sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cheltuieli

52 articole
Politică

Marcel Ciolacu minte

Marcel Ciolacu minte: el susține că a redus cheltuielile cu 10%, fapt complet fals, după cum reiese din datele privind execuția bugetară, publicate de ministerul de Finanțe. Citește și: Penibila echipă de fotbal controlată de Pandele, soțul lui Firea: a înghițit milioane de euro de la contribuabili, dar a avut sub 1.000 de spectatori/meci și a retrogradat Ciolacu a fost întrebat cum comentează declaraţiile liberalilor, care au spus că ar trebui reduse cheltuielile publice. Marcel Ciolacu minte "Am redus deja cu 10%. Dar de ce nu le-au redus anul trecut sau acum doi ani sau acum trei ani când erau la guvernare? Sau acum 4 ani? Acum 4 ani au crescut deficitul la 9,2. În acest moment avem închisă luna mai şi să vedem dacă suntem pe excedent, cum vorbisem cu ministrul de Finanţe, şi noi măsura de reducere cu 10% deja am luat-o", a spus Ciolacu la sediul central al PSD. Însă datele ministerului de Finanțe arată o creștere de 29,2% a cheltuielilor totale și de 24% a cgeltuielilor „curente”. Cele cu „bunuri și servicii” s-au majorat cu 27,5%. Grafic Ziarul Financiar Ciolacu a negat această creștere. „La bunuri şi servicii, de exemplu, sunt trecute cheltuielile de înzestrare a Armatei Române. Acelea au fost făcute în primele luni ale anului, în valoare de 7 miliarde. La bunuri şi servicii, de asemenea, sunt cheltuielile trecute cu sănătatea, respectiv 500 de milioane pe lună. Acelea au crescut, deci este o creştere cumva artificială, nu este o creştere, fiindcă noi avem deja ordonanţa 296, mi se pare, care spune că este e interzis să cumperi maşini, birotică, mobilier, este ilegal", a afirmat Ciolacu.

Marcel Ciolacu minte Foto: Inquam/Octav Ganea
Sumele uriașe pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern Foto: Facebook
Politică

Sumele uriașe pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern

Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani, arată datele de pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Acesta publică, anual, un așa numit „program al achizițiilor publice”. Masa și cazarea demnitarilor, plus transportul pentru o parte din aceștia, de la Palatul Victoria sunt asigurate de regia protocolului de stat, RAAPPS. SGG contractează serviciile cu RAAPPS fără nici o licitație, direct de la această regie. Citește și: Plățile imense pe care guvernul Ciolacu le face pentru transportul angajaților de la Palatul Victoria. Cheltuielile din 2024, cu 25% mai mari ca în 2023 Sumele uriașe pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern Datele publice arată că așa-numitele cheltuieli cu „servicii de cazare în baza de protocol și agrement a RAAPPS permenent (în case de oaspeți)” au explodat în 2023 și 2024, față de 2022 și 2021. Și așa numitele contracte pentru „servicii de masă în restaurante și mese oficiale, tratații evenimente, tratații în saloanele aeroporturilor, cheltuieli de masă pentru ședințele de guvern” s-au majorat mult peste rata inflației, majorându-se de circa cinci ori din 2021 în 2024. Datele SGG arată că, în 2024, se vor cheltui 115,45 milioane de lei pentru cazarea ștabilor de la Guvern, adică peste 23 de milioane de euro. Contracte SGG 2024 pentru cazare și mese În 2023, contractul cu RAAPPS era de doar 100 de milioane de lei, respectiv circa 20 de milioane de euro. Aceste cheltuieli au crescut, de la an la an, cu 15%, mult peste rata inflației. Contracte SGG cazare și masă în 2022 În 2022 însă, contractul era de numai 13,6 milioane de lei, respectiv 2,5 milioane de euro. Din 2022 în 2024, costurile s-au majorat inexplicabil de aproape nouă ori, respectiv 900%. Contracte SGG cazare și masă 2022 În 2021 - când încă erau în vigoare restricțiile impuse de pandemie - cazarea demnitarilor la vilele RAAPPS a fost de 3,8 milioande lei, puțin peste 750.000 euro. Contractul pentru mesele demnitarilor, inclusiv cele de la ședințele de guvern, va fi, în 2024, de 2,5 milioane de lei, respectiv 500.000 de euro. Un calcul simplu arată că Executivul cheltuie 2.000 de euro pe zi lucrătoare pentru mesele demnitarilor. În 2023 aloca doar două milioane de lei, deci creșterea de la an la an a fost de 25%. În 2022, aceste contracte au fost de 1,6 milioane de lei - majorare tot de 25%, iar în 2021 de 577.000 de lei.

Statistica reconfirmă picajul economiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Statistica reconfirmă picajul economiei

Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV față de trimestrul III. „Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere”, spunea ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu (PSD), la 7 martie. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Statistica reconfirmă picajul economiei „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420720,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022”, a precizat, azi, INS. În 2023, raportat la 2022, PIB-ul a crescut cu 2,1%. Pe tot anul 2023, industria a înregistrat o contribuție negativă la creșterea PIB, de 0,5%. Tot azi, INS a arătat că „în perioada 1.I-29.II 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile au scăzut cu 1,2%, comparativ cu perioada 1.I-28.II 2023. Însă, azi, INS a revizuit în creștere volumul impozitelor nete pe produs, care s-au majorat cu 3,8% din PIB. „Volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 0,8 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 103,0% la 103,8%”, se arată în comunicatul statisticii. În plus, s-au mai produs modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2023, între cele două estimări: „consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la +0,6%, ca urmare a creşterii volumului său cu 4,0 puncte procentuale de la 102,9% la 106,9%”. În plus, cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut cu 5%, față de estimarea de 2,2%, în 2023, raportat la 2024.

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Economie

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii

România este pe locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii, ca procent din al cheltuielilor din buget, arată o analiză din Ziarul Financiar. Au costuri mai mari cu aparatul bugetar doar Cipru, Malta și Irlanda. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Astfel, guvernul Ciolacu alocă 21,7% din cheltuielile bugetului în acest scop, în timp ce Franța consumă doar 17,5%, Polonia - 12,4%, iar Estonia - 15,4%. Grafică: Ziarul Financiar Datele Ziarului Financiar arată că din 2021 în 2023 cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat de la 110 miliarde de lei la la peste 132 de miliarde de lei, iar în 2024 vor mai crește cu 13 miliarde de lei, mult peste inflație. În 2022 și 2023, 8,4% din PIB a fost consumat pentru plata aparatului de stat. În 2012, doar 7% din PIB era cheltuit astfel, iar în 2015 se ajunsese la 7,4%. Potrivit execuției bugetare după primele două luni din 2024, publicată de ministerul de Finanțe, costurile cu salariile aparatului de stat au crescut cu 19,9% față de primele două luni din 2023. După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Citeșteși: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Ziarul Financiar mai arată că, după protestele de anul trecut, chel­tuielile de personal au sărit mai sus cu peste 5 mld. lei, adică 1 mld. euro în 2023, faţă de bugetarea iniţială.

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Politică

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februarie 2024: o ordonanță de urgență pusă în dezbatere publică de ministerul de Finanțe prevede creșterea numărului de funcții de conducere și dă liber la angajări în companiiile de stat. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone Popescu: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere „Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, spunea premierul Marcel Ciolacu în octombrie 2023. Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Măsurile vin la câteva luni după adoptarea unui proiect complet opus, prin care se tăiau funcțiile de conducere în aparatul bugetar și se limitau angajările la stat. Ce prevede proiectul propus de ordonanță aflat pe site-ul ministerului de Finanțe: Vor putea crește salariile la companiile de stat aflate pe pierdere. Aceste companii vor putea acorda inclusiv „bonusuri”. Se pot acorda derogări de la decizia de blocare a angajărilor la stat Guvernul va putea ca, prin memorandum, să decidă să crească numărul funcţiilor de conducere. Ele au fost limitate la 8% din totalul personalului, însă Guvernul va putea să le crească până la 10%. Companiile de statcare au profit pot fi jefuite, Guvernul urmând să le ia peste 50% din profit, prin memorandum al ministerului de Finanțe Nota de fundamentare a proiectului nu conține absolut nici un fel de informație privind impactul bugetar. „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie.

Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie decât 79% din bugetul alocat Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ministerul Apărării a reușit să cheltuie 79% din bugetul alocat

Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august. Citește și: Stenograme: liderii PNL discută cum să paseze pe guvernul Ciolacu vina pentru ordonanța care va încuraja traseismul primarilor În realitate, ministerul a cheltuit circa 1,58% din PIB. Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie decât 79% din bugetul alocat Potrivit răspunsului la interpelare, ministerului i se aprobaseră „credite bugetare” de 28 de miliarde de lei, însă a cheltuit 23,1 miliarde de lei, „execuție plăți nete”. Procentul cheltuielilor finanțate integral de la bugetul de stat a fost de 82,36%. Din fonduri externe nerambursabile, M.Ap.N. a cheltuit 704 mii de lei. Au mai existat și „activități finanțate din venituri proprii”, unde s-a cheltuit circa 23% din buget, sau „venituri proprii și subvenții”, unde s-a cheltuit 68% din ceea ce era prevăzut. Practic, la final de an, ministerul a făcut o economie la buget de aproape șapte miliarde de lei. Situația a fost confirmată într-un răspuns al MApN către blogul lui Radu Tudor. „Ministerului Apărării Naționale i-a fost alocat un procent de 2,5% din PIB prin Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pe anul 2023. Prin Ordonanța de Urgență nr. 90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergență, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost diminuat la 2% din PIB. Din acesta, în anul 2023, cheltuielile bugetului Ministerului Apărării Naționale au reprezentat 1,58% din PIB. Diferența de 0,42 % din PIB rămasă neutilizată (de la 2 % din PIB până la 1,58% din PIB) a fost cauzată în principal de amânarea unor plăți pentru echipamentele militare prinse în programul de achiziții al Armatei României pentru finalul anului 2023”, a precizat ministerul.

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari Foto: Facebook
Economie

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 arată o analiză a Ziarului Financiar. Datele ministerului de Finanțe arată că, în 2023, aceste cheltuieli au însemnat 1,9% din PIB, respectiv 30 de miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari În 2014, cheltuielile cu dobânzile au fost de doar 10,2 miliarde de lei. Date executie bugetara 2014 Executia bugetara 2023 În schimb, PIB-ul României era de circa 700 miliarde de lei în 2014, iar în 2023 PIB-ul estimat a fost de circa 1.500 miliarde de lei. „Explicaţia principală vine de la faptul că a crescut datoria publică, acum fiind cam la 50% din PIB. Am avut după criza din 2009-2010 o perioadă în care am avut acord cu FMI şi am fost obligaţi să fim foarte riguroşi în ceea ce priveşte datoria. În ultimii ani, datoria a crescut de câteva ori“, a spus, pentru Ziarul Financiar, Aurelian Dochia, analist financiar. Grafic: Ziarul Financiar Datoria publică a României a ajuns la 770 miliarde de lei (154 mld. euro) în noiembrie 2023, cele mai recente date disponibile. Faţă de 2014, datoria s-a triplat. „Executivul va plăti aproape 200 de miliarde de lei, adică 37,5 miliarde de euro, în următorii 4 ani doar pe dobânzi. Dacă adăugăm și promisiunile de majorare a salariilor pentru bugetari și creșterea pensiilor, anul viitor, potrivit unor surse, datoria publică anuală o să depășească 50% din PIB”, arăta Digi 24 în noiembrie 2023.

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023) (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023)

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023). Liderii politici ieșeni se numără printre cei mai mari beneficiari de reclame în mediul online de la nivel naţional. Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023) Anul pre-electoral 2023 a însemnat o publicitate în valoare de sute de mii de lei cheltuite pentru propagandă politică în fiecare județ. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată De regulă, Iaşiul se află printre principalele oraşe unde partidele îşi fac publicitate pe reţele de socializare. Iată care sunt cheltuielile făcute de către partide şi lideri politici locali în cadrul campaniilor de pe Facebook. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete. Organizarea Campionatului de Esports a fost susţinută aproape în totalitate cu fonduri publice. Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete S-au aflat o serie de detalii asupra modului în care au fost cheltuiţi banii: cât a costat cazarea participanţilor şi ce hoteluri au încasat banii, care au fost veniturile din vânzări de bilete şi cine au fost sponsorii evenimentului. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Primăria Iaşi continuă să încalce legea şi refuză să răspundă la o solicitare de presă privind modul în care au fost cheltuiţi banii. Se împlinesc 92 de zile de la formularea unei cereri în acest sens în baza Legii 544/2001 privind accesul liber la informaţii de interes public. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cheltuielile Campionatului Mondial de Esports, secretizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cheltuielile Campionatului Mondial de Esports, secretizate

Cheltuielile Campionatului Mondial de Esports, secretizate. Primăria Iaşi păstrează o tăcere suspectă privind modul în care au fost cheltuiţi 7,5 milioane euro din bani publici. Cheltuielile Campionatului Mondial de Esports, secretizate Această sumă a fost alocată pentru Campionatul Mondial de Esports din luna august. Municipalitatea a încălcat Legea privind accesul liber la informaţii de interes public. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Se împlinesc 90 de zile de când au fost solicitate informaţii privind cheltuielile legate de Esports. Primăria a încălcat flagrant legislaţia în vigoare. În cele 90 de zile, instituția nu a oferit nici un răspuns, motiv pentru care singura opţiune rămasă este acţiunea în instanţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Angajări-record în guvernarea Ciolacu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Angajări-record în guvernarea Ciolacu

Angajări-record în guvernarea Ciolacu, în timp ce propovăduiește reducerea cheltuielilor: sunt înregistrați, la ministerul de Finanțe, cu 10.000 de bugetari în plus, în zece luni. Numărul posturilor ocupate din sectorul public a crescut din nou şi a ajuns, în octombrie, la 1.289.405, cu 5.206 peste iunie anul acesta şi în urcare cu 10.717 comparativ cu decembrie anul trecut, relevă date analizate de Profit.ro. Citește și: Cum face Simion afaceri pe spinarea fanilor AUR: închiriază un tren de la CFR cu banii din subvenția de la buget și apoi vinde bilete cu 100 de lei celor care vor să meargă cu el la Alba-Iulia Angajări-record în guvernarea Ciolacu Astfel, guvernul Ciolacu a depăşit la angajări Guvernele Cîţu, Orban I şi II, dar este sub Ciucă şi Grindeanu/Tudose/Dăncilă. De altfel, execuția bugetară la final de octombrie arată o creștere a cheltuielilor de personal - salariile bugetarilor - cu 10,8% față de primele zece luni din 2022. Ele reprezintă 6,8% din PIB și 22,4% din cheltuielile statului. Cea mai mare parte a creşterii vine din angajările în învăţământ. Între iunie şi octombrie, numărul posturilor ocupate în subordinea Ministerului Educaţiei a urcat cu 4.309. Cu angajările din ultimele luni, mare parte în Educaţie, Guvernul Ciolacu (instalat în iunie) ajunge la o medie lunară de 1.139 posturi ocupate în plus, peste Guvernele Cîţu şi Orban I şi II, dar mai puţin comparativ cu Guvernele Ciucă şi Grindeanu/Tudose/Dăncilă. În timp ce numărul de posturi ocupate a ajuns la 1.289.405, cu 5.206 mai multe faţă de iunie, aceasta este doar creşterea dimensiunii aparatului bugetar, nu şi numărul de angajări din perioada analizată. Numărul de angajări a fost, probabil, mult mai mare, întrucât a compensat ieşirile din sistem (pensionări, plecări şi decese) şi a generat şi o creştere de peste 5.000 a numărului de posturi ocupate, explică Profit.ro. Angajările, restricționate în teorie Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricţii la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi, precum şi pentru instituţiile nou înfiinţate. Datele pentru lunile de vară, iulie, august şi septembrie (în special august şi septembrie) nu pot fi folosite pentru comparaţie, întrucât pe perioada verii numărul de posturi de la Ministerul Educaţiei scade cu peste 20.000 (probabil contracte pe perioadă determinată). Din cele 1,289 milioane de posturi, 822.948 sunt în administraţia centrală şi 466.457 în administraţia locală. Cei mai mari angajatori din sectorul public în octombrie Ministerul Educaţiei - 300.124 posturi ocupate alte 68.541 posturi în unităţi de învăţământ superior de stat Sistem public de sănătate - 172.921 finanţate prin FNUASS - 81.116 reţeaua autorităţilor locale - 146.503 Ministerul Sănătăţii - 18.302 Ministerul Afacerilor Interne - 124.348 Ministerul Apărării Naţionale - 71.555 Ministerul Finanţelor - 24.906.

Bolos: „Nu putem continua cu cumpărăturile, baxuri de hârtie igienică” Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Nu putem continua cu cumpărăturile hârtie igienică

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a explicat, la Digi 24, noile reduceri de cheltuieli: „Nu cred că mai putem continua cu cumpărăturile de la Metro, baxuri întregi de hârtie igienică în prag de sărbători, pe motiv că pierdem bani. Numai pentru a se cheltui banii, să nu se piardă banii. Nu e firesc să facem astfel de lucruri într-o perioadă în care suntem cu angajamente atât de dure față de Comisia Europeană". Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Potrivit premierului Ciolacu, Guvernul va adopta mâine o nouă ordonanță de urgență prin care încearcă să reducă din cheltuieli pentru a diminua deficitul bugetar. „Nu putem continua cu cumpărăturile, baxuri de hârtie igienică” „Pe zona de cheltuieli care țin de operaționalizarea și funcționarea instituțiilor statului, noi nu avem măsuri. Hrana la spitale este cu un articol bugetar separat, n-am avut prevederi în ordonanță. Aceste categorii de cheltuieli enumerate în ordonanță sunt cele care, în medie, pe parcursul anului înregistrează 1.1 miliarde de lei, pentru ca-n noiembrie și decembrie să ajungă la peste 4 miliarde de lei. O creștere de patru ori, ceea ce este inexplicabilă. Noi avem această situație la sfârșit de an – înseamnă c-am năruit obiectivul nostru de deficit bugetar și nu mai avem nicio legitimitate în discuția cu Comisia pentru 2024. E mai mult decât necesară intrarea în normalitate pe acest tip de cheltuieli. Pentru partea de sănătate este creată excepție, nu ne dorim blocaje, ci o cheltuială rațională a banilor. Nu cred că mai putem continua cu cumpărăturile de la Metro, baxuri întregi de hârtie igienică în prag de sărbători, pe motiv că pierdem bani. Numai pentru a se cheltui banii, să nu se piardă banii. Nu e firesc să facem astfel de lucruri într-o perioadă în care suntem cu angajamente atât de dure față de Comisia Europeană și este obiectiv de țară pentru toți care sunt ordonatori de credite ai bugetului de stat, dar și a bugetelor locale. Nu este doar ținta Guvernului. Și autoritățile locale contribuie la deficitul bugetar, sunt celelalte entități ale statului care se iau în calcul pentru consolidarea bugetară. Nu e doar obiectivul Guvernului și Guvernul să răspundă”, a spus ministrul de Finanțe, la Digi 24.

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Foto: Inquam George Călin
Eveniment

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar

Guvernul Ciolacu este disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE, arată un proiect de ordonanță de urgență consultat de Digi 24. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Proiectul ar trebui aprobat în această săptămână, dar până acum nu a fost pus în dezbatere publică. Nu se știe, în consecință, ce impact bugetar ar urma să aibă aceste măsuri. Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Potrivit informațiilor Digi 24, ar urma să se amâne pentru anul viitor plata drepturilor salariale câștigate în instanță, iar instituțiile publice nu mai pot cumpăra mobilă și nu mai pot contracta servicii de consultanță. „Nu se mai pot plati din bani publici organizarea de festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice. Exceptate vor fi doar evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale orașelor, comunelor, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an”, mai arată acest post de televiziune. Citește și: Spitalul din Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să se chinuie până a murit, are asigurare de malpraxis la o firmă falimentară! Județul Botoșani ar putea plăti daune de milioane euro Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat, în octombrie, pentru Europa Liberă, că va propune în guvern reducerea cheltuielilor pe care autoritățile locale le fac, de regulă, la final de an. Primarii nu vor mai putea plăti pentru mașini, cadouri sau spectacole din banii rămași. „E o măsură prin care să conservăm și să punem în siguranță trendul cheltuielilor la sfârșit de an față de restul anului, astfel încât angajamentele noastre să nu fie aruncate în aer de zbenguiala aceasta pe care o avem”, a spus Boloș.

Ciolacu este pe cale să desființeze teatrul românesc din Sfântu Gheorghe, avertizează primarul Antal Arpad
Politică

Ciolacu, desființeze teatrul românesc Sfântu Gheorghe

Guvernul Ciolacu este pe cale să desființeze teatrul românesc „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, Covasna, avertizează primarul UDMR Antal Árpád, citat de site-ul uniunii. Edilul-șef din Sfântu Gheorghe a criticat măsurile propuse de Executiv pentru a reduce cheltuielile bugetare. Ciolacu, pe cale să desființeze teatrul românesc din Sfântu Gheorghe „Ceea ce se doreşte prin această OUG este în primul rând să luăm bani din administraţia locală şi de la firmele mici şi mijlocii, ceea ce nu cred că este o abordare corectă, pentru că nici oraşele nu sunt de aceleaşi dimensiuni. Adică nu poţi să te aştepţi la nişte instituţii subordonate să aibă acelaşi număr de personal în Bucureşti şi Întorsura Buzăului, de exemplu. Iar această abordare că nu poţi avea sub 50 de angajaţi ar însemna concret, în Sfântu Gheorghe, ca teatrul românesc „Andrei Mureşanu” să îşi piardă personalitatea juridică şi să fie comasat în teatrul maghiar, iar după comasare să fie redus cu 15% numărul angajaţilor celor două instituţii. Este o absurditate totală, pentru că nu poţi să dai afară 20% dintre actori şi după aceea să te mai aştepţi să facă şi spectacole”, a spus Antal Árpád. AUR a ajuns deja pe locul II El a arătat că sunt trei obiecții pe care le are față de acest proiect de ordonanță. „La nivel de principii am trei probleme: nu au fost consultate organizaţiile reprezentative ale administraţiei publice locale, este o intervenţie brutală în ceea ce priveşte autonomia locală şi nu în ultimul rând faptul că prin această ordonanţă se poate înţelege că Guvernul aşteaptă de la noi să construim poduri şi să investim toţi banii în betoane, în loc să ţinem un echilibru între infrastructură şi consolidarea comunităţii, adică investiţia în oameni”, a apreciat Antal Árpád. El a spus că soluția UDMR la deficitul bugetar este aplicarea unei taxe de solidaritate, pe care să o plătească marile companii. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale „Eu pot să înţeleg că sunt probleme în ceea ce priveşte execuţia bugetară. Înţeleg că în asemenea situaţii Guvernul trebuie să aducă bani în plus la bugetul de stat. Dar într-o asemenea situaţie, dacă privim mediul privat, normal ar fi ca pe o perioadă limitată să se introducă o taxă de solidaritate pentru marile companii, aşa cum a propus UDMR în urmă cu aproape un an, nu să începem să luăm bani de la cei mici”, a afirmat liderul UDMR. Un sondaj CURS, publicat la 23 iulie, arată că AUR se situează pe locul II în opțiunile de vot. Sondajul a fost publicat de stiripesurse.ro, site care are același patron ca și CURS, pe Ștefan Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa. Sondajul mai arată o profundă neîncredere în dorința Guvernului de a tăia pensiile speciale sau de a reduce prețurile.

Guvernul, disperat să taie cheltuielile Foto: Facebook
Politică

Guvernul, disperat să taie cheltuielile

Guvernul Ciolacu pare a fi disperat să taie cheltuielile, pentru a-i convinge pe liberali să accepte majorările de taxe și impozite: promite că nu va mai construi stadioane și săli de sport, desființează Institutul Levantului și comasează regii și departamente. Însă aceste promisiuni nu sunt credibile: de exemplu, au mai existat două tentative de desființare a Institului Levantului, dar ambele au fost respinse. Mai mult, un proiect de lege depus în iunie propune majorarea salariilor celor 36 de angajați ai institului. Guvernul, disperat să taie cheltuielile Ce propuneri de reducere a cheltuielilor are guvernul Ciolacu, potrivit unor surse guvernamentale: Achizițiile de medicamente să se facă centralizat - o recunoaștere a corupției profunde din această zonă - dar astfel de propuneri au mai fost și nu s-au concretizat. Reducerea cu 30% a numărul de secretari de stat/subsecretari de stat - în primăvară, aceeași propunere a avut-o guvernul Ciucă și nu este clar cum a fost transpusă în fapt. Acordarea voucherelor de vacanță numai pentru funcționarii publici cu un venit sub nivelul salariului brut de 10.000 lei - impact bugetar neclar Suspendarea pe o perioadă de un an de zile a programelor de investiții finanțate exclusiv din fonduri ale bugetului de stat de tipul: săli de sport, cămine de cultură, bazine de înot, complex sportiv, săli polivalente etc. pentru proiecte aflate în stadiu de organizare a procedurilor de achiziție publică. probabil că vor urma proteste vehemente ale primarilor aflați în prag de campanie. Desființarea institutelor de cercetare/institutelor autonome care nu sunt relevante în actualul context socioeconomic (exp. INCD Turism, Institut de cercetare în domeniul muncii și protecției sociale, Institutul Levantului) Propunerile vin pe fondul disputei cu PNL, care refuză să accepte majorările de taxe și impozite propuse de PSD. „Exclus”, a spus, azi, prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, când a fost întrebat dacă liberalii acceptă suprataxa pe proprietățile imobiliare a căror valoare depășește 500.000 de euro. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră