vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cheltuieli

76 articole
Eveniment

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro, subvenția de la contribuabili: o uriașă bucată, circa 4,2 milioane de euro, a fost șpagă la presă și „propagandă”, arată un fost parlamentar AUR, Ringo Dămureanu. La începutul activității sale de parlamentar, George Simion se lăuda că nu se va atinge de subvenția de la stat pentru oligopolul partidlor cu reprezentare în Legislativ. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Acum, deputatul Ringo Dămureanu ridică semne de întrebare legate de corectitudinea modului în care președintele AUR a cheltuit uriașa subvenție de la stat: „S-au aruncat pe nimic sume colosale!”, spune fostul membru al AUR. Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro Ce informații oferă Dămureanu: „Pe cheltuieli pe presă și propagandă plus spoturi publicitare, AUR a aruncat 4,2 milioane de euro, în medie peste 220.000 de euro lunar. Cu toate că mereu liderul George Simion spunea că presa îi este ostilă, niciodată nu a recunoscut că o plătește gras”. Dămureanu mai arată că ar fi interesant de aflat „dacă nu cumva chiar George Simion cu Marius Lulea & co. sunt beneficiarii reali ai cheltuirii acestor sume”. „Pe așa-numite investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității de partid, plus cheltuieli pentru funcționarea sediilor, chirii și utilități, liderii AUR au aruncat alte 4,2 milioane euro, cu toate că nu cunoaștem niciun sediu în Țară cumpărat de AUR până în prezent” „Sub titlul ”organizarea de activității cu caracter politic”, Simion, Lulea & co. au mai aruncat încă 3,6 milioane euro, adică încă aproximativ 190.000 euro în medie lunar”. „Pe cheltuieli de personal s-au mai dus alte 1,2 milioane euro, adică 63.000 euro în medie lunar. Este contravaloarea a 85 de angajări, dispuse în afara birourilor parlamentare. În medie, 2 angajați pe județ, de care știe tot ”tripleta” în cazul în care voi în teritoriu n-ați văzut nicio angajare”. „Pe sondaje, Lulea și Simion au mai aruncat alte 400.000 euro, cheltuite, atenție!, doar în perioada octombrie – decembrie 2023, în care nu au avut loc niciun fel de alegeri” Buna administrare a lui Simion a băgat AUR în faliment Potrivit lui Dămureanu, AUR nu doar că a cheltuit toată subvenția de la buget, dar s-au plătit în avans 750.000 de euro. „Așa se face că, în pragul alegerilor parlamentare și prezidențiale, AUR a devenit un Partid falit, cu ZERO lei în conturi. În plus, Partidul condus de Simion și Lulea a pierdut și suma de 11 milioane de lei pentru campania de la europarlamentare, pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a decis să nu i-o mai ramburseze, din cauza cheltuielilor nelegale, plus alți 11 milioane de lei confiscați de la AUR de aceeași AEP, în urma neregulilor descoperite”, mai arată deputatul.

Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro Foto: Facebook
Pelerinajul la Sfânta Parascheva, afacere mare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pelerinajul la Sfânta Parascheva, afacere mare

Pelerinajul la Sfânta Parascheva, afacere mare. La slujbele religioase și evenimentele organizate cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva au participat peste 35.000 de persoane, iar aproximativ 260.000 de credincioși s-au închinat la moaște. Pelerinajul la Sfânta Parascheva, afacere mare Pe lângă cheltuielile de transport, cazare și mâncare pentru pelerinii veniți din alte județe, majoritatea credincioșilor au donat sume variate cu ocazia cinstirii Ocrotitoarei Moldovei. Citește și: Veniturile uriașe ale Elisabetei Lipă, dublu pensionar special și viitor senator PSD: are șase surse de venit de la stat și o situație imobiliară de invidiat Ca în fiecare an, sumele donate prin pomelnice, plata lumânărilor, icoanelor, cărților și altor obiecte de cult, contribuții la cutia milei sau direct la raclă, au reprezentat o sumă considerabilă. Dacă fiecare din cei 260.000 de pelerini a cheltuit măcar 500 de lei (transport, cazare, mâncare, donații), suma ajunge la 130 de milioane de lei, adică peste 26 de milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu ar desecretiza cheltuielile lui Iohannis (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu ar desecretiza cheltuielile lui Iohannis

Ciolacu ar desecretiza cheltuielile lui Iohannis. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, sâmbătă, că şeful statului Klaus Iohannis ar trebui să desecretizeze toate cheltuielile pe care le-a avut în ultimii zece ani, menţionând că oricum acestea se vor afla, "va veni cineva şi le va desecretiza". Ciolacu ar desecretiza cheltuielile lui Iohannis Întrebat de ce nu solicită RAAPPS să desecretizeze toate cheltuielile pe care le-a făcut Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu a răspuns: "Pentru că respect separarea puterilor în stat şi respect faptul că fiecare trebuie să răspundă de ceea ce face". Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing "Nu vreau să intru cu bocancii într-un stat de drept. Niciodată nu am comentat o decizie a unui magistrat, niciodată nu am comentat o decizie a Curţii Constituţionale. Nu mi-a trecut prin cap vreodată că preşedintele României poate să atace un partid politic, nu mi-a trecut prin cap că preşedintele României vreodată poate să atace un lider politic, indiferent dacă îţi place sau nu. Eu cred că am depăşit acest moment", a afirmat Marcel Ciolacu, la Biroul Electoral Central, după ce şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al României. Premierul despre cheltuielile președintelui El a adăugat că, personal, consideră că Iohannis ar trebui să desecretizeze aceste cheltuieli. "Dacă vreţi o părere personală: domnul preşedinte ar trebui să desecretizeze toate cheltuielile pe care le-a avut în ultimii zece ani, oricum se vor afla, oricum va veni cineva şi le va desecretiza. Oricum întotdeauna aflăm adevărul", a spus Ciolacu. Întrebat dacă va desecretiza aceste cheltuieli, în cazul în care va ajunge şef al statului, liderul PSD a răspuns: "Cred că voi da voie să facă acest lucru cei îndreptăţiţi să îl facă, respectiv Parlamentul, Guvernul". Marcel Ciolacu şi-a depus candidatura, sâmbătă, la funcţia de preşedinte al României, prilej cu care a afirmat că şeful statului ar trebui să dea explicaţii despre programul său, despre deplasări şi să spună transparent care au fost cheltuielile efectuate.

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele șase luni, cheltuielile de personal înghițeau doar 3,9% din PIB. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Rata anuală a inflației era, în iunie, de 5,3%, potrivit Eurostat, deci aceste cheltuieli au crescut mult peste această rată. Nota ministerului de Finanțe, care însoțește datele privind execuția bugetară, nu explică această creștere explozivă. Ele reprezintă 22,9% din toate cheltuielile bugetului și aproape 30% din venituri. Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Guvernul a prezentat la 3 iulie o situație centralizată privind posturile de conducere și de execuție care au fost desființate prin reorganizarea aparatului bugetar cerută prin legea 296/2023 prin care Guvernul Ciolacu a introdus noi taxe și impozite în acest an. Exceptând MAI care are nevoie de avizul CSAT și MApN care este exceptat de la proces, la nivelul instituțiilor centrale, reorganizate, au fost desființate 455 posturi de execuție și 236 posturi de conducere. Potrivit execuției bugetare din primele șase luni ale anului 2024, cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat cu aproape 25%. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.

Suma ridicol de mică cu care Nicușor Dan a câștigat alegerile Foto: Facebook
Politică

Suma ridicol de mică cu care Nicușor Dan a câștigat alegerile

Suma ridicol de mică cu care Nicușor Dan a câștigat alegerile din București: el a cheltuit 659.796,72 lei, potrivit datelor de pe site-ul Autorității Electorale Permanente. Citește și: Cozi ca pe vremea lui Ceaușescu pentru casele promise de George Simion: sute de cetățeni s-au înghesuit la sediul AUR pentru a se înscrie pe listele de așteptare Un centralizator al tuturor cheltuielilor pentru campania lui Sebastian Burduja nu apare pe site-ul AEP, dar sunt menționate trei contribuții ale acestuia, la 27 mai: 648.980 de lei din “venituri proprii“ și alte două, fiecare de 648.980 de lei, provenind din “împrumuturi contractate de la persoane fizice“. Nicușor Dan a câștigat alegerile din București obținând peste 47% din voturi, fiind urmat de Gabriela Firea (22,18%), Cristian Popescu Piedone (15, 48%) și Sebastian Burduja (7,77%). Suma ridicol de mică cu care Nicușor Dan a câștigat alegerile De altfel, potrivit datelor de pe site-ul AEP, PNL București a strâns circa 2,5 milioane de lei doar din donații de la persoane fizice. De exemplu, viceprimarul Stelian Bujduveanu a donat circa 220.000 de lei. Și Gabriela Firea a donat 600.000 de lei pentru campania locală, din împrumuturi. Sindicalistul PSD Marian Artimon a donat și el 75.000 de lei din veniturile proprii. Un centralizator al cheltuielilor PSD strict pentru campania pentru alegerea primarului Capitalei nu poate fi găsit. Nicușor Dan a donat, potrivit datelor AEP, doar 40.000 de lei pentru propria campanie. Suma de 140.000 de lei a provenit din donații, iar 480.000 de lei din împrumuturi. Pentru “propaganda online“ a cheltuit cea mai mare sumă, 198.000 de lei. Alți 196.000 de lei s-au dus pe sondaje și 185.000 de lei pentru “propaganda în presă“.

Suma cheltuită de PSD-PNL pentru alegerile în Parlamentul European
Politică

Suma cheltuită PSD-PNL alegerile în Parlamentul European

Suma astronomică cheltuită de PSD-PNL pentru alegerile în Parlamentul European a devenit publică, prin afișarea, pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP), a rapoartelor de venituri și cheltuieli „ca urmare a campaniei electorale desfășurate cu ocazia alegerilor membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024”. Citește și: Dosarul deputaților pesediști șpăgari din Arad, blocat de aproape cinci ani în camera preliminară. Acum, Tribunalul Arad l-a restituit din nou DNA, contestând “descrierea infracțiunilor“ Nicușor Dan a fost ales cheltuind doar 7% din ceea ce a consumat alianța PSD-PNL. Suma cheltuită de PSD-PNL pentru alegerile în Parlamentul European Astfel, potrivit AEP, alianța PSD-PNL a cheltuit, doar pentru a alege 19 europarlamentari, 97,56 milioane de lei. Pentru comparație, campania electorală a lui Nicușor Dan ales primar general al Capitalei, a costat doar 660.000 de lei, adică circa 7% din cheltuielile PSD-PNL. Independentul Nicolae Ștefănuță a fost ales europarlamentar după ce a cheltuit numai 238.237 de lei. La Ploiești, un alt independent provenit din USR, Mihai Polițeanu, a câștigat cheltuind doar 161.000 de lei, din care donații de 120.000 de lei, împrumuturi de 31.000 de lei și 10.000 de lei din venituri proprii. În ceea ce privește campania PSD-PNL la europarlamentare, doar cheltuielile cu propaganda în presă au fost de 29 de milioane de lei, în timp ce pentru propaganda online s-au mai alocat 29,3 milioane de lei. Nicușor Dan a cheltuit 185.000 de lei pentru aparițiile în presa scrisă, precum și la radio și TV.

Cei mai bine plătiți salariați ai statului, în instituția condusă de un fost turnător Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Cei mai bine plătiți salariați statului, în instituția fost turnător

Cei mai bine plătiți salariați ai statului român lucrează în instituția condusă de un fost turnător al Securității, Mugur Isărescu: Banca Națională a României are peste 2.000 de angajați - în creștere cu 12% în ultimii zece ani - și au, în medie, 2.500 de euro, net. Citește și: EXCLUSIV 117 milioane EUR pentru tratamentul balnear al pensionarilor. 33 de milioane EUR ajung la firma CNSLR Frăția, administrată de un sindicalist care câștigă peste 21.000 EUR lunar Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, fost turnător al Securității sub pseudonimul “Manole“, a primit de la statul român, în anul fiscal 2023, circa 1,43 milioane de lei, a arătat DeFapt.ro. El este finanțat de statul român ca guvernator al BNR, membru al Academiei Române și pensionar. Cei mai bine plătiți salariați ai statului, în instituția condusă de un fost turnător Valoarea exactă a salariilor angajaților BNR a fost secretizată în BNR, la fel ca și în altă instituție de stat cu salarii astronomice, ASF. Însă rapoartele anuale ale BNR arată ce buget se cheltuie pentru salarii și câți angajați are insitutuția. Astfel, în 2023, la BNR au lucrat 2.079 angajați, iar cheltuielile salariale au fost de 496 milioane de lei. Un calcul simplist arată că, în medie, s-au cheltuit circa 24.000 de lei, lunar, brut, pe fiecare angajat, deci salariul mediu, net, lunar, a fost de circa 2.500 de euro. Doar direcția de comunicare are nu mai puțin de cinci “servicii“, unul fiind de comunicare online, iar altul de multimedia. BNR nmu precizează câte persoane lucrează la această direcție. Există chiar și un “Birou de intervenții rapide“ în cadrul BNR, la direcția de protecție a valorilor. n La 31 decembrie 2013 numărul salariaţilor din Banca Naţională a României era de 1 867 persoane. În acel an, cheltuielile de personal era de circa 241 milioane de lei, adică jumătate din aceste cheltuieli în 2023. O investigație din 2017 arăta că actualul guvernator BNR spiona diplomați străini, în special americani și britanici, sub conducerea ofițerilor Unității Militare 0195. Potrivit articolului, nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ lui „Manole.” În 2020, CNSAS preciza că Mugur Isărescu a turnat la Securitate două persoane care se plângeau de nivelul de trai. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că îl susţine pe Mugur Isărescu, în vârstă de 74 de ani și aflat de peste trei decenii la cârma Băncii Naționale, pentru un nou mandat deoarece „România are nevoie de stabilitate monetară”. “În acest moment, eu îmi doresc stabilitate monetară şi domnul Isărescu pe plan internaţional e un om recunoscut. Vorbesc din funcţia de prim-ministru. Trebuie un partener la BNR|, a spus Ciolacu.

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie

Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara. Comisia Europeană a pregătit draftul unei recomandări pe care Consiliul European o va face României în legătură cu deficitul bugetar imens, dar care critică și întârzierile în absorbția fondurilor europene. Citește și: Nicușor Dan anunță că vrea ca în 2024 să modernizeze 70 de kilometri de conductă de termoficare, față de 50 km în 2023 Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie În documentul prezentat de Antena 3 se cere României să înceapă din 2024 reducerea deficitului bugetar la doar 3%, printr-o politică fiscală strânsă. Însă, în legătură cu anul 2025, Comisia Europeană scrie clar că Guvernul trebuie să reducă cheltuielile, nu să majoreze taxele. „In 2025, in line with the requirements of the reformed Stability and Growth Pact, limit the growth in net expenditure to a rate consistent with reducing the general government deficit towards the 3% Treaty reference value and keeping the general government debt at a prudent level over the medium term/ În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la un ritm care să permită reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3 % din tratat și menținerea datoriei publice generale la un nivel prudent pe termen mediu”, se arată în document. În document se mai cere guvernului Ciolacu să accelereze implementarea programelor de coeziune și a PNRR, inclusiv capitolul RePowerEU, „asigurând finalizarea reformelor și investițiilor în august 2026, prin garantarea unei guvernări efective și întărirea capacității administrative”. Dezastrul absorbției fondurilor UE, inclusiv PNRR În primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din PNRR din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent

Derapajul financiar al Guvernului, în primele patru luni din 2024, este fără precedent din 2008 până acum, arată un grafic din Ziarul Financiar. Citește și: Cum au reușit să scape medicii care transformaseră Spitalul de Arși în fabrică de pus silicoane Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent Nici în anii crizie economice, nici în perioada pandemiei, nu s-a înregistrat un deficit atât de mare, de 3,24% din PIB, respectiv 57 de miliarde de lei. Grafic: Ziarul Financiar Ziarul Financiar arată cheltuielile cu asistența socială, aproape 84 de miliarde de lei, au reprezentat 35% din toate cheltuielile Guvernului. Însă, în septembrie, urmează o nouă majorare substanțială a pensiilor, iar Ziarul Financiar se întreabă dacă aceasta va fi posibilă. „Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 mld lei, precum și de suma de 9,33 mld lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 mld lei), repectiv și din bugetul de stat (1,02 mld lei) conform HG nr.422/2024”, se arată într-o notă a ministerului de Finanțe. Cheltuielile Guvernului în primele patru luni Analiștii financiari cred că majorarea pensiilor ar trebui oprită „Nu, bugetul nu suportă, răspund analiştii financiari consultaţi de ZF. Dar se va face, pentru că legea deja este votată şi este, practic, o decizie electorală. În România sunt peste cinci milioane de pensionari”, scrie această publicație. Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%.

Marcel Ciolacu minte Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Marcel Ciolacu minte

Marcel Ciolacu minte: el susține că a redus cheltuielile cu 10%, fapt complet fals, după cum reiese din datele privind execuția bugetară, publicate de ministerul de Finanțe. Citește și: Penibila echipă de fotbal controlată de Pandele, soțul lui Firea: a înghițit milioane de euro de la contribuabili, dar a avut sub 1.000 de spectatori/meci și a retrogradat Ciolacu a fost întrebat cum comentează declaraţiile liberalilor, care au spus că ar trebui reduse cheltuielile publice. Marcel Ciolacu minte "Am redus deja cu 10%. Dar de ce nu le-au redus anul trecut sau acum doi ani sau acum trei ani când erau la guvernare? Sau acum 4 ani? Acum 4 ani au crescut deficitul la 9,2. În acest moment avem închisă luna mai şi să vedem dacă suntem pe excedent, cum vorbisem cu ministrul de Finanţe, şi noi măsura de reducere cu 10% deja am luat-o", a spus Ciolacu la sediul central al PSD. Însă datele ministerului de Finanțe arată o creștere de 29,2% a cheltuielilor totale și de 24% a cgeltuielilor „curente”. Cele cu „bunuri și servicii” s-au majorat cu 27,5%. Grafic Ziarul Financiar Ciolacu a negat această creștere. „La bunuri şi servicii, de exemplu, sunt trecute cheltuielile de înzestrare a Armatei Române. Acelea au fost făcute în primele luni ale anului, în valoare de 7 miliarde. La bunuri şi servicii, de asemenea, sunt cheltuielile trecute cu sănătatea, respectiv 500 de milioane pe lună. Acelea au crescut, deci este o creştere cumva artificială, nu este o creştere, fiindcă noi avem deja ordonanţa 296, mi se pare, care spune că este e interzis să cumperi maşini, birotică, mobilier, este ilegal", a afirmat Ciolacu.

Sumele uriașe pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern Foto: Facebook
Politică

Sumele uriașe pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern

Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani, arată datele de pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG). Acesta publică, anual, un așa numit „program al achizițiilor publice”. Masa și cazarea demnitarilor, plus transportul pentru o parte din aceștia, de la Palatul Victoria sunt asigurate de regia protocolului de stat, RAAPPS. SGG contractează serviciile cu RAAPPS fără nici o licitație, direct de la această regie. Citește și: Plățile imense pe care guvernul Ciolacu le face pentru transportul angajaților de la Palatul Victoria. Cheltuielile din 2024, cu 25% mai mari ca în 2023 Sumele uriașe pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern Datele publice arată că așa-numitele cheltuieli cu „servicii de cazare în baza de protocol și agrement a RAAPPS permenent (în case de oaspeți)” au explodat în 2023 și 2024, față de 2022 și 2021. Și așa numitele contracte pentru „servicii de masă în restaurante și mese oficiale, tratații evenimente, tratații în saloanele aeroporturilor, cheltuieli de masă pentru ședințele de guvern” s-au majorat mult peste rata inflației, majorându-se de circa cinci ori din 2021 în 2024. Datele SGG arată că, în 2024, se vor cheltui 115,45 milioane de lei pentru cazarea ștabilor de la Guvern, adică peste 23 de milioane de euro. Contracte SGG 2024 pentru cazare și mese În 2023, contractul cu RAAPPS era de doar 100 de milioane de lei, respectiv circa 20 de milioane de euro. Aceste cheltuieli au crescut, de la an la an, cu 15%, mult peste rata inflației. Contracte SGG cazare și masă în 2022 În 2022 însă, contractul era de numai 13,6 milioane de lei, respectiv 2,5 milioane de euro. Din 2022 în 2024, costurile s-au majorat inexplicabil de aproape nouă ori, respectiv 900%. Contracte SGG cazare și masă 2022 În 2021 - când încă erau în vigoare restricțiile impuse de pandemie - cazarea demnitarilor la vilele RAAPPS a fost de 3,8 milioande lei, puțin peste 750.000 euro. Contractul pentru mesele demnitarilor, inclusiv cele de la ședințele de guvern, va fi, în 2024, de 2,5 milioane de lei, respectiv 500.000 de euro. Un calcul simplu arată că Executivul cheltuie 2.000 de euro pe zi lucrătoare pentru mesele demnitarilor. În 2023 aloca doar două milioane de lei, deci creșterea de la an la an a fost de 25%. În 2022, aceste contracte au fost de 1,6 milioane de lei - majorare tot de 25%, iar în 2021 de 577.000 de lei.

Statistica reconfirmă picajul economiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Statistica reconfirmă picajul economiei

Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV față de trimestrul III. „Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul IV prezentate de Institutul Naţional de Statistică sunt rezultate foarte corecte din perspectiva realităţii. O să vedem asta în ajustări, pentru că acolo avem doar un PIB semnal. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul IV dar nu am avut nici scădere”, spunea ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu (PSD), la 7 martie. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Statistica reconfirmă picajul economiei „Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2023 a fost de 420720,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023 şi în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV 2022”, a precizat, azi, INS. În 2023, raportat la 2022, PIB-ul a crescut cu 2,1%. Pe tot anul 2023, industria a înregistrat o contribuție negativă la creșterea PIB, de 0,5%. Tot azi, INS a arătat că „în perioada 1.I-29.II 2024, exporturile au scăzut cu 0,1%, iar importurile au scăzut cu 1,2%, comparativ cu perioada 1.I-28.II 2023. Însă, azi, INS a revizuit în creștere volumul impozitelor nete pe produs, care s-au majorat cu 3,8% din PIB. „Volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 0,8 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 103,0% la 103,8%”, se arată în comunicatul statisticii. În plus, s-au mai produs modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2023, între cele două estimări: „consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la +0,6%, ca urmare a creşterii volumului său cu 4,0 puncte procentuale de la 102,9% la 106,9%”. În plus, cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut cu 5%, față de estimarea de 2,2%, în 2023, raportat la 2024.

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Economie

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii

România este pe locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii, ca procent din al cheltuielilor din buget, arată o analiză din Ziarul Financiar. Au costuri mai mari cu aparatul bugetar doar Cipru, Malta și Irlanda. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Astfel, guvernul Ciolacu alocă 21,7% din cheltuielile bugetului în acest scop, în timp ce Franța consumă doar 17,5%, Polonia - 12,4%, iar Estonia - 15,4%. Grafică: Ziarul Financiar Datele Ziarului Financiar arată că din 2021 în 2023 cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat de la 110 miliarde de lei la la peste 132 de miliarde de lei, iar în 2024 vor mai crește cu 13 miliarde de lei, mult peste inflație. În 2022 și 2023, 8,4% din PIB a fost consumat pentru plata aparatului de stat. În 2012, doar 7% din PIB era cheltuit astfel, iar în 2015 se ajunsese la 7,4%. Potrivit execuției bugetare după primele două luni din 2024, publicată de ministerul de Finanțe, costurile cu salariile aparatului de stat au crescut cu 19,9% față de primele două luni din 2023. După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Citeșteși: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Ziarul Financiar mai arată că, după protestele de anul trecut, chel­tuielile de personal au sărit mai sus cu peste 5 mld. lei, adică 1 mld. euro în 2023, faţă de bugetarea iniţială.

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Politică

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februarie 2024: o ordonanță de urgență pusă în dezbatere publică de ministerul de Finanțe prevede creșterea numărului de funcții de conducere și dă liber la angajări în companiiile de stat. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone Popescu: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere „Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, spunea premierul Marcel Ciolacu în octombrie 2023. Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Măsurile vin la câteva luni după adoptarea unui proiect complet opus, prin care se tăiau funcțiile de conducere în aparatul bugetar și se limitau angajările la stat. Ce prevede proiectul propus de ordonanță aflat pe site-ul ministerului de Finanțe: Vor putea crește salariile la companiile de stat aflate pe pierdere. Aceste companii vor putea acorda inclusiv „bonusuri”. Se pot acorda derogări de la decizia de blocare a angajărilor la stat Guvernul va putea ca, prin memorandum, să decidă să crească numărul funcţiilor de conducere. Ele au fost limitate la 8% din totalul personalului, însă Guvernul va putea să le crească până la 10%. Companiile de statcare au profit pot fi jefuite, Guvernul urmând să le ia peste 50% din profit, prin memorandum al ministerului de Finanțe Nota de fundamentare a proiectului nu conține absolut nici un fel de informație privind impactul bugetar. „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie.

Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie decât 79% din bugetul alocat Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ministerul Apărării a reușit să cheltuie 79% din bugetul alocat

Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august. Citește și: Stenograme: liderii PNL discută cum să paseze pe guvernul Ciolacu vina pentru ordonanța care va încuraja traseismul primarilor În realitate, ministerul a cheltuit circa 1,58% din PIB. Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie decât 79% din bugetul alocat Potrivit răspunsului la interpelare, ministerului i se aprobaseră „credite bugetare” de 28 de miliarde de lei, însă a cheltuit 23,1 miliarde de lei, „execuție plăți nete”. Procentul cheltuielilor finanțate integral de la bugetul de stat a fost de 82,36%. Din fonduri externe nerambursabile, M.Ap.N. a cheltuit 704 mii de lei. Au mai existat și „activități finanțate din venituri proprii”, unde s-a cheltuit circa 23% din buget, sau „venituri proprii și subvenții”, unde s-a cheltuit 68% din ceea ce era prevăzut. Practic, la final de an, ministerul a făcut o economie la buget de aproape șapte miliarde de lei. Situația a fost confirmată într-un răspuns al MApN către blogul lui Radu Tudor. „Ministerului Apărării Naționale i-a fost alocat un procent de 2,5% din PIB prin Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pe anul 2023. Prin Ordonanța de Urgență nr. 90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergență, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost diminuat la 2% din PIB. Din acesta, în anul 2023, cheltuielile bugetului Ministerului Apărării Naționale au reprezentat 1,58% din PIB. Diferența de 0,42 % din PIB rămasă neutilizată (de la 2 % din PIB până la 1,58% din PIB) a fost cauzată în principal de amânarea unor plăți pentru echipamentele militare prinse în programul de achiziții al Armatei României pentru finalul anului 2023”, a precizat ministerul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră