vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: comunism

16 articole
Eveniment

Ciceală spune că ținta ei nu sunt cei care au "două sau trei garsoniere", ci "rechinii"

Ana Ciceală respinge ferm eticheta de „comunistă” și atrage atenția, într-un comunicat de presă, asupra unei probleme reale, acute și ignorate: criza locuirii în București. O realitate ascunsă sub lozinci În comunicatul de presă, Ana Ciceală vorbește despre evacuări în plină iarnă, copii care dorm în frig și despre un București care trăiește o ruptură socială majoră. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene „În Capitală asistăm la evacuări forţate făcute cu bulldozerul, în plină iarnă - şi prezentate, de trei administraţii de sector, drept ‘victorii’.” Ciceală trece în revistă trei cazuri concrete: • În Sectorul 5, peste 40 de persoane, inclusiv copii, au fost evacuate „fără alternative reale”, în timp ce societatea civilă a reacționat cu petiții și documentări realizate de organizațiile pentru drepturile omului. • În Sectorul 1, demolarea adăposturilor improvizate de la Străulești a fost numită „un succes”, deși, spune ea, a fost „o acţiune făcută fără soluţii, fără adăpost temporar, fără protecţie socială”. • În Sectorul 6, oamenii au fost îndepărtați fără alternative, în timp ce proiectele imobiliare „se extind în ritm accelerat”. „Primarii din trei sectoare alungă oameni în stradă și numesc asta «administrare responsabilă».”, conchide Ciceală Soluții pentru locuire Ciceală spune că, în timp ce a pus pe agenda publică tema locuințelor sociale, criza chiriilor și costul vieții, a fost atacată ideologic. „În tot acest timp, eu sunt acuzată că sunt ‘comunistă’.” Ea respinge ferm acuzațiile, pe care le numește manipulări: „Mi s-au atribuit intenţii pe care nu le-am avut niciodată: că vreau plafonarea chiriilor, că distrug clasa de mijloc, că lovesc în proprietari. Fals.” Și clarifică: „Când vorbesc despre chirii, mă refer la rechinii imobiliari cu zeci şi sute de apartamente închiriate la preţuri artificiale, nu la oamenii care închiriază două sau trei garsoniere ca să-şi plătească ratele.” Cine crește taxele, de fapt? O altă acuzație este că ar dori să mărească taxele pe locuințe. Răspunsul ei este tranșant: „Guvernul – nu eu – a mărit TVA-ul pentru achiziţia de locuinţe noi. Guvernul – nu eu – va dubla impozitele locale pe apartamente începând cu 2026-2027.” Iar efectele sunt grave: familiile obișnuite sunt împinse spre împrumuturi de 30-35 de ani, fără ca statul să ofere locuințe publice sau accesibile. „Nu există un plan naţional sau local pentru locuinţe publice sau accesibile.” Semnal de alarmă: din lipsă de soluții, se nasc tensiuni și extremism Ciceală avertizează că această lipsă de politici publice poate duce la radicalizare și pierderea încrederii în stat: „Aceste politici au alimentat ura socială, au împins oamenii în braţele extremiştilor şi au prăbuşit încrederea în stat.” Soluții concrete propuse de Ana Ciceală În loc de acuzații și etichete ideologice, Ciceală spune că are propuneri aplicate, finanțabile: „Eu vreau să construiesc 5.000 de locuinţe publice în 10 ani.” „Eu vreau să finalizez blocul din Prelungirea Ghencea, abandonat de ani întregi.” „Eu vreau să reformez AFI, ca să putem accesa miliarde de euro din fondurile europene pentru locuire.” „Eu vreau să ofer alternative în caz de evacuare, nu să arunc oameni în stradă în decembrie.” „Bucureștiul are nevoie de soluții, nu de sperietori ideologice” Consecvență și responsabilitate „Eu voi continua să vorbesc despre locuire pentru că este una dintre cele mai mari crize ale Bucureştiului. Nu mă veţi face să tac cu strigăte despre ‘comunism’. Bucureştiul are nevoie de soluţii, nu de sperietori ideologice", afirmă Ciceală. Iar într-o zi a Unirii, spune ea, e poate momentul potrivit să ne întrebăm: „Poate merită să ne gândim la cei care în noaptea asta dorm în frig, după ce au fost alungaţi de o administraţie incapabilă să ofere soluţii.”

Ana Ciceală condamnă criza locuințelor (sursa: Facebook/Ana Ciceală)
George Minden, șeful operațiunii culturale CIA (sursa: polskieradio.pl/Arhiva CIA)
Eveniment

George Minden, românul care a condus una dintre cele mai secrete operațiuni CIA

George Minden, român plecat din țară după instaurarea comunismului, s-a aflat timp de peste trei decenii la conducerea uneia dintre cele mai ample operațiuni culturale desfășurate de CIA în timpul Războiului Rece. Fost proprietar de moșie și refugiat politic, Minden a devenit coordonatorul Programului de Carte al CIA – o operațiune secretă prin care au fost distribuite milioane de volume interzise în statele aflate dincolo de Cortina de Fier. De la propagandă vizuală la arme culturale La începutul anilor ’50, CIA a derulat operațiunea „Winds of Freedom”, prin care milioane de pliante anticomuniste au fost aruncate, cu baloane, peste Europa de Est. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Rezultatul a fost însă neașteptat de slab: mesajele erau ignorate, iar efortul propagandistic nu genera niciun impact real. Agenția americană a schimbat strategia și a înțeles că ideile pot fi mai puternice decât sloganele. Astfel, cărțile interzise de regimurile comuniste au devenit noul instrument de influență. Cine a fost George Caputineanu Minden Născut la București, pe 19 februarie 1921, într-o familie înstărită, George Caputineanu Minden era poliglot, absolvent de Drept cu rezultate excepționale și moștenitor al unor proprietăți importante, inclusiv terenuri petroliere. După venirea comuniștilor la putere, și-a pierdut averea, iar în 1946 a fugit în Marea Britanie. A studiat la Cambridge și London School of Economics, a predat limbi străine în Spania și Mexic și a lucrat la Paris. În 1954, s-a mutat în SUA, unde a devenit șeful biroului român al Free Europe Press (subsidiară a Radio Europa Liberă). La scurt timp, CIA i-a propus să conducă un program secret, cu o miză crucială: folosirea cărților ca armă culturală împotriva comunismului. Planul Marshall pentru intelectuali Programul de Carte al CIA, coordonat de George Minden, a funcționat timp de 37 de ani. Istoricii îl consideră „cel mai bine păstrat secret al Războiului Rece“. Scopul era punerea în circulație a unor cărți interzise, capabile să stimuleze gândirea critică și să ofere acces la idei inaccesibile în regimurile totalitare. Prin acest program CIA a trimis în Europa de Est romane interzise (George Orwell, Vladimir Nabokov, Aleksandr Soljenițîn), lucrări de filosofie, sociologie, psihologie politică (Hannah Arendt, Vaclav Havel), dicționare, reviste științifice, cataloage de artă, reviste de modă sau arhitectură din Occident. Țintele au fost profesori universitari, cercetători, lideri de opinie, disidenți, studenți și intelectuali din URSS, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România și alte țări din blocul sovietic. Metode ingenioase de distribuire Cărțile ajungeau în țările comuniste prin metode diverse. Erau expediate prin poștă, sub formă de donații private sau ascunse în bagaje diplomatice. Alte metode: integrarea în partiturile orchestrelor din URSS sau strecurate în valizele turiștilor, artiștilor sau profesorilor occidentali. Uneori, erau chiar ascunse în obiecte banale, precum jucării sau scutece pentru bebeluși. La finalul anilor ’80, CIA distribuia aproximativ 300.000 de exemplare anual. În total, peste 10 milioane de cărți și reviste au fost trimise în Europa de Est și URSS. Polonia, laboratorul libertății Polonia a devenit cel mai activ teren al operațiunii. Aici au apărut „bibliotecile zburătoare” – rețele clandestine prin care volumele interzise, precum 1984 de George Orwell, erau împrumutate, copiate și circulate în secret. În România, circulația era mult mai dificilă din cauza controlului strict exercitat de Securitate. Cu toate acestea, cărți precum Arhipelagul Gulag, sau 1984 au circulat în cercuri restrânse, formate din universitari, scriitori, diplomați sau studenți. Impactul asupra disidenței din Est Cărțile au devenit un catalizator pentru formarea unor grupuri intelectuale care, în anii ’70 și ’80, au stat la baza mișcărilor de opoziție anticomunistă. Disidentul polonez Adam Michnik declara: „Cărțile interzise primite din Occident erau aerul curat. Ne-au ajutat să supraviețuim și să nu o luăm razna.” Cel mai bine păstrat secret al Războiului Rece CIA a recunoscut oficial existența programului abia în 1993, după încheierea Războiului Rece. George Minden păstrase tăcerea până la final, iar multe dintre persoanele din jurul său nu știau nimic despre adevărata lui activitate. Programul condus de român a fost descris de istoricul Tim Weiner drept „una dintre cele mai importante operațiuni ale CIA din Războiul Rece”.

Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: industrializarea forțată, o moștenire otrăvită Foto: Facebook Radu Burnete
Politică

Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: industrializarea forțată, o moștenire otrăvită

Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: „Industrializarea forțată, ineficientă și la o scară nerealistă ne-a lăsat o moștenire otrăvită. Nu e adevărat că suntem astăzi mai rău ca atunci. Asta este o minciună sfruntată”, a scris Radu Burnete pe Facebook. Citește și: BREAKING Încă o explozie într-un bloc, duminică dimineața, din cauza unei acumulări de gaze Burnete este consilier pe probleme economice.  El apreciază că dacă parte România ar fi rămas parte a Occidentului, după al doilea război mondial, „această industrializare s-ar fi petrecut rațional și în libertate și în 1990 am fi fost asemenea Austriei sau Belgiei, nu săraci și înfometați”. Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: industrializarea forțată, o moștenire otrăvită „Ceaușismul a fost un dezastru pentru România și fardarea lui stridentă pe tik tok nu va schimba niciodată asta. Este binevenită cartea lui Cosmin Popa fără să-mi imaginez că zeci de mii de oameni o vor lăsa din mână răzgândiți. Propaganda ceaușistă a prins o nouă viață în epoca aiurelilor digitale în care dreptul de a revărsa orice pe rețele, echivalează din nefericire cu oportunitatea de a fi luat în serios fără discernământ. Cosmin Popa nu face doar o radiografie a economiei ceaușiste, ci și una a zilelor noastre. Purtăm în noi moștenirea putredă lăsată de Ceaușescu, de exemplu prin felul în care normalizăm corupția, evaziunea și șmecheria. Glumim adesea că este felul nostru mai balcanic de a fi. Nu e adevărat. Comunismul a distrus fibra noastră morală în raport cu statul și ea se reface foarte greu.   Cartea este și un inventar al eșecurilor monumentale și risipei din acei ani. Pentru cei neavizați ceaușismul a industrializat și urbanizat România ceea ce nu poate fi contestat, dar a fost un «progres» doar raportat la noi înșine. Dacă am fi rămas parte a Occidentului după al doilea război această industrializare s-ar fi petrecut rațional și în libertate și în 1990 am fi fost asemenea Austriei sau Belgiei, nu săraci și înfometați.   Mai mult, industrializarea forțată, ineficientă și la o scară nerealistă ne-a lăsat o moștenire otrăvită. Nu e adevărat că suntem astăzi mai rău ca atunci. Asta este o minciună sfruntată. Suntem infinit mai bine, dar totuși nu atât de bine pe cât am fi putut fi dacă nu aveam de gât pietrele de moară ale lui Ceaușescu.   Ceaușescu a cultivat o mulțime de tare pe care le văd și astăzi: obsesia autosuficienței economice, neîncrederea în tot ceea ce este privat și autonom, conspirația că tot ce e străin ne vrea răul, apatia birocratică în care cetățenii nu sunt cei pe care îi servim, ci cei care îndrăznesc să ne deranjeze cu problemele lor.   Ne-am vindecat parțial de rănile comunismului. Nu în totalitate și sunt prea mulți cei care vând astăzi o imagine a trecutului dinainte de 1989 care nu are nicio legătura cu realitatea rece și crudă a sărăciei și privării de libertate și oportunitate”, a scris Burnete. 

Românul din SUA și Charlie Kirk (sursa: X/White Pigeon🇷🇴)
Eveniment

VIDEO Un român din SUA, lăudat de Charlie Kirk: Asta te face diferit de ei, de americanii comuniști

Românul din SUA și Charlie Kirk: la una din dezbaterile activistului american, a luat cuvântul și un român emigrat în SUA după 2010 (VIDEO). Românul din SUA și Charlie Kirk Românul a explicat că, deși nu a trăit comunismul, fiind născut în 1988, a aflat de la părinți ce a însemnat regimul ceaușist în România. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Tânărul a descris naționalizările și raționalizarea alimentelor. "Și ești mulțumit că acum trăiești în SUA?", l-a întrebat Charlie Kirk. "Da, 100%!", a spus românul. Iar replica lui Kirk a fost: "Asta te face diferit de ei (arătând înspre grupul unor participanți la dezbatere, afiliați ideiologic stângii - n.r.)!"

IICCMER a cerut interzicerea simbolurilor comuniste (sursa: Facebook/Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului)
Eveniment

Cultul Ceaușescu reapare. IICCMER cere interzicerea simbolurilor comunismului

IICCMER a cerut interzicerea simbolurilor comuniste. Președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), prof. univ. dr. Florin-Daniel Șandru, solicită coaliției de guvernare adoptarea urgentă a unei legi care să interzică simbolurile regimului totalitar comunist și cultul personalităților asociate cu acesta. IICCMER a cerut interzicerea simbolurilor comuniste Într-o postare publicată pe pagina de Facebook a IICCMER, Florin-Daniel Șandru avertizează asupra pericolului reprezentat de reactivarea ideologiei comuniste într-un context social vulnerabil: Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan „Istoria nu se repetă identic, dar poate fi manipulată. Memoria este un instrument esențial pentru prevenirea extremismelor”, afirmă acesta. Pericolul lipsei unei legislații clare Șeful IICCMER subliniază că în absența unei legi clare care să interzică simbolurile și propaganda comunistă, societatea riscă destabilizare și pierderea coeziunii naționale. „Lipsa unei astfel de legislații poate legitima involuntar idei totalitare și poate submina eforturile de consolidare a unei culturi democratice autentice”, explică Șandru. Memoria ca act de justiție și responsabilitate În opinia acestuia, adoptarea unei legi care să interzică glorificarea regimului comunist este „o prioritate urgentă”. „Memoria este o formă de justiție. Angajamentul nostru în apărarea memoriei victimelor este un act de responsabilitate morală”, adaugă Florin-Daniel Șandru. Apel ferm către partidele de guvernare Șandru cere partidelor din coaliția de guvernare să inițieze de urgență demersurile legislative necesare. „Este momentul să acționăm cu responsabilitate și curaj pentru a proteja valorile naționale și memoria victimelor regimurilor autoritariste. Solicităm adoptarea fără întârziere a acestei legi”, transmite acesta, oferind sprijinul experților IICCMER în redactarea proiectului legislativ. Nostalgia față de comunism, în creștere IICCMER a prezentat recent rezultatele unui sondaj realizat de INSCOP, care indică o creștere îngrijorătoare a nostalgiei față de regimul comunist. Potrivit sondajului, 48,4% dintre respondenți consideră că în timpul regimului comunist se trăia mai bine, în timp ce 34,7% afirmă contrariul. În privința percepțiilor asupra regimului comunist, 55,8% cred că regimul comunist a fost benefic pentru România, iar 66,2% consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun. 85,1% spun că mâncarea era mai sănătoasă. 80,9% recunosc că exista mai puțină libertate. 80% susțin că oamenii se ajutau mai mult. 75,1% afirmă că exista mai multă siguranță publică. 66,4% spun că statul avea mai multă grijă de cetățeni. 65,1% consideră că era mai puțină corupție. 58,7% văd instituțiile statului ca mai eficiente în trecut. România de dinainte de 1989, percepută ca mai prosperă 77,2% cred că România era mai bogată înainte de 1989. 73,2% susțin că era mai respectată pe plan extern. 52,8% spun că nivelul de poluare industrială era mai redus. Percepții împărțite privind crimele regimului 59,2% dintre respondenți recunosc că regimul comunist a fost responsabil de abuzuri și crime. 23,7% exprimă o opinie contrară.

Românii sunt nostalgici după regimul comunist (sursa: Facebook/Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului)
Eveniment

Comunismul a fost „un lucru bun pentru România”, susțin 56% dintre români (sondaj)

Românii sunt nostalgici după regimul comunist. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, atrage atenția că România nu a reușit, în ultimii 35 de ani, să formeze „anticorpii” sociali și instituționali necesari pentru a contracara nostalgia față de regimul comunist. Avertismentul a fost lansat în cadrul prezentării unui sondaj realizat de INSCOP privind percepția românilor asupra comunismului. Românii sunt nostalgici după regimul comunist Datele sondajului arată că 56% dintre români consideră regimul comunist „mai degrabă un lucru bun pentru România”, un procent în creștere față de 2014, când nivelul era de 45%. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției În același timp, 81% dintre respondenți recunosc că în perioada comunistă era mai puțină libertate. Războiul informațional, o cauză majoră a nostalgiei comuniste Ștefureac subliniază că această percepție pozitivă față de comunism este influențată semnificativ de războiul informațional în care este prinsă societatea românească. Potrivit acestuia, „ascensiunea narativelor radicale, extremiste, proruse și pro-regim autoritar” reflectă o criză profundă a democrației românești. Tinerii, public vulnerabil în fața manipulării Segmentul cel mai vulnerabil identificat de sondaj este reprezentat de tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, expuși intens la conținuturi online de „înaltă calitate” care glorifică regimul comunist, propagând minciuni și mistificări istorice. „Toată această avalanșă de propagandă nu a fost contrabalansată de mai nimic în ultimii ani”, avertizează Ștefureac, evidențiind lipsa unor politici publice eficiente de combatere a dezinformării și protejare a memoriei istorice. Investiții în combaterea războiului informațional Remus Ștefureac propune ca România să aloce resurse consistente pentru a dezvolta capabilități de apărare informațională. În opinia sa, dacă statul poate aloca 7 miliarde de euro pentru programul F35, ar trebui să poată investi și 1 miliard de euro pentru combaterea războiului informațional, tratat ca o problemă de securitate națională. Mai apreciază românii democrația? Ștefureac ridică o întrebare tulburătoare: „Mai apreciază românii libertatea?”. În opinia sa, dacă regimul comunist este perceput ca „un lucru bun” de majoritatea populației, acest lucru arată că libertatea nu mai este o valoare fundamentală pentru mulți cetățeni. Șeful INSCOP a precizat că aceste cifre reflectă și nemulțumirea față de prezent, legată de ineficiența și lipsa de integritate a clasei politice, dar și de senzația de nedreptate socială resimțită de o parte semnificativă a populației.

CTP respinge dreapta, fascinat de comunism (sursa: Facebook/Cristian Tudor Popescu)
Eveniment

CTP respinge dreapta, fascinat de comunism

CTP respinge dreapta, fascinat de comunism. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu s-a declarat un om de stânga, ba chiar fascinat de comunism înainte de adolescență. CTP respinge dreapta, fascinat de comunism Aplaudat de unii și criticat de alții pentru că s-a declarat dezamăgit că David Popovici și-a cumpărat un Porsche, CTP este egal cu sine însuși. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta Într-un articol de acum câțiva ani, Popescu își dezvăluia orientarea ideologică de stânga. "N-am fost niciodată ceea ce se cheamă un om de dreapta. Până la vârsta de 12 ani am fost fascinat de comunism. La 25 de ani am ajuns să consider comunismul o monstruozitate cu față umană, dar o speranță într-un partid de stânga mi-a rămas.", scria CTP în articolul intitulat "CTP, FSN și minerii". În același text, jurnalistul a reluat și un text publicat în iunie 1990 în care argumenta că venirea minerilor în București a fost "inevitabilă". "Un vis bicisnic" Mai jos, postarea de pe Facebook a lui CTP referitoare la Porsche-ul lui David Popovici. "Un vis bicisnic Îl consider pe David Popovici, cum am spus-o nu o dată, cel mai inteligent și cultivat dintre toți marii sportivi ai României. Cu atât mai dură a fost surpriza să aflu că și-a cumpărat un Porsche Spider cu 120.000 euro. Și că a făcut-o pentru că ăsta „era visul lui”. Sunt uluit nu de mărimea sumei, ci de micimea marelui vis al lui David. A făcut David Popovici o roată, o piuliță, un buton din frumusețea de mașină, designul l-a conceput el, soluțiile tehnice pentru cel mai rapid demaraj din lume îi aparțin campionului David Popovici, cel care, altfel, a arătat că știe atât de bine să facă medalii de aur? Eu credeam că visul unui om inteligent și educat ar fi să facă ceva, să construiască, să inventeze, să conceapă, să aducă lumii o performanță extraordinară. Nu să-și cumpere una de-a gata. Și, mai ales, o mașină superscumpă – acest vis bicisnic poate să-l aibă orice beizadea imbecilă și înfumurată, cu banii lu tac-su. Îi doresc lui David Popovici să își conducă sănătos și fericit bolidul, chiar dacă a reușit să-mi întunece oleacă raza de speranță ce mi-a dăruit-o. Lucru de care, acum, cred că puțin îi pasă."

Ștefan cel Mare, "cosmetizat" de Ceaușescu (sursa: pictură de Dan Hatmanu)
Eveniment

Ștefan cel Mare, "cosmetizat" de Ceaușescu

Ștefan cel Mare, "cosmetizat" de Ceaușescu. Domnitorul nu era chiar un iubitor de pace și de vecini, luptându-se cu toți. Nu a luptat doar cu turcii, ci și cu muntenii, ungurii și polonezii. A fost aproape la fel de sângeros ca Vlad Țepeș. Citește și: Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români A fost aliat cu turcii și a pierdut bătălii importante. Multe dintre mănăstirile despre care s-a spus că le-a ctitorit, precum Putna, au fost doar reabilitate. La sfârșitul vieții, și-a sfătuit urmașii să aibă mai multă încredere în turci, decât în creștini. Ștefan cel Mare, "cosmetizat" de Ceaușescu În comunism, manualele școlare îl descriau pe Ștefan cel Mare în termenii propagandei de partid. Un "conducător strălucit" care voia să "ridice țara pe culmile cele mai înalte ale gloriei". Portretul lui Ștefan-Vodă era construit, în lecțiile de istorie, în conformitate cu cultul lui Ceaușescu: domnitorul îndemna oamenii să muncească pentru binele țării, mai presus de propriile nevoi. Voievodul îndemna țăranii să cultive mai multe grâne și să crească vite, pentru țară. Și bineînțeles, țăranii îl iubeau și îi erau devotați. Potrivit propagandei comuniste, oștirile erau compuse atât din boierii credincioși lui Vodă, cât și din țăranii liberi și târgoveți. Pe toți, voievodul îi înzestra cu arme de bună calitate. Dar nu pornea la război oricum, ci doar ca să-și apere țara. Bătăliile pierdute, cele de la Chilia și Cetatea albă, abia sunt amintite. Însă nu ca înfrângeri: teritoriile au fost "răpite" de dușmani. Potrivit propagandei comuniste Ștefan cel Mare nu voia războaie, era un iubitor de pace, de "înțelegere între oameni și popoare" și căuta să trăiască în "bună prietenie cu vecinii". Minciunile despre "oastea Măriei Sale" În fapt, Ștefan cel Mare a luptat împotriva tuturor vecinilor, fie că a fost vorba despre Imperiul Otoman, Ungaria, Polonia, Ţara Românească sau hanatele tătare. În cartea sa "Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare", istoricul Liviu Cîmpeanu susține că, deși în propaganda comunistă, Ștefan cel Mare apare ca o figură paternă, în mijlocul unei oști formate din răzeși și țărani moloveni, îmbrăcați în costume populare imaculate, înarmați cu coase și topoare, lucrurile stăteau cu totul altfel. În primul rând, în acea vreme nu existau încă răzeșii, iar țăranii medievali "erau foarte departe de a înțelege noțiuni abstracte precum «patrie», «onoare», sau «sacrificiu pentru binele comun»". În plus, atât Vodă, cât și boierii erau proprietari de pământ și nu și-ar fi sacrificat țăranii (forța de producție), într-un război. Ștefan cel Mare se baza, de fapt, pe o oaste nobiliară: marii boieri care trebuia să vină la oaste cu cetele lor formate din slujitori tot de origine nobilă, boieri mai mici, care erau mai săraci și care slujeau în casele marilor boieri. Toate categoriile ostășești care dădeau curs chemării la arme nu o făceau din patriotism, ci din obligație: ca urmare a jurământului de credință față de Voievod și a statutului de proprietari de pământ, condiționat de serviciul militar. În plus, aceștia trebuia să se înarmeze, să se echipeze și să-și asigure proviziile din bani proprii. Cum campaniile militare îi costau foarte mult, pierderile și le acopereau din prăzi de război. A ctitorit, dar a și renovat Ștefan cel Mare a rămas în imaginarul colectiv, drept un mare ctitor de biserici: după fiecare bătălie, ar fi înălţat câte una. În realitate, Ştefan cel Mare a purtat 42 de războaie, însă inscripțiile păstrate din timpul său îl atestă ca fiind ctitor a doar 26 de biserici şi mănăstiri. Alte zece biserici îi sunt atribuite, însă nu există dovezi clare. În ce privește Mănăstirea Putna, povestea e mai complicată. Primul voievod moldovean, Dragoş Vodă, a construit o biserică din lemn la Volovăţ, pe care apoi a mutat-o la Putna. În jurul acestei bisericuţe, Bogdan I Întemeietorul a pus bazele Mânăstirii Putna. Ştefan cel Mare a fost cel care a refăcut-o şi a dezvoltat-o, ulterior, în perioada 1466-1469. A apărat creștinismul? În 1992, Ștefan cel Mare a fost canonizat. Argumentul Bisericii a fost că Ştefan cel Mare a luptat cu păgânii şi a ctitorit zeci de biserici. Ştefan cel Mare nu a luptat, însă, doar cu turcii şi tătarii, dar şi cu muntenii, cu ungurii şi cu polonezii. De fapt, până în 1470, Ştefan cel Mare nu a luptat deloc contra turcilor, ci le-a fost aliat în războaiele cu ungurii și muntenii. Când, în 1462, turcii se războiau cu muntenii, Ștefan cel Mare a atacat și el Muntenia, asaltând cetatea Chilia, luptând astfel de partea otomană. Războaiele cu muntenii au continuat şi pe timpul domniei lui Radu cel Frumos. În anul 1473, Ştefan atacă iar Muntenia, unde îl impune ca domnitor pe Laiotă Basarab. Voievodul s-a întors acasă și cu doua trofee de război: Maria şi Voichiţa, soţia și fiica lui Radu cel Frumos, pe care le-a răpit și le-a dus la Suceava. În ceea ce privește apărarea creștinismului în Europa, istoricul Marius Diaconescu a constatat că, de fapt, drumul turcilor spre Europa nu trecea deloc prin Moldova, ci prin Serbia, de-a lungul Dunării. "Nici o oaste otomană nu a planificat vreodată să treacă Dunărea în Moldova, apoi să traverseze Carpaţii, ca să ajungă în Ungaria! Iar în privinţa Poloniei, cel puţin în timpul domniei lui Ştefan cel Mare în Moldova, era o pace trainică între polonezi şi turci, aşa că moldovenii nu aveau ce sau pe cine să mai apere.". Un voievod sângeros: îi plăceau decapitările Deși propaganda comunistă îl prezenta drept iubitor de oameni, Ștefan cel Mare a fost un conducător la fel de sângeros precum Vlad Țepeș. Fapt consemnat chiar de primul cornicar de seamă al Moldovei, Grigore Ureche: "Aprig la mânie" și "degrabă vărsătoriu de sânge nevinovatu". Cronicarul amintește că Ștefan-Vodă omora, de multe ori, în timpul ospețelor, fără nici o judecată. În Letopiseţul Ţării Moldovei, Ureche relatează și nenumărate episoade ale decapitărilor. În războiul de la Soci, unde Ştefan Vodă s-a bătut cu armata lui Radu Vodă, cronicarul spune că "Radu Vodă pierdu războiul cu multă pagubă de ai săi, că pe toţi i-au tăiatu (…) şi pre mulţi viteji i-au prinsu vii şi pre toţi i-au tăiatu…". În războiul de la Râmnic, căpetenia muntenilor a fost capturată și i s-a tăiat capul: "Pre Ţepăluşi vodă l-au prinsu viu şi i-au tăiat capul". În războiul cu Petru Hronda, pretendent la tronul Moldovei, finalul a fost asemănător: "pierdu Hroiot războiul şi oastea, mai apoi şi capul. (…), Hroiot, fiindu prinsu viu de Ştefan vodă i-au tăiat şi capul". Exemplele cronicarului Ureche privind decapitările comandate de Ştefan cel Mare continuă în majoritatea descrierilor luptelor din "Letopiseţul Ţării Moldovei". După răsunătoarea victorie a moldovenilor la Codrii Cosminului, contra polonilor, oamenii lui Ștefan au întreprins, alături de tătari, expediții de jaf în provinciile poloneze de dincolo de graniță, ajungând până la porțile Liovului. Bătăliile pierdute Pe 22 septembrie 1462, domnitorul a fost învins în timpul asediului de la cetatea Chiliei, luptă purtată împotriva muntenilor şi a lui Vlad Ţepeş. În iulie 1476, Ștefan cel Mare este înfrânt în lupta cu turcii de la Războieni-Pârâul Alb (jud. Neamţ). Pe 15 iulie 1484, pierde cetatea Chiliei în lupta cu turcii. Pe 9 august 1484 pierde, tot în faţa turcilor, şi Cetatea Albă. Pe 16 noiembrie 1485, când a încercat să recucerească Chilia, o nouă înfrângere în faţa turcilor. Încrederea în turci Ștefan cel Mare credea că poate avea mai mare încredere în turci decât în creștini În anul 1487, după lungi războaie purtate cu turcii, și după capturarea Chiliei și Cetății Albe de către turci, Ștefan cel Mare decide să încheie pace cu Imperiul Otoman, acceptând reluarea plății tributului în schimbul garantării de către aceștia a statalității și independenței Moldovei. În testamentul politic, Ştefan cel Mare și-a sfătuit urmaşii să păstreze raporturile bune cu turcii, pentru că în ei pot avea mai mare încredere decât în creştini.

Țepeș, personaj istoric nesemnificativ și sadic (sursa: Kunsthistorisches Museum Viena)
Eveniment

Țepeș, personaj istoric nesemnificativ și sadic

Țepeș, personaj istoric nesemnificativ și sadic. Succesele sale militare s-au dovedit eșecuri. S-a evidențiat doar prin cruzime, ucigând și femei și copii. "Dracula" lui Bram Stoker versus filmul comunist În manualele școlare comuniste, Vlad Țepeș e descris ca un voievod dur, însă drept, care voia să organizeze cât mai bine țara și s-o scape de jugul turcesc. Citește și: GALERIE FOTO Circ istoric la lansarea candidaților AUR: scenetă cu Vlad Țepeș, un turc care lua bătaie și o domniță în albastru. George Simion, poze cu Vlad Țepeș În timp ce "curăța" țara de "hoți, leneși și netrebnici, pedepsindu-i cu tragerea în țeapă", voievodul i-ar fi ajutat pe negustorii și meșteșugarii harnici "să-și poată îndeplini cu folos munca lor". În țeapă îi trăgea doar pe "trădători". Propaganda comunistă a demarat puternic "reabilitarea" voievodului, în siajul Tezelor din iulie, mini-revoluția culturală a dictatorului Ceaușescu. Pentru regimul comunist, imaginea de vampir creată de scriitorul irlandez Bram Stoker era o rușine. În 1979, a fost lansat și filmul "Vlad Ţepeş", o suită de clișee propagandistice. În film, relaţia dintre Vlad Țepeș și Ştefan cel Mare este caldă și frățească, menită să dea uitării conflictul dur dintre cei doi. Relația dură cu Ștefan cel Mare În realitate, lucrurile au stat cu totul altfel. Între Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș au existat relații bazate în principal pe interese militare, administrative și economice. Ştefan cel Mare a urcat pe tron în 1457, ajutat fiind de Vlad Ţepeş. Relațiile s-au stricat în 1462, după celebra "Bătălie de la Târgovişte", când Vlad Țepeș i-a pus pe fugă pe otomani, dându-le foc corturilor, în noaptea dinaintea bătăliei. Ştefan cel Mare era atunci aliatul turcilor, fiindu-i promisă de către aceştia cetatea Chilia. Ştefan cel Mare a incendiat oraşele Târgul de Floci şi Brăila din Ţara Românească, condusă la acel moment de Vlad Ţepeş. Bătălia de la Târgoviște, un eșec spectaculos Atacul de noapte din 1462, condus de Vlad Ţepeş contra armatelor otomane, este considerat una dintre cele mai importante victorii împotriva sultanului. Despre atac se vorbește în termeni elogioși, voievodul muntean fiind un exemplu de îndrăzneală și ingeniozitate. Deși prezentat drept o mare victorie, atacul nu şi-a atins obiectivul (uciderea sultanului) și a dus la pierderea tronului de către Vlad Ţepeş. După atac, sultanul l-a lăsat în ţară pe Radu cel Frumos (fratele voievodului, care făcuse deja pact cu turcii). Radu cel Frumos primise de la sultan și contingente importante de armată pentru a-i lua tronul lui Vlad. Iar graniţa de nord era amenințată de armatele moldoveneşti care râvneau la cetatea Chilia. Între timp, mai mulţi boieri valahi au trecut de partea lui Radu cel Frumos. Vlad Ţepeş a rămas doar cu o mână de oameni și s-a refugiat în cetatea de la Poenari. Apoi a fugit în Transilvania, pierzând tronul. Țepeș, personaj istoric nesemnificativ și sadic Istoricii din perioada Junimii aveau o abordare extrem de critică față de Vlad Țepeș. Îl considerau un erou secundar, care și-a făcut faimă exclusiv din cruzime. Istoricul Ioan Bogdan a fost unul dintre criticii vehemenți ai voievodului. Vlad Țepeș nu era un "protector al celor săraci şi drepţi", ci "un crunt tiran şi monstru al omenirei". "Aureola de sânge care înconjoară acest nume a făcut din cel ce l-a purtat un domn legendar şi l-a încărcat cu virtuţi pe care nu le-a avut", afirma Bogdan. Istoricul amintește că, deşi i s-a atribuit un rol de mare administrator şi organizator al Ţării Româneşti, cronicile muntene nu au prea multe informații despre perioada de domnie şi îl prezintă ca pe un "domn oarecare". "Din întreaga domnie a acestui crunt tiran nu cunoaştem decât fapte de o bestială cruzime. Nimic nu ne arată solicitudinea lui pentru reforme interne, nimic nu ne atestează îngrijirea lui, fie pentru biserici şi mănăstiri, fie pentru propăşirea materială a ţării", spune istoricul în lucrarea sa "Vlad Ţepeş şi naraţiunile germane şi ruseşti asupra lui". Boia: Succesul, bazat pe servilismul popular Istoricul Lucian Boia e de părere că mitul creat în jurul lui Vlad Ţepeş, domnitorului aspru, dar bun, care îi taie pe boierii lacomi şi corupţi, este o consecință a societății noastre "încă tradițională": "Este paternalismul destul de caracteristic poporului român, care ţine de trăsăturile noastre de societate încă tradiţională. (…) e o atitudine de societate ţărănească, respectuoasă faţă de marele cârmuitor. (…) A avut succes pentru că, pe de o parte, este susţinut de un popor care, în bună măsură, încă nu are suficientă educaţie politică, şi pe de altă parte, la capătul celălalt, îl serveşte pe conducător, că e principe, că e rege sau că e preşedinte comunist sau postcomunist, asta dă o imagine care flatează funcţia conducătorului.". Ucigaș sadic de copii și femei În cronicile străine, Ţepeş apare că un conducător crud care trăgea în țeapă nu doar boieri trădători, ci și copii sau femei. Cronicarul bizantin Chalcocondil, care îl laudă pe Ţepeş pentru că i-a bătut pe turci, consemnează și cruzimile acestuia: "Chemând câte unul dintre boierii săi, despre care putea crede că ar fi în stare să ia parte la trădarea pentru schimbarea domnilor, îl sluţea şi-l trăgea în ţeapă, împreună cu toată casa, pe el, pe copii, femeie şi slujitori. (…) Pentru a-şi întări domnia pare să fi ucis în puţin timp ca la douăzeci de mii de bărbaţi, femei şi copii, căci înconjurându-se de un număr de ostaşi şi trabanţi aleşi şi devotaţi, le dăruia acestora banii şi averea cu toată bunăstarea şi situaţia celor ucişi.". Mărturia acestor cruzimi vine de la însuși Vlad Ţepeş într-o scrisoare către Matei Corvin, în care îl anunţă că a ucis 23.884 de oameni, inclusiv femei: "Şi am ucis oamenii şi femeile, mari şi mici, care locuiau de la Obluciţa şi Novo Selo, unde se varsă Dunărea în Mare, până la Rahova, care se află lângă Chilia, din jos, la mică depărtare, şi până la locurile Samovit şi Ghighen, în număr de 23 884 de turci şi de bulgari, în afară de cei ce au ars prin case sau ale căror capete n-au fost înfăţişate dregătorilor noştri.".

Despăgubiri imobiliare după 35 de ani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Despăgubiri imobiliare după 35 de ani

Despăgubiri imobiliare după 35 de ani. După ani lungi de procese pentru a-și recâștiga drepturile, foștii proprietari mai au de trecut încă un hop pus în calea lor de instituțiile statului, până să-și primească măcar despăgubirile. Despăgubiri imobiliare după 35 de ani Funcționarii Comisiei Naționale de Compensare a Imobilelor și-au făcut un obicei din a considera terenurile din oraș drept arabile sau virane, urmarea fiind înjumătățirea drepturilor petenților. Citește și: Coaliția PSD-PNL, foarte probabil să se rupă după alegerile locale: s-a discutat ca cele două partide să aibă candidați separați la prezidențiale și parlamentare Singura cale de soluționare a problemei rămâne tot instanța. În perioada interbelică, un țăran înstărit deținuse în fostul târgușor Nicolina, pe actuala șosea omonimă, un teren de un hectar și o altă proprietate, de 7.000 mp, ceva mai spre oraș. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Românii, mai bătrâni decât în comunism (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Românii, mai bătrâni decât în comunism

Românii, mai bătrâni decât în comunism. Cel mai mult trăiesc, în medie, vâlcenii (79,5 ani), cu peste trei ani mai mult decât bucureştenii, care sunt următorii cei mai longevivi români (76,4 ani). Românii, mai bătrâni decât în comunism Topul longevităţii este completat de judeţe plasate frecvent în statisticile economice pe poziţii fruntaşe (Cluj - 76 ani, Braşov - 75,6 ani, Timiş - 75,3 ani şi Sibiu - 75,2 ani). Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Față de 1989, durata medie de viaţă a românilor a crescut cu 4,72 de ani, ajungând în 2022, potrivit Institutului Naţional de Statistică, la 74,28 ani. În acelaşi timp însă viaţa românilor din judeţele Moldovei “s-a scurtat”, comparativ cu cea a populaţiei din restul ţării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează ministerul Muncii, condus de pesedista Bucura Oprescu Foto: Facebook
Politică

Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează ministerul Muncii

Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, desființează ministerul Muncii, condus de pesedista Simona Bucura Oprescu, după ce instituția a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: „Halucinant”, a spus el. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an Daniel David Foto: UBB Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează ministerul Muncii „Suntem într-un moment foarte periculos, în care Ministerul Muncii pune pe piaţă tot felul de ocupaţii care vin din zona obscurantismului. Asociaţia Psihologilor a ieşit şi a spus, eu am spus. Nu a fost uşor, că reacţiile au fost, vă daţi seama, pe măsură din partea celor pe care i-am criticat. Nu am văzut nicio mişcare mai serioasă în spaţiul media, dar dacă am fi făcut, poate, zece-douăzeci de universităţi, venea şi Academia Română, cu o poziţie şi am fi spus «mă, oamenilor, înţelegeţi că ceea ce faceţi este halucinant?». Ce vreţi de fapt de la o ţară care are ocupaţia de astrolog şi numerolog? Adică de ce ne mirăm de aceste rezultate? Să vă întreb altfel: voi înţelegeţi că în această ţară avem ocupaţia, recunoscută de stat, de numerolog şi astrolog? De ce ne mirăm că avem aceste realităţi sociale: rezultatele la PISA, nostalgia faţă de comunism, polarizările sociale, polarizările economice…Asta-i ţara!”, a afirmat Daniel David, la Digi 24. Citește și: În ajun de Crăciun, Nicușor Dan taie masiv din funcțiile de conducere din Poliția Locală și primărie și desființează sute de posturi Fanii comunismului, posibil analfabeți funcționali El a comentat și rezultatele sondajului realizat de INSCOP la comanda News.ro, cercetare care arată că 48% dintre românii chestionaţi consideră că perioada comunistă a reprezentat un lucru bun. „Nu mă aşteptam ca trecutul să fie valorizat în perioada comunistă. Mă aşteptam să fie un trecut un pic mai îndepărtat. (…) Era foarte important să comparăm această percepţie cu a celor care efectiv au trăit atunci. Degeaba luăm oameni care au peste 18 ani, 20, 25, dar nu ştiu ce a fost comunismul, nu ştiu ce a însemnat. I-aş întreba pe cei care au trăit şi ştiu ce a însemnat comunismul, cum am fost şi eu, care înainte să mă duc la şcoală, la ora 7, mergeam la coadă la lapte, la ora 5 dimineaţa şi îmi amintesc ce lucruri complicate erau (…) Procentul ăsta, când aud de 40 şi, mie îmi aduce aminte de procentul de 40 şi de analfabetism funcţional pe care îl avem ca din 2015. Mă întreb ce legătură există între analfabetismul funcţional, care se referă la faptul că efectiv nu înţelegi lumea în care trăieşti, efectiv nu înţelegi nu numai ce citeşti, sau operaţiile matematice, nu înţelegi lumea de fapt”, a spus Daniel David.

50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun  Foto: Facebook
Politică

50% români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun

Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani, arată un sondaj INSCOP realizat pentru news.ro. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent. 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun În opinia a 48.1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (faţă de 45.5% în noiembrie 2013), în timp ce 42.3% sunt de părerea contrară (faţă de 44.7% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 9.7% dintre cei chestionaţi (faţă de 9.7% în noiembrie 2013). 46.4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent (faţă de 44.4% în noiembrie 2013), 34.2% că se trăia mai rău (faţă de 33.6% în noiembrie 2013), iar 13.7% că se trăia la fel (faţă de 15.6% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund 5.7% din total eşantion (faţă de 6.4% în noiembrie 2013). Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 - 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.

Confiscările ilegale comuniste, susținute de funcționari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Confiscările ilegale comuniste, susținute de funcționari

Confiscările ilegale comuniste, susținute de funcționari. Biserica Armeană din Iaşi încearcă să obţină măcar despăgubiri de pe urma unor imobile care i-au aparţinut şi peste care s-a construit actuala Hală Centrală. Confiscările ilegale comuniste, susținute de funcționari Culmea, a ajuns să se judece tocmai cu Comisia Specială de Retrocedare, cea care ar fi trebuit să soluţioneze dosarul. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Comisia insistă ca biserica să demonstreze că imobilele i-au fost confiscate "cu japca", deşi legea cere statului să demonstreze că preluarea a fost legală. Citește și: După eșecul palmierilor, Robert Negoiță anunță că Hala Laminor va deveni grădină botanică cu plante exotice Poziţia Comisiei este cu atât mai ciudată cu cât CCR a decis acum câţiva ani că decretul în baza căruia fuseseră confiscate imobilele este neconstituţional. Continuarea, în Ziarul de Iași.

După 33 de ani, fără pământ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

După 33 de ani, fără pământ

După 33 de ani, fără pământ. După mai bine de 30 de ani de aşteptare, un ieşean mai are un pas până la a obţine despăgubiri pentru gospodăria mamei sale. După 33 de ani, fără pământ Aceasta a avut un hectar de teren în apropiere de Platoul Însorit (unde si-au construit casele mai multe oficialităţi, printre care fostul primar Constantin Simirad şi fostul prefect Florin Vitan), dar nu a primit nicio palmă de pământ înapoi în baza legilor fondului funciar. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În schimb, pe platou au fost puşi în posesie la începutul anilor ’90 numeroşi aşa-zişi „specialişti în agricultură” pe loturi de câte 5.000 mp. Citește și: Trei zile la Moscova în care se decide cum va arăta lumea în următorii ani: Xi Jinping îl ajută pe Putin să pară iar lider global contra oricărui ajutor pentru ocuparea Taiwanului Nu a mai fost loc şi pentru vechii proprietari, iar drumul prin instanţe după despăgubiri pare nesfârşit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră