sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cibernetic

16 articole
Investigații

Au existat atacuri cibernetice în alegeri?

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? Serviciul Român de Informații, condus de generalul Răzvan Ionescu, a declarat public că au fost demarate "investigații specifice" împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale cu privire la atacurile cibernetice ale unui "atacator statal" asupra infrastructurii IT aferentă alegerilor prezidențiale din România. Citește și: Manipularea alegerilor pe TikTok, ca în România, nu este un caz unic în UE, avertizează Kaja Kallas La solicitarea DeFapt.ro, AEP și STS au transmis că nu au fost implicate în nici o "investigație specifică" alături de SRI. Acesta din urmă consideră că informațiile legate de "investigațiile specifice" derulate împreună cu AEP și STS sunt clasificate. Totodată, AEP a ținut să transmită că din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Altfel spus, atacurile cibernetice nu au influențat/modificat rezultatul alegerilor prezidențiale. SRI a invocat "peste 85.000" de atacuri cibernetice Generalul Răzvan Ionescu, directorul interimar al Serviciului Român de Informații, susținea într-o "Notă" declasificată la cererea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în urma anulării alegerilor prezidențiale din România, că infrastructurile IT pentru derularea procesului electoral găzduite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au fost ținta unui atac cibernetic. "În context, a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obținerii accesului la date din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilizării infrastructurii", se menționa în documentul SRI. "Investigații specifice împreună cu AEP și STS" În aceeași notă se mai preciza că, pentru lansarea atacurilor cibernetice, au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări, folosindu-se metode de anonimizare avansate pentru a îngreuna procesul de atribuire. Totodată, SRI atrăgea atenția asupra faptului că "au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS". "Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori la afectarea procesului electoral", potrivit documentelor declasificate și publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale. Fragment din nota SRI declasificată (sursa: presidency.ro) SRI: "informațiile solicitate au caracter clasificat" DeFapt.ro a solicitat SRI, AEP și STS să comunice dacă investigațiile comune au fost finalizate, respectiv care au fost concluziile acestora, dar și dacă rezultatul final al alegerilor prezidențiale a fost viciat în urma atacurilor cibernetice. Serviciul Român de Informații a transmis că "informațiile solicitate au caracter clasificat, fiind astfel exceptate de la liberul acces al cetățenilor, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare". AEP: "nu au fost exfiltrate date" Autoritatea Electorală Permanentă nu a derulat nici o "investigație specifică" în comun cu SRI și STS, ci doar a pus la dispoziția instituțiilor cu competențe toate informațiile solicitate pentru a investiga atacurile cibernetice. "Menționăm că AEP nu deține informații privind stadiul actual al investigațiilor desfășurate de alte instituții, iar concluziile referitoare la aceste investigații pot fi oferite exclusiv de către instituțiile de specialitate competente", a transmis AEP la solicitarea DeFapt.ro. În plus, AEP a comunicat că nu există vulnerabilități exploatabile cunoscute în sistemele informatice ale instituției, dar și că sistemele de protecție beneficiază de o supervizare continuă. Mai mult, din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Răspunsul AEP pentru DeFapt.ro (sursa: AEP) Au existat atacuri cibernetice în alegeri? STS neagă Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a transmis la solicitarea Defapt.ro că "nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, după cum rezultă și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT din 28.11.2024". STS mai susține că a implementat măsuri de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele și terminalele informatice, resursele de comunicații de acces și aplicațiile specifice puse la dispoziția AEP, au fost "monitorizate permanent din prisma securității cibernetice și nu au fost identificate anomalii premergător, pe timpul desfășurării sau după finalizarea procesului electoral". Atacuri blocate asupra site-ului de prezență După încheierea alegerilor, potrivit STS, sistemele au fost reanalizate de specialiștii instituției. Nici de această dată nu s-au constatat vulnerabilități "care ar putea fi exploatate de către o terță parte, așa cum reiese și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT". Singurele atacuri cibernetice asupra cărora STS a oferit date sunt cele detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro. Acestea, însă, conform STS, au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate. Mai mult, acest site nu reprezintă un punct de intrare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) și Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV), aspect care exclude posibilitatea compromiterii datelor în format electronic. STS a menționat, la finalul răspunsului către DeFapt.ro, și că "nu există pagube materiale".

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Spitalele atacate cibernetic, pix și hârtie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spitalele atacate cibernetic, pix și hârtie

Spitalele atacate cibernetic, pix și hârtie. Atacul cibernetic care a lovit ieri 18 unități medicale din România a afectat puternic activitatea a două spitale din Iași: Institutul Regional de Oncologie și Institutul de Psihiatrie "Socola". Spitalele atacate cibernetic, pix și hârtie Sursele noastre spun că în momentul de față doar la IRO există confirmare că un virus de tip "ransomware" a reușit să pătrundă și în rețeaua locală a spitalului. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane La Socola s-a lucrat ieri complet deconectat de la rețea, pentru a evita o posibilă contaminare. Lipsa de digitalizare a unor spitale poate fi salvarea în aceste cazuri, explică specialiștii cu care am discutat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Investigații

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate

Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate. Aceasta este folosită de majoritatea spitalelor de stat, a fost ținta unui atac cibernetic de amploare care a avut repercusiuni asupra infrastructurii IT a 18 spitale din întreaga țară. Printre acestea se află patru spitale importante din București. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a anunțat că fost notificat în cursul acestei zile cu privire la un atac cibernetic de tip ransomware asupra unui furnizor de servicii pentru mai multe spitale din România. Sistemul informatic Hipocrate este vândut și securizat de Romanian Soft Company, o firmă controlată în trecut de ex-ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, aflat în închisoare pentru luare de mită. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Securitatea cibernetică a câtorva dintre spitale afectate de atacul cibernetic este asigurată de firma Cymed, condusă de general de brigadă (r) Daniel Ioniță. Acesta a declarat la solicitarea DeFapt.ro că majoritatea spitalelor nu au afectate conexiunile, doar aplicația Hipocrate, care nu este în responsabilitatea sa. Spitalele, atacate cibernetic prin aplicația Hipocrate Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a anunțat că între 15 și 20 de spitale din țară și din București întâmpină probleme în utilizarea sistemului informatic Hipocrate în urma unui atac cibernetic. "Nu ştim exact câte spitale sunt în momentul de faţă. Nu avem informaţia, dar lucrăm împreună cu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică pentru elucidarea cauzelor şi remedierea acestora", a spus ministrul Alexandru Rafila. Ulterior, s-a stabilit că în urma atacului cibernetic au fost afectate 18 spitale. Florin Bica, purtătorul de cuvânt al Spitalului "Bagdasar Arseni", a precizat că sistemul informatic a fost atacat. "Informaţia a venit de la sistemul Hipocrate care se pare ca a fost atacat şi am oprit accesul la internetul public. În momentul de faţă funcţionăm în offline. Nu am trimis bolnavi acasă şi continuăm activitatea un pic mai greoi", a declarat medicul Florin Bica, citat de Agerpres.ro. Firma de securitate cibernetică nu are drept în aplicație O parte din spitalele afectate de atacul cibernetic asupra sistemului informatic Hipocrate au contracte pentru securitate cibernetică cu firma Cymed Security Technologies, controlată printr-o suveică de firme de britanicul Michael Lewis John Selby, născut în Africa de Sud. În fruntea companie de securitate cibernetică se află generalul de brigadă (r) Daniel Ioniță, fost director în cadrul Directoratul Național de Securitate Cibernetică. La solicitarea DeFapt.ro, generalul Daniel Ioniță a declarat că firma pe care o conduce nu asigură securitatea informatică și pentru aplicația Hipocrate, deși are contracte pentru protecția infrastructurii IT a câtorva dintre spitalele afectate. "E o aplicație web, accesată contractual de spital cu respectivul furnizor, și unde nu am nici un fel de drept să intru ca să verific. Furnizorul este singurul care poate să vă spună ce s-a întâmplat. Nici nu pot să văd, chiar și acolo unde furnizăm noi servicii de securitate cibernetică spitalelor, ce s-a întâmplat în respectiva aplicație", a declarat generalul Ioniță. Atacul, venit prin aplicație Practic, firma Romanian Soft Company nu dă acces la severe iar spitalele nu își pot securiza conexiunea. O vulnerabilitate care se poate repeta oricând. Generalul (r) Daniel Ioniță a mai spus că, pentru firma pe care o conduce, totul a fost "legitim": "Toate conexiunile între contractantul nostru, spitalul, și firma respectivă erau legitime. Eu văd că se conectează de la serverul spitalului la serverul firmei. Ce fac între ei pe baza contractului pe care îl au, nu am dreptul să văd așa ceva. Imediat dacă apare vreo neregularitate față de ceea ce este obișnuit am fi putut sesiza. Dar pentru noi, traficul a fost legitim. Dacă atacul a fost pe aplicație, pe serverele firmei, și ulterior au fost transmis virusul sau ce s-a întâmplat către spital era imposibil de văzut de către noi.". Vlădescu, la închisoare pentru mită Sistemul informatic Hipocrate a fost dezvoltat și vândut către spitalele publice de stat de firma Romanian Soft Company, prin care s-a perindat și fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu. În primăvara anului 2023, Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv la șapte ani și patru luni de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită. În anul 2007, compania Omnis Group a acuzat firma lui Sebastian Vlădescu, Romanian Soft Company, de furt intelectual: ar fi copiat părți semnificative din sistemele informatizate ISIS și ISIS.net, pe care le-ar fi folosit la conceperea mai multor aplicații, inclusiv Hipocrate. Compania reclamantă susținea că furtul programelor protejate s-a produs în momentul în care doi angajați, Dragoș Săracu și Irinel Lupei, s-au transferat la firma ministrului. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a confirmat atunci furtul, dar dosarul a fost clasat. Firma Romanian Soft Company este deținută în prezent de societatea Genius IT Solutions SRL (83,85%), Gheorghe Gabriel Oprea și Cristina Ioana Crăciun. Societatea Genius IT Solutions este deținută la rândul ei de Alexandra Mădălina Voicu (67%) și Silviu Alexandru Cârstea (33%).

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. Grosu (stânga) versus Stoica (sursa: Libertatea, Inquam Photos/Alex Nicodim)
Investigații

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac (sursa: Facebook/TAROM)
Investigații

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac. Compania TAROM, deținută de Ministerul Transporturilor, a pierdut controlul asupra mai multor servere în urma unui atac cibernetic. Structurile de securitate cibernetică ale statului român se chinuie de aproape trei săptămâni să remedieze pagubele, dar fără succes. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oficialii companiei au anunțat inițial că este vorba de un atac izolat care a afectat doar câteva documente. În realitate, angajații nu mai au acces la o parte din serverele companiei. Defapt.ro a obținut un nou document în exclusivitate din care rezultă că TAROM nu poate transmite către Autoritatea Aeronautică Civilă Română mai multe rapoarte, conform obligațiilor legale. Surse din cadrul TAROM susțin că infrastructura IT reprezintă o vulnerabilitate pentru că șefii care s-au perindat la conducerea companiei au refuzat să aloce bani pentru protejarea împotriv atacurilor cibernetice, deși angajații au făcut nenumărate cereri în acest sens. Comunicat de presă mincinos Șefii companiei TAROM se schimbă periodic, în funcție de interesele politice. La începutul anului, s-a decis ca în funcția de director general să fie numit Costin Iordache, care deținea la data numirii funcția de director financiar. Dar nici nu s-a uscat bine cerneala pe decizia de numire pentru că noul director general al TAROM a intrat în concediu și a plecat din țară. În timp ce se bucura de vacanță, pe 20 februarie, compania TAROM a fost ținta unui atac cibernetic de amploare. Defapt.ro a dezvăluit atunci în exclusivitate că au fost afectate grav mai multe servere, în special cele pe care erau ținute documentele financiar-contabile. La o săptămână după atacul cibernetic, angajații de la resurse umane au fost nevoiți să calculeze de mână salariile salariaților TAROM. În urma dezvăluirilor făcute de către Defapt.ro, compania TAROM a emis un comunicat de presă prin care anunța că „atacul de tip ransomware a afectat câteva fişiere” și „incidentul a fost izolat”. Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac Atacul cibernetic a avut loc în urmă cu 18 zile, timp în care specialiștii în securitate cibernetică de la Serviciul Român de Informații și Directoratul Național de Securitate Cibernetică nu au reușit să remedieze problemele. Adică să preia controlul serverelor afectate. Defapt.ro a obținut un nou document din care rezultă că situația este mult mai gravă: TAROM nu poate raporta către Autoritatea Aeronautică Civilă Română informațiile prevăzute de lege. În documentul semnat de directorul general Costin Iordache se menționează că „Compania TAROM a fost victima unui atac cibernetic de tip RANSOMWARE ce a afectat, printre altele, și aplicația care centralizează indicatorii fizici și generează raportările statistice lunare: Raportul statistic A, Notificarea lunară privind supravegherea asigurării de către operator a siguranței operării aeronavelor, Raportul statistic NAV, rapoarte pe care compania TAROM are obligația de a le tranmite Autorității Aeronautice Civile Române, până pe data de 10 ale lunii următoare efectuării zborurilor. Urmare a acestei situații vă comunicăm că suntem în imposibilitatea de a transmite raportările statistice aferente lunii februarie 2023”. Totodată, directorul Costin Iordache a mai menționat în documentul citat că „în acest moment Compania TAROM împreună cu autoritățile de securitate cibernetică ale statului conlucrează pentru a găsi soluții de decriptare și avem semnale că situația se va remedia”. Șefii TAROM au ignorat infrastructura IT Surse din cadrul companiei TAROM au declarat sub protecția anonimatului că în ultimii ani nu s-au făcut investiții majore în infrastructura IT. Motivul, spun sursele, șefii TAROM au invocat lipsa fondurilor pentru investiții. „Angajații au depus cereri peste cereri prin care au cerut șefilor TAROM să cumpere echipamente și soluții pentru protejarea infrastructurii IT. Nu s-au alocat bani pentru că s-a invocat lipsa de fonduri”, susțin sursele. Citește și: Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina Totodată, sursele avertizează că incidentele de securitate cibernetică se pot repeta dacă nu se vor lua măsuri în acest sens. Adică nu se vor face investiții în infrastructura critică.

SRI va controla tot în online (sursa: Facebook/SRI)
Eveniment

SRI va controla tot în online

SRI va controla tot în online. Proiectul de lege care extinde atribuțiile Serviciului Român de Informații va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea făcută de USR și Forța Dreptei pe legea securității cibernetice. SRI va controla tot în online Proiectul de lege privind securitatea și apărarea cibernetică este unul contestat atât de opoziție cât și de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aceasta din urmă a avertizat că ar transforma furnizorii de servicii de securitate cibernetică în delatori profesioniști și ar permite acces sporit și discreționar către SRI ori MApN la problemele de securitate și la datele persoanelor private, arată Hotnews. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean ApTI atenționa că s-a lărgit și mai tare spectrul celor care trebuie să se supună obligațiilor de securitate, iar „atribuțiile SRI au fost extinse și la campaniile de propagandă sau dezinformare inclusiv derulate de o entitate non-statala. Deci acum chiar are un motiv să ne urmărească pe toți”, semnala Bogdan Manolea, președintele APTI.

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic (sursa: Facebook/TAROM)
Economie

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic

TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic. Haosul continuă la compania aeriană în urma atacului cibernetic de acum șapte zile. Specialiști în securitate cibernetică, chiar și unii de la Serviciul Român de Informații, au încercat să remedieze pagubele, dar fără succes până acum. Motiv pentru care salariile angajaților au fost calculate de mână. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că TAROM a fost ținta unui atac cibernetic de amploare fiind afectate serverele de la departamentele economic, financiar și contabilitate. Dar oficialii companiei au încercat să minimalizeze pagubele, transmitând că au fost afectate „câteva fișiere”. Alina Picu, purtătoare de cuvânt a companiei TAROM, a refuzat să spună dacă atacul cibernetic a fost revendicat și câți specialiști pe securitate cibernetică sunt angajați în cadrul TAROM. TAROM, afectată masiv de atacul cibernetic Au trecut șapte zile de când compania TAROM, deținută de Ministerul Transporturilor, a căzut victimă unui atac cibernetic. S-a apelat la Departamentul Național de Securitate Cibernetică, chiar și la specialiștii în securitate cibernetică ai Serviciului Român de Informații, dar problemele nu au fost remediate până în prezent. Citește și: EXCLUSIV Compania TAROM, afectată de un atac cibernetic de amploare. Departamentele economice sunt total blocate. Deocamdată, nu sunt consecințe asupra zborurilor Surse din cadrul companiei TAROM au declarat sub protecția anonimatului că nu s-a reușit până acum preluarea controlului asupra serverelor afectate. „Salariile au fost calculate de mână. Toate calculatoarele care au fost deschise au fost atacate. Au monitoarele negre, deși se vede de la butonul de pornire că sunt deschise”, potrivit surselor. Minciuna "incidentului izolat" În urmă cu șapte zile, oficialii TAROM au transmis printr-un comunicat de presă că „atacul de tip ransomware a afectat câteva fişiere” și „incidentul a fost izolat”. Dar și că cel mai important este faptul că zborurile şi sistemul de rezervări nu au fost afectate. „Menţionam că toate cursele au fost operate conform planului de zbor, iar din cauza acestui incident nu au fost afectate operaţiunile de zbor sau sistemul de rezervări al companiei”, se menționa în comunicatul de presă al TAROM. De asemenea, s-a mai transmis că se lucrează cu specialiştii pentru identificarea cauzelor care au dus la producerea atacului. „În prezent, ne aflăm în permanentă legătură cu autorităţile care gestionează astfel de incidente şi depunem toate eforturile necesare pentru identificarea cauzelor producerii acestui eveniment”, potrivit TAROM. TAROM refuză să răspundă la întrebări Defapt.ro a transmis trei întrebări Alinei Picu, purtătoare de cuvânt a TAROM, dar acesta a refuzat să răspundă. 1. Atacul cibernetic a fost revendicat? 2. Câți specialiști IT pe securitate cibernetică sunt angajați la TAROM? (Sursele noastre susțin că în Departamentul IT al TAROM lucrează în jur de zece persoane, dintre care unul singur este specializat pe securitate cibernetică - n.r.) 3. Dacă au fost afectate doar câteva fișiere, așa cum s-a menționat în comunicatul de presă, de ce nu s-a remediat situația până în prezent?

TAROM, afectată de un atac cibernetic (sursa: Facebook/TAROM)
Eveniment

TAROM, afectată de un atac cibernetic

TAROM, afectată de un atac cibernetic. Compania a fost victima unui atac cibernetic de proporții. Zborurile și pasagerii nu au fost afectați, însă sunt blocate departamentele de contabilitate, economic și comercial. Până în prezent, atacul cibernetic nu a fost revendicat. Departamentul IT al companiei aviatice a apelat la ajutorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, dar nu au reușit până în prezent să remedieze problema. TAROM, afectată de un atac cibernetic Compania TAROM a fost supusă încă de luni dimineață unui atac cibernetic de amploare. Într-o primă fază, a fost blocat accesul angajaților la e-mail-uri. Apoi au fost afectate datele departamentelor economic, contabilitate și comercial. Surse din cadrul companiei TAROM au declarat luni pentru Defapt.ro că "atacul a avut loc azi dimineață. A fost afectată gestiunea internă a datelor de la departamentele economic, financiar și contabilitate. Angajații nu au avut acces la e-mail-uri, dar această problemă a fost rezolvată ulterior. Zborurile și pasagerii nu sunt afectați.". Citește și: DOCUMENT Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile Defapt.ro: securitatea cibernetică a Autorității Aeronautice, distrusă de protejatul lui Lucian Bode Alte surse din cadrul companiei au declarat că "nimeni nu mai lucrează în TAROM pentru că toate serverele și hotspot-urile sunt picate de ceva timp. Nimeni nu a reușit să rezolve deocamdată această problemă pentru că este vorba de un atac cibernetic. După atacul de săptămâna trecută asupra companiei Lufthansa am urmat noi. Cine o fi după?". Am încercat să obținem un punct de vedere de la directorul interimar al companiei TAROM, Costin Iordache, dar se pare că acesta este în concediu.

Guvernul confirmă dezvăluirile Defapt.ro despre AACR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Guvernul confirmă dezvăluirile Defapt.ro despre AACR

Guvernul confirmă dezvăluirile Defapt.ro despre AACR. Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile făcute de către Defapt.ro, care a atras atenția asupra faptului că Nicolae Stoica, directorul Autorității Aeronautice Civile Române, a sabotat aviația civilă prin desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică. Bode l-a plantat pe Stoica în AACR Mai mult, Nicolae Stoica a mințit public susținând că instituția pe care o conduce nu are atribuții legale în domeniul securității cibernetice pe domeniul aviației. Nicolae Stoica a fost numit în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) în cursul anului 2020 de ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Bode, actualul ministrul de Interne și secretar general al PNL. Apoi, a fost numit director interimar al AACR în mandatul ministrului Cătălin Drulă de la USR. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) Drept recompensă pentru dezastrul de la AACR, în octombrie 2022, Nicolae Stoica a fost selectat de o comisie a Ministerului Transporturilor să facă parte din Consiliul de Administrație al AACR în următorii patru ani. Guvernul confirmă dezvăluirile Defapt.ro despre AACR Nicolae Stoica, protejatul ministrului Lucian Bode, a ajuns pe filieră liberală în Consiliul de Administrație al AACR în cursul anului 2020. Ulterior, în mandatul ministrului Cătălin Drulă, a fost desemnat director interimar de către Consiliul de Administrație. Astfel de decizii se iau doar cu acordul ministrului. La scurt timp după preluarea mandatului de director, Nicolae Stoica a decis să concedieze trei specialiștii în securitate cibernetică pentru a reduce cheltuielile. Totodată, a decis și desființarea serviciului de securitate cibernetică aferent aviației civile, recunoscut la nivel internațional, invocând faptul că instituția pe care o conduce nu are atribuții în domeniu. Degeaba l-au contrazis Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații și Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO, nimeni nu a avut curajul să se atingă de protejatul lui Bode. Corpul de Control: "AACR (...) are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice" Corpul de Control al Prim-ministrului Nicolae Ciucă a făcut publică o sinteză în urma unui control de fond la AACR. O primă concluzie trasă de specialiștii Guvernului arată că „AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național”. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pentru ca dezastrul să fie complet, Autoritatea Aeronautică „nu a emis procedurile și instrucțiunile specifice cu privire la cerinţele de pregătire pentru personalul responsabil de monitorizarea implementării măsurilor de protecție împotriva amenințărilor cibernetice a sistemelor informatice critice de aviație civilă”. De ce? Pentru că directorul Nicolae Stoica susținea că instituția pe care o conduce nu are atribuții în domeniu. Stoica a condus AACR fără plan de management Specialiștii în control atrag atenția în documentul citat că „fundamentarea măsurilor de restructurare a AACR, efectuată în anul 2021 (februarie și iulie), s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică”. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Dar directorul Nicolae Stoica nu a apărat interesul economic al AACR atunci când a fost vorba de recupereze creanțele de la partenerii de afaceri ai instituției. Potrivit raportului, în cazul anumitor parteneri, AACR nu a calculat și facturat penalități de întârziere aferente creanțelor neîncasate la termen în perioada 2019-2021. Din raportul citat mai aflăm că, de la data numiri în funcția de director interimar a lui Nicolae Stoica, adică din 18 ianuarie 2021, administrarea Autorității Aeronautice s-a realizat timp de 19 luni fără un plan de management și de administrare. Adică, după ureche. Cu toate acestea, Nicolae Stoica a fost plătit lunar cu peste 44.106 lei brut (peste 9.000 de euro lunar). Nicolae Stoica nu a răspuns întrebărilor adresate de Defapt.ro

La Cercetare pornografie, muzică patriotică rusească (sursa: research.gov.ro)
Eveniment

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a organizat, vineri, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, o dezbatere publică în legătură cu un proiect de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României. La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească Pentru cei care nu au putut veni la sediul Universităţii Politehnica, dar care doreau să participe online la discuţii, pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării a fost postată o adresă cu o conexiune prin Zoom, fără a se face o selecţie a participanţilor. După câteva minute în care oficiali ai ministerului, precum şi de la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică au prezentat câteva repere din acest proiect de lege, discuţiile au fost întrerupte de câteva persoane, printre care şi două logate cu pseudonimele Kirill şi John. Aceştia au bruiat minute în şir dezbaterile, punând muzică patriotică rusească şi imagini pornografice. Pentru a remedia situaţia, conexiunea video a fost întreruptă. "V-aş ruga să întrerupem conexiunea video în acest moment, se pare că avem un incident de securitate cibernetică", a anunţat un oficial. Comentarii acide Persoanele care au urmărit online această dezbatere şi-au arătat dezamăgirea şi furia pentru modul în care a fost organizat evenimentul. Citește și: BREAKING Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen: „Sistemul nu funcționează” "Cea mai bună lecţie de securitate cibernetică!", "Este de râsu' - plânsu' această dezbatere, cine este responsabil de la Ministerul Cercetării şi Inovării?", "Vă mulţumim deosebit pentru atmosferă, imagini şi muzică", "Securitate cibernetică de Dâmboviţa", au fost câteva dintre comentariile postate pe chat-ul conferinţei. Ulterior, dezbaterile au fost reluate şi în format online, după eliminarea user-ilor care au deranjat conferinţa.

Securitatea cibernetică noul tip de război (sursa: Facebook/MirceaGeoana)
Internațional

Securitatea cibernetică, noul tip de război

Securitatea cibernetică, noul tip de război. Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană. El a avut o intervenţie video în cadrul conferinţei "Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy". Securitatea cibernetică, noul tip de război "Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei (Ucrainei - n.r.) de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei", a punctat el. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept "esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict", potrivit Agerpres. "Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale", a subliniat Geoană. El a vorbit şi de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu. "Experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă", a precizat Mircea Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina "prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse". "Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic", a punctat Mircea Geoană.

Atacuri cibernetice repetate asupra României (sursa: Pixabay)
Eveniment

Atacuri cibernetice repetate asupra României

Atacuri cibernetice repetate asupra României. Serverele care gestionează website-urile Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au fost supuse la atacuri cibernetice repetate în ultimele zile, dar nu au fost înregistrate pierderi de informaţii, a anunţat luni CNAB. Atacuri cibernetice repetate asupra României "În cursul ultimelor zile, serverele care gestionează website-urile CN Aeroporturi Bucureşti au fost supuse la atacuri cibernetice repetate. Atacurile au fost de tip DDoS (distributed denial of service), ultimul dintre acestea afectând, în primele ore ale zilei de 2 mai 2022, funcţionarea website-ului bucharestairports.ro. Pentru câteva ore, acest site a fost inaccesibil publicului dar, începând cu dimineaţa aceleiaşi zile, funcţionarea normală a fost restabilită prin colaborarea între specialiştii CNAB şi cei ai firmei care asigură găzduirea şi mentenanţa lui", informează compania, informează Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Potrivit sursei citate, nu s-au înregistrat pierderi de informaţii şi nu a fost afectat serverul de e-mail. "Se observă o diversificare a atacurilor prin utilizarea unor noi metode care vizează infectarea cu aplicaţii malware de tip ransomware a sistemelor informatice ale organizaţiilor deja atacate prin DDoS. În acest context, tehnicile utilizate de atacatori includ spear phishing şi spoofing", a transmis duminică într-un comunicat al DNSC. Potrivit sursei citate, atacatorii cibernetici transmit mesaje pe email, WhatsApp, Signal, Telegram, Messenger, Slack, etc. pretinzând că sunt o sursă / persoană de încredere, pentru a convinge victimele potenţiale să divulge informaţii confidenţiale, date personale sau să efectueze acţiuni care permit preluarea controlului unor infrastructuri sau dispozitive informatice de către atacatori. "Pentru a încerca să inducă în eroare potenţialele victime şi pentru o rată de succes mai ridicată, atacatorii intenţionează să utilizeze inclusiv adrese de email sau conturi de utilizator falsificate ca aparţinând unor instituţii publice sau organizaţii cunoscute din România", se sublinia în comunicat. Specialiştii DNSC recomandă prudenţă în cazul în care se recepţionează mesaje ce au următoarele caracteristici: sunt prezentate ca fiind solicitări urgente, inclusiv din partea autorităţilor; sunt ciudat formulate şi apar ca provenind de la o sursă sau persoană "de încredere"; includ linkuri sau ataşamente care nu au fost solicitate; cer furnizarea unor date cu caracter personal sau tehnice (parole, PIN, IP etc.). Pentru a limita riscul infectării cu ransomware şi a evita criptarea sau distrugerea datelor, este obligatorie şi realizarea de copii de siguranţă (backup) pentru site-uri, baze de date sau orice alt tip de date expuse în mediul Internet, precum şi stocarea acestor copii în locaţii separate.

Alertă guvernamentală în SUA privind atacurile cibernetice (sursa: cybersecuritynews.com)
Internațional

Alertă guvernamentală în SUA privind atacurile cibernetice

Alertă guvernamentală în SUA privind atacurile cibernetice. Hackerii avansaţi au dovedit că pot prelua controlul multor dispozitive care asigură exploatarea centralelor electrice şi a unor uzine, a recunoscut miercuri guvernul Statelor Unite într-o alertă preluată de Reuters de la adresa https://www.cisa.gov/uscert/ncas/alerts/aa22-103a, unde apare avertismentul privind posibilitatea spionilor informatici de a deteriora infrastructuri vitale. Agenţia SUA pentru Securitatea Informatică şi a Infrastructurii (CISA) şi alte organizaţii guvernamentale au emis un comunicat comun în care afirmă că "software-ul rău intenţionat poate afecta un tip de dispozitive numite controlere logice programabile (PLC), produse de Schneider Electric şi OMRON". Alertă guvernamentală în SUA privind atacurile cibernetice OMRON nu a răspuns imediat unui mesaj prin care Reuters solicita un comentariu. Din partea Schneider, un purtător de cuvânt a confirmat că firma a colaborat cu oficiali din SUA în vederea apărării împotriva hackerilor, apreciind că a fost "un caz de colaborare de succes pentru descurajarea înainte de apariţie a ameninţărilor la adresa unor infrastructuri vitale". Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Controlerele sunt utilizate în multe domenii, de la instalaţii de gaz la industria alimentară. Robert Lee, directorul firmei de securitate informatică Dragos, care a contribuit la descoperirea malware-ului, a afirmat că cercetătorii sunt de părere că hackerii ţintesc instalaţiile electrice şi de gaz lichefiat, potrivit Agerpres. În alerta emisă, CISA cere organizaţiilor din domeniul infrastructurilor vitale, în special celor din sectorul energetic, să implementeze o serie de recomandări pentru blocarea şi detectarea armei informatice numite Pipedream. Avertismentul guvernului de la Washington este vag, apreciază Reuters - nu se menţionează cine sunt hackerii din spatele software-ului rău intenţionat sau dacă acesta a fost utilizat efectiv, însă a provocat îngrijorare în toată industria. Ca un indiciu al gravităţii descoperirii, CIA (Agenţia Centrală de Informaţii) a afirmat că va face un anunţ comun cu Departamentul Energiei, NSA (Agenţia pentru Securitate Naţională) şi FBI (Biroul Federal de Investigaţii). PLC sunt prezente într-un număr imens de uzine şi instalaţii şi orice perturbare a funcţionării lor poate provoca daune cum ar fi oprirea, penele de curent, scurgerile de produse chimice, distrugerea de echipamente sau chiar explozii.

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: președinția Poloniei
Internațional

Atac cibernetic dejucat de Ucraina

Atac cibernetic dejucat de Ucraina. Ucraina a dejucat un atac cibernetic rus ce viza una dintre cele mai mari instalaţii energetice ale sale, au anunţat responsabili ai acestei ţări, care se aşteaptă la o ofensivă militară majoră a Moscovei în est, informează miercuri AFP. Potrivit "pompierilor cibernetici" de la Computer Emergency Response Team (CERT) ucrainean, atacul a fost întreprins de Sandworm, un grup de piraţi informatici cu legături cu serviciile de informaţii ruse. Atac cibernetic dejucat de Ucraina Atacul era menit să lase "milioane" de ucraineni fără electricitate şi urma să lovească în două valuri, a precizat marţi această agenţie guvernamentală. Un prim atac a avut loc în februarie, iar al doilea, dejucat, era prevăzut să aibă loc pe 8 aprilie. Chiar dacă acest malware al grupului a reuşit să pătrundă în sistemul de gestionare al instalaţiei, el nu a dus la nicio pană de curent, a declarat în timpul unei conferinţe de presă Victor Jora, un înalt responsabil ucrainean, potrivit Agerpres. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Atacul a utilizat un malware denumit Industroyer2, a adăugat Jora, versiune actualizată a unui malware utilizat în decembrie 2015 împotriva instalaţiilor electrice ale ţării şi care a lăsat fără electricitate mai multe sute de mii de gospodării ucrainene. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul-adjunct al dezvoltării digitale al Ucrainei, Farid Safarov, a susţinut că progresele înregistrate în materie de apărare cibernetică i-au permis ţării să anticipeze atacul, admiţând totodată că este imposibil să protejezi sistemul 100%. În zilele care au precedat invazia rusă pe 24 februarie, Ucraina a afirmat că făcea obiectul unor atacuri cibernetice continui şi în creştere. Acestea au făcut temporar inaccesibile mai multe site-uri guvernamentale, în special cel al Parlamentului, Ministerului Afacerilor Externe sau al serviciilor de securitate.

Sabotorul securității cibernetice aviatice, alertă aeroportuară (sursa: Facebook/AACR)
Investigații

Sabotorul securității cibernetice aviatice, alertă aeroportuară

Sabotorul securității cibernetice aviatice, alertă aeroportuară. Nicolae Stoica, directorul Autorității Aeronauticile Civile Române (AACR), le-a cerut aeroporturilor din întreaga țară să protejeze sistemele informatice împotriva atacurilor cibernetice, în contextul războiului ruso-ucrainean. Totodată, Nicolae Stoica le-a mai cerut operatorilor aeroportuali să "descurajeze" evetualele proteste ce ar putea fi organizate în zonele publice ale aeroporturilor sau în vecinătatea acestora. Sabotorul securității cibernetice aviatice, alertă aeroportuară Stoica, însă, a fost inclusiv în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis. Care a transmis că desființarea structurii de securitate cibernetică din AACR, măsura luată de Nicolae Stoica, ar putea să "potențeze riscul de materializarea a unor atacuri cibernetice". Dar nu s-a luat nici o măsură pentru a se remedia situația. Citește și: Ministrul Grindeanu l-a păstrat în funcție pe Nicolae Stoica, „groparul” securității cibernetice a aviației civile Pe 24 februarie, la scurt timp după ce Rusia a atacat Ucraina din ordinul președintelui rus Vladimir Putin, Nicolae Stoica a conștientizat că aviația civilă românească este la pământ în cazul unor eventuale atacuri cibernetice. Culmea, în urmă cu un an de zile, același director a decis desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică și concedierea specialiștilor din AACR, pentru a economisi anual în jur de aproximativ 600.000 de lei. Echivalentul salariului său anual. Stoica, contrazis de patru instituții Directorul Nicolae Stoica susține că a desființat structura de securitate cibernetică pentru că instituția pe care o conduce nu are atribuții în acest sens. Culmea, patru instituții îl contrazic: Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Mai mult, structura de securitate cibernetică "CERT-AV-RO" a Autorității Aeronautice Civile Române era certificată și recunoscută la nivel internațional. Ba chiar a fost prima entitate din România certificată de Universitatea Carneggie-Mellon din Statele Unite ale Americii, cu mult înainte de a fi certificat actual Directorat Național de Securitate Cibernetică CERT-RO. Ulterior, cele două structuri au colaborat îndeaproape. Conducerea CERT-RO a explicat că "din punct de vedere funcțional și logic, CERT-AV-RO era poziționat în rețeaua piramidală de instituții responsabile și centre de tip CERT, având în aria de acoperire și constituență sectorul aviației civile". Acum, securitatea cibernetică e bună În contextul războiului ruso-ucrainean, directorul Nicolae Stoica a transmis o notă "urgentă" către toate aeroporturile din țară. Prin care a cerut să se acorde o "atenție sporită" măsurilor de securitate implementate la nivel aeroporturilor civile, dar și să ofere protecție informațiilor critice. "Este necesară intensificarea atenției acordate măsurilor de protecție a datelor și sistemelor de tehnologie a informației și comunicațiilor critice împotriva unor atacuri cibernetice și a managementului incidentelor de securitate cibernetică care afectează datele și sistemele de tehnologie a informației și comunicațiilor critice, prin măsuri corespunzătoare, care să asigure detecția, răspunsul, diminuarea/blocarea, recuperarea, remedierea și raportarea", se menționează în documentul semnat de Nicolae Stoica. Citește și: În sfârșit, România și-a închis spațiul aerian pentru aeronavele rusești Totodată, AACR încurajează să fie luate în considerare recomandările cuprinse în Ghidul pentru implementarea prevederilor Regulamentului (UE) 2019/1583 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune din domeniul securității aviației civile în ceea ce privește măsurile de securitate cibernetică și ale capitolului 14 din Programul Național de Securitate Aeronautică transmise de către AACR către operatorii aeroportuari. Fără proteste în preajma aeroporturilor Șeful AACR le-a cerut negru pe alb tuturor operatorilor aeroportuali, adică șefilor de aeroporturi civile, să sporească atenția acordată măsurilor de securitate din zonele publice ale aeroporturilor. Documentul AACR care prevede măsuri de securitate cibernetică (sursa: defapt.ro) "O atenție deosebită ar trebui acordată descurajării și gestionării eventualelor proteste ce ar putea fi organizate în zonele publice ale aeroporturilor sau în vecinătatea acestora. Acest aspect este de interes sporit pentru aeroporturile care sunt asociate cu obiective militare sau sunt în proximitatea unor astfel de obiective. În acest sens AACR – DSA a transmis către responsabilul de securitate desemnat un ghid", a mai cerut șeful AACR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră