sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cristian popa

4 articole
Eveniment

România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR

România a cheltuit efectiv o sumă ridicol de mică din PNRR, arată un membru al Consiliului de Administrație al BNR, Cristian Popa: doar 4,1 miliarde de euro din 28,5 miliarde sunt efectiv consumate. Alte 5,3 miliarde de euro sunt încasate, dar necheltuite, iar uriașa sumă de 19,1 miliarde de euro este încă disponibilă, dar neîncasată. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Cererea trei de plată din PNRR, depusă în decembrie 2023, nu a fost aprobată nici acum de Comisia Europeană. În plus, potrivit lui Cristian Popa, România a fost singura țară din UE care era să fie sancționată prin suspendarea PNRR urmare a deficitului excesiv. România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR „România se confruntă cu întârzieri majore. Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde euro, țara noastră a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică aproximativ o treime. Problema este că, din acești bani, doar 4,1 miliarde euro erau efectiv cheltuite la finalul trimestrului III din 2024. În termeni de jaloane și ținte, România a îndeplinit doar 14% din ce își asumase, cu 448 jaloane rămase din 518 (date ale Comisiei Europene). Asta înseamnă că ritmul de absorbție și implementare este extrem de lent. Fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni. În plus, România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv. Am mai spus-o și în trecut: PNRR nu este doar despre absorbția unor fonduri europene, ci despre modernizarea structurală a României. Este greu de imaginat o altă ocazie în care cineva îți oferă 28,5 miliarde euro pentru dezvoltare și îți cere doar să faci ceea ce oricum era necesar: reforme, disciplină fiscală și să investești eficient, strategic, să faci ceva să îți fie mai bine pe termen lung. Beneficiile sunt duble: nu doar că ai o sursă solidă de finanțare, dar ai și un set clar de reforme și mecanisme de implementare care să sprijine o dezvoltare sustenabilă. Este, desigur, important să primim undițe, nu pește, pentru a ne descurca și atunci când programul expiră. Mai avem mai puțin de doi ani la dispoziție pentru a valorifica această oportunitate. La final, sumele necheltuite se pierd”, a scris Popa, pe Facebook. Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a arătat recent că modificarea legii pensiilor speciale, după ce aceasta fusese negociată și convenită cu UE, este unul din motivele blocajului PNRR.

România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Cum a beneficiat România de apartenența la UE Foto: Comisia Europeană
Economie

Cum a beneficiat România de apartenența la UE

Cum a beneficiat România de apartenența la UE: a primit, net, fonduri de 65 miliarde euro, iar așa numitul „consum individual real” („actual individual consumption” - AIC) a sărit peste cel din Spania și Portugalia, evoluând spectaculos în ultimii zece ani. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Din 2025, România va intra în spațiul Schengen și cu frontiera terestră. Cum a beneficiat România de apartenența la UE Potrivit ultimelor date publicate de ministerul de Finanțe, România a contribuit la bugetul UE cu suma de 32 de miliarde de euro, dar a primit 97,9 miliarde de euro, prin diferite programe. Soldul net, la 31 octombrie 2024, era de 65,9 miliarde de euro, în favoarea României. Majoritatea autostrăzilor aflate acum în construcție sunt finanțate cu fonduri de la Bruxelles, inclusiv lewgătura dintre Ploiești și nordul Moldovei. Însă alți indicatori Eurostat arată că prezența României în UE a contribuit efectiv la îmbunătățirea standardelor de viață. În 2013, PIB-ul per capita al României era la 55% din media UE. În 2023, era la 80% - la egalitate cu Polonia, care în 2023 era la 67% din media UE - depășind Grecia, Ungaria și Slovacia. Grafic Eurostat Însă Eurostat mai folosește un indicator, așa numitul consum individual real. „În timp ce PIB-ul este în principal un indicator al nivelului de activitate economică, consumul individual real (AIC) este un indicator alternativ mai bine adaptat pentru a descrie bunăstarea materială a gospodăriilor”, explică Eurostat. În 2013, România era la 56% din media UE. În 2023, ajunsese la 89%, peste Spania, Portugalia, Malta sau Grecia. În schimb, Ungaria, care în 2013 era la 64% din media UE - mult peste România - este acum pe ultimul loc în Uniune, fiind la 70% din medie. Grafic Eurostat „Consumul individual real (AIC) constă în bunurile și serviciile consumate efectiv de persoane, indiferent dacă aceste bunuri și servicii sunt achiziționate și plătite de gospodării, de administrația publică sau de instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor”, este o definiție a acestui indicator. Agricultorii au beneficiat de subvenții uriașe, iar acum se plâng „România a înregistrat o convergență reală accelerată a nivelului PIB pe locuitor către nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană, de la aproximativ 39% din media UE în 2006, la 79% în anul 2023, și puțin peste 80% în prezent: un progres fantastic. Chiar dacă inegalitățile regionale și diferențele economice între județe complică poza, realitatea este că simțim cu toții convergența în viața de zi cu zi. Este trist că, deși în ultimele două decenii PIB-ul și salariul mediu au crescut de șase ori (în euro), iar nivelul de trai și speranța de viață au crescut semnificativ, în loc să căutăm să mergem pe aceeași cale de succes, și să contribuim și noi la crearea unei Europe chiar mai bune, noi cochetăm cu Estul, cu modele autoritare ce nu aduc nici prosperitate, nici libertate și, cu siguranță, nu o viață mai bună copiilor noștri (...) Este de neînțeles cum, în sectoare precum cel agricol, care au beneficiat atât de mult, oamenii întorc spatele Vestului. Este chiar ciudat, și trist, că agricultori cu tractoare de sute de mii de euro, cumpărate pe bani europeni, și milioane de euro în subvenții agricole primite, ne spun că Europa nu este bună”, scria, la 1 decembrie, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, pe site-ul Comunitatea Liberală 1848.

IT-iştii vor avea o pensie mai mică cu 17%, spune Cristian Popa, membru al CA-ului BNR Foto: Facebook
Economie

IT-iştii vor avea o pensie mai mică cu 17

IT-iştii care au contribuţia la Pilonul II oprită 5 ani vor avea o pensie privată mai mică cu 17%, a declarat, azi, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR). Potrivit lui Popa, cei din construcţii vor avea o pensie privată cu 30% mai mică. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodigurazii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț IT-iştii vor avea o pensie mai mică cu 17% „Este total trist că un milion de români nu mai contribuie la pilonul II de pensie. Am câteva cifre, simulări despre ce înseamnă această oprire. Din punct de vedere legal ei sunt doar temporar scoşi până în 2028. IT-istul cu pilon II care a oprit 5 ani, până în 2028, va avea o pensie cu 17% mai mică. Este o simulare cu date conservatoare. Lucrătorul în construcţii cu pilonul II oprit pentru 10 ani, pentru că ei îl au deja oprit de ceva ani, va avea o pensie cu aproximativ 30% mai mică. Lucrătorul în agricultură, similar cu cel din industria alimentară, va avea o pensie privată cu aproximativ 23% mai mică. Din păcate acestea sunt pierderi care nu mai revin pentru cei care nu contribuie în această perioadă", a spus Cristian Popa, la evenimentul ce a marcat aniversarea primilor 15 ani de activitate a Pilonului II de pensii private obligatorii în România. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea El a declarat că este trist că nu există o discuţie mai amplă despre cum ar trebui să revină la Pilonul II aceste persoane sau să ia o decizie în cunoştinţă de cauză. „Rata de dependenţă contributori/beneficiari, cea mai nefavorabilă în cadrul UE27” La rândul său, Ionuţ Dumitru, profesor universitar, Academia de Studii Economice, a declarat că România are o problemă structurală majoră în piaţa muncii, numărul de contribuabili la buget, în particular la bugetul public de pensii, fiind cel mai mic în cadrul ţărilor UE27 (raportat la bazinul potenţial de forţă de muncă disponibilă). „Această situaţie face ca rata de dependenţă contributori/beneficiari în sistemul public de pensii (Pilonul I) să fie cea mai nefavorabilă în cadrul UE27, atât din motive demografice, dar şi ca urmare a unor motivaţii fiscale nepotrivite. Cifrele demografice sunt aşteptate să se deterioreze şi mai mult pe termen mediu şi lung, ceea ce face ca suplimentarea pensiei din Pilonul I prin pensii din Pilonii II, III şi cele ocupaţionale să fie o necesitate stringentă pentru România", a explicat Ionuţ Dumitru.

Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert, arată Cristian Popa (BNR) Foto: Facebook
Economie

Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR scrie, pe Facebook, că „masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21.6%) față de anul trecut”. El apreciază că „dacă Banca Națională a României nu lua măsuri, ar fi fost mult mai rău”. Însă, azi, Economedia a scris că „Banca Națională a României cumpără pește proaspăt și fructe de mare de 850.000 de euro pentru angajați. Icre negre, icre roșii, Butterfish, calamari, ton Isko de Pacific și creveți”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert Potrivit datelor prezentate de Popa, zahărul este produsul alimentar care s-a scumpit cel mai mult, cu peste 60%. „Masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21.6%) față de anul trecut. Atât mărfurile nealimentare cât și serviciile au avansat cu aproape 11% în martie 2023 față de martie 2022, în timp ce rata anuală a inflației a scăzut ușor la valoarea de 14.5%. Vom plăti mai mult pentru alimentele pe care le consumăm de obicei cu ocazia sărbătorilor de Paște: zahărul este în continuare alimentul care s-a scumpit cel mai mult, cu 61% față de luna martie 2022, urmat de produsele lactate, unde o creștere importantă a avut-o untul, 38%. Nu există masă de Paște fără ouă, pe care le găsim tot printre cele mai scumpe alimente, înregistrând o majorare de preț cu 34%. Partea bună este că am intrat pe un trend descendent al ratei anuale a inflației, care își va accelera scăderea în perioada următoare sub influența unor efecte de bază pronunțate și a corecțiilor cotațiilor unor mărfuri. Dacă Banca Națională a României nu lua măsuri, ar fi fost mult mai rău”, a scris Popa. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră