Ciolacu, campanie la Patriarhie, în prima zi de Crăciun

Premierul Marcel Ciolacu, a fost în campanie electorală la Patriarhie, în prima zi de Crăciun: el a stat la loc de onoare în biserică, alături de Patriarh, nu alături de ceilalți credincioși. Citeșteși: VIDEO Primul avion F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina – anunț neoficial pe rețelele sociale Ziarul Patriarhiei, Lumina, distribuie, pe site, un fotoreportaj în care premierul PSD apare în mai multe fotografii. Ciolacu, departe de restul credincioșilor Foto:Lumina Ciolacu, campanie la Patriarhie, în prima zi de Crăciun De altfel, relația lui Ciolacu cu Patriarhul Daniel este deja de notorietate: în iulie, el a participat la ziua patriarhului Daniel, care a împlinit 72 de ani. Citește și: FOTO Ciolacu lucrează intens la relația cu BOR: a participat la ziua Patriarhului Daniel. Firea, absentă. Președintele Iohannis și Nicolae Ciucă au transmis doar câte un mesaj scris La 15 iunie, patriarhul României a fost prezent la votul de învestire a noului Guvern, condus de premierul desemnat Marcel Ciolacu, știrea fiind consemnată de Basilica, agenția de presă a Patriarhiei. Atunci, premierul Ciolacu a sugerat că va susține finalizarea Catedralei Neamului: „Vă urez sănătate deplină Preafericirea Voastră, ani mulți și buni în slujirea Bisericii Ortodoxe Române și a neamului românesc de pretutindeni, puteri sporite pentru ducerea la bun sfârșit a proiectelor în care sunteți implicat și în mod special pentru zidirea Catedralei Mântuirii Neamului”. Prezența premierului la slujba din ziua de Crăciun nu este consemnată în articolul din Lumina, dar acesta apare în numeroase fotografii, inclusiv pe treptele reședinței patriarhale,alături de Prea Fericitul Daniel. La slujbă, alături de Ciolacu a fost secretarul de stat pentru Culte Ciprian Olnici. Potrivit site-ului Știri pe Surse, în Catedrala Patriarhală din București a fost, la această slujbă, și Gigi Becali.

Politică

Ghiță explică de ce a agresat un parlamentar USR

Deputatul PSD Daniel Ghiță, zis „Luptătorul” întrucât a fost campion la kickboxing, explică de ce a agresat și umilit un parlamentar USR, care se afla la un bufet de pe un culoar al Camerei Deputaților: dorea să-l apere pe premierul Ciolacu. De altfel, cu câteva luni înainte ca PSD să decidă noile liste de candidați pentru viitorul Legislativ, Ghiță - care a ajuns deputat de Ilfov cu sprijinul declarat al familiei Pandele-Firea - îl laudă tot mai des pe șeful partidului său, Marcel Ciolacu. Citeșteși: VIDEO PSD îl protejează pe deputatul Ghiță, apropiatul familiei Pandele-Firea, după ce a tras de urechi un parlamentar USR. 15 plângeri împotriva lui Ghiță, îngropate PSD îl protejează pe deputatul Daniel Ghiță, apropiatul familiei Pandele-Firea, după ce, pe un hol al Legislativului, a tras de urechi un parlamentar USR. Incidentul a fost filmat și difuzat de mai multe canalev TV. Nu mai puțin de 15 plângeri împotriva lui Ghiță au fost îngropate. Însă postările lui Ghiță, care se declară un patriot, sunt pline de greșeli gramaticale, inclusiv virgula pusă între subiect și predicat în mod frecvent. Ghiță explică de ce a agresat un parlamentar USR Iată explicațiile lui Ghiță, preluate exact așacum au fost postate pe Facebook, fără a corecta gravele greșeli: „Am ajuns , noi deputații, să ne ridicăm și să stăm pază să nu fie agresat fizic Premierul României în Parlament! Memrbtii USR voiau să-i pună în cap cartoane Premierului. L-au jignit, agresat, înjurat pe noi toți. Injurii, și au început să fie extrem de agresivi verbal, cu provocări, după care se victimizează că reacționăm? (...) Au murit oameni în pandemie. Deci, ar trebui să dăm în judecată firmele de seruri experimentele ( cat si clasa politică!) și să recuperăm un miliard de Euro. Cei care au murit sau sunt bolnavi în urma vaccinului ar trebui despăgubiți. Pentru că au rămas cu boli, care necesită tratamente. Am fost mințiți, înțelepați cu forța de Voiculescu și Mihăilă”. În aceeași postare, el susține că deputații USR au smuls hainele de pe Viorica Dăncilă: „Presa nu a făcut așa mare vâlvă când demnitarii și membrii USR o băteau pe holuri pe Viorica Dăncilă, care avea atunci funcția de Prim-ministru! Îi smulgeau hainele de pe ea, o înjurau, coate, loviri. O fugăreau și hărțuiau pe holurile Parlamentului”. Într-un mesaj patriotic, deputatul Ghiță folosește virgula cu totul fantezist: „Să respectăm întâi România, și toți strămoșii noștri, care au murit pentru noi”. Un alt mesaj în care virgula apare între subiect și predicat sau înainte de „și”: „Fără să le zică cineva ceva au început să ne facă semne, și să-l jignească pe Dan Tănasa, invitându-ne la bătaie! (...) Noi, nu am înjurat, nu am vorbit urât, cred ca se aude pe toate înregistrările!”.

Politică

Ciucă, cenzurat pe site-ul guvernului Ciolacu

Nicolae Ciucă a fost cenzurat pe site-ul Guvernului, după ce l-a însoțit pe Ciolacu în vizita: în transcrierea declarațiilor de presă, așa cum sunt ele publicate pe site-ul gov.ro, declarațiile liderului PNL nu apar. Ciucă a avut însă intervenții, fapt ce poate fi constatat în înregistrarea video - care n-a putut fi cenzurată - și în știrile difuzate de presa locală. Mai mult, Ciucă nu apare nici în cele trei fotografii postate pe site-ul Guvernului. Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția Numele lui Ciucă nu apare nici măcar în postarea de pe Facebook a premierului Ciolacu, care a scris: „Conferință de presă susținută de premierul Marcel Ciolacu împreună cu ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, după vizita de lucru la obiectivul de investiții rutiere Drum Expres Craiova-Pitești, tronsonul 3 Valea Mare-Colonești”. În filmarea postată de Ciolacu și de Guvernul României au fost tăiate declarațiile liderului liberal. Ciucă, cenzurat pe site-ul guvernului Ciolacu La 4 noiembrie, la reuniunea PNL de la Sinaia, se decisese ca președintele PNL să nu mai participe la evenimente alături de liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu. Luni, 18 decembrie, primarii liberali de la Dănciulești și Tânțăreni, Marius Dumitra-Bădescu și Robert Ciutureanu, au trecut în echipa Partidului Social Democrat, potrivit unui comunicat PSD. „Am rugat de la început să avem un acord prin care să nu ne atacăm reciproc şi să nu ne racolăm primarii. Şi nu s-a întâmplat chestiunea asta”, spunea președintele PNL la 13 noiembrie. În vizita făcută în Olt, pe șantierul drumului expres Pitești-Craiova, Ciucă a vorbit despre conflictul dintre social-democrați și liberali, în acest județ. Întrebarea a fost adresată tuturor liderilor prezenți - Ciucă, Ciolacu și Sorin Grindeanu - dar pe site-ul Guvernului sunt consemnate doar declarațiile demnitarilor PSD. „Dincolo de aceste aspecte care au loc la nivelul filialelor în fiecare judeţ, trebuie să spunem că este absolut nevoie ca cele două partide să-şi continue responsabilitatea guvernării pentru că este cel mai important lucru, nu doar pentru închiderea anului 2023 ci şi pentru proiecţia anului 2024, cu toate aspectele de complexitate generate de alegeri nu doar în România ci şi în Europa şi la nivelul lumii”, a spus Nicolae Ciucă, potrivit news.ro. Preşedintele PNL a precizat că 2024 va fi un an electoral, politic, şi va trebui să îşi susţină fiecare propriile proiecte şi programe. „Este o chestiune în care nu putem să contopim dreapta cu stânga pentru un moment anume. Sunt proiecte care fiecare partid trebuie să şi le susţină, a fost o discuţie pe care am avut o cu domnul prim-ministru, vom discuta în continuare, nu trebuie să lăsăm lucrurile să separe, să rupă tot ceea ce avem în responsabilitate”, a mai spus Ciucă.

Eveniment

Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei

Legăturile subterane ale lui Ponta, consilier al premierului Ciolacu, cu aliații Rusiei, China comunistă, Turcia și Serbia socialistului Vucic, au fost construite în perioada în care fostul lider PSD conducea Guvernul României. Citește și: Ponta, acum consilier al premierului Ciolacu, încasează milioane de la oligarhii lui Erdoğan care au interese de afaceri și în România Acum, presa a arătat că Ponta încasează milioane de la oligarhii lui Erdoğan care au interese de afaceri și în România. Tranzacțiile firmei lui Ponta din ultimii doi ani arată conexiuni profitabile cu holdinguri mari din Turcia și China. Ponta are cetățenie sârbă În 2018, fostul premier se lăuda că este consilier onorific al președintelului socialist al Serbiei, Aleksandr Vucic - un apropiat al lui Putin și al Chinei comuniste - și că a primit cetățenie sârbă. Prietenul lui Victor Ponta, Sebastian Ghiță, a fugit în Serbia de justiția română. Ponta și Vucic, președintele pro-Kremlin și pro-China al Serbiei „Marea corporație turcească Cengiz Holding este client de bază la firma de consultanță privată înființată de Victor Ponta la începutul lui 2021 (VP Projects Advisers). Consilierul lui Ciolacu încasează neîntrerupt, de doi ani, câte o sută de mii de lei pe lună din acest parteneriat”, scrie Captura.ro. În plus, mai arată Captura.ro, „chinezii de la grupul Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din lume, au dat aproape 10 mii de euro pe expertiza lui Ponta în ultimii doi ani. Trei plăți efectuate prin două filiale locale (Smithfield România și producătorul de mezeluri Elit din Alba Iulia) reprezintă, de fapt, restul unui contract din 2021”. Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei Ponta și-a construit însă relații privilegiate cu China și Turcia încă din perioada în care era premier: În 2015, Ponta a oferit un teren uriaș, de 11.000 de metri pătrați, într-o zonă extrem de scumpă a Bucureștiului, pentru construirea, de către Turcia, a unei moschei. „Statul român nu dă niciun leu, oferă un teren acolo unde a oferit şi pentru alte organizaţii”, a explicat fostul premier. În iunie 2015, Ponta a ales să se trateze la genunchi la o clinică din Turcia. În China, Ponta a fost, ca premier, în 2013 și 2014. „Am propus ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care România îl are, acela de Parteneriat strategic”, spunea el, în iulie 2014. Însă el și-a manifestat constant admirația față de regimul comunist de la Beijing și s-a căsătorit cu Daciana Sârbu la ambasada României la Beijing. Unul din cele mai mari scandaluri din perioada în care Ponta era premier a vizat intenția acestuia de a acorda controversatei companii chinezești Huawei – considerată un risc de securitate în statele vestice, datorită legăturilor cu regimul de la Beijing – sarcina de a realiza, în România, Sistemul de informații și comunicații naționale, Rețeaua națională de bandă largă și Sistemul de monitorizare și supraveghere a traficului. Ponta dorea să cedeze Chinei construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, o afacere prezentată drept o mare investiție, dar în care compania chinezească prelua controlul centralei și nu-și asuma aproape nici un risc, statul urmând să-i garanteze prețul de vânzare al energiei. Dacă acest preț cobora sub un nivel negociat, statul român subvenționa diferența. „Fostul prim-ministru al României, Victor Ponta, a declarat că el consideră că faptul că a primit cetățenia Serbiei este o «calitate onorifică şi onorantă». «Eu sunt consilier onorific al preşedintelui Vucic (preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, – n.r.) din anul 2016 şi susţin parteneriatul între Serbia şi România şi integrarea Serbiei în UE», a declarat vineri Ponta pentru agenția română AGERPRES.Agenţia menţionează că această declarație a venit în aceeași zi după ce cotidianul BLIC a scris că fostul prim-ministru al României a primit cetățenia Republicii Serbia. Ponta este actualul președinte al Comisiei pentru afaceri europene a parlamentului român și faptul că va avea şi un pașaport sârbesc a fost confirmat şi de Guvernul Serbiei”, arăta Rador, în ianuarie 2018. „Nu cunosc activitatea societății comerciale la care Victor Ponta este asociat. Știu de la domnul consilier onorific Victor Ponta că această firmă nu a avut și nu are contracte cu instituții publice sau cu societăți cu capital de stat”, spunea premierul Ciolacu, în august 2023.

Politică

Cum minte Ciolacu

Cum minte premierul PSD Marcel Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat măsura până în iunie 2024. Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial vineri noaptea, iar această prevedere a fost strecurată printre sute de alte articole. „Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, spunea premierul PSD în iulie 2023. „Vom finaliza între şase şi nouă ministere, anul acesta, şi pe urmă vom continua”, spunea Ciolacu, vineri, 15 decembrie. Cum minte Ciolacu Dar, exact în aceeași zi, în Monitorul Oficial a fost publicată ordonanța de urgență 115/2023 „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene” în care, printre sute de articole, a strecurat unul prin care se amână restructurarea instituțiilor publice. „Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin. (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX şi la alin. (7) al art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024”, se arată în OUG 115/2023. Nici o declarație publică a vreunui membru al Guvernului nu anticipa această amânare a reorganizării. Impactul ei asupra cheltuielilor bugetare este necunoscut. Ce prevede Legea 296/2023: „Măsurile privind reorganizarea structurilor funcționale, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului articol, inclusiv organigramele, statele de funcții, regulamentele de organizare și funcționare, se aprobă, în condițiile legii, până la data de 31 decembrie 2023”. De fapt, legea conține mai multe măsuri de reducere a funcțiilor de conducere, măsuri care trebuiau luate până la final de an, dar care se amână cu șase luni, deocamdată. În iulie 2023, Ciolacu se lăuda cu desființarea a 200.000 de posturi bugetare neocupate, tăierea unor sporuri nejustificate, comasări și desființări de instituții, reducerea numărului de funcții de conducere în sistemul public și plafonarea îndemnizațiilor de conducere la societățile de stat.

Eveniment

Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării

Guvernul Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării și Digitalizării: tăiere de 20%, în 2024 față de 2023. Potrivit datelor de pe site-ul ministerului de Finanțe, în 2024, ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va primi doar 5,5 miliarde de lei. Execuția bugetară pentru 2023 este estimată la 6,87 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Ministru al cercetării este Bogdan-Gruia Ivan, de la PSD. la final de octombrie,titlul de doctor al ministrului a fost invalidat de CNATDCU, teza fiind coordonată de senatorul PSD. Vasile Dîncu. Teza sa de doctorat nu a îndeplinit criteriile ştiinţifice şi a fost respinsă de către specialiştii Consiliului. Ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan, care nu reușește să-și ia doctoratul, nu are nimic de spus față de masacrarea bugetului alocat domeniului pe care-l coordonează Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării În consecință, bugetul va fi redus cu puțin peste 20%. În 2023, parlamentul votase un buget de 9,1 miliarde de lei pentru ministerul Cercetării, dar acesta a putut cheltui - probabil datorită restrângerii masive a cheltuielilor, la final de an- doar 75%. Potrivit datelor Eurostat, opt state europene au raportat o intensitate a cercetării și dezvoltării sub 1%, iar țara noastră conduce clasamentul: România (0,46%), Malta (0,65%), Letonia (0,75%), Cipru și Bulgaria (ambele 0,77%) au înregistrat cele mai mici ponderi, urmate de Irlanda, Slovacia și Luxemburg, cu ponderi apropiate de 1%. Deși România și-a asumat de câțiva ani să aloce cel puțin 1% din PIB domeniului cercetării, bugetul alocat acestui domeniu a rămas sub 0,2% din PIB în 2023.

Politică

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, dar s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Datele sunt publice și se pot regăsi pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali „Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023 (...) Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului: capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu, la adoptarea, în Guvern, a proiectului de buget pe 2024. Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Potrivit legii bugetului de stat pentru 2023, adoptată de Parlament în decembrie 2022, ministerul Educației avea o alocare bugetară de 49,44 miliarde de lei pentru anul 2023. În 2022, execuția bugetară la acest minister era de circa 35 de miliarde de lei, deci în 2023 ar fi urmat să primească în plus cu 37,94% față de anul precedent. Însă, acum, în proiectul de buget pentru 2023, se vede că ministerul Educației a cheltuit doar 41 de miliarde de lei. Guvernul Ciolacu promite, pentru 2024, o alocare de peste 61 de miliarde de lei - credite bugetare și 70 de miliarde - credite de angajament. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că Educaţia va avea în 2024 un "buget record" de 4,1% din PIB şi că aproape 12 miliarde de lei vor fi alocaţi pentru investiţii. Și bugetul ministerului Apărării a fost drastic redus față de ceea ce i s-a promis la finalul anului 2022. Legislativul a votat o alocare de puțin sub 72,5 miliarde de lei pentru Apărare, în 2023, dar execuția la final de an - care apare în proiectul de buget pentru 2024 - arată că s-au cheltuit doar 65,8 de miliarde de lei. Consiliul Fiscal a criticat neobișnuit de dur proiectul bugetului pe 2024, arătând că nu poate lua în considerare în evaluările sale „venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale”.

Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului Foto: Facebook

Politică

Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 milioane lei bugetul Bucureștiului

Premierul PSD Marcel Ciolacu susține că nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Cine este dânsul?”, a întrebat liderul social-democrat. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului „Îmi cer scuze, nu prea îl urmăresc. Cine este dânsul? A, la dânsul vă refereaţi, am înţeles. O să verific dacă e ceva adevărat”, a spus premierul, chestionat în legătură cu reducerea masivă a bugetului alocat Capitalei, prin reducerea cotei din impozitul pe venit de care beneficiază aceasta de la 50% la 47%. Primarul Capitalei Nicuşor Dan a declarat, vineri, că bugetul de stat pentru 2024 reprezintă „o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni” şi a acuzat că Guvernul a tăiat fără nici o justificare 620 de milioane lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, iar acest lucru va afecta investiţiile din anul care vine. PSD-PNL a tăiat bugetul Bucureștiului de la 50% din impozitul pe venit la 47%.3% i-au dus la Județul Ilfov.#Buget2024— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) December 13, 2023 „Bugetul de stat pentru 2024 reprezintă o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni. Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, ceea ce va afecta investiţiile de anul viitor. O astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol”, a afirmat Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută vineri la sediul PMB.

Eveniment

Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI

Premierul Marcel Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI, Cristian Celea, cu o avere uriașă și care a mai condus instituția în guvernarea Adrian Năstase. Celea este de la începutul anului 2023 membru al consiliului de administrație al casei de asigurări de sănătate, instituție care gestionează un buget de circa 54 de miliarde de lei, banii colectați din asigurarea obligatorie de sănătate. În iunie 2023, acest pensionar special a fost plasat și-n consiliul de administrație al spitalului Bagdasar Arseni. Generalul SRI Cristian Celea Foto: Lumea politică Celea a fost șef al CNAS între 2003 și 2005, numit fiind de Adrian Năstase. În momentul detașării la CNAS, avea experiență de 10 ani la SRI, unde a fost și comandant al Spitalului SRI Agrippa Ionescu. În martie 2006, Celea a fost trecut în rezervă de fostul președinte Traian Băsescu. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI În ianuarie 2011, Ziarul de Argeș scria: „Medicul oftalmolog al lui Ion Iliescu, generalul maior Cristian Celea, a achiziţionat pachetul majoritar al Ortho Vita Med, cel mai nou şi mai modern laborator de servicii medicale din Piteşti, ridicat în Expo Parc. Suma tranzacţiei n-a fost făcută publică, dar pe surse am aflat că ea s-ar situa în jurul valorii de 5 milioane euro”. În iulie 2012, Ziarul de Tulcea scria: „Doctorul Cristian Celea, fost secretar de stat în Guvernul Adrian Năstase a câștigat o licitație dubioasă organizată de primăria Sulina, preluând în concesionare una dintre cele mai râvnite zone din România, respectiv una dintre ultimele plaje sălbatice, plaja Sulina”. Citește și: BREAKING DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Fedorovici, și peste spitalul gestionat de aceasta, unde o gravidă a murit în chinuri, acum câteva luni Combinații rentabile cu Primăria Capitalei În iulie 2023, Lumea Politică relatează o altă afacere interesantă a rezervistului SRI: „După ce Cristian Celea a preluat firma și a ieșit la pensie a făcut o afacere fabuloasă. Raim Comert SRL a preluat un spațiu de 900 mp de la Primăria Capitalei. Administrația Fondului Imobiliar a vândut un spațiu comercial în rate către firma fostului general. Imobilul evaluat la 200.000 de euro de autorități deși în zonă prețul unui mp de spațiu comercial era de cel puțin patru ori mai mare. O altă facilitate a fost posibilitatea ca firma generalului să achite valoarea în rate (…) În 2021, Raim Comert SRL, firma fondată de ginerele lui Virgil Măgureanu și apoi patronată de generalul Cristian Celea a ajuns la Asimed SA. Această companie este controlată de Laurențiu Huică, arestat în 2023 sub acuzația de trafic internațional de stupefiante”. Moșteniri peste moșteniri Potrivit unei declarații de avere din 2017, fostul general SRI era, în luna iulie din acel an, consilier personal al președintelui CNAS. La acel moment, CNAS era condusă de generalul în rezervă Marin Burcea, arestat în septembrie 2017 pentru o uriașă fraudă, de 4,5 milioane de euro. Burcea a ajuns în fața instanței în iulie 2018, în acest dosar, dar procesul trenează și este posibil să se încheie prin prescrierea faptelor. Potrivit declarației de avere din iunie 2023, generalul în rezervă Celea deține 23 de terenuri, inclusiv agricole și forestiere, în patru județe și municipiul București, care însumează peste 100.000 de metri pătrați. El are și două case în Argeș și 3 apartamente în Capitală, plus cinci autoturisme, din care două de epocă, un scuter, trei șalupe și o remorcă. Celea a declarat presei că 18 terenuri și 4 imobile sunt moștenite „de la defuncții mei părinți”, iar despre restul de 5 terenuri a precizat că au fost cumpărate în decurs de 17 ani pentru că și-a permis din punct de vedere financiar. În anul fiscal 2022, Celea nu a avut nici o sursă de venit în afară de chirii și pensia specială de 214.000 de lei.

Politică

Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural”

Marcel Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural”: liderul PSD a fost enervat de o întrebare a președintelui PNL, într-o emisiune Digi 24, „Săptămâna președinților”. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești „Îl întreb pe domnul premier Marcel Ciolacu dacă este de acord să ne menținem angajamentul să nu mărim taxele și impozitele în 2024, să nu modificăm Pilonul II al pensiilor și să ne ținem cuvântul față de profesori, pentru a le majora salariile, așa cum ne-am angajat în acest în, astfel încât în 2024 să ajungă la 50% din grila nouă de salarizare”, l-a chestionat președintele PNL pe omologul din PSD. Însă Ciolacu a răspuns-iritat ironic, spunând că această întrebare este, de fapt, a consultanților și arătând că toate problemele ridicate de Ciucă țin de miniștrii liberali. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate Ciolacu îl vrea înapoi pe „Ciucă cel natural” „Îmi plăcea mai mult domnul Nicolae Ciucă cel natural, adevăratul Nicolae Ciucă. Întrebările puse de consultanți sunt o surpriză pentru mine, mai ales în vocea domnului Nicolae Ciucă. În primul rând, domnul ministrul al Finanțelor este de la PNL, doamna ministru al Educației de la PNL. Presupun că au fost întrebări retorice. Există niște oameni, cei de la ANAF, de la Finanțe. Domnului Boloș nu-i prima oară când i-am spus că produce mai mult decât putem citi. Are șapte modificări la celebra ordonanță trenuleț. I-am zis: «oprește-te!». Mai mult, totuși, cei de la Finanțe au un spor de confidențialitate, nu poți lua documentele să le dai pe surse presei, că faci rău. Ce produc dânșii ajunge la decizia politică, așa cum e normal. Guvernul de Coaliție și-a asumat că va crește procentul la Pilonul II, de la 3.75 la 4.75. O sumă importantă. E aproape un efort bugetar de 6 miliarde. Eu cred în sistemul paralel de pensii. Noi ne-am angajat un jalon, pe care l-am îndeplinit, noi împreună am hotărât că se aplică de la 1 ianuarie 2024. Dacă eu modific data, lucru pe care nu-l puteam face singur, ci împreună cu miniștrii PNL, ca să răspund retoric domnului Ciucă, Comisia venea și spunea că: «jalonul din cererea de plată numărul 1, pe care l-ați îndeplinit și v-am dat bani pentru el, vedeți că vă luăm banii înapoi, fiindcă între timp ați făcut modificări la jalon». Cui să-i treacă prin cap așa ceva, că cineva a gândit în ANAF sau Finanțe a gândit ca tehnician, ca angajat. Eu nici nu îi pot reproșa acelui om. Dar decizia politică e la noi, la co-președinții Coaliției. Nici nu s-a pus în discuție acest element. Mărirea taxelor - am convenit împreună, nici nu trebuie să-i răspund la televizor, că nu mărim taxele. Este o problemă la jalonul 206 în privința microîntreprinderilor, pe care Comisia nu-l consideră îndeplinit. Avem argumentele noastre, că nu putem modifica plafonul într-un an fiscal, tocmai a fost modificat la 500.000, decizie a actualei Coaliției. Vom merge și vom explica”, a răspuns Ciolacu.

Eveniment

Șoșoacă îl înghite pe Simion

Diana Șoșoacă îl înghite pe George Simion: sondajele INSCOP arată că intenția de vot, la prezidențiale, pentru lidera SOS România a crescut cu 4%, iar a președintelui AUR a scăzut cu aceste procente. Însă Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO domină detașat intenția de vot pentru turul I al prezidențialelor. Șoșoacă îl înghite pe Simion O situație relativ asemănătoare se înregistrează și la intenția de vot la alegerile parlamentare, potrivit sondajelor CURS: SOS România a reușit să treacă pragul electoral, în timp ce AUR este la un nivel staționar, în foarte ușoară scădere. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Pe de altă parte, sondajul INSCOP arată că Mircea Geoană, dacă ar candida, l-ar depăși fără probleme pe Marcel Ciolacu, fiind pe locul I, ca intenție de vot - ceea ce explică atacurile în valuri ale liderilor PSD împotriva sa, în ultimele zile. Potirivt datelor INSCOP, publicate azi, intenția de vot la prezidențiale, pentru Diana Șoșoacă este peste cea a lui George Simion. Adjunctul secretarului general al NATO Mircea Geoană se situează pe primul loc în intenţiile de vot la alegerile prezidenţiale, cu 26,2%, urmat de Marcel Ciolacu, Diana Şoşoacă, George Simion şi Nicolae Ciucă, relevă datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Dacă Geoană nu candidează, primul loc îi revine lui Ciolacu, cu 27,4% din voturi, urmat de Şoşoacă, Simion şi Ciucă. Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 - 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Pe de altă parte sondajele CURS arată că SOS România era la o intenție de vot de 4% în iulie 2023 și a ajuns la 6%, la final de noiembrie 2023. AUR era la 12% în noiembrie 2022, 20% în iulie 2023 și 19% în noiembrie 2023.

Eveniment

Ciolacu, promsiune mincinoasă: „Vom călători în SUA fără vize”

Premierul Marcel Ciolacu a făcut o promsiune mincinoasă, în cadrul vizitei în SUA: „Din anul 2025 vom putea călători în SUA fără vize”, a spus el la Prima TV, dar și la alte posturi. Dar ridicarea vizelor nu este o decizie strict politică, ci mai degrabă una tehnică, condițiile fiind clar înscrise în legea americană: cea mai importantă condiție este că rata de refuz a solicitărilor de viză trebuie să fie sub 3%. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Ultimele date publicate de Departamentul de Stat, pentru anul fiscal 2022, arată că rata de refuz este de patru ori mai mare și este puțin probabil ca în doar doi ani să scadă spectaculos. Ciolacu, promsiune mincinoasă: „Vom călători în SUA fără vize” „E o consolidare a Parteneriatului strategic, am vorbit foarte mult de eliminarea vizelor şi lucrul acesta mai mult ca sigur anul viitor va fi anunţat, şi din anul 2025 vom putea călători în Statele Unite fără vize. Va fi un efort comun, am făcut apel şi la diaspora şi o să se implice foarte mult şi românii şi statul român şi statul american astfel încât să îndeplinim această condiţie”, a susținut Ciolacu la Prima TV. La Antena 3 el a pomenit, în treacăt, de îndeplinirea criteriului privind rata de refuz de 3%, dar știrea de pe site-ul postului nici măcar nu menționează acest fapt. Liderul PSD a mai afirmat că „am vorbit cu fiecare congresman în parte, absolut toată lumea ne susține”, dar nu este clar cu câți membri ai Legislativului de la Washington s-a întâlnit el, de fapt. Codul SUA prevede clar, la Titlul 8, Capitolul 12, Subcapitolul II, Partea II, 1187, care reglementează condițiile pentru programul Visa Waiver: „O astfel de rată de refuz pentru resortisanții țării respective în cursul întregului an fiscal precedent a fost mai mică de 3,0 %”. Legea prevede și alte condiții, precum deținerea unui pașaport biometric și să nu fi călătorit, după 2011, în țări precum Siria, Iran sau Coreea de Nord. Citește și: Dezastrul din spionajul german: o „cârtiță” a vândut Moscovei zeci de pagini de documente secrete. Gruparea Wagner, avertizată că germanii i-au interceptat comunicațiile Rata de refuz în cazul României a fost extrem de mare, în ultimii ani: peste 17% în anul fiscal 2021(13% - Serbia, doar 9,30% Muntenegru) și 12,61% în anul fiscal 2022 (Serbia - 19,45%, Muntenegru - 34,03%, dar Bulgaria a ajuns la 10%).

Misterul întâlnirii lui Ciolacu „cu conducerea marii companii tehnologice Google”: nu se știe cu cine a discutat delegația guvernamentală

Politică

Misterul întâlnirii lui Ciolacu „cu conducerea Google”

UPDATE: O postare pe X/ Twitter lămurește cine l-a primit pe Ciolacu, Karan Bhatia, Global Head, Government Affairs & Public Policy at Google. Acesta a postat un scurt text de la discuțiile sale cu delegația română: „Onorați să îl primim pe prim-ministrul României @CiolacuMarcel la Google DC ieri. Suntem mândri să facem parte din economia digitală în creștere a României cu centrul nostru Fitbit din București și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a impulsiona transformarea digitală în întreaga țară”. Postarea sa are opt like-uri. Misterul întâlnirii lui Ciolacu „cu conducerea marii companii tehnologice Google”: nu se știe dacă l-a primit portarul sau altcineva. Guvernul nu dă nici un nume, iar Google nu consemnează vizita. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” În comunicatul de pe site-ul Guvernului, în mod cu totul neobișnuit, nu se precizează cu cine a discutat Marcel Ciolacu și nici unde a avut loc întâlnirea - ea putea avea loc fie la Washington DC, fie la New York. Misterul întâlnirii lui Ciolacu „cu conducerea marii companii tehnologice Google” Mai mult, dacă Ciolacu se laudă pe Facebook că s-a întâlnit „cu conducerea marii companii tehnologice Google”, în comunicatul Guvernului se spune că premierul „a discutat cu reprezentanții Google”. Guvernul României nu consemnează vreun mesaj al „reprezentanților Google”. Marcel Ciolacu a scris, pe Facebook, că: „Reprezentanții Google mi-au spus că România are o resursă umană uriașă în domeniul IT, specialiștii noștri fiind printre cei mai bine cotați pe plan mondial”. Guvernul și premierul Ciolacu au postat și două fotografii, una în care delegația română stă de vorbă cu un grup de cetățeni neidentificați, iar alta în care șeful Executivului dă mâna cu un personaj neidentificat. DeFapt.ro a încercat să-l identifice, dar nu a reușit. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, președintele ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Pe site-ul Google sau pe Twitter-ul companiei nu există nici o informație despre discuțiile cu delegația guvernului României. Nici pe pagina de X/Twitter a lui Sundar Pichai, CEO al companiei Alphabet, care deține Google, și al Google LLC nu se consemnează ceva despre Ciolacu.

Politică

O știre bună pentru Marcel Ciolacu

O știre bună pentru Marcel Ciolacu: Administraţia Naţională a Penitenciarelor a semnat contractul pentru execuţia unui penitenciar nou în judeţul Buzău. El va fi construit în localitatea Unguriu, la doar 26 de kilometri, pe șosea, față de municipiul Buzău, de unde proivine liderul PSD. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Prezentă la ceremonia de semnare, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat că este vorba de o investiţie "crucială" pentru sistemul penitenciar din România. O știre bună pentru Marcel Ciolacu "Unitatea nouă de la Buzău va avea 900 de locuri de detenţie, din care 100 de locuri în regim deschis şi 800 de locuri în regim semideschis. Toate acestea vor fi calculate la standardul din Memorandumul Rezmiveş, vorbim de 4 metri pentru fiecare persoană privată de libertate, mai mult decât standardele europene. Valoarea totală a investiţiei la momentul acesta ar fi aproximativ de 65 de milioane de euro. (...) La momentul acesta, sistemul penitenciar are cea mai mare problemă, cea mai mare vulnerabilitate pe regimul semideschis, unde gradul de ocupare este cel mai mare, de 139,18%. Prin crearea acestor noi locuri de cazare, capacitatea de cazare pentru regimul semideschis în unităţile de penitenciare din partea de est a ţării duce la o creştere la 2.723 de locuri, indicele mediu de ocupare coborând la 94,38%, ceea ce reprezintă o schimbare fundamentală în sistemul penitenciar", a precizat Gorghiu. Citește și: EXCLUSIV Filiera italiană – România a pregătit celule de lux pentru „vedetele” care se sustrag executării sentințelor. Deținuții obișnuiți au ploșnite, mizerie, abuzuri, sancționate de CEDO Ea a adăugat că "probabil" acest penitenciar va fi finalizat în patru ani. "Acest proiect de la Unguriu face parte dintre cele incluse în acordul cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei privind contractarea unui împrumut în vederea sprijinului pentru proiectul numit 'Monitorizarea infrastructurii judiciare din România', semnat în 2019, aprobat prin lege în 2020", a arătat ministrul.

Eveniment

Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri”

Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri”: premierul Marcel Ciolacu, aflat în vizită în SUA, a dat trei interviuri într-o zi, dar nu i s-a pus nici o întrebare despre afacerile legate de feblețea sa, Sorina Docuz. Presa a relatat, în ultimele săptămâni, despre relația fostei soții a lui Robert Negoiță, Sorina Docuz, cu liderul PSD, despre sinecurile primite de sora ei de la miniștrii PSD, precum și despre o afacere de zeci de milioane de lei pe care apropiații ei ar urma să o încheie cu primăria Sectorului 3. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Însă, deși sunt tot mai multe publicații care compară ascensiunea Sorinei Docuz cu cea a Elenei Udrea, televiziunile de știri evită să dezbată acest subiect, ba chiar își autoimpun să nu îl chestioneze pe Ciolacu. Cum funcționează autocenzura în „televiziunile de știri” Marți, premierul PSD a dat trei interviuri televizate: la Prima TV, la Digi, plus o „intervenție” și un interviu la Antena 3. În toate aceste interviuri, el a abordat, în afara de previbilele declarații despre relația cu SUA, și teme interne, precum calendarul alegerilor, despre necesitatea ca România să achiziționeze o aeronavă pentru zborurile oficialilor sau despre deficit. În toate interviurile, el l-a atacat pe ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru. Însă nici una din întrebările jurnaliștilor care l-au intervievat nu s-a referit la controversata sa relație cu Sorina Docuz și implicațiile acestei relații în spațiul public. La Digi 24, premierul a fost întrebat de ce nu a fost primit măcar de vicepreședintele SUA, Kamala Harris, dar la Prima TV și Antena 3 a lipsit această discuție. Toți ceilalți premieri care au vizitat Washingtonul din 2001 - Adrian Năstase, Victor Ponta și Dacian Cioloș - au fost primiți fie de președintele SUA, fie de vicepreședinte. Victor Ponta a fost de două ori în capitala SUA pe vremea când era premier și la ultima vizită a avut discuții doar la nivel de membri ai guvernului american. Viorica Dăncilă a participat la o reuniune AIPAC și s-a fotografiat cu vicepreședintele Mike Pence în acest cadru. În ceea ce privește problema vizelor, premierul Ciolacu nu a adus nici o noutate: el a spus, la Antena 3, că ele vor fi ridicate când rata de refuz va fi sub 3% - criteriu clar stabilit de mai mulți ani. Cu toate acestea, Ciolacu s-a lăudat că ele vor fi ridicate în 2025. Însă rata de respingere a vizelor românilor pentru SUA a fost 17% în 2022. Potrivit legislaţiei americane, ţările care doresc să adere la Programul Visa Waiver (scutire de vize) trebuie să înregistreze o rată de refuz mai mică de 3%. Citește și: Ciolacu? Care Ciolacu? Presa americană a ignorat complet vizita premierului român la Washington, nu au apărut nici măcar știri „de coloană” pe subiect Nici un trust media american nu a acordat atenție vizitei premierului român. În arhivele Fox News, NBC, sau Time, numele premierului român nu există.