duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: comisia europeana

33 articole
Eveniment

Comisia Europeană inițiază investigația împotriva TikTok

Comisia Europeană inițiază investigația împotriva TikTok. Comisia Europeană a lansat proceduri oficiale împotriva TikTok pentru posibile încălcări ale Legii europene privind serviciile digitale (DSA). Aceste suspiciuni vizează obligațiile platformei de a evalua și atenua riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie. Comisia Europeană inițiază investigația împotriva TikTok Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat: Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță „Trebuie să ne protejăm democrațiile de ingerințe străine. Investigăm dacă TikTok a încălcat legislația europeană prin faptul că nu a gestionat riscurile asociate alegerilor. Platformele online trebuie să fie trase la răspundere.” Investigația Comisiei Europene se va concentra pe două domenii principale: Sistemele de recomandare ale TikTok, analizarea riscurilor legate de manipulări neautentice și exploatarea automatizată a platformei. Politicile TikTok privind reclamele politice, evaluarea conținutului politic plătit și a gestionării sale în context regional și lingvistic specific. Una dintre suspiciunile majore este dacă TikTok a abordat în mod adecvat riscurile sistemice din timpul alegerilor naționale din UE. Dovezi și etapele investigației Comisiei Europene Decizia Comisiei de a deschide procedura oficială se bazează pe rapoarte declasificate furnizate de autoritățile române. De asemenea, vor exista analiza rapoartelor de evaluare a riscurilor din 2023 și 2024 și documente interne furnizate de TikTok. Coimisiún na Meán, coordonatorul serviciilor digitale din Irlanda (țara de stabilire a TikTok în UE), va contribui la anchetă cu expertiză și analiză. Posibile sancțiuni Dacă suspiciunile se confirmă, Comisia poate aplica sancțiuni severe. Printre acestea, amendă de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a TikTok, măsuri provizorii și decizii de neconformitate, dacă este cazul. În plus, Comisia poate solicita date suplimentare, interviuri, inspecții și acces la algoritmi pentru a colecta dovezi suplimentare. Ordin de păstrare a datelor: alegerile naționale din UE Pe 5 decembrie 2024, Comisia Europeană a emis un ordin de păstrare către TikTok, cerând înghețarea datelor legate de riscurile asupra proceselor electorale și discursului civic din UE. Ordinul se aplică alegerilor care au loc între 24 noiembrie 2024 și 31 martie 2025. A treia investigație împotriva TikTok Această procedură reprezintă a treia investigație lansată împotriva TikTok. În februarie 2024, a avut loc prima anchetă oficială, iar în august 2024, ancheta anterioară încheiată cu angajamente asumate de platformă. Comisia a lansat, de asemenea, instrumentul DSA pentru avertizorii de integritate, o platformă sigură pentru raportarea confidențială a practicilor dăunătoare de pe marile platforme online. Prin această acțiune, Comisia Europeană reiterează importanța respectării transparenței și responsabilității în mediul online, mai ales în contextul electoral din Uniunea Europeană.

Comisia Europeană inițiază investigația împotriva TikTok (sursa: TikTok)
Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Foto: Cluj24.ro
Eveniment

Spitalele România, mic procent dispensere dezinfectarea mâinilor

Spitalele din România au cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor, dar declară cea mai mică rată de infecții nosocomiale, arată un ultim raport al Comisiei Europene intitulat „Sănătatea la o privire de ansamblu: Europa 2024 STAREA SĂNĂTĂȚII ÎN CICLUL UE”. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Pe de altă parte, analizele au arătat că în România se înregistrează cel mai mare procent de infecții care nu pot fi tratate cu antibiotice obișnuite. Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Ce se arată în raportul Comisiei Europene: „Rezistența antimicrobiană (RAM) rămâne o amenințare publică majoră, infecțiile rezistente la antibiotice care apar în UE provocând aproximativ 35 000 de decese în fiecare an și costuri directe estimate la 6,6 miliarde EUR. În 2022-23, 32 % din izolatele bacteriene testate erau rezistente la antibioticele-cheie, o rată care a depășit 50 % în România, Grecia, Cipru și Bulgaria” „Consumul de opioide (adică heroină și alte droguri) este responsabil pentru majoritatea deceselor prin supradoză de droguri (raportat în 74% din supradozele fatale), adesea în combinație cu alte substanțe. Principalul opioid utilizat în Europa este în continuare heroina, dar există preocupări în mai multe țări cu privire la utilizarea altor opioide sintetice (cum ar fi buprenorfina, metadona, fentanilul și tramadolul). În 2023, noi opioide sintetice au fost detectate de sistemul de avertizare rapidă al UE privind noile substanțe psihoactive în cel puțin 16 state membre ale UE, Norvegia și Turcia. Consumul de noi substanțe psihoactive în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani variază de la 0,1 % în Norvegia la 5,1 % în România” România raportează cele mai puține infecții intraspitalicești (a healthcare-associated infection - HAI): „În medie, 7,1 % dintre pacienții din UE au dobândit o HAI în timpul șederii lor în spital în 2022-23. Ratele observate au fost cele mai scăzute în Letonia, România și Bulgaria (mai puțin de 4% din pacienți) și cele mai ridicate în Cipru și Grecia (peste 12% din pacienți), deși există intervale de încredere largi în jurul ratei din Cipru”. „În medie, 55,6% din paturile de spital din UE aveau la punctul de îngrijire dispensere pentru mâini pe bază de alcool, permițând accesul ușor la echipamentul sanitar. Aceasta a variat de la sub 10% în România și Bulgaria la peste 90% în Spania, Ungaria, Luxemburg și Portugalia. În general, disponibilitatea ridicată a dispenserelor a fost asociată cu o prevalență mai scăzută infecțiilor rezistente la antimicrobiene la nivel național, deși și utilizarea efectivă a dozatoarelor este importantă. De exemplu, deși Ungaria a raportat o disponibilitate de 100 % a dozatoarelor la punctul de îngrijire, aceasta s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce privește consumul de spălături manuale pe bază de alcool, indicând o utilizare suboptimală a dozatoarelor”. Procent uriaș de persoane neasigurate În sfârșit, raportul mai arată că România este singura țară din UE în care cel puțin 10% din populație nu are asigurare obligatorie de sănătate. „Principalele grupuri de persoane neasigurate sunt românii care locuiesc în străinătate, dar sunt încă considerați rezidenți; șomerii pe termen lung; cei care au ales să nu plătească primele de asigurare de sănătate; și persoanele care nu au o carte de identitate valabilă, care este o condiție prealabilă pentru înregistrarea în sistemul de asigurări de sănătate. Această ultimă problemă afectează în special populația romă și migranții fără documente. În general, persoanele care nu sunt asigurate au totuși acces gratuit la anumite servicii, cum ar fi îngrijirea în serviciile de urgență sau îngrijirea în timpul sarcinii, dar trebuie să acopere toate celelalte costuri din buzunar”, arată raportul Comisiei Europene.

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș Foto: Facebook
Economie

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș

Comisia Europeană arată că majorarea salariilor bugetarilor, nu investițiile publice, a dus la deficitul uriaș. În raportul publicat azi privind perspectivele economiei ale României, se apreciază că deficitul va rămâne foarte mare urmare a creșterii cheltuielilor cu pensiile și cu dobânzile. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Spre deosebire de explicațiile guvernului Ciolacu, Comisia Europeană nu identifică investițiile publice drept principală cauză a deficitului. Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș „Deficitul peste așteptări reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor. De asemenea, deficitul reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe decât se preconiza”, arată Comisia Europeană. „În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei sistemului de pensii și o nouă creștere a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat”, se explică în raport. Comisia mai arată că planul de reformă fiscală avansat de guvernul Ciolacu în octombrie este neclar: „Previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu”. Comisia mai arată că datoria publică va ajunge la 60% în 2026, iar PIB-ul va crește într-un rimt lent, 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Prețurile mari la energie au dus în jos producția industrială „În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și de transport și-au pierdut semnificativ ritmul de creștere din cauza cererii externe scăzute din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate. În consecință, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023”, arată Comisia Europeană.

O strategie europeană pentru amenințări militare (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

O strategie europeană pentru amenințări militare

O strategie europeană pentru amenințări militare. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că noua Comisie va dezvolta o "strategie europeană de pregătire" pentru a aborda amenințările civile și militare. Strategia va fi fundamentată pe concluziile raportului realizat de fostul președinte finlandez Sauli Niinisto. O strategie europeană pentru amenințări militare Ursula von der Leyen a subliniat, într-un mesaj video transmis la un forum de securitate din Espoo, Finlanda, că amenințarea unei agresiuni armate asupra unui stat membru nu a fost atât de mare de la sfârșitul Războiului Rece, făcând aluzie la Rusia. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” În plus față de amenințarea militară, ea a avertizat asupra unui „spectru larg de riscuri emergente” la adresa UE, inclusiv atacuri hibride, dezinformare, atacuri cibernetice și efectele schimbărilor climatice. Toate nivelurile de securitate, vizate Von der Leyen a subliniat că fiecare politică trebuie analizată din punct de vedere al securității și pregătirii, la toate nivelurile: local, național și european. Ea a subliniat că pentru o pregătire adecvată, sunt necesare capacități de protecție civilă solide, o cooperare eficientă în domeniul informațiilor și o implicare completă a întregii societăți. Aspectele cheie ale strategiei 1. Creșterea producției industriale de apărare. Strategia va încuraja producerea de armament de înaltă tehnologie și muniții, inclusiv prin dezvoltarea unei piețe unice de apărare care să sprijine cooperarea transfrontalieră și să integreze întreprinderile mici și mijlocii europene. 2. Protejarea lanțurilor de aprovizionare critice. UE își propune să facă lanțurile de aprovizionare mai rezistente prin crearea de rezerve strategice de vaccinuri, medicamente, echipamente militare și materii prime esențiale, pregătindu-se pentru eventuale crize. 3. Adaptarea la schimbările climatice. Printr-un mecanism european de protecție civilă, UE va consolida capacitatea de răspuns la situații de urgență și dezastre naturale, în colaborare cu autoritățile naționale. Von der Leyen a atras atenția că Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, subliniind necesitatea de a mobiliza toate resursele pentru a proteja cetățenii de efectele climatice. Noua strategie a UE își propune să anticipeze și să răspundă eficient la provocările viitoare, consolidând securitatea și pregătirea comunitară.

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela la conducerea companiilor de stat Foto: Facebook
Economie

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela

Puțin sub 300 milioane euro se pierd din PNRR fiindcă guvernul Ciolacu își menține clientela la conducerea a 17 companii de stat, arată o scrisoare de la Comisia Europeană către autoritățile de la București. Scrisoarea a fost publicată de Economedia. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist În scrisoare, Comisia Europeană descrie în detaliu mecanismele prin care Guvernul a vrut să simuleze îndeplinirea acestui jalon din PNRR, însă, de fapt, și-a plasat clientela în conducerile acestor companii. Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro. 300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela Printre cele 17 companii menționate în scrisoarea oficialilor de la Bruxelles sunt: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR, SAPE, Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele, ICSITPML. De exemplu, „în cazul Romgaz, la fel ca în cazul Nuclearelectrica, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei a fost clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a fost ulterior numit președinte al consiliului de administrație al Romgaz. În plus, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare (inclusiv secretarul de stat menționat anterior) au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație”. Comisia mai arată că cei aflați în fruntea acestor companii sunt plătiți fără să fie obligați să atingă o serie de indicatori de performanță.

România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului Foto: Guvernul României
Politică

România va fi pedepsită dur

România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar, susține fostul premier PNL Florin Cîțu. „Pe 1 septembrie o să venim şi o să prezentăm, nu se măreşte TVA, nu se măreşte impozitarea muncii”, spunea premierul Marcel Ciolacu în iulie. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Însă Cîțu susține că planul nu a fost oficializat fiindcă presupunea măsuri extrem de dure, inclusaiv renunțarea la cota unică de impozitare. România va fi pedepsită dur „Vești proaste!!! Comisia Europeană PENALIZEAZĂ guvernul socialist de la București și aprobă DOAR 4 ani pentru reducerea deficitului bugetar (cel puțin 22 de miliarde lei pe an). Decizia CE vine după ce guvernul socialist nu a trimis un plan de reducere a deficitului bugetar. De ce nu a trimis România acest plan? Pentru că planul devine public și românii ar vedea că TOT ei urmează să plătească din 2025 dezastrul făcut de socialiști la guvernare prin: impozit progresiv, impozit mai mare pe proprietate și înghețarea pensiilor și salariilor ( o versiune neoficială este deja la comisie iar această a ajuns la investitorii care finanțează deficitul bugetar). Propunerea CE este și de tăiere a fondurilor europene pentru România. Vom vedea dacă din 2025 sau din 2026. După publicarea rectificării bugetare urmează și schimbarea perspectivei la NEGATIV de la agențiile de rating. (despre rectificare, mâine)”, a scris Cîțu pe Facebook. Stolojan cerea Guvernului să spună ce pregătește „Noi facem acest program de ajustare fiscală, de reforme și așa mai departe, pe șapte ani de acum înainte și-l trimitem la Comisia Europeană cel târziu pe 21 septembrie anul acesta, fără să știm cum va arăta reforma fiscală (…) Noi trebuie să prezentăm în septembrie acest program pe șapte ani de reducere a deficitului, fără să știm cum va arăta reforma fiscală, fără să știm cum va arăta reforma salariilor din sectorul public, la care lucrează în prezent Ministerul Muncii”, spunea și fostul premier Theodor Stolojan. Ulterior, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, afirma că planul de reducere a deficitului bugetar al României va fi transmis Comisiei Europene la 15 octombrie.

România a primit cel mai slab portofoliu din Europa de Est Foto: Guvernul României
Eveniment

România a primit cel mai slab portofoliu din Europa de Est

În afară de Ungaria condusă de guvernul Viktor Orban, România a primit cel mai slab portofoliu de comisar european din Europa de Est. La polul opus sunt balticii, care sunt marii câștigători ai noii împărțiri a atribuțiilor în viitoarea Comisie Europeană. Citește și: Dezastru la Bruxelles: Roxana Mânzatu a primit ridicolul portofoliu de vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire” după ce Ciolacu a negociat pentru România Drept consolare pentru faptul că premierul Marcel Ciolacu a cedat presiunilor Ursulei von der Leyen, l-a retras pe Victor Negrescu și a propus o femeie, pe Roxana Mînzatu, funcția României este de „vicepreședinte”, dar titulatura este golită de conținut. Mînzatu se va coupa de „Oameni, Competențe și Pregătire”, un titlu pompos, dar gol de conținut. „Nu are o componentă economică, așa cum a promis, ci o componentă socială, fără atribuții clare și prin care nu va coordona direcțiile generale din cadrul Comisiei care iau deciziile importante pentru Români”, a explicat europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan situația portofoliului lui Mînzatu. România a primit cel mai slab portofoliu din Europa de Est De ce balticii sunt marii câștigători: Kaja Kallas, fostul premier eston, un critic dur al Rusiei, a primit funcția de Înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, de facto ministerul de Externe, poate cel mai important post după cel de președinte de comisie Lituanianul Andrius Kubilius va gestiona Apărarea și Spațiul, un post nou în care va fi responsabil de construirea unei capacităţi europene de producţie militară. Letonul Valdis Dombrovskis va prelua Economia, post la care visa Marcel Ciolacu. Dombrovskis va gestiona reconstrucția Ucrainei. Un alt câștigător este Polonia, care a primit, pentru Piotr Serafim, bugetul UE. Serafim este un apropiat al premierului polonez Tusk. Cehia a primit, pentru Jozef Síkela, așa-numitele „parteneriate internaționale”. Acest portofoliu controlează cheltuielile pentru cooperare internațională și este alternativa UE la „Inițiativa Belt and Road” a Chinei comuniste. Croatia, țară cu un vast litoral la Mediterana, primește, pentru Dubravka Šuica, exact acest portofoliu, „Mediterana”, care acoperă complicatele relații cu țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Slovacul Maroš Šefčovič a preluat un portofoliu extrem de râvnit: comerțul, care va gestiona și sensibilele politici vamale. Slovenia va gestiona, prin Marta Kos, „Extinderea” UE, de care România era direct interesată, pentru a putea ajuta Republica Moldova. În sfârșit, Bulgaria primește, pentru Ekaterina Zaharieva, „Start-up-uri, cercetare și inovare”, o poziție majoră în condițiile în care UE încearcă să reducă decalajul tehnologic față de SUA și China. Comisarul European al Ungariei, Oliver Varhelyi, a primit în noua Comisie Europeană portofoliul pentru sănătate și bunăstarea animalelor

Siegfried Mureșan spulberă postul de comisar european obținut de Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Mureșan spulberă postul de comisar european obținut de Ciolacu

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan spulberă postul de comisar european obținut de Ciolacu: „este gol de conținut, are zero competențe concrete și este opusul a ceea ce a promis că va obține”. Roxana Mânzatu a primit ridicolul portofoliu de vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire”, după ce Ciolacu a negociat pentru România. Citește și: Acuzații grave la adresa lui Ciolacu: premierul a fost informat cu 24 de ore înainte de riscul unor calamităţi în Galaţi; a minţit că nu a ştiut Mureșan spulberă postul de comisar european obținut de Ciolacu „Portofoliul obținut de prim-ministrul Ciolacu este gol de conținut, are zero competențe concrete și este opusul a ceea ce a promis că va obține. La începutul verii, prim-ministrul Marcel Ciolacu spunea că România are șanse reale să obțină portofoliul de comisar european pentru Economie - deținut în prezent de fostul prim-ministru al Italiei, Paolo Gentiloni - și și-a asumat public obiectivul de a obține postul respectiv. La acel moment, eu am declarat că țara noastră are șanse minime să obțină portofoliul pentru Economie deoarece suntem în procedură de deficit excesiv din anul 2017, din timpul guvernării PSD, iar Guvernul Ciolacu crește deficitul, în loc să-l scadă. Ca atare, UE nu va lăsa lupul de pază la oi când e vorba de comisariatul pentru Economie, cu responsabilități pe disciplină fiscală. Vedem acum că Marcel Ciolacu a obținut pentru România un portofoliu cu titlu pompos, dar care nu are o componentă economică, așa cum a promis, ci o componentă socială, fără atribuții clare și prin care nu va coordona direcțiile generale din cadrul Comisiei care iau deciziile importante pentru România. Coeziunea, agricultura, investițiile, industria - domeniile cele mai importante pentru țara noastră, prin care sunt alocate fonduri europene direct României, vor fi coordonate de alți comisari. De aceea, portofoliul obținut de Marcel Ciolacu nu este o victorie, ci este un eșec. România nu avea nevoie de un comisar cu o funcție onorifică, ci de un comisar care poate influența deciziile pe domeniile care contează cel mai mult pentru România”, a arătat Mureșan.

Mânzatu, vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire” Foto: Inquam/George Calin
Politică

Mânzatu, vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire”

Dezastru la Bruxelles: Roxana Mînzatu a primit ridicolul portofoliu de vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire” („people, skills and preparedness”). Citește și: Parlamentari PNL au depus un proiect de majorare a pensiilor militarilor: aceștia ar fi discriminați față de pensionarii obișnuiți Mai multe publicații apropiate PSD încearcă să prezinte acest portofoliu ca un succces pentru PSD, insistând pe faptul că Mînzatu va fi vicepreședinte. În realitate, atribuțiile ei ar putea fi mai mici decât cele discutate anterior, când trebuia să se ocupe de muncă și locuințe sociale. În plus, premierul Ciolacu a mințit, pe Facebook, scriind că Minzatu va primi portofoliul „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie”. Nici una din aceste atribuții nu apare în descrierea postului lui Mînzatu. Noua Comisie Europeana Mânzatu, vicepreședinte pentru „oameni, competențe și pregătire” Nu este clar ce fonduri va avea Mînzatu pentru acest portofoliu, deși Marcel Ciolacu susține că va gestiona 235 de miliarde de euro. Viitoarea Comisie Europeană va avea șase vicepreședinți executivi. Slovacul Maroš Šefčovič a primit portofoliul pentru comerț și securitate economică. El îi va raporta direct lui von der Leyen, președintele Comisie Europene. Și Polonia a luat un portofoliu important, pentru buget. Letonul Valdis Dombrovskis a primit Economia. Slovenia va lua comisarul pentru Extindere, de care România era interesată pentru a putea ajuta Republica Moldova. DeFapt.ro a scris din 11 septembrie că Marcel Ciolacu a înregistrat un eșec major la Bruxelles, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum. Inițial, premierul PSD a spus că România vrea un portofoliul Economiei, dar acum se declară mulțumit cu unul pentru probleme sociale. În 2009, România a primit – prin Dacian Cioloș – Agricultura, care controlează circa o treime din bugetul Comisiei Europene. În 2014, Corina Crețu a preluat Dezvoltarea Regională, iar în 2019 Adina Vălean a primit Transporturile.

Prezentarea noii echipe a Comisiei Europene (sursa: Facebook/European Commission)
Eveniment

Prezentarea noii echipe a Comisiei Europene

Prezentarea noii echipe a Comisiei Europene. Parlamentul European se reuneşte, la Strasbourg, în perioada 16-19 septembrie 2024, într-o nouă sesiune plenară, principalul subiect pe agendă fiind prezentarea, de către Ursula Von der Leyen, a noii echipe de comisari - 17 septembrie. Prezentarea noii echipe a Comisiei Europene La solicitarea Comisiei Europene, discuţia privind structura viitorului executiv comunitar, prevăzută iniţial pentru 11 septembrie, va avea loc în 17 septembrie, la Strasbourg, conform anunţului purtătoarei de cuvânt adjuncte a Parlamentului European, Delphine Colard, făcut la 10 septembrie 2024 pe platforma X. Citește și: OFICIAL Nici un dig împotriva inundațiilor din România nu are autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Infrastructura de protecție împotriva apelor, abandonată de stat În conformitate cu procedura de nominalizare a Comisiei (Tratatul UE, art. 17), Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen preşedintă a Comisiei Europene, pentru al doilea mandat, printr-un vot secret, la 18 iulie 2024. În context, preşedinta CE le-a cerut ţărilor membre să propună fiecare candidaţi până la data de 30 august 2024. Conform Regulamentului de procedură al PE, preşedintele PE, după consultarea preşedintelui ales al Comisiei, invită candidaţii propuşi de preşedintele ales al Comisiei şi de Consiliu pentru diferitele posturi de comisar să se prezinte la audieri în faţa diferitelor comisii sau organisme ale PE, în funcţie de domeniul lor de activitate (art. 129 din Regulamentul de procedură al PE 2024-2029). În cadrul audierilor, comisarilor le vor fi testate cunoştinţele, priorităţile în viitoarea legislatură, CV-urile, precum şi eventualele incompatibilităţi. Audierile de confirmare sunt organizate de comisiile de specialitate ale PE. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum O audiere de confirmare se poate desfăşura în mod excepţional într-un alt format, în cazul în care un comisar desemnat are responsabilităţi în primul rând orizontale, cu condiţia ca o astfel de audiere de confirmare să implice comisiile competente. Audierile de confirmare sunt publice. Comisarul desemnat este invitat de comisia sau de comisiile competente din PE să facă o declaraţie şi să răspundă la întrebări. Audierile de confirmare sunt organizate într-un mod care să le permită comisarilor desemnaţi să divulge Parlamentului toate informaţiile relevante. Audierile de confirmare sunt transmise audio/video în direct, publicul având acces gratuit la acestea. O înregistrare numerotată a audierilor de confirmare este pusă la dispoziţia publicului în termen de 24 de ore. (art. 130 din Regulamentul de procedură al PE). Comisia ca întreg trebuie să primească un nou vot de aprobare în PE. Lista comisarilor propuși Lista de comisari propuşi de către statele membre, conform politico.eu, şi https://www.euractiv.com/: * Austria - ministrul actual de finanţe, Magnus Brunner; * Belgia - ministrul actual al afacerilor externe, Hadja Lahbib; * Bulgaria - actuală parlamentară în Parlamentului bulgar, Ekaterina Zaharieva; * Cehia - ministrul ceh al industriei şi comerţului, Jozef Sikela; * Cipru - fostul ministru al sănătăţii, Costas Kadis; * Croaţia - actual comisar european pentru democraţie şi demografie, Dubravka Suica; * Danemarca - ministru pentru cooperare şi politici climatice globale, Dan Jorgensen; * Estonia - nou-aleasă pentru poziţia de Înalt Reprezentant al UE, Kaja Kallas; * Finlanda - actuală europarlamentară finlandeză, Henna Virkkunen; * Franţa - actual comisar european pentru piaţă internă şi servicii, Thierry Breton; * Germania - preşedinta realeasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen; * Grecia - guvernatorul Macedoniei centrale, Apostolos Tzitzikostas; * Italia - ministrul italian al afacerilor europene, Raffaele Fitto; * Irlanda - ministrul irlandez de finanţe, Michael McGrath; * Letonia - actual vicepreşedinte executiv al CE pentru o economie în serviciul cetăţenilor, Valdis Dombrovskis; * Lituania - actual europarlamentar, Andrius Kubilius; * Luxemburg - actual europarlamentar, Christophe Hansen; * Malta - consilier prezidenţial, Glenn Micallef; * Polonia - ambasadorul Varşoviei la UE, Piotr Serafin; * Portugalia - fostă ministră a finanţelor, Maria Luis Albuquerque; * România - actuală europarlamentară, Roxana Mânzatu; * Olanda - actual comisar european pentru acţiune climatică, Wopke Hoekstra; * Slovacia - actual vicepreşedinte executiv al CE pentru Pactul verde european, Maros Sefcovic; * Slovenia - fostă ambasadoare în Germania şi Elveţia, Marta Kos; * Spania - actuală ministră spaniolă a energiei şi mediului, Teresa Ribera; * Suedia - actuală ministră pentru afaceri europene, Jessika Roswall; * Ungaria - actual comisar european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi. Întrunirea Parlamentului European Parlamentul European se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune, de obicei de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade suplimentare de sesiuni. Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii, scrie https://eur-lex.europa.eu. Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, conform http://www.europarl.europa.eu. Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa lor şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului.

România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană Foto: Guvernul României
Eveniment

România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană

Marcel Ciolacu a înregistrat un eșec major la Bruxelles, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum. Inițial, premierul PSD a spus că România vrea un portofoliul Economiei, dar acum se declară mulțumit cu unul pentru probleme sociale. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României „Ne dorim comisarul pe economie, actualul comisar pe economie fiind domnul Gentiloni din Italia”, spunea Ciolacu, la 17 iulie. „Este tentant un portofoliu pe social mărit, cu locuințe sociale, cu două direcții generale, în care acel comisar este decident”, a declarat azi premierul PSD. În realitate, greutatea unui portofoliu se calculează în funcție de bugetul administrat, iar cel care gestionează Economia are resurse mult mai mari. În 2009, România a primit - prin Dacian Cioloș - Agricultura, care controlează circa o treime din bugetul Comisiei Europene. În 2014, Corina Crețu a preluat Dezvoltarea Regională, iar în 2019 Adina Vălean a primit Transporturile. Acum, Roxana Mânzatu ar urma să se ocupe de „slujbe, drepturi sociale și locuințe”, dar locuințele sunt o problemă regională, nu țin de UE. România primește acest portofoliu slab deși Ciolacu a cedat și a propus o femeie în Comisia Europeană. România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană Un cercetător post-doctoral, român, de la universitatea ETH Zurich (locul 20 în lume, în clasamentul ARWU), Marius Ghincea, explică, pe Facebook, foarte tehnic, eșecul lui Ciolacu. „Atunci când discutăm despre eșecul sau succesul negocierilor pentru un portofoliu sau altul din viitoarea Comisie europeană, trebuie să avem niște standarde de analiză pe baza cărora determinăm importantă unui portofoliu. Importanța portofoliului și obiectivele anunțate ex-ante de statul membru determină evaluarea succesului sau eșecului. Importanța portofoliului este determinată de doi factori: (1) Nivelul de competență exclusivă de care se bucură UE asupra domeniilor de politică publică acoperite de portofoliu. Cu cât nivelul de competență exclusivă este mai ridicat, cu atât portofoliul este mai important. (2) Proporția din buget ce va fi administrat de cel ce primește portofoliul. Cu cât proporția din buget este mai mare, cu atât portofoliul este mai important. De aceea portofoliul pentru politica comercială (competență exclusivă UE) este mult mai important decât portofoliul pentru politica de sport și tineret (competență marginală). În mod similar, portofoliul pentru agricultură (1/3 din buget) este mai important decât portofoliul pentru muncă chiar dacă competența pentru politica agricolă nu este exclusiv a UE ci împărțită cu statele membre. + Obiectivul anunțat ex-ante al RO: "portofoliu' economic de amploare". ==> Portofoliul pentru muncă, drepturi sociale și politica de locuire ==> competențe marginale + buget foarte mic + nu este un portofoliu economic de amploare = eșec”, a scris Ghincea.

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei

Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei. Comisia Europeană a pledat marţi pentru măsuri "proporţionale" şi care trebuie să rămână "excepţionale" după ce Germania a anunţat înăsprirea politicii sale cu privire la migraţie prin instituirea de controale la toate frontierele sale. Reacția Comisiei Europene la decizia Germaniei Reintroducerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este o "posibilitate", dar acestea trebuie să fie "necesare şi proporţionale", a subliniat o purtătoare de cuvânt a Comisiei la Bruxelles. "Astfel de măsuri trebuie să rămână strict excepţionale", a insistat ea. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Germania a anunţat luni introducerea controalelor pe ansamblul frontierei sale în vederea combaterii imigraţiei ilegale, redevenită o temă politică majoră pentru guvernul cancelarului Olaf Scholz în faţa ascensiunii extremei drepte. Controalele la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca vor fi instituite pentru şase luni începând cu 16 septembrie. Acestea se vor adăuga controalelor deja instituite la frontierele cu Polonia, Republica Cehă, Austria şi Elveţia. UE a fost "notificată" UE a primit o "notificare" din partea Germaniei cu privire la aceste măsuri. Berlinul consideră că aceste dispoziţii sunt necesare pentru "a proteja securitatea internă împotriva ameninţărilor actuale din partea terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere". Comisia nu doreşte să "speculeze" cu privire la fondul dispoziţiilor şi va "evalua situaţia", a declarat purtătoarea de cuvânt citată, insistând asupra "principiului proporţionalităţii" şi "măsurilor alternative" posibile, cum ar fi "patrule comune" între statele europene

Componența noii Comisii Europene, prezentată miercuri (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Componența noii Comisii Europene, prezentată miercuri

Componența noii Comisii Europene, prezentată miercuri. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta miercuri Parlamentului European (PE) repartizarea portofoliilor în viitorul executiv comunitar, în care nu-şi va atinge obiectivul de a avea egalitate de gen, după ce majoritatea celor 27 de state membre au propus bărbaţi pentru posturile de comisar şi nu s-au conformat cererii sale de a propune un bărbat şi o femeie. Componența noii Comisii Europene, prezentată miercuri La invitaţia Parlamentului European, Von der Leyen se va întâlni miercuri dimineaţă cu uşile închise cu preşedinta acestei instituţii, Roberta Metsola, şi cu liderii grupurilor politice din PE pentru a le prezenta viitoarea sa echipă de comisari europeni. Citește și: Cancelarul german spune că trebuie găsită o soluție pentru încheierea războiului în Ucraina: E nevoie de o conferință pentru pace care să includă și Rusia "Acest schimb de opinii la Conferinţa preşedinţilor va deschide calea pentru iniţierea procesului de audiere odată ce Parlamentul European va primi întreaga documentaţie necesară", a precizat purtătoarea de cuvânt a legislativului comunitar, Delphine Colard. În acest timp, Von der Leyen "continuă să lucreze" la componenţa noului executiv comunitar şi va anunţa structura acestuia când procesul "se va fi încheiat", a declarat vineri purtătorul de cuvânt comunitar Eric Mamer. "Competenţa şi experienţa" candidaţilor vor fi luate în considerare în repartizarea responsabilităţilor pe portofolii şi pentru a asigura "echilibrele", în special cele "geografice şi de gen", a completat acelaşi purtător de cuvânt. Paritatea de gen Von der Leyen le-a cerut guvernelor celor 27 de state membre ale UE să-i trimită ca propunere de comisar european doi candidaţi, un bărbat şi o femeie, dintre care ea să aleagă în aşa fel încât în viitoarea sa Comisie Europeană să obţină egalitatea de gen. Dar numai Bulgaria i-a trimis concomitent o astfel de propunere cu două nume şi în cele din urmă reprezentarea feminină în viitorul executiv comunitar va cuprinde 10 femei, inclusiv Von der Leyen şi estona Kaja Kallas, care va conduce diplomaţia UE, alături de 16 bărbaţi. Este încă aşteptată o nouă propunere de comisar din partea Sloveniei, care vineri şi-a retras candidatul bărbat în urma insistenţelor şefei Comisiei de a căuta egalitatea de gen. Portofolii importante pentru femei Von der Leyen va încerca probabil să compenseze dezechilibrul de gen atribuind portofolii mai importante femeilor comisar. Printre portofoliile cele mai râvnite sunt economia, concurenţa, industria şi apărarea. Structura viitoarei Comisii Europene ar putea fi însă diferită de cea actuală condusă tot de Von der Leyen, prin desfiinţarea sau crearea altor portofolii ori redenumirea unora dintre cele existente. Acest proces este însă lipsit de transparenţă, iar lipsa informaţiilor despre repartizarea responsabilităţilor în viitoarea Comisie Europeană dă naştere la speculaţii. De pildă, postul Euronews a publicat chiar şi o listă cu componenţa nominală şi pe portofolii, afirmând că cele mai atractive sarcini vor reveni candidaţilor PPE, adică cei din familia politică a lui Von der Leyen. În orice caz, odată ce preşedinta Comisiei îşi va face publică lista de comisari, aceştia vor fi examinaţi de comisiile Parlamentului European în audieri menite să le testeze cunoştinţele şi priorităţile în viitoarea legislatură, urmând de asemenea să le studieze CV-urile şi să le evalueze meritele care-i recomandă pentru postul de comisar european, inclusiv angajamentul lor faţă de politicile şi abordările Bruxellesului, precum şi eventualele incompatibilităţi. Au existat în trecut cazuri în care în urma acestor audieri cei propuşi pentru posturi de comisar european au fost înlocuiţi. După încheierea procesului de audiere, Parlamentul European se va pronunţa prin vot pentru a aproba Comisia Europeană în ansamblu. Aceasta ar urma să-şi intre în atribuţii în jurul datei de 1 decembrie.

Comisia Europeană și paritatea de gen (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Comisia Europeană și paritatea de gen

Comisia Europeană și paritatea de gen. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări miercuri că va continua să lucreze pentru o echipă de comisari cu un număr egal de bărbaţi şi femei, lucru pe care nu l-a realizat până în prezent, şi a deplâns faptul că egalitatea de gen în funcţiile de responsabilitate nu se realizează niciodată în mod natural şi trebuie căutată în mod expres. Comisia Europeană și paritatea de gen Von der Leyen, care a obţinut un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, ceruse în scris guvernelor europene să nominalizeze un bărbat şi o femeie pentru a avea posibilitatea de a forma o echipă de comisari care să respecte paritatea de gen, însă numai Bulgaria a dat curs petiţiei sale, iar restul au trimis în total şaptesprezece bărbaţi şi şapte femei. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier"Reprezentăm cetăţenii UE şi jumătate dintre aceştia sunt femei. De-a lungul vieţii mele politice am luptat pentru ca femeile să aibă acces la funcţii de conducere şi de decizie. Şi din experienţă ştiu că, dacă nu o cer, nu o voi primi. Nu vine de la sine", s-a plâns Von der Leyen la o conferinţă de presă la Bruxelles. Un proces "complicat" Politiciana germană s-a declarat convinsă că, dacă nu ar fi adresat această cerere specifică statelor membre, elanul de a căuta echilibrul de gen nu s-ar fi creat, iar ţările ar fi nominalizat şi mai puţine femei. "Este, fără îndoială, un proces complicat, dar care nu îmi schimbă în niciun caz convingerea şi hotărârea", a insistat Von der Leyen, care a subliniat că, din punctul ei de vedere, criteriul de gen trebuie să aibă aceeaşi pondere precum criteriile privind originea geografică, culoarea politică şi, în principal, experienţa politică la nivel înalt. Aşa cum stau lucrurile în prezent, dacă politiciana germană alege candidata bulgară în detrimentul omologului ei de sex masculin, 10 ţări ar avea reprezentare feminină în următoarea Comisie Europeană (opt nominalizate, plus Von der Leyen şi Kaja Kallas, în calitate de şefă a diplomaţiei comunitare), faţă de 17 bărbaţi. Ar fi un pas înapoi comparativ cu echipa anterioară a lui Von der Leyen, care şi-a preluat mandatul în 2019 şi care a început cu 15 bărbaţi şi 12 femei şi a ajuns la 14 bărbaţi şi 13 femei după o demisie la jumătatea mandatului. "Nu i-am văzut încă pe toţi potenţialii candidaţi. Cu toţi şefii de stat şi de guvern am vorbit despre diferitele nume, despre diferitele posibilităţi şi, bineînţeles, recunosc că le este dificil uneori", a admis Von der Leyen. Insistențele lui Von der Leyen Preşedinta Comisiei Europene a declarat că sunt situaţii în care bărbatul este mai bine pregătit sau în care cea mai bună candidată refuză nominalizarea. "Avem diferiţi factori, dar pentru mine este important să luăm această problemă în serios", a explicat ea. Cu toate numele la dispoziţie, Von der Leyen trebuie acum să distribuie toate portofoliile, atât în ceea ce priveşte ierarhia (vicepreşedinţii), cât şi referitor la problemele de care va fi responsabil fiecare comisar, cu domenii precum economia, industria şi apărarea printre ele cele mai dorite de solicitanţi. Acordarea unor portofolii cu mai mare greutate şi a posturilor de vicepreşedinte candidaţilor de sex feminin poate fi o modalitate de a compensa dezechilibrul numeric de gen, remarcă EFE. Parlamentul European a invitat-o pe Von der Leyen să se întâlnească pe 11 septembrie cu şefii grupurilor politice şi cu preşedinta instituţiei pentru a le prezenta distribuţia finală a echipei sale, deşi nu este clar dacă o va face publică înainte sau după această întâlnire care se va desfăşura cu uşile închise.

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene (sursa: Facebook/Raffaele Fitto)
Internațional

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene

Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îi va încredinţa vicepreşedinţia executivă responsabilă de economie candidatului de extremă dreapta propus de premierul italian Giorgia Meloni, Raffaele Fitto, relatează marţi cotidianul german Die Welt. Extrema dreapta, la vârful Comisiei Europene Publicația, care afirmă că citează diplomaţi europeni şi surse informate din cadrul Comisiei, indică, de asemenea, că actualul comisar pentru afaceri digitale şi candidat francez, Thierry Breton, urmează să fie numit vicepreşedinte executiv responsabil de industrie şi autonomia strategică. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Raffaele Fitto, actualul ministru italian al afacerilor europene în guvernul Meloni, va fi primul membru al unui partid populist de extremă dreapta care va deveni vicepreşedinte executiv al Comisiei, afirmă Die Welt. Cine este Raffaele Fitto? Fost europarlamentar şi co-preşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din Parlamentul European, Raffaele Fitto este un susţinător loial al Giorgiei Meloni, fiind unul dintre cei mai moderaţi membri ai partidului ei, Fraţii Italiei (FdI), după ce anterior a fost creştin-democrat şi apoi a făcut parte din partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi. Potrivit Die Welt, Ursula von der Leyen, realeasă în iulie, va numi ca alţi vicepreşedinţi executivi pe letonul Valdis Dombroviskis (extindere şi reconstrucţia Ucrainei) şi pe spaniola Teresa Ribera Rodriguez (tranziţie). Jurnalul german adaugă că noul comisar european pentru energie urmează să fie ministrul ceh al industriei, Jozef Sikela. Fostul prim-ministru al Estoniei Kaja Kallas a fost aleasă în funcţia de şefă a diplomaţiei UE la sfârşitul lunii iunie. Doi comisari europeni vor lucra, de asemenea, în colaborare directă cu Ursula von der Leyen, explică Die Welt, potrivit căruia preşedinta doreşte să facă din chestiunile de dereglementare una dintre temele majore ale mandatului său. Slovacul Maros Sefcovic va fi responsabil de reducerea birocraţiei şi problemele interinstituţionale, în timp ce polonezul Piotr Serafin va fi responsabil de problemele bugetare, potrivit cotidianului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră