sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: clasament

13 articole
Eveniment

Bulgaria, în clasamentul New York Times

Bulgaria, în clasamentul New York Times. Bulgaria a fost inclusă pe locul 50 în prestigiosul top al celor 52 de destinații recomandate de publicația New York Times pentru 2025. Vecinii noștri sunt alături de alte țări europene, fiind menționate acilitățile recente pentru turiști, precum eliminarea controalelor la frontieră pentru cetățenii majorității țărilor din Uniunea Europeană. New York Times a trecut însă cu vederea România. Bulgaria, în clasamentul New York Times Capitala Bulgariei, Sofia, este descrisă drept un „punct de răscruce culturală” și un exemplu de toleranță religioasă, unde coabitează armonios catedrale catolice, temple mozaice, moschei musulmane și biserici ortodoxe. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă New York Times sugerează că Sofia poate fi punctul ideal pentru a începe explorarea Bulgariei. Atracțiile Bulgariei Publicația evidențiază câteva dintre atracțiile de top ale Bulgariei. Parcul Național Rila: un peisaj de poveste ideal pentru drumeții, completat de celebra mănăstire Rila. Plovdiv: al doilea oraș ca mărime al țării, renumit pentru viața de noapte vibrantă și atmosfera sa fermecătoare. Veliko Târnovo: un oraș pitoresc, cu străzi ce șerpuiesc pe marginea stâncilor, perfect pentru explorări. Stațiunile de la Marea Neagră: locuri excelente pentru relaxare, combinate cu ocazia de a degusta vinurile locale bulgare, descrise ca fiind subestimate, dar surprinzătoare. Top 52 New York Times Primul loc în acest top este deținut de Anglia: „Jane Austen’s England” fiind dedicat celebrării a 250 de ani de la nașterea scriitoarei. Pe locul doi se află Insulele Galapagos. New York City ocupă locul trei, marcând 400 de ani de la înființare. În primele cinci locuri se regăsesc și Assam (India) și Thailanda. Din Balcani, alături de Bulgaria, doar Delphi (Grecia) este inclusă în clasament, pe locul 29. Europa, bine reprezentată în top Din cele 52 de destinații, 19 sunt din Europa, consolidând continentul ca o destinație de top pentru călătorii în 2025. Bulgaria se remarcă prin diversitatea atracțiilor sale, de la bogățiile naturale până la oferta culturală și istorică.

Bulgaria, în clasamentul New York Times (sursa: Facebook/Министерство на туризма)
Clasamentul lunar RetuRO SGR pe județe (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Clasamentul lunar RetuRO SGR pe județe

Clasamentul lunar RetuRO SGR pe județe - raportul lunar RetuRO pentru octombrie 2024 arată că Bucureștiul domină în toate categoriile de ambalaje, în timp ce județe precum Tulcea, Sălaj și Covasna întâmpină dificultăți în colectarea ambalajelor. Top 5 județe pentru plastic (număr de unități) București: 32.769.254 unități Timiș: 9.727.706 unități Constanța: 9.204.183 unități Cluj: 8.226.459 unități Prahova: 7.472.122 unități Ultimele 5 județe pentru plastic Tulcea: 1.589.386 unități Sălaj: 1.652.327 unități Covasna: 1.914.403 unități Bistrița-Năsăud: 1.963.895 unități Botoșani: 2.499.235 unități Top 5 județe pentru metal (număr de unități) București: 12.943.614 unități Timiș: 5.066.735 unități Constanța: 4.644.470 unități Cluj: 4.365.951 unități Prahova: 3.663.194 unități Ultimele 5 județe pentru metal Tulcea: 940.905 unități Călărași: 974.147 unități Giurgiu: 961.803 unități Sălaj: 1.050.169 unități Covasna: 1.002.416 unități Top 5 județe pentru sticlă (număr de unități) București: 12.674.657 unități Constanța: 4.261.198 unități Brașov: 2.663.643 unități Timiș: 2.738.925 unități Prahova: 2.765.188 unități Ultimele 5 județe pentru sticlă Tulcea: 665.894 unități Botoșani: 677.870 unități Covasna: 572.379 unități Sălaj: 582.932 unități Mehedinți: 709.423 unități

Calea Victoriei, în clasamentul arterelor scumpe (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Calea Victoriei, în clasamentul arterelor scumpe

Calea Victoriei, în clasamentul arterelor scumpe. Calea Victoriei din București a urcat două poziții în clasamentul mondial al celor mai scumpe artere comerciale, ocupând locul 38. Chiriile de pe principala arteră comercială din România au crescut cu 9% în ultimul an, ajungând la 60 euro/mp/lună, potrivit raportului „Main Streets Across the World” realizat de Cushman & Wakefield. Bucureștiul, comparație cu alte capitale europene Deși Bucureștiul ocupă locul 23 în Europa, chiria este mai mică decât în alte capitale precum Praga (225 euro/mp/lună), Budapesta (140 euro/mp/lună) sau Belgrad (90 euro/mp/lună). Citește și: Șansa nesperată a resetării generale a României. Ce trebuie să facă azi, și nu mai târziu, USR și PNL ca să obțină majoritate parlamentară, fără care Lasconi ar fi un președinte decorativ Totuși, este peste nivelul din Sofia (57 euro/mp/lună) sau Bratislava (45 euro/mp/lună), ceea ce arată o creștere semnificativă a interesului retailerilor internaționali pentru România. Calea Victoriei, în clasamentul arterelor scumpe Via Montenapoleone din Milano este acum cea mai scumpă destinație de retail din lume, cu o chirie de 1.667 euro/mp/lună, urmată de Fifth Avenue din New York (1.628 euro/mp/lună) și New Bond Street din Londra (1.434 euro/mp/lună). Topul este completat de Tsim Sha Tsui din Hong Kong și Champs-Élysées din Paris. Calea Victoriei a urcat două poziții, ajungând pe locul 38. Retailul de lux din România Piața de retail din București continuă să evolueze, reflectând tendințele globale. Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency Cushman & Wakefield Echinox, consideră că interesul brandurilor de lux pentru România este în creștere, iar dezvoltatorii imobiliari investesc deja în facilități premium. Totuși, chiriile pentru spațiile comerciale rămân sub nivelul din alte capitale europene, iar încetinirea globală a creșterii veniturilor brandurilor de lux reprezintă o provocare pentru piața locală. Concluzii la nivel global Raportul Cushman & Wakefield arată că sectorul de retail demonstrează o reziliență puternică, cu o creștere medie a chiriilor de aproape 6% față de nivelurile pre-pandemie. În ultimul an, 57% dintre piețele globale au înregistrat creșteri ale chiriilor, în timp ce doar 14% au consemnat scăderi. Statele Unite conduc în clasament, cu o creștere medie a chiriilor de 11%, în timp ce Europa și Asia Pacific au înregistrat un avans mai modest, de 3,5%, respectiv 3,1%.

România, depășită de șase state în clasamentul PNRR Foto: Facebook
Politică

România, depășită de șase state în clasamentul PNRR

România a fost depășită de șase state în clasamentul PNRR de când Ciolacu este premier, a scris europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe Facebook. Mai multe publicații au scris, joi, că România va pierde temporar 1,1 miliarde de euro din tranșa trei din PNRR, suma solicitată fiind de circa două miliarde de euro. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche România, depășită de șase state în clasamentul PNRR „ România începuse foarte bine absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În timpul Guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, țara noastră reușise să depună deja două cereri de plată. Astfel, anul trecut, în septembrie 2023, doar România și alte șase țări europene primiseră deja două tranșe de fonduri europene pentru PNRR. O singură țară primise mai multe decât noi, adică trei tranșe. Cu aceste două tranșe și cu prefinanțarea, România încasase, încă de anul trecut, 9,41 de miliarde de euro, adică o treime din suma totală alocată țării noastre pentru PNRR. Acum, după mai bine de un an în care Guvernul a fost condus de prim-ministrul Ciolacu, România se află tot la a doua tranșă. Nu am mai încasat nicio tranșă și nu am mai primit niciun euro în plus. Mai mult, România riscă să piardă o parte semnificativă din a treia tranșă de bani. Între timp, avem 15 țări care au primit cel puțin două tranșe, dintre care 7 țări europene au primit cel puțin trei tranșe, cinci țări au primit cel puțin patru tranșe și două țări au primit cinci tranșe. Campioanele absorbției de fonduri europene sunt Italia, cu 113,4 miliarde de euro, și Spania, cu 48 de miliarde de euro. Marcel Ciolacu trebuie să ne explice de ce, de când este prim-ministru, România a fost ajunsă din urmă de opt țări și a fost depășită de alte șase state în clasamentul atragerii de fonduri din PNRR”, a scris Siegfried Mureșan, pe Fcaebook. „Nu pierdem niciun ban”, a răspuns Ciolacu, joi, vizibil iritat, la întrebările jurnaliștilor pe tema pierderii banilor din tranșa a treia de plată din PNRR.

Cum se colectează pe județe (RetuRO) (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Cum se colectează pe județe (RetuRO)

Cum se colectează pe județe (RetuRO). Compania are date care arată exact câte ambalaje de băuturi se strâng la nivelul fiecărui județ. Datele din acest articol se referă la luna august 2024 și pot fi consultate defalcat pe județe și tipuri de ambalaje în tabelul de la finalul articolului. Cum se colectează pe județe (RetuRO) De departe, jucând într-o ligă proprie, Bucureștiul este cel mai mare colector: 41 de milioane de ambalaje de plastic, 15,5 milioane de ambalaje de metal și 15,6 milioane de ambalaje de sticlă. Citește și: RetuRO a deschis al șaselea centru regional de numărare și sortare a ambalajelor SGR. Vor urma încă patru până la finalul anului În total, peste 72 de milioane de ambalaje de băuturi s-au colectat în București în Ilfov. În afara Bucureștiului, primele cinci județe cu cele mai mari valori de colectare sunt, în ordine descrescătoare, Constanța, Timiș, Ilfov, Cluj și Prahova. Constanța a colectat cu un sfert mai multe ambalaje decât Timiș (30,7 milioane versus 24,5 milioane). Ilfovul, Clujul și Prahova au valori de colectare mai apropiate: între 21,4 și 19 milioane de ambalaje. Codașii, cifre foarte mici Cele cinci județe de la coada clasamentului sunt Covasna (cea mai slabă colectare din sistemul RetuRO), Tulcea, Sălaj, Giurgiu și Călărași. Numărul de ambalaje colectate în Covasna, de exemplu, este de șapte ori mai mic decât cel din Constanța (4,4 milioane versus 30,7 milioane). Tulcea stă cam la fel (4,5 milioane), Sălajul tot pe acolo (4,7 milioane). Giurgiu și Călărașiul depășesc cinci milioane de ambalaje colectate în luna august a.c. (5,2 milioane, respectiv 5,6 milioane). Datele sunt disponibile pe site-ul RetuRO SGR. Numărul de ambalaje colectate prin sistemul RetuRO în august 2024 (sursa: returosgr.ro)

Teleorman, cel mai evitat de străini (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Teleorman, cel mai evitat de străini

Teleorman, cel mai evitat de străini. În top 10 național al celor mai vizitate județe din țară de către turiștii din străinătate, județele Suceava și Iași au ocupat ultimele două poziții. Teleorman, cel mai evitat de străini Suceava s-a plasat pe locul 9 și Iașiul, pe 10, fiecare din cele două județe fiind vizitat de 2,3% din totalul străinilor ajunși în România. Citește și: EXCLUSIV Femei exploatate pe șantier în România, „la negru”, dosare „uitate” în fișete la Poliție. „Vina” femeilor: erau ucrainence care nu se puteau întoarce acasă 48% dintre străini au avut ca destinație Bucureștiul. Brașovul a fost al doilea cel mai vizitat de turiștii străini (75.654). În Teleorman, cel mai puțin vizitat de străini județ, luna cea mai proastă a fost martie a.c., când au ajuns acolo zece persoane străine, iar cel mai mare aflux de turiști străini a fost în mai a.c., când 24 de turiști din străinătate au vizitat acest județ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Otopeni, cel mai prost aeroport european (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Economie

Otopeni, cel mai prost aeroport european

Otopeni, cel mai prost aeroport european. Aeroportul "Henri Coandă" este pe ultimele locuri în clasamentele europene: încremenit în anii ‘60, plictisitor, scump. Dacă zborul are întârziere, aeroportul Henri Coandă este cel mai neplăcut loc pentru a-ți petrece timpul. 129 din 132 la nivel global În 2019, la nivel global, "Henri Coandă" s-a situat pe locul 129 din 132 de aeroporturi. La nivel european, s-a situat pe locul patru al celor mai prost cotate aeroporturi. Citește și: Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget. Din profitul de 453 milioane lei, 401 s-au dus la stat Criteriile clasamentului: punctualitatea plecărilor și sosirilor (60% din evaluare), calitatea serviciilor (20%), calitatea magazinelor și restaurantelor (20%). Scorul total obținut a fost de 6.03. Punctualitatea zborurilor: 6 Calitatea serviciului: 6.1 Gastronomie si magazine: 6 Aeroportul a avut un rating de patru din zece pe Skytrax. Potrivit pasagerilor, personalul este "neprietenos", iar design-ul, învechit: "Amintește de anii 1960". Otopeni, cel mai prost aeroport european Cinci ani mai târziu, lucrurile par neschimbate. În 2024, compania Eurochange a analizat 40 dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa. Criteriile: numărul de restaurante și magazine, atracții diferite, timpii medii de așteptare la controalele de securitate, costurile mâncării și băuturii. Scorul maxim a fost a fost obținut de Aeroportul Berlin Brandenburg: 79,5 puncte. Aeroportul "Henri Coandă" s-a situat pe ultimul loc, cu 34,5 puncte. Aeroportul a fost cotat și drept "Cel mai plictisitor aeroport din Europa". Cel mai bun: Berlin Brandenburg Potrivit clasamentului, cel mai bun aeroport unde poți petrece timpul, în cazul unui zbor întârziat, este Aeroportul Berlin Brandenburg. Acesta are peste 45 de magazine (inclusiv un magazin LEGO pentru copii), 35 de restaurante și cafenele și multe zone destinate copiilor. Există, de asemenea, cinci saloane destinate relaxării. Costul intrării: 42 de euro (în jur de 200 de lei). Costul unei beri: 4.61 euro (în jur de 23 de lei). Încremenit în 1965 Pe ultimul loc al clasamentului, Aeroportul Internațional "Henri Coandă": cel mai plictistor și urât aeroport. Nu pare deloc modernizat din 1965, anul inaugurării, notează autorii clasamentului. Are foarte puține magazine și restaurante. Pe Otopeni, la terminalul Plecări, există 14 magazine, dintre care șapte Aelia, patru Relay, două Discover și un magazin de jucării. Cele mai multe dintre locurile care servesc mâncare sunt cafenele sau standuri de fast food. La terminalul Plecări există un singur restaurant și câteva standuri de fast-food administrate de zece firme. Nu există zone destinate copiilor, spre deosebire de majoritatea celorlalte aeroporturi din clasament. Nu ai cu ce să-ți ocupi timpul: aeroportul nu oferă nimic special. Personal neprietenos, cozi mari la bagaje Deși există patru saloane de lounge, un bilet costă mai mult decât un lounge la Berlin: prețurile încep de la 47,64 de euro. Este al doilea cel mai scump bilet de lounge din Europa, după aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Pe "Henri Coandă", biletul pentru un salon VIP este de 96,61 euro. Potrivit mărturiilor unor pasageri străini, nemulțumirile sunt legate și de timpii de așteptare pentru ridicarea bagajelor: până la o oră. Mai mult, personalul este neprietenos, nu ai unde să bei o cafea și cozile sunt lungi la controalele de securitate. Dacă pe Aeroportul Berlin Brandenburg este puțin probabil să aștepți (80% dintre zboruri pleacă la timp), pe "Henri Coandă" doar 53% din zboruri pleacă la timp. În 2024, Skytrax a clasat Aeroportul "Henri Coanda" drept Aeroport Regional de 3 Stele.

Teleorman, cel mai prost salarizat județ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Teleorman, cel mai prost salarizat județ

Teleorman, cel mai prost salarizat județ. Bucureștiul şi judeţele Cluj și Timiș asigură aproape jumătate din fondul total de salarii la nivel naţional, de aproximativ 38 de miliarde de lei. Teleorman, cel mai prost salarizat județ Asta reiese din situaţia făcută pe baza datelor existente la Casa Națională de Pensii Publice în luna ianuarie 2024 (pentru luna noiembrie 2023). Citește și: Secretarul de stat Iulian Fota, care a negociat acordul de securitate cu Ucraina, demis. George Simion a anunțat demiterea, jubilând, cu o zi înainte În aceste zone, angajaţii sunt plătiţi cu bani mai mulţi şi există un număr mai mare de angajatori în comparaţie cu alte regiuni. Salarii care adunate depăşesc pragul de 1 mld. lei regăsim şi în Ilfov - 1,6 mld. lei, Braşov - 1,3 mld. lei, Prahova - 1,2 mld. lei, Argeş şi Constanţa (cca 1 mld. lei). Teleorman se evidenţiază cu cel mai mic fond de salarii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Obezitatea infantilă se extinde în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Obezitatea infantilă se extinde în România

Obezitatea infantilă se extinde în România. În clasamentul obezității infantile realizat de Ministerul Sănătăţii, pe primul loc este de departe Timişul, cu 662,6 cazuri noi la suta de mii de locuitori în perioada 2018 – 2020. Obezitatea infantilă se extinde în România Este urmat de Argeş, cu 520,7 cazuri la suta de mii de locuitori, şi Maramureş, cu 268,7. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri Iaşiul se clasează pe poziţia a șasea după cifrele din 2020, cu 236,8 cazuri la suta de mii de locuitori. Îngrijorătoarea este însă creşterea puternică din anii în care MS a verificat aceste cifre. În 2018 existau 171,3 cazuri la suta de mii de locuitori în Iaşi, un număr aproape dublu anul următor, 310,1, stabilizându-se la 236,8 în 2020. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Țara șoșoacelor: România, locul 5 de la coada clasamentului din 2023 privind vaccinarea
Eveniment

România, locul 5 coada clasamentului privind vaccinarea

România este pe locul 5 de la coada clasamentului din 2023, respectiv poziția 175, privind vaccinarea cu vaccinul DTP1 (difteric, tetanos, pertusis), arată datele publicate de site-ul World Population Review. Rata de vaccinare la DTP1 era de 68%. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Mai prost decât România stau Guinea Ecuatorială, Nigeria, Sudanul de Sud și Papua Noua Guineea. DIICOT, nimic despre dosarul lui Șoșoacă după ce a atacat un centru de vaccinare Senatoarea Diana Șoșoacă este cercetată penal de procurorii DIICOT pentru zădărnicirea combaterii pandemiei COVID-19 după ce a blocat activitatea unui centru de vaccinare. În septembrie 2021, un grup de protestatari antivaccinare condus de senatoarea Diana Șoșoacă a blocat accesul într-un centru de vaccinare din comuna Răchiteni din județul Iași. Din decembrie 2021 nu se mai știe nimic despre acest dosar. „Este verificat și de mine, și de mulți alții, când sunteți lângă vaccinați, dați pe bluetooth. O să vă apară un cod. Am demonstrat cu anumite persoane vaccinate care s-au și speriat, știu foarte mulți oameni. Am adresat întrebări, nu ne-a dat nimeni răspuns, ce sunt cu codurile de la bluetooth ale vaccinaților. Nici eu nu am crezut, am râs până când am văzut acest lucru.În camere era numai telefonul meu, eram undeva la țară”, susținea, în ianuarie 2022, Șoșoacă. România, locul 5 de la coada clasamentului din 2023 privind vaccinarea „În ceea ce privește rata de vaccinare, România se află pe ultimele locuri la nivel international. Astfel, într-o statistică la nivel mondial din 2023, cu privire la rata de vaccinare cu vaccinul DTP1 (difteric, tetanos, pertusis), România se află pe locul 175, doar patru țări având o rată de vaccinare mai redusă: Guineea Ecuatorială, Nigeria, Sudanul de Sud și Papua Noua Guinee! Dintre țările din spațiul European, cele mai apropriate sunt Bosnia-Herțegovina și Ucraina, aflate cu 23, respectiv 24 de poziții mai sus față de țara noastră!”, a comentat, pe Facebook, Dorel Săndesc, directorul Spitalului Județean Timișoara. „Oare este ok, să fim atât de jos? Oare se mai poate pune problema dacă trebuie sau nu făcut ceva?!?”, se întreabă Dorel Săndesc. La circa un an de la debutul campaniei de vaccinare anti-COVID în România, doar 46,3% din populația eligibilă (cu vârsta de peste 12 ani) era vaccinată. Suceava era pe ultima poziție, cu puțin peste 29% din cei cu vârsta de peste 12 ani vaccinați împotriva COVID-19. Tot în Suceava era și orașul cu cel mai mic procent de vaccinare - 7,70% la Vicovu de Sus.

România, locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte Foto: Facebook Directia de pașapoarte
Politică

România, locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte

România este pe locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte din lume, clasament alcătuit de firma de consultanță Henley & Partners începând cu anul 1999. România, locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte Potrivit acestui clasament, pașaportul românsc permite deținătorilor săi să circule fără viză în 174 de țări. Bulgaria și Croația sunt pe o treapta mai jos, având liberă circulație în 173 de state. Cehia (185 de țări libere de viză) este statul est-european cel mai bine clasat, fiind pe locul opt. Ungaria este pe locul nouă. Țările baltice, Polonia, Slovenia și Slovacia sunt pe pozițiile 9-11. Japonia se clasifică pe primul loc, cu 193 de destinații fără viză din toată lumea. Este urmată îndeaproape de Singapore și Coreea de Sud, cu 192 destinații. Astfel, primele poziții sunt ocupate de: Japonia (193 destinații fără viză),Singapore, Coreea de Sud (192 destinații),Germania, Spania (190 de destinații),Finlanda, Italia, Luxemburg (189 de destinații),Austria, Danemarca, Olanda, Suedia (188 de destinații),Franța, Irlanda, Portugalia, Marea Britanie (187 de destinații),Belgia, Norway, Elveția, Noua Zeelandă, Statele Unite (186 de destinații),Australia, Canada, Cehia, Grecia, Malta (185 de destinații) Cele mai slabe pașapoarte sunt: Coreea de Nord (40 de destinații),Nepal, Teritoriile Palestiniene (38 de destinații),Somalia (35 de destinații),Yemen (34 de destinații),Pakistan (32 de destinații),Siria (30 de destinații),Irak (29 de destinații),Afghanistan (27 de destinații). Rusia este pe locul 50, cetățenii ei putând călători fără viză în 119 state. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Potrivit datelor Henley & Partners, cetățenii români au nevoie de vize, printre altele, în Australia, China, SUA, Rusia sau Libia.

Otopeni, locul IV în topul celor mai proaste aeroporturi Foto: Bucharest Airports
Politică

Otopeni topul celor mai proaste aeroporturi

Otopeni ocupă locul IV în topul celor mai proaste aeroporturi din lume, arată un sondaj al German AirHelp, publicat de Rador. Sondajul evaluează experiența vizitatorilor pe baza a trei criterii: punctualitatea zborurilor și a serviciilor aeroportuare (60% din punctaj), calitatea serviciilor (20%) și calitatea alimentelor și a magazinelor (20%). Cel mai bun aeroport din lume a fost desemnat Aeroportul Internațional Qatar, cu 8,39/10. Otopeni, locul IV în topul celor mai proaste aeroporturi Otopeni este pe locul IV în Top 10 al celor mai proaste aeroporturi: „Un pasager afirmă că personalul este „oarecum agresiv” și neprietenos. Un alt pasager spune că aeroportul poartă încă amprenta anilor 1960”, scrie Rador, citând sondajul German AirHelp. 8 of the 10 worst airports in the world are in #Europe — see the list: #Travel website AirHelp ranks the world's major airports on three metrics: on-time performance, service quality, and food and shops. AirHelp, a German claims management company that… https://t.co/OoRiXCo0Xy— Trek Maestro (@Trek_Maestro) May 30, 2022 Europa are opt dintre cele mai proaste zece aeroporturi din lume, arată acest sondaj. Cele 10 sunt: 10. Gatwick (Londra, Marea Britanie)Scor general: 6,62 / 10. Este al doilea aeroport ca mărime din Marea Britanie și mulți vizitatori se plâng că este exagerat de aglomerat, dar și zgomotos. Unii se plâng și că are „infrastructură groaznică” pentru copii. 9. Billy Bishop (Toronto, Canada)Scor general: 6,5 / 10. Al nouălea aeroport ca mărime din Canada a deservit 282.000 de pasageri în 2021. Deși se află sus în lista AirHelp cu cele mai proaste aeroporturi din lume, are recenzii destul de bune pe Skytrax. 8. Porto (Porto, Portugalia)Scor general: 6,46 /10. Al doilea aeroport ca mărime din Portugalia a deservit cel puțin 13 milioane de persoane în 2019. Și în cazul acestui aeroport, se pare că părerile diferă. De exemplu, un pasager spune că este unul dintre cele mai bune aeroporturi din Europa, în timp ce altul se plânge de calitatea mâncării și de cozile extrem de lungi. 7. Orly (Paris, Franța)Scor general: 6,37 / 10. Al doilea aeroport ca mărime din Paris înregistrează o mulțime de vizitatori nemulțumiți și punctaje foarte scăzute și pe Skytrax. Un pasager l-a descris drept „cel mai prost aeroport ce a existat vreodată”, în timp ce altul s-a plâns că a avut o așteptare atât de „lentă și lungă” încât a pierdut zborul. 6. Manchester (Manchester, Regatul Unit)Scor general: 6,26 / 10. Al treilea aeroport ca mărime din Marea Britanie, deși are un rating decent la servicii și magazine, pierde multe puncte la punctualitatea serviciilor. De altfel, unul dintre vizitatori afirmă că a așteptat mai bine de două ore pentru a-și ridica valiza. 5. Aeroportul Internațional Malta (Malta, Malta)Scor general: 6,05 / 10. Singurul aeroport al țării are un scor extrem de mic la punctualitate. Unii spun că aeroportul este prea mic pentru numărul de pasageri pe care îi deservește și că întârzierile sunt frecvente. 4. Henri Coandă (București, România)Scor general: 6,03 / 10. Cel mai mare aeroport al țării, care a deservit aproape 7 milioane de pasageri în 2021, are scoruri scăzute la toate cele trei criterii. Un pasager afirmă că personalul este „oarecum agresiv” și neprietenos. Un alt pasager spune că aeroportul poartă încă amprenta anilor 1960. 3. Eindhoven (Eindhoven, Țările de Jos)Scor general: 5,92 / 10. Despre al doilea cel mai mare aeroport din Olanda se spune că e prea mic și are „personal foarte nepoliticos”, potrivit unui pasager. O altă critică notează că aeroportul este ca un „grajd”, deoarece pasagerii sunt rugați să aștepte într-un spațiu deschis. 2. Aeroportul Internațional Kuweit (Kuweit City, Kuweit)Scor general: 5,78 / 10. Aeroportul a deservit cel puțin 15 milioane de vizitatori în 2019 și are un punctaj foarte scăzut la punctualitate. Unii pasageri s-au plâns de mirosul incintei, dar și de comportamentul neprofesionist al angajaților. 1. Lisbon Humberto Delgado (Lisabona, Portugalia)Scor general: 5,76 / 10. Este al 16-lea cel mai mare aeroport din Europa și a deservit 31 de milioane de pasageri în 2019. Mulți se plâng de cozile de la controlul pașapoartelor (până la șase ore de așteptare pentru unii), de aceea are punctaj foarte scăzut la punctualitate. Aeroportul Otopeni are un rating de 4/10 pe Skytrax. Citește și: George Simion a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți deputați. A fost refuzat: un bilet de avion costă 7.000 de euro

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Foto: consilium.europa.eu
Eveniment

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: România este pe locul 62 în lume, în clasamentul pe anul 2020 al Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT), o organizație internațională în domeniul telecomunicațiilor, aflată în prezent sub egida Organizației Națiunilor Unite. Clasamentul a apărut în vara anului trecut, nu a a părut un altul, mai nou, iar în România nu s-a discutat despre el aproape deloc. Azi, premierul Estoniei a atras atenția asupra sa, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Global Cybersecurity Index (GCI) măsoară angajamentele de securitate cibernetică a 193 de state membre UIT și a Palestinei. GCI își propune să identifice lacunele, să servească drept foaie de parcurs pentru a ghida strategiile naționale și a promova o cultură a securității cibernetice. Ultimul GCI publicat prinde informații din 2020. Statele din clasament au răspuns la 82 de întrebări, pentru a se putea stabili ierarhia. GCI are cinci piloni: a) cel legal, care analizează cadrul legislativ din fiecare țară, b) cel tehnic - capacitatea de apărare prin diferite agenții - c) cel organizațional, d) capacitatea de dezvoltare (care măsoară inclusiv capacitatea educațională) și e) cooperarea, atât între instituții, cât și între state. În acest clasament, România este pe locul 62, înaintea Moldovei - locul 63 sau a Cehiei - locul 68. Însă țări precum Ghana, Nigeria, Benin sau Bangladesh sunt înaintea României. România stă cel mai prost la „măsuri organizaționale” - șase puncte din 20 posibile și la capacitatea de dezvoltare - 12,88 din 20. Estonia was cyberattacked by Russia in 2007. Since then we have taken cyber security very seriously. https://t.co/NGw6UGxXw4— Kaja Kallas (@kajakallas) April 18, 2022 Pe locul I în clasament sunt Statele Unite, urmate de Marea Britanie și Arabia Saudită, însă Estonia este pe locul IV. Lituania - locul șase. În spațiul UE, Estonia este pe locul I. În 2020, India a ajuns pe locul 10, sărind nu mai puțin de 37 de poziții. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră