asupra valului de dezinformări și manipulări care circulă în mediul online după emiterea avertizărilor meteo: „Pe social media apar manipulări şi nici nu ştiţi cine e în spatele conturilor. Se ia o idee şi este potenţată imediat. [...] Acest lucru este folosit şi exagerat împotriva autorităţilor, ca să arate populaţiei că autorităţile sunt incompetente. Incompetenţi am fi fost dacă stăteam şi nu făceam nimic.” Avertizări suplimentare primite la nivel european Raed Arafat a mai menționat că, pe lângă evaluările ANM, autoritățile române au primit marți o analiză de la Centrul de Coordonare al Protecției Civile Europene, care avertiza asupra unui potențial impact major al fenomenelor meteo asupra României și Bulgariei. „Independent de evaluările ANM, marţi s-a primit o analiză de la Centrul de Coordonare al Protecţiei Civile Europene în care se arăta că şi România şi Bulgaria au o posibilitate mare de impact major din cauza condiţiilor meteo”, a precizat șeful DSU.

Declarații de avere, după solicitarea DeFapt.ro (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

La câteva ore după o solicitare a DeFapt.ro, Bolojan le-a cerut miniștrilor declarațiile de avere

Declarații de avere, după solicitarea DeFapt.ro: premierul Ilie Bolojan le-a solicitat miniștrilor să își facă publice declarațiile de avere la câteva ore după ce DeFapt.ro a adresat câteva întrebări purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. Declarații de avere, după solicitarea DeFapt.ro DeFapt.ro a cerut să afle dacă premierul Ilie Bolojan și membrii cabinetului își vor face publice declarațiile de avere, așa cum au promis după decizia Curții Constituționale a României, potrivit căreia publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor statului încalcă Constituția României. Citește și: EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariul imens DeFapt.ro a verificat dacă miniștrii din cabinetul Bolojan și-au depus declarațiile de avere. Rezultatul: doar liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, și useristul Liviu Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, și-au făcut publice declarațiile de avere pe site-urile ministerelor pe care le conduc. O bilă albă au și miniștrii Alexandru Rogobete și Cseke Attila, care și-au făcut publice declarațiile de avere pe site-ul Camerei Deputaților, respectiv pe cel al Senatul României. Dogioiu a promis că va da un răspuns luni Curtea Constituțională a României a decis că publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor statului încalcă Constituția României. O decizie controversată, dar care a fost pe placul multor politicieni și funcționari publici. Deși, la nivel declarativ, majoritatea politicienilor susțin publicarea declarațiilor de avere, documentele au dispărut complet de pe site-urile instituțiilor publice. De exemplu, premierul Ilie Bolojan nu și-a făcut publică declarația de avere pe site-ul Guvernului, deși susținea că este promotorul transparenței. DeFapt.ro a întrebat-o vineri pe Ioana Dogioiu, purtătoare de cuvânt a Guvernului, dacă premierul Ilie Bolojan și cabinetul său își vor face publice declarațiile de avere. După câteva ore, Dogioiu a transmis că vom primi un răspuns în cursul zilei de luni. Guvernul a dat comunicat vineri seara Ulterior, vineri seara, Guvernul României a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că premierul Ilie Bolojan „a solicitat tuturor miniștrilor să transmită către Cancelaria Prim-Ministrului declarațiile de avere și de interese depuse după numirea în funcție, împreună cu acordul pentru publicarea acestora pe site-ul Guvernului României. De asemenea, premierul face apel către membrii cabinetului să publice aceste documente și pe paginile oficiale ale ministerelor pe care le conduc și să încurajeze aplicarea aceleiași măsuri și în cazul celorlalte persoane cu funcții de demnitate publică din instituțiile respective”. Bolojan invocă necesitatea transparenței Solicitarea premierului vine în contextul angajamentului Guvernului pentru transparență și integritate, asumat încă de la momentul învestirii de către Parlament.  „Deși, prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 29 mai 2025 s-a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese, conform Legii nr. 176/2010, poate aduce atingere dreptului la viață intimă, familială și privată, prim-ministrul Ilie Bolojan consideră că existența unei obligații morale și politice prevalează în exercitarea unei funcții publice”, se menționează în comunicatul de presă. Premierul Ilie Bolojan consideră, conform comunicatului de presă, că „transparența în exercitarea funcției publice nu este doar o obligație legală, ci un principiu care stă la baza funcționării acestui Guvern. Publicarea voluntară a declarațiilor de avere și de interese este un gest de responsabilitate în fața cetățenilor și o dovadă de respect față de valorile democratice”.   

Declarațiile lui Piedone, după descinderile DNA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Piedone se apără de acuzațiile DNA: Am deranjat extrem de mult, corporații. Nu există dovadă

Declarațiile lui Piedone, după descinderile DNA. În urma perchezițiilor desfășurate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, care îl vizează în cadrul unei anchete legate de presupuse informații divulgate înaintea unui control oficial, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu Piedone, a oferit primele declarații publice. Declarațiile lui Piedone, după descinderile DNA Cristian Popescu Piedone a negat orice implicare în fapte de corupție și a subliniat că va lupta pentru a-și demonstra nevinovăția. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției „Nu ascund faptul că proprietarul hotelului îmi este prieten de ani și ani de zile. Este și el un personaj public, dar nu am avut niciun schimb de informații, dar nu am anunțat și nu îmi aduc aminte cu certitudine să se fi întâmplat acest lucru. Nu am făcut trafic de influență, nu am luat un leu, mi-am făcut datoria. Că am deranjat, se vede acest lucru. Am deranjat extrem de mult, vorbesc de la corporații, multe și multe altele pe care nu le știți”, a declarat Cristian Popescu Piedone, în fața locuinței sale din Bragadiru, în direct la televiziunile de știri. El a spus că își va „demonstra prezumția mea de nevinovăție care există și trebuie să o duc la capăt”. „Dacă există dovadă înseamnă că telefoanele mele și ale șoferului meu au fost ascultate. Nu există dovadă”, a continuat șeful ANPC.

Declarațiile de avere deja publice rămân disponibile (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Declarațiile de avere deja publice nu pot fi șterse, CCR le-a secretizat doar pe cele viitoare

Declarațiile de avere deja publice rămân pe site-ul ANI și pe cele ale instituțiilor care le-au publicat, spune CCR. CCR invocă "dreptul la protecția vieții private" "Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Citește și: Pensiile speciale ale lui Marian Enache: 102.600 de lei lunar net. Enache își termină mandatul la CCR Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private. Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege.", se arată în comunicatul CCR referitor la decizia privitoare la secretizarea declarațiilor de avere. Declarațiile de avere deja publice rămân În același timp, Curtea susține că declarațiile deja depuse pot fi consultate public în continuare. "Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.", se arată în comunicatul citat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră