vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cheltuieli

76 articole
Economie

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor, arată un document privind execuția bugetară, consultat de Mediafax. Documentul mai arată că cheltuielile de personal au crescut cu 6% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cheltuielile cu investițiile au ajuns egale cu cele pentru plata dobânzilor Aceste date preliminare privind execuția bugetară arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 40 de miliarde de lei. Cheltuielile cu investițiile - așa numitele cheltuieli de capital - s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 miliarde de lei.  Cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au consumat 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult față de perioada similară din 2024.  Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 71 miliarde de lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 miliarde de lei (+13%).  Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei.

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor Foto: Inquam/Octav Ganea
AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale Foto: Inquam
Politică

AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale

AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, pentru rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență „cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025”. Pe de altă parte, de la bugetul ministerului Sănătății se taie 2,6 miliarde de lei.  Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Ministerul Educației primește un plus de 145 de milioane de lei, mai puțin decât AEP.  AEP primește, la rectificare, 169 milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale În schimb, în nota de fundamentare nu se menționează nimic despre reducerea subvenției pentru partide.  „Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025”, este tot ce se menționează în nota de fundamentare.  „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administrație, cel puțin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, spunea premierul Ilie Bolojan acum câteva zile, răspunzând la întrebarea „Rectificarea bugetară se va face în aceste zile. Aș vrea să vă întreb cu cât vor fi tăiate aceste subvenții ale partidelor și dacă vă mențineți părerea?”.   

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările din taxe

Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările din taxe, arată o analiză a datelor pe luna august, publicată de deputatul USR Claudiu Năsui. El arată că, în această lună, deși taxele au crescut, „cheltuielile statului cresc mai mult decât veniturile cu tot cu creșterile de taxe”.  Citește și: Cum a profitat Gâdea de prezența lui Nicușor Dan ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat Guvernul nu reușește să tempereze cheltuielile, care cresc mult mai mult decât încasările „Cheltuielile totale în luna august au fost de 59 miliarde de lei (față de 54 mld. anul trecut). Veniturile totale în luna august au fost de 49 miliarde de lei (față de 44 mld. anul trecut). Cheltuielile statului deci nu doar că nu scad, ci cresc în continuare.   Dacă lăsăm cifrele totale la o parte și ne uităm numai pe venituri/cheltuieli curente (deci fără elemente excepționale), realitatea e și mai sumbră.   Guvernul a luat într-adevăr bani mai mulți prin creșterile de taxe. Cu 3.5 mld. lei mai mult decât anul trecut. Dar pe partea de cheltuieli, a cheltuit cu... 6 mld. lei mai mult decât anul trecut.   În traducere: cheltuielile au crescut cu aproape dublu decât au crescut încasările din creșterile de taxe”, a scris Năsui.   El spune că au avut loc „mici scăderi de cheltuieli”, dar au fost „infime la scara deficitului bugetar”.   „Singurul loc unde guvernul Bolojan a făcut tăieri semnificative este la educație.   În condițiile astea nu poate fi vorba nici de reducere a deficitului, nici de relansare economică.   Antreprenorii și mediul privat au fost mințiți și duc tot greul. Și tot degeaba pentru că cheltuielile cresc mai mult decât creșterile de taxe”, a concluzionat deputatul USR. 

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei Foto: Facebook
Politică

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei

Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei, arată notele de fundamentare ale celor șase proiecte de lege pe care Executivul vrea să-și asume răspunderea. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Pachetul Bolojan II ia de la contribuabili 3,7 miliarde lei și taie cheltuieli de 2,3 miliarde lei Însă mai multe din aceste proiecte nu prezintă, în nota de fundamentare, impactul bugetar. De exemplu, in nota de fundamentare la proiectul prin care s-ar reduce numărul de angajați și salariații din ASF, ANCOM și ANRE, la capitolul „Impact financiar asupra bugetului general consolidat” se scrie: „Nu este cazul”. Nu există nici o descriere a costurilor și beneficiilor. Proiectul de lege prin care s-ar tăia pensiile speciale ale magistraților pur și simplu lasă goală rubrica privind impactul financiar.  Însă, la proiectul de lege prin care cresc o serie de taxe și impozite - inclusiv cele pe proprietate și pe mașini - Finanțele estimează că vor colecta suplimentar la buget 3,7 miliarde de lei, bani care se vor duce la bugetele locale.  Măsurile fiscale prevăd creșterea valorii impozabile a locuințelor și terenurilor deținute de persoane fizice, creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente sau creșterea impozitului pe mașini.  În același timp, proiectul de lege prin care se va reduce personalul autorităților locale estimează tăieri de cheltuieli de personal de circa 2,3 miliarde de lei. 

Banca de stat fără activitate în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți
Politică

Banca de stat fără activitate în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți

Banca de stat fără activitate bancară în 2024, cu 35 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți: Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) nu a fost operaționalizată anul trecut, dar a plătit circa 19 milioane de lei pe salarii.  Abia la 3 ianuarie 2025, BID a fost înregistrată în Registrul Băncilor de Dezvoltare. Citește și: Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025 „Pentru anul 2025, Banca își propune continuarea și finalizarea procesului de operaționalizare”, se arată în raportul pe 2024 al directoratului BID.  Banca de stat fără activitate în 2024, cu 25 de executanți și zece șefi foarte bine plătiți Ministerul de Finanțe este acționar unic, iar capitalul subscris este de trei miliarde de lei.  Potrivit unui raport pe 2024 al acestei bănci, anul trecut au fost zece angajați cu funcții de conducere și 25,5 cu funcții operaționale, care au costat 19,3 milioane de lei. Doar „indemnizațiile aferente organelor de administrație și de conducere ale Băncii aferente exercițiului financiar încheiat au fost de 9.832.458 RON” se arată în raport.  În anul 2024 Banca nu a avut un sistem informatic pentru a asigura cerințele legale fiscale și contabile, arată un document al băncii.  În 2023, BID a avut zece angajați, toți cu funcții de conducere, care au consumat puțin peste un milion de lei.     

Năsui desființează „tăierile” Guvernului Foto: Facebook
Politică

Năsui desființează „tăierile” Guvernului: „Se taie doar trei fursecuri și șapte ospătari”

Deputatul USR Claudiu Năsui desființează „tăierile” Guvernului: „Se taie doar trei fursecuri și șapte ospătari”, a spus el, la RFI. Năsui a spus că Executivul ar trebui să reducă cheltuielile cu subvenții sau prin programul Saligny, altfel nu se va încadra în ținta de deficit și va recurge la noi creșteri de taxe. Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Năsui desființează „tăierile” Guvernului „Dacă nu se taie serios cheltuielile și doar vorbim despre reducerea cheltuielilor, dar tăiem doar trei fursecuri și șapte ospătari de la Guvern, nu o să se schimbe nimic (...) Fie oprim subvențiile, schemele de afaceri pe banii statului, care sunt și acum în derulare, fie oprim PNDL, Anghel Saligny și lucrurile acestea, unde Guvernul a avut un discurs corect, după mine, dar nu a făcut ce trebuie în practică, fie atacăm toate pensiile speciale, nu 7% din ele, care riscă de fapt nici să nu se întâmple, pentru că e viciată procedura, deci fie facem lucrurile acestea și reușim, fie nu ne încadrăm în ținta de deficit și o să crească în continuare taxele, cu un Guvern care zice că nu are ce face, decât să facă genul acesta de măsuri, când de fapt are ce face, dar nu face ce trebuie”, a afirmat deputatul USR. Năsui a mai afirmat că „deocamdată, singura zonă în care au scăzut cheltuielile este cea a educației, nu cele de care am vorbit în campania electorală și nu cele în care chiar ar trebui să scadă acum cheltuieli”.   

Ministrul Investițiilor clarifică cheltuielile de deplasare (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Ministrul Pîslaru nu cere decontarea cheltuielilor de cazare la Bruxelles, unde și-a cumpărat o casă

Ministrul Investițiilor clarifică cheltuielile de deplasare. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că pentru vizita sa oficială la Bruxelles, programată în perioada 1-2 septembrie, va solicita să nu-i mai fie decontate cheltuielile cu cazarea. Ministrul Investițiilor clarifică cheltuielile de deplasare Decizia vine după ce în spațiul public au apărut informații privind suma de aproximativ 7.000 de euro decontată pentru deplasările anterioare în capitala belgiană. Citește și: Cel mai mare eșec din PNRR: se taie două miliarde de euro pentru căi ferate și metrou Întrebat despre faptul că deține o locuință în Belgia, conform declarației de avere, Pîslaru a explicat că imobilul nu se află la Bruxelles și că procedura de achiziție s-a încheiat abia pe 5 august. „Cheile şi semnarea actului la notariat au fost făcute pe data de 5 august”, a precizat ministrul. Deplasările anterioare, înainte de achiziția locuinței Pîslaru a subliniat că toate deplasările oficiale la Bruxelles pentru care a solicitat decontarea cazării au avut loc înainte de această dată. „Informațiile potrivit cărora aș fi avut deja unde să stau într-o casă proprietate personală sunt eronate”, a declarat acesta. Întâlniri programate cu oficiali europeni În perioada 1-2 septembrie, Dragoș Pîslaru urmează să se întâlnească cu vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, comisarii Fico și Mânzatu, precum și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. De asemenea, agenda include negocieri privind fondurile norvegiene pentru România. Fără decontarea cheltuielilor de cazare Pentru a elimina orice suspiciuni, ministrul a cerut ca de la această deplasare să nu mai fie decontate costurile de cazare. „Am decis acest lucru şi deja am anunţat direcţia generală care se ocupă de partea de deplasări, pentru că voi demara referatul pentru vizita de 1-2 septembrie”, a precizat Pîslaru. Întrebat dacă își va plăti din fonduri proprii cazarea, Dragoș Pîslaru nu a oferit un răspuns concret. A subliniat însă că dorește să elimine orice dubii în legătură cu acest subiect.

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe Foto: Facebook
Economie

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe: de la 2,6 miliarde de lei în primul an la 3,55 miliarde de lei în al treilea an. Datele apar în nota de fundamentare la proiectul de lege intitulat foarte vag, “pentru modificarea și completarea unor acte normative“.  Citește și: Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe De exemplu, măsura privind majorarea plafonului maxim al bazei de calcul a CASS pentru activităţi independente de la 60 de salarii minime brute pe ţară la 90 nu are nici un calcul privind impactul și nu este explicată.  Cei care închiriază în regim Airbnb sau oferă cazări în locuinţă personală vor fi nevoiţi să aibă case de marcat electronice şi să emită bonuri fiscale, dar, din nou, nu există nici o explicație sau vreo notă a impactului. Proiectul mai dublează impozitarea veniturilor de pe bursă de la 1% la 2% pentru câştigurile din transferul titlurilor de valoare dobândite acum peste 365 de zile, respectiv de la 3% la 4% pentru cele pe termen scurt, sub un an.  În schimb, nota de fundamentare arată că vor fi zero tăieri de cheltuieli. 

Șeful Regiei Protocolului de Stat, Marius Grajdan, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025

Șeful Regiei Protocolului de Stat, Marius Grăjdan, criticat de premierul Ilie Bolojan, va beneficia de indemnizații astronomice în 2025: potrivit datelor din raportul contabil pe 2024, „pentru contractul de mandat al directorului general s-a prevăzut suma de 4.519,99 mii lei” - peste 900.000 de euro.  „Cred că e mult loc de bine la RAAPPS. Asta ca părere generală”, spunea premierul Bolojan acum ccirca două săptămâni.  Citește și: După ce hoția de la Unifarm a fost îngropată, salariile vor crește cu 16%. Directorul - politruc PSD Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Pentru consiliul de administrație, totalul indemnizațiilor va fi de 1,58 milioane de lei. Aceasta este o creștere de circa 50% față de anul 2024, când cheltuielile cu acest consiliu era de 1,06 milioan de lei. În aceste documente nu apare însă suma de care a beneficat Grăjdean în 2024.  Toate salariile din 2025, din RAAPPS, vor fi de 202 milioane de lei.  Bilanțul contabil arată ce pierderi uriașe suportă RAAPPS pentru a întreține eșalonul superior al statului român.  De exemplu, RAAPPS vinde „marfă la bufet” în diferite instituții - Palatul Victoria, Curtea de Conturi, DNA - cu cheltuieli de 41,6 milioane de lei, dar câștigă doar 29,1 de milioane de lei, pierderea fiind de 12,4 milioane de lei.  Contractul cu președinția României a adus pierderi de 1,6 milioane de lei. 

Bolojan, atac la sistemul de sănătate Foto: Facebook
Eveniment

Bolojan, atac la sistemul de sănătate: cheltuielile cresc exploziv, percepția nu se îmbunătățește

Premierul Ilie Bolojan a lansat un atac dur la sistemul public de sănătate: cheltuielile cresc exploziv, dar percepția nu se îmbunătățește. El a arătat că angajații spitalelor își primesc salariile indiferent de numărul de cazuri tratate. Citește și: CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR În plus, Bolojan a atacat legislația prin care șefii de secții din spitalele de stat sunt numiți de facultățile de medicină. Bolojan, atac la sistemul de sănătate Ce a arătat premierul despre situația din Sănătate: „În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024 - 73 miliarde, iar pentru 2025 este estimat un total de 77 de miliarde”  „Se vede clar că în ultimii ani aceste cheltuieli sunt mult mai mari, cu cel puțin 10% față de ritmul de creștere a veniturilor. Nu este o direcție bună” „De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări dedicate cheltuielilor de personal și nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță, pentru că nu are de ce” „Există o limitare de sporuri de 30%, dar spitalele din subordinea autorităților locale nu o respectă. La calculul bazei de salarii introduc și primăria sau consiliul județean, ceea ce ocolește plafonul.” Bolojan a sugerat că medicii prescriu medicamente foarte scumpe, iar apoi se plimbă la congrese organizate departe de România. 

Bolojan limitează deplasările externe ale ministerelor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Ilie Bolojan taie din cheltuielile ministerelor: deplasări externe doar cu aprobare specială

Bolojan limitează deplasările externe ale ministerelor. Premierul Ilie Bolojan a emis un memorandum prin care cere reducerea semnificativă a deplasărilor externe efectuate de ministere și instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora. Măsura are ca obiectiv utilizarea mai eficientă a fondurilor publice. Bolojan limitează deplasările externe ale ministerelor Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, premierul solicită o analiză riguroasă a tuturor deplasărilor internaționale planificate. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Acestea trebuie să fie strict necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor instituționale; realizarea obiectivelor programului de guvernare; promovarea și apărarea intereselor României. Durata și numărul participanților, limitate la minimum În plus, durata deplasărilor și componența delegațiilor vor fi reduse la minimumul necesar pentru atingerea obiectivelor vizitei. Măsura vizează eficientizarea cheltuielilor publice și evitarea risipei de resurse în contextul actual. Aprobare prealabilă de la premier Pentru fiecare deplasare externă, ministerele de resort vor fi obligate să trimită un memorandum de aprobare către prim-ministru și Secretariatul General al Guvernului. Documentul trebuie transmis cu cel puțin cinci zile înainte de data începerii călătoriei.

Un lider PSD acuză viitorii aliați că au propus măsuri rele Foto: Facebook
Politică

Un lider PSD acuză viitorii aliați că au propus măsuri rele, dar partidul său s-a opus

Un lider PSD, Mihai Fifor, acuză viitorii aliați și pe Nicușor Dan că au propus măsuri rele, dar partidul său s-a opus. Într-un gest neobișnuit el relatează propria versiune a ceea ce s-ar fi negociat și impută viitorilor parteneri toate măsurile controversate. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate În martie, Fifor îi scria ode lui Grindeanu, pe Facebook: „Sorin Grindeanu scrie istorie la Ministerul Transporturilor (...) Premierul Ciolacu și ministrul Grindeanu livrează rezultate, nu promisiuni”.  Un lider PSD acuză viitorii aliați că au propus măsuri rele „Ce a evitat PSD prin participarea la negocieri: NU se vând companiile de stat profitabile, așa cum propunea USR;   NU se aplică CASS pe pensii, măsură susținută de USR și PNL;   NU se introduce taxa pe tranzacțiile bancare, idee venită de la Cotroceni;   NU crește TVA-ul la alimente și medicamente, iar PSD se opune ferm oricărei majorări a cotei generale (propunere UDMR, PNL, USR);   NU se taie proiectele de investiții aflate în derulare, dimpotrivă, sunt prioritizate cele productive;   NU cresc accizele la carburanți, pentru a proteja costurile transportului și ale producției.   Ce măsuri sănătoase a impus PSD pentru echilibru bugetar și corectitudine fiscală:    Suprataxarea profiturilor externalizate sub pretextul „cheltuielilor administrative” de către unele multinaționale;   Tăierea drastică a sporurilor din sistemul public, în special acolo unde veniturile sunt deja foarte mari – cazul Romsilva este scandalos, iar PSD cere acțiune imediată de la ministrul Mediului și de la celelalte ministere;   Introducerea impozitării progresive de anul viitor – cote mai mici pentru veniturile mici, cote mai mari pentru veniturile foarte mari și pensiile speciale;   Reducerea cu 5% a cheltuielilor de personal în fiecare instituție publică;   Majorarea impozitării jocurilor de noroc și eliminarea facilităților fiscale pentru cluburi și baruri;   Creșterea accizelor la băuturile alcoolice și la cele cu conținut ridicat de zahăr;   Supraacciza pe bunurile de lux: bijuterii, iahturi, ambarcațiuni de agrement, autoturisme de lux etc.;   Fondurile din asigurările sociale de sănătate vor merge prioritar către spitalele publice, acolo unde este cu adevărat nevoie”, a susținut Fifor. 

Majoritatea alegătorilor AUR susțin creșterea cheltuielilor de apărare Foto: Facebook George Simion
Politică

Surpriză pentru Simion: majoritatea alegătorilor AUR susțin creșterea cheltuielilor de apărare

Surpriză pentru Simion: majoritatea alegătorilor AUR susțin creșterea cheltuielilor de apărare, arată un sondaj INSCOP distribuit azi. Astfel, potrivit INSCOP, 62% dintre alegătorii AUR sunt de acord cu majorarea acestor cheltuieli, în timp ce 36% se opun. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate Majoritatea alegătorilor AUR susțin creșterea cheltuielilor de apărare Totuși, alegătorii AUR sunt cei mai reticenți la această măsură. Electoratul USR este de acord cu ea în proporție de 94%, iar cel al PSD și PNL o aprobă în procent de 80%.  O susținere puternică este în București (77%) și în rândul celor cu educație superioară (80%) Din totalul celor chestionați de INSCOP, 72.8% susțin o asemenea creștere a cheltuielilor pentru Apărare, în timp ce 25.6% se opun, iar 1.6% nu știu sau nu răspund.  „Concluzia este semnificativă mai ales în ceea ce privește alegătorii AUR expuși la narativele liderilor acestui partid, mai degrabă ostile unor politici naționale robuste de apărare. Având în vedere sprijinul larg din partea opiniei publice, autoritățile ar putea avea o marjă semnificativă de acțiune pentru implementarea unor politici de consolidare a capacității de apărare a României, în concordanță cu tendințele europene”, a apreciat Remus Ștefureac, directorul INSCOP.  Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.  

Bolojan, trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile Foto: Facebook
Politică

Bolojan, trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile cu bugetarii, nu să crească taxele

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a fost trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile cu bugetarii, nu să crească taxele, la o postare în care afirma că „nu mai putem continua așa, pentru că am ajunge să nu mai fim împrumutați și am intra în incapacitate de plată”. Citește și: Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde 17 penali și politruci de top iau 21.000 de lei pe lună Bolojan a evitat să spună clar cum trebuie redus deficitul, dar vineri el a afirmat: „Niciun guvern care va veni nu va putea evita creşterea veniturilor, ceea ce înseamnă creştere, din păcate, de taxe şi de impozite”.  Azi, cititorii de pe Facebook i-au transmis să reducă cheltuielile.  Bolojan, trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile „Domnule Bolojan, nu ne puteti cere noua, cetatenilor cinstiti, care de ani de zile ne platim taxele la zi, sa platim taxe mai mari. Nu e posibil sa continuie bataia de joc, a super bugetarilor cu salarii de mii si zeci de mii de euro, a pensiilor speciale, cand romanul de rand de abia se descurca cu 3000 de lei. NU VREM TAXE MARITE. PUNCT.   Nu v-am votat sa ne ingropati in taxe. Asta era in stare sa faca si PSD”, i-a scris Mircea Balea.   Florin Iliuță: „Tăiați din cheltuielile aparatului bugetar! Și nu puteți încă o povară pe oamenii muncitori!”   Ionuț Vlad: „Apreciem rolul ingrat pe care vi l-ați asumat si care, in caz de eșec, poate însemna sfarsitul carierei politice la nivel înalt pt dvs, însă inainte de a cere solidaritate, haideți sa vedem tăieri serioase din mesele la restaurant și din concedii. Apoi va veni și solidaritatea, cu siguranță. Sunt destui oameni care înțeleg situația, însă pur și simplu s-au saturat sa finanteze un aparat bugetar bolnav”.   Mind Hack: „Pe vremea lui A.I. Cuza, corupții pierdeau pensiile și toate beneficiile, astăzi ne putem unita la SUA unde, polițiștii sau alții își pierd pensiile dacă sunt dovediți a fi corupți. Este o măsură justă”.   Daniela Tudor: „Și ce vină avem noi?! Știți mai bine ca oricine ce aveți de făcut, s a văzut ce ați făcut la Oradea și în Bihor! Aparatul de stat și privilegiile trebuie taiate, ajustate! Va prețuiesc și vă rog să nu mă dezamăgiți!”

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile Foto: Facebook
Economie

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile și apoi crescute taxele

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile și apoi crescute taxele: „Nu poţi să pui povara pe cetăţeni şi pe economie. Până la urmă, nu ei au făcut acest buget şi această gaură în buget anul trecut (...) Dacă vorbim de creştere de taxe versus tăieri, trebuie să fim conştienţi că nu se poate rezolva problema doar într-o singură zonă, într-un singură parte”, a spus el la Antena 3. Citește și: „Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor El a vorbit despre investiții, precum cele în stadioane, care trebui amânate. În interviu, Kelemen Hunor a mai spus: „Președintele are o răbdare uriașă, ascultă pe fiecare, dorește să înțeleagă problema și soluția trebuie să vină de la partide, nu de la președinte, de la majoritate. Până când majoritatea nu propune un premier, președintele nu are ce să facă pentru că acel premier trebuie să aibă majoritate și trebuie să treacă prin Parlament”.  Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile „Această cură de slăbire trebuie făcută. Trebuie să vedem ce putem tăia din cheltuieli – inclusiv din acele investiții unde nici anul acesta, nici anul viitor nu e nimic vital. Stadioane, case de cultură, o parte din investițiile de la CNI pot fi amânate. Sunt zone care nu omoară pe nimeni dacă se întârzie 1-2 ani”, a afirmat liderul UDMR. Vorbind despre aparatul bugetar supradimensionat el a dat exemplul Salrom. „La Salrom, în București, sunt 600 de angajați, deși minele nu sunt acolo. La Paroșeni erau 50-70 de mineri și câțiva pe turism. Ce fac acești 600? Această cură trebuie începută! Trebuie modificate legi, hotărâri de guvern, contracte colective de muncă.” Totodată, el a preopus o reorganizare administrativă: „Nu e normal ca fiecare primărie să aibă secretar și serviciu propriu de achiziții. Acolo se pot face economii în 2-3 luni.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră