vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: comisia europeana

47 articole
Internațional

Comisia Europeană lovește financiar Moscova: include Rusia pe lista neagră a spălării de bani

Comisia Europeană a anunțat adăugarea Rusiei pe lista UE a jurisdicțiilor cu deficiențe strategice în combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (CSB/CFT). Decizia vine în urma unei evaluări tehnice extinse, realizate pe baza regulilor stabilite prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1393. Revizuirea țărilor terțe vizate de măsurile GAFI Regulamentul adoptat la 8 iulie 2025 obligă Executivul european să revizuiască până la sfârșitul anului 2025 țările terțe care nu se mai regăsesc pe lista GAFI din cauza suspendării calității lor de membru. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Rusia se încadrează în această categorie, ceea ce a determinat o evaluare detaliată a riscurilor sale în domeniul spălării banilor. Evaluarea tehnică a confirmat riscuri majore în regimul rus de prevenție Comisia a utilizat metodologii clare, date publice, informații de la statele membre și analize ale Serviciului European de Acțiune Externă pentru a evalua situația Rusiei. Concluzia a fost că regimul național al Moscovei prezintă deficiențe semnificative, îndeplinind criteriile pentru desemnarea ca țară terță cu grad ridicat de risc. UE își întărește protecția financiară Potrivit Directivei a 4-a privind combaterea spălării banilor, includerea Rusiei pe lista de risc obligă entitățile financiare europene să aplice măsuri sporite de verificare în tranzacțiile cu jurisdicții cu probleme. Comisarul pentru servicii financiare, Maria Luis Albuquerque, a subliniat că această decizie demonstrează determinarea UE de a proteja integritatea sistemului său financiar. Regulamentul va intra în vigoare după aprobarea Parlamentului și a Consiliului Regulamentul delegat va intra în vigoare după ce Parlamentul European și Consiliul își exprimă lipsa de obiecții în termen de o lună, termen care poate fi prelungit încă o lună. Comisia va continua să monitorizeze constant evoluțiile din toate jurisdicțiile aflate pe listă și progresul înregistrat de acestea.

Comisia Europeană lovește financiar Moscova (sursa: kremlin.ru)
Romgaz dă în judecată Comisia Europeană (sursa: Facebook/ROMGAZ)
Eveniment

Romgaz dă în judecată Comisia Europeană, reclamă că i se cer investiții de stocare CO2 prea mari

Romgaz a depus o acțiune directă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Comisiei Europene, solicitând anularea Regulamentului NZIA și a actelor delegate aferente. Regulamentul impune producătorilor de petrol și gaze din UE să asigure până în 2030 o capacitate totală de stocare a dioxidului de carbon de 50 milioane tone anual. României îi revine o cotă de 10,25 milioane tone, iar Romgaz este obligată să asigure singură 4,12 milioane tone pe an. România, obligată la o cotă disproporționată Potrivit companiei, obligația impusă României depășește 20% din obiectivul total al Uniunii Europene, deși țara contribuie cu doar 3% la emisiile de CO2 din sectorul de manufactură. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative Romgaz susține că această disproporție generează o practică anticoncurențială pe piața europeană de energie, afectând competitivitatea producătorilor din Uniunea Europeană. Romgaz: investiții uriașe fără garanții economice Reprezentanții companiei avertizează că regulamentele contestate presupun investiții de sute de milioane de euro, fără garanții privind fezabilitatea economică sau recuperarea costurilor. Directorul general Răzvan Popescu a subliniat că Romgaz sprijină tranziția către energia verde, dar nu se va implica în proiecte care implică riscuri majore sau pot aduce prejudicii companiei și statului român. Printre opțiunile analizate de companie se numără transformarea zăcămintelor epuizate de gaze în depozite de stocare CO2, proiecte aflate în faza de studiu tehnic. Prima acțiune în instanță împotriva Comisiei Europene Directorul general adjunct, Aristotel Jude, a declarat că este pentru prima dată când Romgaz inițiază o acțiune directă la CJUE. El a explicat că demersul este motivat de implicațiile economice grave ale regulamentului NZIA, care ar putea crește costurile de producție și, implicit, prețurile finale pentru consumatori. Jude a adăugat că regulamentele impun obligații pecuniare companiilor fără un studiu de impact tehnico-economic prealabil și că Romgaz este dispusă să colaboreze cu instituțiile europene pentru a identifica soluții sustenabile și fezabile. Romgaz, jucător strategic al statului român Romgaz este cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, listat la Bursa de Valori București, unde statul român deține o participație majoritară de 70%. Compania își reafirmă angajamentul față de politicile europene de decarbonare, dar cere un cadru echitabil care să țină cont de realitățile economice și tehnice ale fiecărui stat membru.

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: Dragoș Pîslaru susține că CSM minte Foto: Facebook
Politică

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: face afirmații nefondate și periculoase

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: această instituție face afirmații nefondate și periculoase, care afectează credibilitatea României în fața Comisiei Europene, a scris pe Facebook ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (PNL). Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei Pîslaru a respins declarația CSM care susține că jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, a susținut CSM la 10 octombrie. Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM „Declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căreia jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023, este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică, în mod direct, realitatea confirmată de Comisia Europeană.   Din perspectiva Comisiei, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene aferente — 231 de milioane de euro — au fost suspendate până la clarificarea situației.   Am discutat personal cu doamna Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, și am primit confirmarea că, în momentul în care guvernul finalizează modificările asumate, jalonul va fi considerat îndeplinit.   Prin urmare, afirmațiile CSM sunt nu doar nefondate, ci și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate.   Nu este vorba despre o «vânătoare de magistrați». Este vorba despre un sistem de pensii nesustenabil, care trebuie reformat pentru ca România să-și poată ține promisiunile față de propriii cetățeni și față de partenerii europeni.   Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru, responsabilitate și respect pentru principiul separației puterilor în stat, astfel încât, la termenul limită din 28 noiembrie, România să poată debloca cele 231 de milioane de euro suspendate în prezent.   Reforma nu înseamnă atac la o categorie profesională. Înseamnă corectitudine, echitate și sustenabilitate — valori pe care orice stat european modern trebuie să le apere”, a scris ministrul Pîslaru. 

Legea bugetului, decisivă pentru credibilitatea României (sursa: Facebook/Ludovic Orban)
Eveniment

Legea bugetului pe 2026, decisivă pentru credibilitatea României în fața Comisiei Europene

Consilierul prezidențial Ludovic Orban a declarat sâmbătă, la Digi 24, că modul în care va fi construită Legea bugetului de stat pentru anul 2026 va reprezenta un test crucial pentru România în evaluările Comisiei Europene și ale agențiilor de rating. Legea bugetului, decisivă pentru credibilitatea României „Ştim foarte clar că suntem sub monitorizare la nivelul Comisiei Europene, că România este în procedură de deficit excesiv. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Agenţiile de rating care dau, cât de cât, un certificat de bonitate, urmăresc evoluţiile. Şi unul din elementele cele mai importante de care se va ţine cont în evaluarea conduitei României este Legea bugetului de stat”, a explicat Ludovic Orban. Orban a subliniat că bugetul trebuie deja elaborat, conform legii finanțelor publice, pentru a fi depus în Parlament în luna octombrie, atrăgând atenția că acest lucru este imposibil fără „măsuri reale de reformă, restructurare și reducere a cheltuielilor de personal și a altor cheltuieli nenecesare”. „Este nevoie de un semnal clar de restructurare și eficientizare” Consilierul prezidențial a apreciat că actuala guvernare a luat unele măsuri necesare, dar a insistat că este nevoie de o schimbare de atitudine în administrație. „Trebuie dat semnalul unei restructurări în administraţie, unei eficientizări a instituţiilor publice, unei debirocratizări şi unei orientări a instituţiilor publice către cetăţean”, a spus Orban. Acesta a criticat faptul că, de două luni, coaliția de guvernare nu reușește să ajungă la o decizie privind reducerea aparatului bugetar: „Fiecare formaţiune politică vine cu propria idee şi, de fapt, nu vine cu nicio idee. Este vital să se ajungă la o decizie cât mai repede.” „E mult mai greu să faci restructurări acum” Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan este responsabil pentru întârzierea reformei din administrație, consilierul prezidențial a răspuns că vina nu poate fi pusă exclusiv pe umerii acestuia. „Ilie Bolojan a venit cu nişte propuneri, dar acestea nu au fost aprobate aşa cum le-a formulat. Au apărut alte variante, unele fără consistență. Eu vă spun o părere personală: e mult mai greu să faci restructurări acum decât dacă le-ai fi făcut din prima zi a guvernării”, a afirmat Orban. El a explicat că, la începutul mandatului, o ordonanță de urgență care să prevadă trecerea temporară a unei părți din angajați în șomaj tehnic ar fi întâmpinat o rezistență mult mai mică. În schimb, măsurile luate ulterior, precum reducerea unor sporuri, nu au dus la o reală redimensionare a administrației. „Nu e suficient să tai bugetele, trebuie restructurate instituțiile” Orban a insistat că simpla reducere a bugetelor instituțiilor nu poate fi considerată o reformă reală. „Trebuie să faci o restructurare a agenţiilor, a autorităţilor, inclusiv în administraţia locală. Inițial, pachetul al treilea de reforme a fost botezat drept reformă a administraţiei locale, iar unele partide care nu au fost de acord cu propunerile premierului Bolojan au justificat opoziția prin ideea că este nevoie și de restructurări la nivel central. Dar unde sunt aceste propuneri?”, a întrebat retoric Orban. „Joaca de-a pasarea responsabilității nu va ține” Consilierul prezidențial a avertizat că tergiversarea deciziilor și încercarea partidelor de a se distanța de măsurile nepopulare vor fi sancționate de electorat. „Toată joaca asta de a arunca pisica în spinarea altuia nu va ţine. Oamenii vor judeca guvernarea în ansamblu și nu vor face o diferenţă între partidele politice. Chiar dacă unii îşi imaginează că se pot detaşa de răspunderea politică pentru măsurile impopulare, nu vor scăpa de pierderile de încredere şi de votanţi”, a conchis Ludovic Orban.

Pîslaru se laudă că a renegociat PNRR, Comisia Europeană nu face nici un anunț Foto: Facebook
Eveniment

Pîslaru se laudă că a renegociat PNRR, Comisia Europeană nu face nici un anunț

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, se laudă că a renegociat PNRR, dar Comisia Europeană nu face nici un anunț - așa cum procedează în stfel de situații. Citește și: EXCLUSIV Prieten al lui Ciolacu numit în CA la TAROM și CNAIR, prins beat la volan: „Băusem două-trei pahare de vin” Pîslaru este susținut de PNL în această funcție.  Pîslaru se laudă că a renegociat PNRR, Comisia Europeană nu face nici un anunț La 31 iulie, Pîslaru a scris pe Facebook: „Sunt bucuros să anunț că România a finalizat renegocierea cu Comisia Europeană pe Planul Național de Redresare și Reziliență (...) În ceea ce mă privește, sunt mândru că am reușit să închid aceste negocieri la puțin după o lună de la preluarea mandatului. Ele trenau deja de aproape un an de zile. Succesul de astăzi este o nouă confirmare a impactului incredibil pe care îl putem avea atunci când lucrăm împreună, cu profesionalism și seriozitate.   Avem acum un an la dispoziție ca să transformăm PNRR-ul într-un succes european printr-o implementare accelerată în beneficiul României și românilor”.   Dar pe site-ul Comisiei, unde sunt monitorizate progresele programelor de redresare și reziliență, nu se menționează nimic. Ultima comunicare despre România este din 10 iunie, când Comisia Europeană a achitat 1,3 miliarde de euro din cererea de plată numărul trei, de două miliarde de euro.    Însă, la 18 iulie, acest site anunța că: „Consiliul Uniunii Europene aprobă evaluarea planului modificat de redresare și reziliență al Bulgariei / Decizia de punere în aplicare modificată a Consiliului”.  La 30 iunie, se anunța: „Comisia Europeană aprobă planul modificat de redresare și reziliență al Greciei/ Analiza Comisiei Europene”.  În cazul României nu există astfel de comunicări.  Datele Comisiei Europene arată că România a îndeplinit doar 27% din obiectivele PNRR, iar 1% sunt suspendate. 

Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale Foto: Facebook
Politică

Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale

Premierul PNL Ilie Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale și explică de ce mai întâi a majorat impozitele: “Nu am avut timp, pentru că mâine este un consiliu al miniștrilor de finanțe. Ministrul Nazare a plecat deja în această seară spre Bruxelles, iar unul din punctele de pe ordinea de zi este o evaluare a României cu privire la modul în care țara își respectă angajamentele fiscale, nu pentru că ne-a obligat CE, ci pentru că asta înseamnă o bună guvernare, a opri deficitul și a putea accesa fonduri europene“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale Bolojan a amintit că reforma pensiilor speciale este un jalon PNRR. “Una dintre condițiile actuale este tocmai reforma pensiilor speciale. În pachetul al doilea, care urmează să fie implementat la sfârșitul lunii iulie, după ce renegociem cu Comisia Europeană prioritizarea proiectelor finanțate din fonduri europene, această măsură va fi inclusă. Astfel, vom corecta o inechitate socială, recunoscută și de Comisia Europeană. Nu facem acest lucru doar pentru a primi finanțări, ci pentru că este o necesitate și un semn de respect față de oamenii care muncesc în țara noastră“, a susținut premierul.  231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale, a spus fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la o audiere în Parlament, în aprilie.  Milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale „Sunt în lucru două variante. Varianta în care peste un anumit prag al pensiilor se va impune un anumit procent de impozitare a veniturilor, dar această măsură este parte a pachetului de măsuri pentru reforma fiscală, pentru că avem şi un jalon în ceea ce priveşte reforma fiscală. Acest prag urmează să fie discutat în funcţie de simulările pe care le avem la Ministerul de Finanţe, pentru că echitatea priveşte cât ia în mână un magistrat raportat la ceilalţi beneficiari din sistemul public de pensii. (...) A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene", a explicat Boloș, în aprilie.  Demnitarul a arătat că România are șase luni să rezolve această problemă sau va pierde banii.   

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor Foto: Facebook
Economie

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor: de vină sunt salariile bugetarilor și pensiile, se arată într-un document publicat vineri, intitulat „DECIZIA CONSILIULUI de stabilire a faptului că România nu a întreprins nicio acțiune efectivă ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025”. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor În decizie se arată că: „Ca raport la PIB, abaterea dintre creșterea cumulată a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 și maximul recomandat se ridică la 1,7% din PIB. Abaterea este determinată în mare parte de creșterea ridicată a cheltuielilor publice curente în 2024, care au crescut cu 18,7% față de 2023, în special de o creștere de 21,5% a cheltuielilor cu salariile din sectorul public și de o creștere de 19,5% a transferurilor sociale (inclusiv pensiile)”. Însă documentul EcoFin - miniștrii de finanțe și/sau ai economiei din statele membre UE - arată că guvernarea Ciolacu trebuia să modifice cadrul fiscal până la 1 aprilie 2025, ceea ce nu s-a petrecut. „Cu toate acestea, revizuirea cadrului fiscal, inclusă în planul fiscal-structural pe termen mediu al României și esențială pentru atingerea obiectivelor bugetare în 2025 și 2026, nu a intrat în vigoare până la 1 aprilie 2025 cel târziu, astfel cum se cerea în Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 de aprobare a planului fiscal-structural pe termen mediu al României. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 48,9 % la sfârșitul anului 2023 la 54,8 % din PIB la sfârșitul anului 2024 și Comisia estimează că va crește la 59,4 % la sfârșitul anului 2025, ca urmare a deficitelor publice ridicate”, a arătat EcoFin.     

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene Foto: Facebook
Politică

Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „Un ultim semnal”

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, pare a fi foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene: „România a primit astăzi un ultim semnal”, a scris el pe Facebook.  Citște și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei Azi, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului. Ministrul de Finanțe, foarte îngrijorat de avertismentul Comisiei Europene „România a primit astăzi un ultim semnal: trebuie luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul asumat. Comisia Europeană a publicat Pachetul de Primăvară al Semestrului European, prin care sunt analizate evoluțiile economice și sociale din statele membre. În privința României, au fost constatate riscurile generate de deficitele excesive, creșterea ridicată a cheltuielilor - în principal pe fondul creșterii salariilor și pensiilor din 2024, respectiv a volumului record de investiții publice - precum și riscul de a nu atinge țintele asumate fără o revizuire a cadrului fiscal.   Comisia propune adoptarea unei decizii referitoare la lipsa măsurilor eficiente și este clar că perioada de grație, până să fie propuse și sancțiuni, este scurtă și trebuie adoptate cât mai curând acele măsuri prin care reducem cheltuielile statului și consolidăm veniturile. Ne aflăm în procedură de deficit excesiv și ne-am angajat să revenim pe o traiectorie sustenabilă, corectând deficitul. Nu mai putem amâna respectarea acestui angajament, altfel riscăm sancțiuni și decredibilizarea țării.   Lucrăm la pachetul de măsuri fiscale împreună cu partidele care se pregătesc să formeze coaliția de guvernare, discuții la care Ministerul Finanțelor oferă tot sprijinul profesional necesar și suntem în contact permanent cu Comisia Europeană”, a scris Tanczos Barna.

Nicușor Dan, implicare în problema PNRR (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan se implică în discuțiile cu Comisia Europeană referitoare la PNRR

Nicușor Dan, implicare în problema PNRR. Președintele Nicușor Dan a anunțat că marți dimineață va avea o convorbire telefonică cu Céline Gauer, directorul general al SG RECOVER – Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Comisiei Europene. Discuția vizează Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și progresele făcute de România în implementarea acestuia. Nicușor Dan, implicare în problema PNRR Nicușor Dan a declarat că România se află în grupul statelor europene cu deficit bugetar excesiv, menționând că țara noastră are cel mai mare deficit din această categorie. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul În acest context, el a precizat că miercuri are loc o întâlnire a miniștrilor de Finanțe din UE, unde se va analiza progresul fiecărei țări. „La noi o să spună că n-au făcut nimic, dar nu mai mult”, a adăugat el. Deficit și PNRR Președintele a explicat că există două direcții distincte în discuțiile cu oficialii europeni. Una dintre discuții va fi cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, axată pe deficitul bugetar, și alta cu Céline Gauer, concentrată pe reformele asumate prin PNRR. România promite, dar nu livrează Nicușor Dan a recunoscut că România a promis multe în cadrul PNRR, dar nu a realizat suficiente progrese. Discuțiile cu Comisia vor viza atât transferul unor proiecte realizabile în locul celor nerealizabile, cât și reformele care întârzie să fie implementate, în ciuda angajamentelor asumate.

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

CE cere Ungariei să retragă legea putinistă "a agentului străin": Nu vom ezita să luăm măsuri

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria. Comisia Europeană a solicitat oficial Guvernului de la Budapesta să retragă un proiect de lege considerat o amenințare directă la adresa ONG-urilor și a presei independente. Dacă va fi adoptat, textul legislativ ar reprezenta „o încălcare gravă a valorilor Uniunii Europene”, a transmis Comisia într-un comunicat. Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria „Nu vom ezita să luăm măsuri dacă proiectul este adoptat”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Propunerea legislativă a fost depusă în parlamentul ungar de partidul premierului Viktor Orban sub pretextul „transparenței vieții publice”. Însă numeroase ONG-uri consideră că este, în realitate, o tentativă de a reduce la tăcere vocile critice și de a restrânge libertățile civice. Proiectul prevede măsuri severe împotriva organizațiilor care „încalcă sau critică” valorile constituționale, precum căsătoria tradițională, familia și sexele biologice. ONG-urile vizate: supraveghere, sancțiuni și interdicții Dacă legea intră în vigoare, ONG-urile considerate „în neregulă” vor fi înscrise pe o listă neagră. Vor fi obligate să solicite autorizație pentru a primi fonduri externe. Vor fi supuse controlului conturilor bancare și blocării transferurilor. Ar fi pasibile de amenzi de până la 25 de ori valoarea ajutorului primit și amenințate cu interzicerea activității în caz de recidivă. Proteste și reacții internaționale Duminica trecută, zeci de mii de persoane au protestat în Ungaria împotriva acestui proiect de lege. În paralel, peste 300 de organizații neguvernamentale și media, printre care Amnesty International și Transparency International, au semnat o scrisoare deschisă în care denunță inițiativa drept „autoritară” și inspirată de regimul Putin. Semnatarii avertizează că scopul legii este de „a reduce la tăcere vocile critice și de a distruge ultimele rămășițe ale democrației ungare”. Eurodeputați cer înghețarea fondurilor pentru Ungaria Ca reacție, circa 20 de eurodeputați au cerut Comisiei Europene să înghețe toate fondurile europene destinate Ungariei. Într-o scrisoare transmisă miercuri, aceștia acuză guvernul lui Orban de încălcări repetate ale dreptului european. În prezent, UE a suspendat deja 18 miliarde de euro pentru Ungaria, în urma divergențelor privind drepturile LGBT+, politica de azil, achizițiile publice și conflictele de interese.

Comisia Europeană refuză renegocierea PNRR, România riscă să piardă zece miliarde de euro Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană refuză renegocierea PNRR, România riscă să piardă zece miliarde de euro

Comisia Europeană refuză renegocierea PNRR, iar România riscă să piardă zece miliarde de euro, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la Europa FM. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Comisia Europeană refuză renegocierea PNRR, România riscă să piardă miliarde de euro „Nu stiu dacă e un eșec. Poate mai degrabă un dezacord cu recomandările Comisiei Europene, dezacord care ar însemna minim 10 miliarde euro pierdere pentru țară”, a spus Boloș, citat de acest post de radio.  Europa FM susține însă că negocierile ar putea fi reluate de viitorul Guvern.  Potrivit Europa FM, discuțiile au fost despre proiectele de investiții deja finantațe, dar care nu au fost implementate, până în prezent, decât în proporție de 50%, sub nivelul cerut, și pentru care nici nu există timpul necesar pentru a fi finalizate. Proiectele a căror implementare este sunt rețele de apă, canal, gaze, dar și drumuri județene și comunale. Dacă aceste proiecte nu sunt finalizate la 31 august 2026, când se finalizează PNRR, România riscă să dea banii înapoi și să plătească penalități de ordinul miliardelor de euro. „Obiectivul nostru este depunerea Cererii de Plată nr. 4 în luna iulie, dar pentru aceasta este esenţial ca procesul de renegociere să se încheie până la finalul lunii mai. Succesul negocierilor şi al implementării PNRR depinde, în mod esenţial, de colaborarea interinstituţională strânsă, de coerenţa poziţiilor tehnice şi de capacitatea de reacţie operativă în raport cu partenerii europeni. Renegocierea PNRR este deja într-o etapă avansată, în urma discuţiilor intense care au fost deja purtate cu Comisia Europeană. În această săptămână, la Bruxelles, vom avea discuţiile cu care ar trebui să închidem”, afirma, acum câteva zile, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Comisia Europeană va investiga pana de curent (sursa: Pexels/Dhivakaran S)
Eveniment

Pana de curent din Spania și Portugalia: Comisia Europeană investighează cauzele și impactul

Comisia Europeană va investiga pana de curent. Comisia Europeană a anunțat luni că analizează situația penei de curent care a afectat Spania și Portugalia, lucrând împreună cu autoritățile naționale și cu Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport de Energie Electrică (ENTSO-E). Comisia Europeană va investiga pana de curent Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Executivul comunitar este în contact permanent cu autoritățile spaniole și portugheze, precum și cu ENTSO-E, pentru a identifica cauza principală a întreruperii și a evalua impactul acesteia. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania Comisia Europeană a subliniat că va continua să monitorizeze atent situația și să faciliteze un schimb rapid de informații între toate părțile implicate. Scopul este de a asigura o reacție coordonată și eficientă. Protocoale europene pentru restaurarea sistemului energetic Conform legislației europene în vigoare, în special codul rețelei de urgență și restaurare, există proceduri clare pentru restabilirea funcționării sistemului energetic în caz de avarii majore. Întreruperea furnizării energiei electrice a avut loc luni, în jurul orei 12:30 (10:30 GMT), cauzând perturbări majore în funcționarea căilor ferate, a metroului, a companiilor și a gospodăriilor din Spania și Portugalia. Deși impactul principal s-a resimțit în Peninsula Iberică, pana de curent a avut efecte și asupra Franței, însă la o scară semnificativ mai redusă.

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR - presă

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR, arată o notă de informare transmisă de ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) către ministere, notă citată de Digi 24. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR „Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, arată documentul citat de Digi 24.  Postul arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a răspuns unei solicitări de a comenta situația.  În loc să folosească granturile PNRR, România se va împrumuta „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI”, spunea ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la 1 aprilie. 

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR
Politică

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR

Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze 10 miliarde de euro din PNRR. Criticile au fost lansate în cadrul unei reuniuni a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care au participat și reprezentanții Comisiei Europene. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Guvernul a ținut însă secrete aceste critici. Informația apare într-un document al Consiliului Fiscal. Comisia Europeană a criticat dur guvernul Ciolacu, care riscă să rateze PNRR „În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, din 12 februarie 2025, la care au participat reprezentanții CE, Guvernul României a fost supus unor critici severe din partea CE pentru restanțele în implementarea PNRR, cu precizarea că România riscă să piardă 10 mld. euro din fondurile europene alocate prin PNRR.   În acest context, oficiali ai MIPE au supus discuției cu reprezentanții CE revizuirea PNRR, vizând patru obiective esențiale: mutarea de pe segmentul împrumut pe cel de grant a proiectelor cu un ritm susținut de implementare; creșterea eficienței utilizării fondurilor prin acordarea de prioritate proiectelor aferente eficienței energetice și digitalizării; reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții către finele perioadei de implementare a PNRR (31 august 2026); revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare”, arată Consiliul Fiscal.  Dar chiar Consiliul Fiscal își exprimă îndoielile că PNRR mai poate fi implementat. „Acest nivel scăzut al realizărilor pe o perioadă de patru ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR (până la finele lunii decembrie 2024 doar 14% din jaloane și ținte fuseseră îndeplinite) face improbabilă recuperarea întârzierilor în doar un an și jumătate. Această posibilitate implică pierderea unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și programe de investiții care ar fi putut contribui la menținerea României pe traiectoria unei dezvoltări sustenabile”, arată Consiliul.  În plus, dacă banii din PNRR nu vor fi atrași, guvernul va trebui să acopere din fonduri proprii contractele aflate în derulare, ceea ce va afecta deficitul bugetar.  Până acum, rata de absorbție efectivă a PNRR este de 20%, mai scrie CF. 

Comisia Europeană inițiază investigația împotriva TikTok (sursa: TikTok)
Eveniment

Comisia Europeană inițiază investigația împotriva TikTok

Comisia Europeană inițiază investigația împotriva TikTok. Comisia Europeană a lansat proceduri oficiale împotriva TikTok pentru posibile încălcări ale Legii europene privind serviciile digitale (DSA). Aceste suspiciuni vizează obligațiile platformei de a evalua și atenua riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie. Comisia Europeană inițiază investigația împotriva TikTok Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat: Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță „Trebuie să ne protejăm democrațiile de ingerințe străine. Investigăm dacă TikTok a încălcat legislația europeană prin faptul că nu a gestionat riscurile asociate alegerilor. Platformele online trebuie să fie trase la răspundere.” Investigația Comisiei Europene se va concentra pe două domenii principale: Sistemele de recomandare ale TikTok, analizarea riscurilor legate de manipulări neautentice și exploatarea automatizată a platformei. Politicile TikTok privind reclamele politice, evaluarea conținutului politic plătit și a gestionării sale în context regional și lingvistic specific. Una dintre suspiciunile majore este dacă TikTok a abordat în mod adecvat riscurile sistemice din timpul alegerilor naționale din UE. Dovezi și etapele investigației Comisiei Europene Decizia Comisiei de a deschide procedura oficială se bazează pe rapoarte declasificate furnizate de autoritățile române. De asemenea, vor exista analiza rapoartelor de evaluare a riscurilor din 2023 și 2024 și documente interne furnizate de TikTok. Coimisiún na Meán, coordonatorul serviciilor digitale din Irlanda (țara de stabilire a TikTok în UE), va contribui la anchetă cu expertiză și analiză. Posibile sancțiuni Dacă suspiciunile se confirmă, Comisia poate aplica sancțiuni severe. Printre acestea, amendă de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a TikTok, măsuri provizorii și decizii de neconformitate, dacă este cazul. În plus, Comisia poate solicita date suplimentare, interviuri, inspecții și acces la algoritmi pentru a colecta dovezi suplimentare. Ordin de păstrare a datelor: alegerile naționale din UE Pe 5 decembrie 2024, Comisia Europeană a emis un ordin de păstrare către TikTok, cerând înghețarea datelor legate de riscurile asupra proceselor electorale și discursului civic din UE. Ordinul se aplică alegerilor care au loc între 24 noiembrie 2024 și 31 martie 2025. A treia investigație împotriva TikTok Această procedură reprezintă a treia investigație lansată împotriva TikTok. În februarie 2024, a avut loc prima anchetă oficială, iar în august 2024, ancheta anterioară încheiată cu angajamente asumate de platformă. Comisia a lansat, de asemenea, instrumentul DSA pentru avertizorii de integritate, o platformă sigură pentru raportarea confidențială a practicilor dăunătoare de pe marile platforme online. Prin această acțiune, Comisia Europeană reiterează importanța respectării transparenței și responsabilității în mediul online, mai ales în contextul electoral din Uniunea Europeană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră