duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cheltuieli

52 articole
Economie

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli

Guvernul social-democrat de la Berlin taie masiv din cheltuieli, inclusiv de la alocațiile de creștere a copiilor și Sănătate, pentru a reduce deficitul și împrumuturile. Germania trece pe un regim de austeritate, singurele majorări substanțiale ale cheltuielilor din bugetul pentru 2024 fiind cele destinate Apărării. Însă, printre alte numeroase reduceri, bugetul alocat cancelarului Germaniei și oficiului său se va diminua cu 4,8%, respectiv 3,7 miliarde de euro. Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Pachetul de măsuri propus de ministerul de Finanțe prevede cheltuieli de 445,7 miliarde de euro în 2024, în scădere cu aproximativ 6% față de anul acesta. Se vor contracta doar 16,6 miliarde de euro în noi datorii, o reducere considerabilă de peste 50%. Bugetul de anul viitor va fi primul în care se va reveni la plafonul de împrumut impus de Constituția țării, plafon suspendat la începutul pandemiei de coronavirus. De exemplu, familiile care câștigă peste 150.000 de euro pe an nu vor mai primi alocația de creștere a copilului, pe perioada în care un părinte stă acasă. Până acum, limita era de 300.000 de euro. În prezent, familiile din Germania au dreptul la o perioadă plătită de 14 luni pentru creșterea copilului. Cooperarea economică internațională va primi cu 11,5 miliarde de euro mai puțin comparativ cu acest an. Sănătatea: reduceri de 33,7% față de 2023, respectiv 16 miliarde de euro. Ministerul de Externe - un minus de 6,2 miliarde euro, respectiv o scădere de 17,7% față de 2023. Nici Educația și Transporturile nu scapă de tăieri “Alte domenii afectate de reducerile severe de cheltuieli sunt educația, care va reduce capacitatea guvernului de a finanța fondurile pentru studenți, și transporturile, ceea ce înseamnă că Berlinul poate oferi mai puțini bani pentru renovarea rețelei feroviare în dificultate a țării. Operatorul feroviar german Deutsche Bahn a declarat că are nevoie de 45 de miliarde de euro până în 2027 pentru modernizări și pentru a se pregăti pentru creșterea numărului de pasageri - un obiectiv al guvernului, deoarece Germania dorește să încurajeze călătoriile pe calea ferată pentru a reduce emisiile de carbon. Cu toate acestea, planurile bugetare ale lui Lindner prevăd doar aproximativ 12 miliarde de euro pentru anii 2024-2027“, scrie Politico. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Foto: Facebook Olaf Scholz
Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Economie

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea privind aprobarea OUG nr. 27/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul energetic, precum şi pentru instituirea unor derogări. Multe derogări Actul normativ urmăreşte instituirea unor măsuri care să contribuie la implementarea unor mecanisme coerente pentru menţinerea funcţionalităţii unor active industriale ce asigură furnizarea energiei termice în sistem centralizat, cu efecte benefice asupra populaţiei în privinţa serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat şi prepararea apei calde de consum. Astfel, se instituie un mecanism privind stingerea obligaţiilor fiscale şi bugetare ale unor operatori economici care deţin capacitaţi de producere a energiei electrice sau electrice şi termice în cogenerare racordate la Sistemul electroenergetic naţional, reprezentând active funcţionale energetice, cu sau fără minele care asigură cărbunele necesar funcţionării acestora, precum şi capacităţi industriale reprezentând active funcţionale industriale. "Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) lit. e) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat care au în derulare un plan de restructurare notificat şi aprobat prin Decizia Comisiei Europene şi care au beneficiat de ajutoare de stat pentru restructurare sub formă de granturi pentru finanţarea anumitor cheltuieli, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează direct la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare pe perioada derulării acestuia", prevede legea. Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul "Bunuri şi servicii", exclusiv sumele nerepartizate în conformitate cu prevederile art.21 alin. (5) din Legea nr.500/2002, cu modificările şi completările ulterioare", stipulează legea. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, pentru cheltuielile aferente susţinerii desfăşurării Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023", cu respectarea prevederilor cadrului legislativ specific în vigoare, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

Un miliard euro lunar în sănătate (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Eveniment

Un miliard euro lunar în sănătate

Un miliard euro lunar în sănătate. Românii au beneficiat de peste 113 milioane de consultații și servicii medicale primare în anul 2022, cu 10 milioane mai mult față de anul precedent. Informațiile apar în raportul de activitate pe anul 2022 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din care mai aflăm că au fost acordate și 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriul clinic de specialitate. Datele oficiale mai arată că la nivel național sunt 10.144 medici de familie care au contracte cu casele de asigurări. Pe listele acestora se află înscrise 16.355.740 de persoane asigurate. Alarmant este numărul de persoane neasigurate care a ajuns la 3.748.592, dar care beneficiază de servicii medicale din pachetul minimal. Un miliard euro lunar în sănătate Casa Națională de Asigurări de Sănătate a făcut public raportul de activitate pe anul 2022, din care aflăm că serviciile medicale decontate integral sau parțial pentru români au costat peste 55 de miliarde de lei. Din documentul citat aflăm că, la nivelul anului 2022, românii au beneficiat de 113.048.871 consultații și servicii medicale primare. Dintre acestea 10.109.971 s-au făcut în București. Județul Dâmbovița se află pe locul secund cu peste 4,54 milioane de consultații și servicii medicale. Județul Iași se află pe locul trei cu peste 4,36 milioane de consultații și servicii medicale oferite cetățenilor. Pachetul minimal de servicii medicale primare cuprinde mai multe tipuri de consultații la cabinet sau la domiciliu făcute de către medicul de familie, administrarea de medicamente, prevenție, servicii medicale curative, activități de suport. În ultima categorie se află eliberare de documente pentru concedii medicale, bilete de trimitere, prescripții și adeverințe medicale. Extremele: Bacăul și Harghita Românii au beneficiat anul trecut de 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriu de specialitate. Pe primul loc în topul județelor se află Bacăul, cu peste 7,7 milioane de astfel de servicii medicale. Județul Galați se află pe locul secund, cu peste două milioane de consultații și servicii medicale în ambulatoriu, urmat de Călărași, Tulcea și Maramureș. În București au fost doar 377.790 de astfel de situații. Cele mai puține consultații și servicii în ambulatoriu au fost acordate în județul Harghita: 168.476 de cazuri. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde "Pachetul de servicii medicale de bază acordat în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinde şi consultațiile și serviciile acordate de medicii de specialitate cu specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare în cabinetului medical. În acest pachet nu sunt cuprinse procedurile din bazele de tratament acordate de către furnizorii de medicină fizică și reabilitare în bazele de tratament", se menționează în raport. În lista serviciilor conexe au fost introduse și cele care pot fi recomandate de medicii de specialitate medicină fizică și de reabilitare, cum ar fi evaluarea și consilierea psihologică clinică, exerciții pentru tulburări de vorbire, kinetoterapie și servicii furnizate de fizioterapeut.

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Foto: Guvernul României
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lunii mai, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele cinci luni era doar 1,48%. România ar trebui să se încadreze în acesta într-un deficit de doar 4,4% din PIB altfel ar putea pierde bani din PNRR. Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Datele prezentate de ministerul de Finanțe arată că: cheltuielile cu dobânzile au crescut, față de perioada similară de anul trecut, cu 32%, ajungând la 14,4 miliarde de lei cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 9% cheltuielile cu bunuri și servicii: creștere de 15,4% subvențiile: creșetere de peste 83% Din fondurile nerambursabile din PNRR s-au cheltuit 667 de milioane de lei, circa 133 milioane de euro. Banii trași până acum stau în depozitele BNR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată și măsura aceasta a plafoanelor lunare dă posibilitatea implementării folosirii cu chibzuință a banilor”, spunea Marcel Boloș în aprilie, când era încă ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan, soluția pentru controlarea deficitului Guvernului Foto: Facebook
Economie

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, a făcut Bolojan

Soluția pe care Guvernul o ignoră, pe fondul încasărilor la buget sub ceea ce se estimase la începutul anului: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Ilie Bolojan (PNL) la Bihor. Bolojan a insistat de mai multe ori pe această soluție. Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan, în aprilie 2023. „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului, după ce ani de zile sume importante au fost pierdute pentru că instituţia a funcţionat cu organigrame umflate, şi funcţionăm cu o productivitate de 3-4 ori mai mare", detalia el, în octombrie 2022 Economiile, dirijate spre investiții Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent. În schimb, investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni din 2022 la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020), iar cele din fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie bat spre 2 miliarde euro, arăta Bihoreanul, în octombrie 2022. La Ecolect, compania care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei în 2021 și 2022, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Comasarea comunelor, abandonată Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor. Singurul ministru care a invocat posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal a fost Marcel Boloș (PNL): „Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale”.

Dezastru în buget, după primele trei luni Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Dezastru în buget, după primele trei luni

Dezastru în buget, după primele trei luni, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe: deficit de 1,42% (față de 1,11%, anul trecut, după primele trei luni), iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 58% față de aceeași perioadă din 2022. La finalul lunii februarie 2022, deficitul era de doar 1,07%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dezastru în buget, după primele trei luni Diferența dintre venituri și cheltuieli este de 22,75 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, față de doar 15,7 miliarde lei anul trecut, după primele trei luni. Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 4,40% din PIB - țintă care pare imposibil de atins în condițile actuale. Cheltuielile de personal au însumat 30,54 mld lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,12 mld lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 mld lei. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” Din PNRR s-au cheltuit doar 61 de milioane de euro, arată datele ministerului de Finanțe.

Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții, spune primarul Ioan Popa Foto: Facebook
Politică

Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat

„Niciodată în istoria recentă, România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții”, a scris primarul PNL din Reșița, Ioan Popa, pe grupul de whatsapp al edililor-șefi de municipii, AMR. El este singurul care, în cadrul discuțiilor pe acest grup nu și-a manifestat revolta față de intenția Executivului de a tăia drastic cheltuielile. „Dragi colegi, umblă catastrofa asta, inaplicabilă din punctul meu de vedere. Guvernul vrea să blocheze cheltuielile de personal la nivelul anului 2022+5%. Este o catastrofă. De exemplu, noi am angajat 60 de polițiști locali anul acesta. Este absurd. (…) Blochează bugetul la bunuri și servicii (…) Acum, ce facem, vom scădea salariile?”, a scris, vineri, printre alții, primarul PNL al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, pe grupul de comunicare al asociației primarilor de municipii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții” „Trebuie să fim onești și să înțelegem că ne-am cam încântat cu toții, și nu vorbesc aici despre dialogurile anterioare, ci despre administrațiile publice, fie ele locale sau (mai ales) centrale. Niciodată în istoria recentă, România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții”, a scris Popa, care, înainte de a fi primar, a fost antreprenor. Citește și: România are peste 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți ca-n 2010 – Europa Liberă. Unele ministere au ajuns la șapte posturi de ministru-adjunct Din discuțiile aflate în posesia DeFapt.ro, reiese că, vineri seara, primarul PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu, l-a sunat pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, care i-ar fi promis că va cere modificări ale proiectului de ordonanță de urgență care prevederi tăieri drastice de cheltuieli în administrația publică. „Domnul ministru spune că se poate duce în coaliție cu câteva rectificări care miu se par de bun simț, dată fiind situația”, a scris Vasilescu. „Salariile din administrația publică rămân anul acesta așa cum sunt. Oricum, nu cred că le mai creștea nimeni în afară de ce se cuvenea primarilor, viceprimarilor, consilierilor locali prin lege”, a mai explicat primarul Craiovei. Citește și: EXCLUSIV Revoltă a primarilor de municipii, în frunte cu Emil Boc și Ciprian Ciucu, împotriva proiectului ordonanței guvernamentale care va tăia cheltuielile în administrație În plus, singurele interdiciții la achiziții ar urma să rămână la mașini și mobilier. Emil Boc, primarul PNL al Clujului, a susținut că este neconstituțional să interzici, prin OUG, cumulul pensii-salariu, dar, la final a afirmat că „sună foarte bine” propunerile Olguței Vasilescu. Fără mașini noi, în 2023 Ce prevede proiectul de ordonanță privind reducerile de cheltuieli în administrație: cheltuielile de personal să nu depășească nivelul din 2022 exclusiv sumele aferente majorate cu 5%. cheltuielile cu bunurile și serviciile efectuate în anul 2023 să nu depășească prevederile bugetare aferente anului 2022. se interzice achiziționarea de autoturisme și mobilier, beneficiarii dreptului la pensie nu o pot cumula cu salariul la stat, excepție fiind Sănătatea și Educația spor de doctor se acordă doar dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar nu se mai organizează cursuri de formare profesională. În plus, funcționarii statului nu vor putea face parte din mai mult de două CA-uri.

Unele ministere au respins orice diminuare a cheltuielilor Foto: Guvernul Romaniei
Politică

Unele ministere au respins orice diminuare a cheltuielilor

Premierul Ciucă a cerut ministerelor să facă reduceri de 20 de miliarde de lei, dar acestea i-au transmis că pot tăia, în total, circa trei miliarde de lei. Potrivit unor surse politice citate de Antena 3, unele ministere care au respins orice ajustare a cheltuielilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La 10 aprilie, o directivă confidențială a premierului cerea ca toate ministerele și instituțiile subordonate Executivului să reducă cu 6% cheltuielile. „Măsurile identificate vor fi transmise Guvernului pănă cel târziu la data de 12 aprilie 2023”, se arată în document. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Unele ministere au respins orice diminuare a cheltuielilor Însă, practic, ministerele au ignorat solicitarea premierului. Potrivit datelor Antenei 3, propuneri mai consistente de reducere a cheltuielilor au venit de la Interne (condus de Lucian Bode, un apropiat al premierului), care a identificat economii de apropae 1,2 miliarde de lei, sau de la cel al Investițiilor și Proiectelor Europene. Ministerul Muncii urmează să taie din cheltuielile cu carburanții și din cursurile de perfecționare. Ministerul Educației a refuzat să reducă vreo cheltuială. Antena 3 susține că soluția la care se va recurge este amânarea investițiilor, pentru 2024. „Dacă au supraevaluat bugetul, acum n-au decât să găsească metode smart pentru a readuce bugetul în limite realizabile”, a spus, acum circa o săptămână, președintele Iohannis, care a transmis că se opune tăierii salariilor bugetarilor sau concedierilor.

Ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile Foto: Guvernul României
Politică

Ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile

Directivă confidențială a premierului: toate ministerele și instituțiile subordonate Executivului trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. Documentul a fost prezentat de Antena 3. Dispoziția arată clar că investițiile nu trebuie tăiate, dar nu face nici o referire la posibilitatea tăierii salariilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile „Având in vedere obligatia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent si de a gestiona resursele si obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale, de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale, este necesară adoptarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. În acest context, vă rugăm să dispuneţi reevaluarea fondurilor aprobate prin legea bugetară anuală pentru instituţia pe care o conduceţi si să identificaţi măsuri ce pot fi adoptate, inclusiv prin acte normative, care să conducă la diminuarea prevederilor bugetare cu cel puţin 6% din totalul creditelor bugetare aprobate, fără afectarea investiţiilor, indiferent de sursa de finanțare a cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile si din Planul naţional de redresare si rezilienţă. Măsurile identificate vor fi transmise Guvernului pănă cel târziu la data de 12 aprilie 2023”, se arată în document. Însă documentul nu interzice tăierea salariilor. Citește și: Șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, Laura Vicol, are soț penal, acuzat de evaziune fiscală. Numele soțului, secretizat de Tribunalul București. El așteaptă prescrierea – presă Azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a insistat, din nou, pe îndeplinirea obiectivelor din PNRR. „Uşor-uşor, chiar dacă am fost aspru criticat şi mi-am asumat acest lucru, tot ajungem la măsuri de reduceri de cheltuieli care duc spre aceste lucruri: fie să revizuim coeficienţii de salarizare, fie că numărul de salariaţi este revizuit sau avem o politică fiscală ajustată, acestea sunt decizii ale Coaliţiei de guvernare. Încă o dată, spun cu toată sinceritatea, România trebuie să îşi aducă banii în ţară, chiar dacă aceste reforme dor. Sunt patru reforme şi pot să coste România o grămadă de bani", a declarat Marcel Boloş.

Câciu anunță tăieri de cheltuieli Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Câciu anunță tăieri de cheltuieli

Ministrul de finanțe, Adrian Câciu, anunță tăieri de cheltuieli în valoare de 20 de miliarde de lei, l bugetul de stat. Acum o lună, el declara: „Finanțele publice stau mai bine decât stăteau în februarie sau martie anul trecut (...) România are mult mai mulți bani decât se crede (...) Reducerea de deficit se va face pe seama absorbției”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Câciu anunță tăieri de cheltuieli „Pe fondul constatărilor şi a unei reducere a încasărilor la veniturile statului, este evident şi cred că asta nu are de ce să deranjeze pe nimeni, că şi statul român trebuie să facă facă o ajustare de cheltuieli bugetare, mai ales în zona cheltuielilor neesenţiale.Având în vedere decizia de ieri, colegii de la Finanţe vor face o analiză pentru ajustarea cu 20 de miliarde pe bugetul general consolidat al statului”, a afirmat, azi, ministrul de Finanțe. Însă el nu a anunțat foarte clar ce măsuri vor urma. „Vă asigur că atunci când măsurile vor prinde concreteţe vor fi puse la dispoziţie. Toate măsurile sunt sunt posibile, trebuie să ajustăm cheltuielile bugetare”, a arătat el. Însă, potrivit unor surse politice, coaliția majoritară a decis să taie cheltuieli de 20 de miliarde prin: înghețarea angajărilor și a creșterilor salariale reducerea indemnizației membrilor consiliilor de administrație, precum și reducerea număruluide membri în CA-urile companiilor de stat limite lunare pentru cheltuielile ordonatorilor principali În plus, coaliția ar vrea reducerea numărului de secretari de stat. Acest guvern ar avea peste 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți decât în 2010, arăta Europa Liberă România, în martie. Ministerul Mediului, alături de Ministerul Transporturilor și cel al Fondurilor Europene ar fi cele mai bogate ministere în materie de secretari de stat, cu câte șapte. Citește și: FARISEISM Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”! Doar Grindeanu are șapte secretari de stat la Transporturi, încă doi la cabinetul de vicepremier și doi consilieri de stat

Putin îngroapă economia Rusiei în război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în război

Putin îngroapă economia Rusiei în război. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că ţara sa va continua să-şi dezvolte potenţialul militar, inclusiv "pregătirea pentru luptă" a forţelor sale nucleare, în plin conflict în Ucraina şi criză cu occidentalii. Noi amenințări nucleare "Forţele armate şi capacităţile de luptă ale forţelor noastre armate cresc în mod constant şi în fiecare zi. Iar acest proces, desigur, îl vom dezvolta", a spus Putin cu prilejul unei reuniuni cu ofiţeri superiori, menită să fixeze obiectivele armatei ruse pentru 2023. "Vom continua să menţinem şi să creştem pregătirea pentru luptă a triadei noastre nucleare", a adăugat el. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin Putin a anunţat, spre exemplu, intrarea în serviciu la începutul lui ianuarie a noilor rachete hipersonice de croazieră Zircon, care aparţin noii familii de armamente dezvoltate în ultimii ani de Rusia. Armată mai mare, cere Șoigu La reuniune, ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a considerat necesare creşterea efectivelor armatei la 1,5 milioane de militari, majorarea vârstei limită pentru serviciul militar şi crearea a două noi entităţi administrative militare în nord-vestul Rusiei. "Sunt de acord cu propunerile dumneavoastră în ce priveşte viitoarele schimbări structurale ale forţelor armate", i-a răspuns Putin, dând asigurări că aceste evoluţii vor fi realizate "fără pagube" pentru societatea şi economia ţării. El le-a adus, de altfel, un scurt omagiu soldaţilor ruşi căzuţi în timpul ofensivei. "Evident, operaţiunile militare sunt întotdeauna asociate cu tragedii şi pierderi umane. Dar, întrucât este inevitabil, e mai bine să se întâmple astăzi decât mâine", a spus el. Potrivit lui Putin, conflictul din Ucraina este o "tragedie comună", însă nu Rusia este vinovată. Putin îngroapă economia Rusiei în război În acelaşi discurs, el a dat asigurări că Moscova nu are nicio problemă în a finanţa campania militară, în pofida sancţiunilor occidentale. "Nu avem nicio limită de finanţare. Ţara şi guvernul dau tot ceea ce armata cere. Cu adevărat tot!", a spus liderul rus, care a decretat în septembrie o mobilizare militară după o serie de retrageri ale forţelor armate. El a reamintit că 300.000 de ruşi au fost mobilizaţi între timp şi că, dintre aceştia, "o parte" sunt deja în teatrul de operaţiuni. "150.000 (mobilizaţi) sunt în curs de instruire în bazele militare. Este o rezervă suficientă pentru a desfăşura operaţiuni, o rezervă strategică care nu a fost utilizată în operaţiunile militare", a mai afirmat el.

Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva

Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva. Primăria îşi acoperă o bună parte din cheltuielile aferente Sărbătorilor Iaşiului din încasările de la comercianţi care şi-au expus mărfurile în cadrul diverselor târguri. Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Sebastian Buraga, taxele achitate de comercianţi în această perioadă aduc venituri la bugetul local de circa 600.000 lei. O sumă similară va cheltui Primăria pentru distracţia de sâmbătă, de pe esplanada Palatului Culturii, cu două concerte şi un foc de artificii. Citește și: Mărturii despre întâmplări extraordinare povestite de „oamenii Sfintei Parascheva” În total, bugetul alocat de municipalitate pentru sărbători se ridică la aproape 1,2 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cheltuielile cu dobânzile, sufocante Foto: Facebook
Politică

Cheltuielile cu dobânzile, sufocante

Cheltuielile cu dobânzile devin tot mai sufocante pentru buget: au ajuns la 1,4% din PIB-ul României, după primele opt luni din anul 2022. Potrivit datelor publicate luni de ministerul de Finanțe, contribuabilii au plătit, din ianuarie până în august, 19,1 miliarde de lei pe dobânzi. Cheltuielile cu dobânzile, sufocante Față de primele opt luni din 2021, creșterea este de circa 7,3 miliarde de lei. Față de luna iulie 2022, s-au plătit cu circa 2,7 miliarde de lei în plus. „Plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 7,29 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, susține ministerul de Finanțe, în nota care însoțește execuția bugetară. Au explodat și cheltuielile cu subvențiile, care au ajuns în august la 8,76 miliarde de lei, cu 106% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Citește și: Orbán Viktor amenință să ia bani de la „alți parteneri internaționali” (probabil Rusia și China) dacă UE blochează fondurile PNRR pentru Ungaria „Această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 ( 2,02 mld lei)”, arată Finanțele. Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 32,98 mld lei în scădere față de deficitul de 39,36 mld lei înregistrat laaceeași perioadă a anului 2021.

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat: creștere de 3,2 miliarde de lei într-o lună. La final de iulie, aceste cheltuieli erau de 16,34 miliarde de lei, respectiv 1,2% din PIB. La final de iunie, ele erau de 13,11 miliarde de lei, adică 1% din PIB-ul estimat pentru anul 2022. Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat Față de primele șapte luni din 2021, cheltuielile cu dobânzile din 2022 s-au majorat cu 55%. „Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 5,81 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, se susține în nota ministerului de Finanțe. Ministerul Finanţelor a împrumutat sume record de pe pieţe: 6,86 miliarde de lei, în iulie. În luna august, Ministerul de Finanţe a programat împrumuturi de aproape 5,6 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” „În prezent, costul de finanţare pe 10 ani al României este de 8,1%, în scădere de la maximul de 9,4% din iunie, pe fondul concretizării temerilor de recesiune la nivel global, ceea ce duce la intrări locale şi fluxuri de capital străin pe bondurile româneşti incluse în indicii de pieţe internaţionale”, explică Bursa.

Cheltuieli de personal suplimentare de 220 de milioane de euro Foto: Facebook Vasile Dîncu
Eveniment

Cheltuieli personal suplimentare 220 milioane euro pe an

Noul proiect de lege privind statutul cadrelor militare va genera cheltuieli de personal suplimentare de 220 de milioane de euro pe an, se arată în nota de fundamentare a acestui proiect. Proiectul prevede și diferite forme de majorare a pensiilor militarilor, ceea ce va genera cheltuieli anuale suplimentare de 43 de milioane de lei pe an. Proiectul se află pe ordinea de zi a ședinței de guvern de miercuri. Cheltuieli de personal suplimentare de 220 de milioane de euro În nota de fundamentare se arată că impactul cheltuielilor de personal va crește gradual, de la 997 milioane de lei în 2023 la 1,12 miliarde de lei în 2026. În 2022, cheltuielile de personal ale MApN erau estimate, potrivit bugetului, la 7,7 miliarde de lei. Nota nu explică cum se va ajunge la această majorare. Vor crește și cheltuielile cu „asistența socială”, adică pensiile speciale, cu 43 de milioane de lei pe an. Potrivit proiectului, „cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere cărora li s-a conferit Ordinul Meritul Militar clasa a III-a, clasa a II-a și respectiv clasa I, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 29/2000 sau Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 15, 20 şi respectiv 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, după caz, beneficiază lunar, pe lângă pensia militară de stat, de o majorare în valoare de 10%, 15% şi, respectiv, 25% a cuantumului pensiei stabilite conform legii”. Militarii care se pensionează după 30 de ani de activitate vor primi zece solde lunare brute, drept „bonificație de fidelitate”. Citiți și: Cum l-au găsit americanii pe șeful al-Qaeda: al-Zawahiri se mutase într-o vilă de lux din Kabul. Se relaxa pe balcon când a sosit racheta Hellfire Ninja Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere cărora le-au fost conferite ordine naționale cu însemne de război beneficiază de o indemnizație lunară neimpozabilă, în cuantum de un salariu mediu brut.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră