vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cheltuieli

76 articole
Economie

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari

În 2023, cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari decât în 2014 arată o analiză a Ziarului Financiar. Datele ministerului de Finanțe arată că, în 2023, aceste cheltuieli au însemnat 1,9% din PIB, respectiv 30 de miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV FOTO Cum a distrus Dan Negru o clădire interbelică pentru a-și construi o cazemată de beton într-o zonă de patrimoniu Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari În 2014, cheltuielile cu dobânzile au fost de doar 10,2 miliarde de lei. Date executie bugetara 2014 Executia bugetara 2023 În schimb, PIB-ul României era de circa 700 miliarde de lei în 2014, iar în 2023 PIB-ul estimat a fost de circa 1.500 miliarde de lei. „Explicaţia principală vine de la faptul că a crescut datoria publică, acum fiind cam la 50% din PIB. Am avut după criza din 2009-2010 o perioadă în care am avut acord cu FMI şi am fost obligaţi să fim foarte riguroşi în ceea ce priveşte datoria. În ultimii ani, datoria a crescut de câteva ori“, a spus, pentru Ziarul Financiar, Aurelian Dochia, analist financiar. Grafic: Ziarul Financiar Datoria publică a României a ajuns la 770 miliarde de lei (154 mld. euro) în noiembrie 2023, cele mai recente date disponibile. Faţă de 2014, datoria s-a triplat. „Executivul va plăti aproape 200 de miliarde de lei, adică 37,5 miliarde de euro, în următorii 4 ani doar pe dobânzi. Dacă adăugăm și promisiunile de majorare a salariilor pentru bugetari și creșterea pensiilor, anul viitor, potrivit unor surse, datoria publică anuală o să depășească 50% din PIB”, arăta Digi 24 în noiembrie 2023.

Cheltuielile Guvernului cu dobânzile au fost de trei ori mai mari Foto: Facebook
Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023) (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023)

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023). Liderii politici ieșeni se numără printre cei mai mari beneficiari de reclame în mediul online de la nivel naţional. Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023) Anul pre-electoral 2023 a însemnat o publicitate în valoare de sute de mii de lei cheltuite pentru propagandă politică în fiecare județ. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată De regulă, Iaşiul se află printre principalele oraşe unde partidele îşi fac publicitate pe reţele de socializare. Iată care sunt cheltuielile făcute de către partide şi lideri politici locali în cadrul campaniilor de pe Facebook. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete. Organizarea Campionatului de Esports a fost susţinută aproape în totalitate cu fonduri publice. Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete S-au aflat o serie de detalii asupra modului în care au fost cheltuiţi banii: cât a costat cazarea participanţilor şi ce hoteluri au încasat banii, care au fost veniturile din vânzări de bilete şi cine au fost sponsorii evenimentului. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Primăria Iaşi continuă să încalce legea şi refuză să răspundă la o solicitare de presă privind modul în care au fost cheltuiţi banii. Se împlinesc 92 de zile de la formularea unei cereri în acest sens în baza Legii 544/2001 privind accesul liber la informaţii de interes public. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cheltuielile Campionatului Mondial de Esports, secretizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cheltuielile Campionatului Mondial de Esports, secretizate

Cheltuielile Campionatului Mondial de Esports, secretizate. Primăria Iaşi păstrează o tăcere suspectă privind modul în care au fost cheltuiţi 7,5 milioane euro din bani publici. Cheltuielile Campionatului Mondial de Esports, secretizate Această sumă a fost alocată pentru Campionatul Mondial de Esports din luna august. Municipalitatea a încălcat Legea privind accesul liber la informaţii de interes public. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Se împlinesc 90 de zile de când au fost solicitate informaţii privind cheltuielile legate de Esports. Primăria a încălcat flagrant legislaţia în vigoare. În cele 90 de zile, instituția nu a oferit nici un răspuns, motiv pentru care singura opţiune rămasă este acţiunea în instanţă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Angajări-record în guvernarea Ciolacu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Angajări-record în guvernarea Ciolacu

Angajări-record în guvernarea Ciolacu, în timp ce propovăduiește reducerea cheltuielilor: sunt înregistrați, la ministerul de Finanțe, cu 10.000 de bugetari în plus, în zece luni. Numărul posturilor ocupate din sectorul public a crescut din nou şi a ajuns, în octombrie, la 1.289.405, cu 5.206 peste iunie anul acesta şi în urcare cu 10.717 comparativ cu decembrie anul trecut, relevă date analizate de Profit.ro. Citește și: Cum face Simion afaceri pe spinarea fanilor AUR: închiriază un tren de la CFR cu banii din subvenția de la buget și apoi vinde bilete cu 100 de lei celor care vor să meargă cu el la Alba-Iulia Angajări-record în guvernarea Ciolacu Astfel, guvernul Ciolacu a depăşit la angajări Guvernele Cîţu, Orban I şi II, dar este sub Ciucă şi Grindeanu/Tudose/Dăncilă. De altfel, execuția bugetară la final de octombrie arată o creștere a cheltuielilor de personal - salariile bugetarilor - cu 10,8% față de primele zece luni din 2022. Ele reprezintă 6,8% din PIB și 22,4% din cheltuielile statului. Cea mai mare parte a creşterii vine din angajările în învăţământ. Între iunie şi octombrie, numărul posturilor ocupate în subordinea Ministerului Educaţiei a urcat cu 4.309. Cu angajările din ultimele luni, mare parte în Educaţie, Guvernul Ciolacu (instalat în iunie) ajunge la o medie lunară de 1.139 posturi ocupate în plus, peste Guvernele Cîţu şi Orban I şi II, dar mai puţin comparativ cu Guvernele Ciucă şi Grindeanu/Tudose/Dăncilă. În timp ce numărul de posturi ocupate a ajuns la 1.289.405, cu 5.206 mai multe faţă de iunie, aceasta este doar creşterea dimensiunii aparatului bugetar, nu şi numărul de angajări din perioada analizată. Numărul de angajări a fost, probabil, mult mai mare, întrucât a compensat ieşirile din sistem (pensionări, plecări şi decese) şi a generat şi o creştere de peste 5.000 a numărului de posturi ocupate, explică Profit.ro. Angajările, restricționate în teorie Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricţii la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi, precum şi pentru instituţiile nou înfiinţate. Datele pentru lunile de vară, iulie, august şi septembrie (în special august şi septembrie) nu pot fi folosite pentru comparaţie, întrucât pe perioada verii numărul de posturi de la Ministerul Educaţiei scade cu peste 20.000 (probabil contracte pe perioadă determinată). Din cele 1,289 milioane de posturi, 822.948 sunt în administraţia centrală şi 466.457 în administraţia locală. Cei mai mari angajatori din sectorul public în octombrie Ministerul Educaţiei - 300.124 posturi ocupate alte 68.541 posturi în unităţi de învăţământ superior de stat Sistem public de sănătate - 172.921 finanţate prin FNUASS - 81.116 reţeaua autorităţilor locale - 146.503 Ministerul Sănătăţii - 18.302 Ministerul Afacerilor Interne - 124.348 Ministerul Apărării Naţionale - 71.555 Ministerul Finanţelor - 24.906.

Bolos: „Nu putem continua cu cumpărăturile, baxuri de hârtie igienică” Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Nu putem continua cu cumpărăturile hârtie igienică

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a explicat, la Digi 24, noile reduceri de cheltuieli: „Nu cred că mai putem continua cu cumpărăturile de la Metro, baxuri întregi de hârtie igienică în prag de sărbători, pe motiv că pierdem bani. Numai pentru a se cheltui banii, să nu se piardă banii. Nu e firesc să facem astfel de lucruri într-o perioadă în care suntem cu angajamente atât de dure față de Comisia Europeană". Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Potrivit premierului Ciolacu, Guvernul va adopta mâine o nouă ordonanță de urgență prin care încearcă să reducă din cheltuieli pentru a diminua deficitul bugetar. „Nu putem continua cu cumpărăturile, baxuri de hârtie igienică” „Pe zona de cheltuieli care țin de operaționalizarea și funcționarea instituțiilor statului, noi nu avem măsuri. Hrana la spitale este cu un articol bugetar separat, n-am avut prevederi în ordonanță. Aceste categorii de cheltuieli enumerate în ordonanță sunt cele care, în medie, pe parcursul anului înregistrează 1.1 miliarde de lei, pentru ca-n noiembrie și decembrie să ajungă la peste 4 miliarde de lei. O creștere de patru ori, ceea ce este inexplicabilă. Noi avem această situație la sfârșit de an – înseamnă c-am năruit obiectivul nostru de deficit bugetar și nu mai avem nicio legitimitate în discuția cu Comisia pentru 2024. E mai mult decât necesară intrarea în normalitate pe acest tip de cheltuieli. Pentru partea de sănătate este creată excepție, nu ne dorim blocaje, ci o cheltuială rațională a banilor. Nu cred că mai putem continua cu cumpărăturile de la Metro, baxuri întregi de hârtie igienică în prag de sărbători, pe motiv că pierdem bani. Numai pentru a se cheltui banii, să nu se piardă banii. Nu e firesc să facem astfel de lucruri într-o perioadă în care suntem cu angajamente atât de dure față de Comisia Europeană și este obiectiv de țară pentru toți care sunt ordonatori de credite ai bugetului de stat, dar și a bugetelor locale. Nu este doar ținta Guvernului. Și autoritățile locale contribuie la deficitul bugetar, sunt celelalte entități ale statului care se iau în calcul pentru consolidarea bugetară. Nu e doar obiectivul Guvernului și Guvernul să răspundă”, a spus ministrul de Finanțe, la Digi 24.

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Foto: Inquam George Călin
Eveniment

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar

Guvernul Ciolacu este disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE, arată un proiect de ordonanță de urgență consultat de Digi 24. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Proiectul ar trebui aprobat în această săptămână, dar până acum nu a fost pus în dezbatere publică. Nu se știe, în consecință, ce impact bugetar ar urma să aibă aceste măsuri. Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Potrivit informațiilor Digi 24, ar urma să se amâne pentru anul viitor plata drepturilor salariale câștigate în instanță, iar instituțiile publice nu mai pot cumpăra mobilă și nu mai pot contracta servicii de consultanță. „Nu se mai pot plati din bani publici organizarea de festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice. Exceptate vor fi doar evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale orașelor, comunelor, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an”, mai arată acest post de televiziune. Citește și: Spitalul din Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să se chinuie până a murit, are asigurare de malpraxis la o firmă falimentară! Județul Botoșani ar putea plăti daune de milioane euro Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat, în octombrie, pentru Europa Liberă, că va propune în guvern reducerea cheltuielilor pe care autoritățile locale le fac, de regulă, la final de an. Primarii nu vor mai putea plăti pentru mașini, cadouri sau spectacole din banii rămași. „E o măsură prin care să conservăm și să punem în siguranță trendul cheltuielilor la sfârșit de an față de restul anului, astfel încât angajamentele noastre să nu fie aruncate în aer de zbenguiala aceasta pe care o avem”, a spus Boloș.

Ciolacu este pe cale să desființeze teatrul românesc din Sfântu Gheorghe, avertizează primarul Antal Arpad
Politică

Ciolacu, desființeze teatrul românesc Sfântu Gheorghe

Guvernul Ciolacu este pe cale să desființeze teatrul românesc „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, Covasna, avertizează primarul UDMR Antal Árpád, citat de site-ul uniunii. Edilul-șef din Sfântu Gheorghe a criticat măsurile propuse de Executiv pentru a reduce cheltuielile bugetare. Ciolacu, pe cale să desființeze teatrul românesc din Sfântu Gheorghe „Ceea ce se doreşte prin această OUG este în primul rând să luăm bani din administraţia locală şi de la firmele mici şi mijlocii, ceea ce nu cred că este o abordare corectă, pentru că nici oraşele nu sunt de aceleaşi dimensiuni. Adică nu poţi să te aştepţi la nişte instituţii subordonate să aibă acelaşi număr de personal în Bucureşti şi Întorsura Buzăului, de exemplu. Iar această abordare că nu poţi avea sub 50 de angajaţi ar însemna concret, în Sfântu Gheorghe, ca teatrul românesc „Andrei Mureşanu” să îşi piardă personalitatea juridică şi să fie comasat în teatrul maghiar, iar după comasare să fie redus cu 15% numărul angajaţilor celor două instituţii. Este o absurditate totală, pentru că nu poţi să dai afară 20% dintre actori şi după aceea să te mai aştepţi să facă şi spectacole”, a spus Antal Árpád. AUR a ajuns deja pe locul II El a arătat că sunt trei obiecții pe care le are față de acest proiect de ordonanță. „La nivel de principii am trei probleme: nu au fost consultate organizaţiile reprezentative ale administraţiei publice locale, este o intervenţie brutală în ceea ce priveşte autonomia locală şi nu în ultimul rând faptul că prin această ordonanţă se poate înţelege că Guvernul aşteaptă de la noi să construim poduri şi să investim toţi banii în betoane, în loc să ţinem un echilibru între infrastructură şi consolidarea comunităţii, adică investiţia în oameni”, a apreciat Antal Árpád. El a spus că soluția UDMR la deficitul bugetar este aplicarea unei taxe de solidaritate, pe care să o plătească marile companii. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale „Eu pot să înţeleg că sunt probleme în ceea ce priveşte execuţia bugetară. Înţeleg că în asemenea situaţii Guvernul trebuie să aducă bani în plus la bugetul de stat. Dar într-o asemenea situaţie, dacă privim mediul privat, normal ar fi ca pe o perioadă limitată să se introducă o taxă de solidaritate pentru marile companii, aşa cum a propus UDMR în urmă cu aproape un an, nu să începem să luăm bani de la cei mici”, a afirmat liderul UDMR. Un sondaj CURS, publicat la 23 iulie, arată că AUR se situează pe locul II în opțiunile de vot. Sondajul a fost publicat de stiripesurse.ro, site care are același patron ca și CURS, pe Ștefan Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa. Sondajul mai arată o profundă neîncredere în dorința Guvernului de a tăia pensiile speciale sau de a reduce prețurile.

Guvernul, disperat să taie cheltuielile Foto: Facebook
Politică

Guvernul, disperat să taie cheltuielile

Guvernul Ciolacu pare a fi disperat să taie cheltuielile, pentru a-i convinge pe liberali să accepte majorările de taxe și impozite: promite că nu va mai construi stadioane și săli de sport, desființează Institutul Levantului și comasează regii și departamente. Însă aceste promisiuni nu sunt credibile: de exemplu, au mai existat două tentative de desființare a Institului Levantului, dar ambele au fost respinse. Mai mult, un proiect de lege depus în iunie propune majorarea salariilor celor 36 de angajați ai institului. Guvernul, disperat să taie cheltuielile Ce propuneri de reducere a cheltuielilor are guvernul Ciolacu, potrivit unor surse guvernamentale: Achizițiile de medicamente să se facă centralizat - o recunoaștere a corupției profunde din această zonă - dar astfel de propuneri au mai fost și nu s-au concretizat. Reducerea cu 30% a numărul de secretari de stat/subsecretari de stat - în primăvară, aceeași propunere a avut-o guvernul Ciucă și nu este clar cum a fost transpusă în fapt. Acordarea voucherelor de vacanță numai pentru funcționarii publici cu un venit sub nivelul salariului brut de 10.000 lei - impact bugetar neclar Suspendarea pe o perioadă de un an de zile a programelor de investiții finanțate exclusiv din fonduri ale bugetului de stat de tipul: săli de sport, cămine de cultură, bazine de înot, complex sportiv, săli polivalente etc. pentru proiecte aflate în stadiu de organizare a procedurilor de achiziție publică. probabil că vor urma proteste vehemente ale primarilor aflați în prag de campanie. Desființarea institutelor de cercetare/institutelor autonome care nu sunt relevante în actualul context socioeconomic (exp. INCD Turism, Institut de cercetare în domeniul muncii și protecției sociale, Institutul Levantului) Propunerile vin pe fondul disputei cu PNL, care refuză să accepte majorările de taxe și impozite propuse de PSD. „Exclus”, a spus, azi, prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, când a fost întrebat dacă liberalii acceptă suprataxa pe proprietățile imobiliare a căror valoare depășește 500.000 de euro. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Foto: Facebook Olaf Scholz
Economie

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli

Guvernul social-democrat de la Berlin taie masiv din cheltuieli, inclusiv de la alocațiile de creștere a copiilor și Sănătate, pentru a reduce deficitul și împrumuturile. Germania trece pe un regim de austeritate, singurele majorări substanțiale ale cheltuielilor din bugetul pentru 2024 fiind cele destinate Apărării. Însă, printre alte numeroase reduceri, bugetul alocat cancelarului Germaniei și oficiului său se va diminua cu 4,8%, respectiv 3,7 miliarde de euro. Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Pachetul de măsuri propus de ministerul de Finanțe prevede cheltuieli de 445,7 miliarde de euro în 2024, în scădere cu aproximativ 6% față de anul acesta. Se vor contracta doar 16,6 miliarde de euro în noi datorii, o reducere considerabilă de peste 50%. Bugetul de anul viitor va fi primul în care se va reveni la plafonul de împrumut impus de Constituția țării, plafon suspendat la începutul pandemiei de coronavirus. De exemplu, familiile care câștigă peste 150.000 de euro pe an nu vor mai primi alocația de creștere a copilului, pe perioada în care un părinte stă acasă. Până acum, limita era de 300.000 de euro. În prezent, familiile din Germania au dreptul la o perioadă plătită de 14 luni pentru creșterea copilului. Cooperarea economică internațională va primi cu 11,5 miliarde de euro mai puțin comparativ cu acest an. Sănătatea: reduceri de 33,7% față de 2023, respectiv 16 miliarde de euro. Ministerul de Externe - un minus de 6,2 miliarde euro, respectiv o scădere de 17,7% față de 2023. Nici Educația și Transporturile nu scapă de tăieri “Alte domenii afectate de reducerile severe de cheltuieli sunt educația, care va reduce capacitatea guvernului de a finanța fondurile pentru studenți, și transporturile, ceea ce înseamnă că Berlinul poate oferi mai puțini bani pentru renovarea rețelei feroviare în dificultate a țării. Operatorul feroviar german Deutsche Bahn a declarat că are nevoie de 45 de miliarde de euro până în 2027 pentru modernizări și pentru a se pregăti pentru creșterea numărului de pasageri - un obiectiv al guvernului, deoarece Germania dorește să încurajeze călătoriile pe calea ferată pentru a reduce emisiile de carbon. Cu toate acestea, planurile bugetare ale lui Lindner prevăd doar aproximativ 12 miliarde de euro pentru anii 2024-2027“, scrie Politico. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Economie

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea privind aprobarea OUG nr. 27/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul energetic, precum şi pentru instituirea unor derogări. Multe derogări Actul normativ urmăreşte instituirea unor măsuri care să contribuie la implementarea unor mecanisme coerente pentru menţinerea funcţionalităţii unor active industriale ce asigură furnizarea energiei termice în sistem centralizat, cu efecte benefice asupra populaţiei în privinţa serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat şi prepararea apei calde de consum. Astfel, se instituie un mecanism privind stingerea obligaţiilor fiscale şi bugetare ale unor operatori economici care deţin capacitaţi de producere a energiei electrice sau electrice şi termice în cogenerare racordate la Sistemul electroenergetic naţional, reprezentând active funcţionale energetice, cu sau fără minele care asigură cărbunele necesar funcţionării acestora, precum şi capacităţi industriale reprezentând active funcţionale industriale. "Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) lit. e) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat care au în derulare un plan de restructurare notificat şi aprobat prin Decizia Comisiei Europene şi care au beneficiat de ajutoare de stat pentru restructurare sub formă de granturi pentru finanţarea anumitor cheltuieli, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează direct la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare pe perioada derulării acestuia", prevede legea. Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul "Bunuri şi servicii", exclusiv sumele nerepartizate în conformitate cu prevederile art.21 alin. (5) din Legea nr.500/2002, cu modificările şi completările ulterioare", stipulează legea. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, pentru cheltuielile aferente susţinerii desfăşurării Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023", cu respectarea prevederilor cadrului legislativ specific în vigoare, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

Un miliard euro lunar în sănătate (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Eveniment

Un miliard euro lunar în sănătate

Un miliard euro lunar în sănătate. Românii au beneficiat de peste 113 milioane de consultații și servicii medicale primare în anul 2022, cu 10 milioane mai mult față de anul precedent. Informațiile apar în raportul de activitate pe anul 2022 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din care mai aflăm că au fost acordate și 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriul clinic de specialitate. Datele oficiale mai arată că la nivel național sunt 10.144 medici de familie care au contracte cu casele de asigurări. Pe listele acestora se află înscrise 16.355.740 de persoane asigurate. Alarmant este numărul de persoane neasigurate care a ajuns la 3.748.592, dar care beneficiază de servicii medicale din pachetul minimal. Un miliard euro lunar în sănătate Casa Națională de Asigurări de Sănătate a făcut public raportul de activitate pe anul 2022, din care aflăm că serviciile medicale decontate integral sau parțial pentru români au costat peste 55 de miliarde de lei. Din documentul citat aflăm că, la nivelul anului 2022, românii au beneficiat de 113.048.871 consultații și servicii medicale primare. Dintre acestea 10.109.971 s-au făcut în București. Județul Dâmbovița se află pe locul secund cu peste 4,54 milioane de consultații și servicii medicale. Județul Iași se află pe locul trei cu peste 4,36 milioane de consultații și servicii medicale oferite cetățenilor. Pachetul minimal de servicii medicale primare cuprinde mai multe tipuri de consultații la cabinet sau la domiciliu făcute de către medicul de familie, administrarea de medicamente, prevenție, servicii medicale curative, activități de suport. În ultima categorie se află eliberare de documente pentru concedii medicale, bilete de trimitere, prescripții și adeverințe medicale. Extremele: Bacăul și Harghita Românii au beneficiat anul trecut de 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriu de specialitate. Pe primul loc în topul județelor se află Bacăul, cu peste 7,7 milioane de astfel de servicii medicale. Județul Galați se află pe locul secund, cu peste două milioane de consultații și servicii medicale în ambulatoriu, urmat de Călărași, Tulcea și Maramureș. În București au fost doar 377.790 de astfel de situații. Cele mai puține consultații și servicii în ambulatoriu au fost acordate în județul Harghita: 168.476 de cazuri. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde "Pachetul de servicii medicale de bază acordat în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinde şi consultațiile și serviciile acordate de medicii de specialitate cu specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare în cabinetului medical. În acest pachet nu sunt cuprinse procedurile din bazele de tratament acordate de către furnizorii de medicină fizică și reabilitare în bazele de tratament", se menționează în raport. În lista serviciilor conexe au fost introduse și cele care pot fi recomandate de medicii de specialitate medicină fizică și de reabilitare, cum ar fi evaluarea și consilierea psihologică clinică, exerciții pentru tulburări de vorbire, kinetoterapie și servicii furnizate de fizioterapeut.

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Foto: Guvernul României
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lunii mai, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele cinci luni era doar 1,48%. România ar trebui să se încadreze în acesta într-un deficit de doar 4,4% din PIB altfel ar putea pierde bani din PNRR. Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Datele prezentate de ministerul de Finanțe arată că: cheltuielile cu dobânzile au crescut, față de perioada similară de anul trecut, cu 32%, ajungând la 14,4 miliarde de lei cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 9% cheltuielile cu bunuri și servicii: creștere de 15,4% subvențiile: creșetere de peste 83% Din fondurile nerambursabile din PNRR s-au cheltuit 667 de milioane de lei, circa 133 milioane de euro. Banii trași până acum stau în depozitele BNR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată și măsura aceasta a plafoanelor lunare dă posibilitatea implementării folosirii cu chibzuință a banilor”, spunea Marcel Boloș în aprilie, când era încă ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan, soluția pentru controlarea deficitului Guvernului Foto: Facebook
Economie

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, a făcut Bolojan

Soluția pe care Guvernul o ignoră, pe fondul încasărilor la buget sub ceea ce se estimase la începutul anului: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Ilie Bolojan (PNL) la Bihor. Bolojan a insistat de mai multe ori pe această soluție. Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan, în aprilie 2023. „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului, după ce ani de zile sume importante au fost pierdute pentru că instituţia a funcţionat cu organigrame umflate, şi funcţionăm cu o productivitate de 3-4 ori mai mare", detalia el, în octombrie 2022 Economiile, dirijate spre investiții Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent. În schimb, investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni din 2022 la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020), iar cele din fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie bat spre 2 miliarde euro, arăta Bihoreanul, în octombrie 2022. La Ecolect, compania care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei în 2021 și 2022, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Comasarea comunelor, abandonată Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor. Singurul ministru care a invocat posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal a fost Marcel Boloș (PNL): „Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale”.

Dezastru în buget, după primele trei luni Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Dezastru în buget, după primele trei luni

Dezastru în buget, după primele trei luni, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe: deficit de 1,42% (față de 1,11%, anul trecut, după primele trei luni), iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 58% față de aceeași perioadă din 2022. La finalul lunii februarie 2022, deficitul era de doar 1,07%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dezastru în buget, după primele trei luni Diferența dintre venituri și cheltuieli este de 22,75 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, față de doar 15,7 miliarde lei anul trecut, după primele trei luni. Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 4,40% din PIB - țintă care pare imposibil de atins în condițile actuale. Cheltuielile de personal au însumat 30,54 mld lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,12 mld lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 mld lei. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” Din PNRR s-au cheltuit doar 61 de milioane de euro, arată datele ministerului de Finanțe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră