vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cheltuieli

76 articole
Politică

Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat

„Niciodată în istoria recentă, România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții”, a scris primarul PNL din Reșița, Ioan Popa, pe grupul de whatsapp al edililor-șefi de municipii, AMR. El este singurul care, în cadrul discuțiilor pe acest grup nu și-a manifestat revolta față de intenția Executivului de a tăia drastic cheltuielile. „Dragi colegi, umblă catastrofa asta, inaplicabilă din punctul meu de vedere. Guvernul vrea să blocheze cheltuielile de personal la nivelul anului 2022+5%. Este o catastrofă. De exemplu, noi am angajat 60 de polițiști locali anul acesta. Este absurd. (…) Blochează bugetul la bunuri și servicii (…) Acum, ce facem, vom scădea salariile?”, a scris, vineri, printre alții, primarul PNL al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, pe grupul de comunicare al asociației primarilor de municipii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții” „Trebuie să fim onești și să înțelegem că ne-am cam încântat cu toții, și nu vorbesc aici despre dialogurile anterioare, ci despre administrațiile publice, fie ele locale sau (mai ales) centrale. Niciodată în istoria recentă, România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții”, a scris Popa, care, înainte de a fi primar, a fost antreprenor. Citește și: România are peste 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți ca-n 2010 – Europa Liberă. Unele ministere au ajuns la șapte posturi de ministru-adjunct Din discuțiile aflate în posesia DeFapt.ro, reiese că, vineri seara, primarul PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu, l-a sunat pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, care i-ar fi promis că va cere modificări ale proiectului de ordonanță de urgență care prevederi tăieri drastice de cheltuieli în administrația publică. „Domnul ministru spune că se poate duce în coaliție cu câteva rectificări care miu se par de bun simț, dată fiind situația”, a scris Vasilescu. „Salariile din administrația publică rămân anul acesta așa cum sunt. Oricum, nu cred că le mai creștea nimeni în afară de ce se cuvenea primarilor, viceprimarilor, consilierilor locali prin lege”, a mai explicat primarul Craiovei. Citește și: EXCLUSIV Revoltă a primarilor de municipii, în frunte cu Emil Boc și Ciprian Ciucu, împotriva proiectului ordonanței guvernamentale care va tăia cheltuielile în administrație În plus, singurele interdiciții la achiziții ar urma să rămână la mașini și mobilier. Emil Boc, primarul PNL al Clujului, a susținut că este neconstituțional să interzici, prin OUG, cumulul pensii-salariu, dar, la final a afirmat că „sună foarte bine” propunerile Olguței Vasilescu. Fără mașini noi, în 2023 Ce prevede proiectul de ordonanță privind reducerile de cheltuieli în administrație: cheltuielile de personal să nu depășească nivelul din 2022 exclusiv sumele aferente majorate cu 5%. cheltuielile cu bunurile și serviciile efectuate în anul 2023 să nu depășească prevederile bugetare aferente anului 2022. se interzice achiziționarea de autoturisme și mobilier, beneficiarii dreptului la pensie nu o pot cumula cu salariul la stat, excepție fiind Sănătatea și Educația spor de doctor se acordă doar dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar nu se mai organizează cursuri de formare profesională. În plus, funcționarii statului nu vor putea face parte din mai mult de două CA-uri.

Niciodată România nu a avut atâția secretari de stat, agenții, direcții, spune primarul Ioan Popa Foto: Facebook
Unele ministere au respins orice diminuare a cheltuielilor Foto: Guvernul Romaniei
Politică

Unele ministere au respins orice diminuare a cheltuielilor

Premierul Ciucă a cerut ministerelor să facă reduceri de 20 de miliarde de lei, dar acestea i-au transmis că pot tăia, în total, circa trei miliarde de lei. Potrivit unor surse politice citate de Antena 3, unele ministere care au respins orice ajustare a cheltuielilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La 10 aprilie, o directivă confidențială a premierului cerea ca toate ministerele și instituțiile subordonate Executivului să reducă cu 6% cheltuielile. „Măsurile identificate vor fi transmise Guvernului pănă cel târziu la data de 12 aprilie 2023”, se arată în document. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Unele ministere au respins orice diminuare a cheltuielilor Însă, practic, ministerele au ignorat solicitarea premierului. Potrivit datelor Antenei 3, propuneri mai consistente de reducere a cheltuielilor au venit de la Interne (condus de Lucian Bode, un apropiat al premierului), care a identificat economii de apropae 1,2 miliarde de lei, sau de la cel al Investițiilor și Proiectelor Europene. Ministerul Muncii urmează să taie din cheltuielile cu carburanții și din cursurile de perfecționare. Ministerul Educației a refuzat să reducă vreo cheltuială. Antena 3 susține că soluția la care se va recurge este amânarea investițiilor, pentru 2024. „Dacă au supraevaluat bugetul, acum n-au decât să găsească metode smart pentru a readuce bugetul în limite realizabile”, a spus, acum circa o săptămână, președintele Iohannis, care a transmis că se opune tăierii salariilor bugetarilor sau concedierilor.

Ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile Foto: Guvernul României
Politică

Ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile

Directivă confidențială a premierului: toate ministerele și instituțiile subordonate Executivului trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. Documentul a fost prezentat de Antena 3. Dispoziția arată clar că investițiile nu trebuie tăiate, dar nu face nici o referire la posibilitatea tăierii salariilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile „Având in vedere obligatia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent si de a gestiona resursele si obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale, de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale, este necesară adoptarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. În acest context, vă rugăm să dispuneţi reevaluarea fondurilor aprobate prin legea bugetară anuală pentru instituţia pe care o conduceţi si să identificaţi măsuri ce pot fi adoptate, inclusiv prin acte normative, care să conducă la diminuarea prevederilor bugetare cu cel puţin 6% din totalul creditelor bugetare aprobate, fără afectarea investiţiilor, indiferent de sursa de finanțare a cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile si din Planul naţional de redresare si rezilienţă. Măsurile identificate vor fi transmise Guvernului pănă cel târziu la data de 12 aprilie 2023”, se arată în document. Însă documentul nu interzice tăierea salariilor. Citește și: Șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, Laura Vicol, are soț penal, acuzat de evaziune fiscală. Numele soțului, secretizat de Tribunalul București. El așteaptă prescrierea – presă Azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a insistat, din nou, pe îndeplinirea obiectivelor din PNRR. „Uşor-uşor, chiar dacă am fost aspru criticat şi mi-am asumat acest lucru, tot ajungem la măsuri de reduceri de cheltuieli care duc spre aceste lucruri: fie să revizuim coeficienţii de salarizare, fie că numărul de salariaţi este revizuit sau avem o politică fiscală ajustată, acestea sunt decizii ale Coaliţiei de guvernare. Încă o dată, spun cu toată sinceritatea, România trebuie să îşi aducă banii în ţară, chiar dacă aceste reforme dor. Sunt patru reforme şi pot să coste România o grămadă de bani", a declarat Marcel Boloş.

Câciu anunță tăieri de cheltuieli Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Câciu anunță tăieri de cheltuieli

Ministrul de finanțe, Adrian Câciu, anunță tăieri de cheltuieli în valoare de 20 de miliarde de lei, l bugetul de stat. Acum o lună, el declara: „Finanțele publice stau mai bine decât stăteau în februarie sau martie anul trecut (...) România are mult mai mulți bani decât se crede (...) Reducerea de deficit se va face pe seama absorbției”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Câciu anunță tăieri de cheltuieli „Pe fondul constatărilor şi a unei reducere a încasărilor la veniturile statului, este evident şi cred că asta nu are de ce să deranjeze pe nimeni, că şi statul român trebuie să facă facă o ajustare de cheltuieli bugetare, mai ales în zona cheltuielilor neesenţiale.Având în vedere decizia de ieri, colegii de la Finanţe vor face o analiză pentru ajustarea cu 20 de miliarde pe bugetul general consolidat al statului”, a afirmat, azi, ministrul de Finanțe. Însă el nu a anunțat foarte clar ce măsuri vor urma. „Vă asigur că atunci când măsurile vor prinde concreteţe vor fi puse la dispoziţie. Toate măsurile sunt sunt posibile, trebuie să ajustăm cheltuielile bugetare”, a arătat el. Însă, potrivit unor surse politice, coaliția majoritară a decis să taie cheltuieli de 20 de miliarde prin: înghețarea angajărilor și a creșterilor salariale reducerea indemnizației membrilor consiliilor de administrație, precum și reducerea număruluide membri în CA-urile companiilor de stat limite lunare pentru cheltuielile ordonatorilor principali În plus, coaliția ar vrea reducerea numărului de secretari de stat. Acest guvern ar avea peste 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți decât în 2010, arăta Europa Liberă România, în martie. Ministerul Mediului, alături de Ministerul Transporturilor și cel al Fondurilor Europene ar fi cele mai bogate ministere în materie de secretari de stat, cu câte șapte. Citește și: FARISEISM Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”! Doar Grindeanu are șapte secretari de stat la Transporturi, încă doi la cabinetul de vicepremier și doi consilieri de stat

Putin îngroapă economia Rusiei în război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în război

Putin îngroapă economia Rusiei în război. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că ţara sa va continua să-şi dezvolte potenţialul militar, inclusiv "pregătirea pentru luptă" a forţelor sale nucleare, în plin conflict în Ucraina şi criză cu occidentalii. Noi amenințări nucleare "Forţele armate şi capacităţile de luptă ale forţelor noastre armate cresc în mod constant şi în fiecare zi. Iar acest proces, desigur, îl vom dezvolta", a spus Putin cu prilejul unei reuniuni cu ofiţeri superiori, menită să fixeze obiectivele armatei ruse pentru 2023. "Vom continua să menţinem şi să creştem pregătirea pentru luptă a triadei noastre nucleare", a adăugat el. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin Putin a anunţat, spre exemplu, intrarea în serviciu la începutul lui ianuarie a noilor rachete hipersonice de croazieră Zircon, care aparţin noii familii de armamente dezvoltate în ultimii ani de Rusia. Armată mai mare, cere Șoigu La reuniune, ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a considerat necesare creşterea efectivelor armatei la 1,5 milioane de militari, majorarea vârstei limită pentru serviciul militar şi crearea a două noi entităţi administrative militare în nord-vestul Rusiei. "Sunt de acord cu propunerile dumneavoastră în ce priveşte viitoarele schimbări structurale ale forţelor armate", i-a răspuns Putin, dând asigurări că aceste evoluţii vor fi realizate "fără pagube" pentru societatea şi economia ţării. El le-a adus, de altfel, un scurt omagiu soldaţilor ruşi căzuţi în timpul ofensivei. "Evident, operaţiunile militare sunt întotdeauna asociate cu tragedii şi pierderi umane. Dar, întrucât este inevitabil, e mai bine să se întâmple astăzi decât mâine", a spus el. Potrivit lui Putin, conflictul din Ucraina este o "tragedie comună", însă nu Rusia este vinovată. Putin îngroapă economia Rusiei în război În acelaşi discurs, el a dat asigurări că Moscova nu are nicio problemă în a finanţa campania militară, în pofida sancţiunilor occidentale. "Nu avem nicio limită de finanţare. Ţara şi guvernul dau tot ceea ce armata cere. Cu adevărat tot!", a spus liderul rus, care a decretat în septembrie o mobilizare militară după o serie de retrageri ale forţelor armate. El a reamintit că 300.000 de ruşi au fost mobilizaţi între timp şi că, dintre aceştia, "o parte" sunt deja în teatrul de operaţiuni. "150.000 (mobilizaţi) sunt în curs de instruire în bazele militare. Este o rezervă suficientă pentru a desfăşura operaţiuni, o rezervă strategică care nu a fost utilizată în operaţiunile militare", a mai afirmat el.

Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva

Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva. Primăria îşi acoperă o bună parte din cheltuielile aferente Sărbătorilor Iaşiului din încasările de la comercianţi care şi-au expus mărfurile în cadrul diverselor târguri. Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Sebastian Buraga, taxele achitate de comercianţi în această perioadă aduc venituri la bugetul local de circa 600.000 lei. O sumă similară va cheltui Primăria pentru distracţia de sâmbătă, de pe esplanada Palatului Culturii, cu două concerte şi un foc de artificii. Citește și: Mărturii despre întâmplări extraordinare povestite de „oamenii Sfintei Parascheva” În total, bugetul alocat de municipalitate pentru sărbători se ridică la aproape 1,2 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cheltuielile cu dobânzile, sufocante Foto: Facebook
Politică

Cheltuielile cu dobânzile, sufocante

Cheltuielile cu dobânzile devin tot mai sufocante pentru buget: au ajuns la 1,4% din PIB-ul României, după primele opt luni din anul 2022. Potrivit datelor publicate luni de ministerul de Finanțe, contribuabilii au plătit, din ianuarie până în august, 19,1 miliarde de lei pe dobânzi. Cheltuielile cu dobânzile, sufocante Față de primele opt luni din 2021, creșterea este de circa 7,3 miliarde de lei. Față de luna iulie 2022, s-au plătit cu circa 2,7 miliarde de lei în plus. „Plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 7,29 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, susține ministerul de Finanțe, în nota care însoțește execuția bugetară. Au explodat și cheltuielile cu subvențiile, care au ajuns în august la 8,76 miliarde de lei, cu 106% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Citește și: Orbán Viktor amenință să ia bani de la „alți parteneri internaționali” (probabil Rusia și China) dacă UE blochează fondurile PNRR pentru Ungaria „Această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 ( 2,02 mld lei)”, arată Finanțele. Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 32,98 mld lei în scădere față de deficitul de 39,36 mld lei înregistrat laaceeași perioadă a anului 2021.

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat: creștere de 3,2 miliarde de lei într-o lună. La final de iulie, aceste cheltuieli erau de 16,34 miliarde de lei, respectiv 1,2% din PIB. La final de iunie, ele erau de 13,11 miliarde de lei, adică 1% din PIB-ul estimat pentru anul 2022. Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat Față de primele șapte luni din 2021, cheltuielile cu dobânzile din 2022 s-au majorat cu 55%. „Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 5,81 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, se susține în nota ministerului de Finanțe. Ministerul Finanţelor a împrumutat sume record de pe pieţe: 6,86 miliarde de lei, în iulie. În luna august, Ministerul de Finanţe a programat împrumuturi de aproape 5,6 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” „În prezent, costul de finanţare pe 10 ani al României este de 8,1%, în scădere de la maximul de 9,4% din iunie, pe fondul concretizării temerilor de recesiune la nivel global, ceea ce duce la intrări locale şi fluxuri de capital străin pe bondurile româneşti incluse în indicii de pieţe internaţionale”, explică Bursa.

Cheltuieli de personal suplimentare de 220 de milioane de euro Foto: Facebook Vasile Dîncu
Eveniment

Cheltuieli personal suplimentare 220 milioane euro pe an

Noul proiect de lege privind statutul cadrelor militare va genera cheltuieli de personal suplimentare de 220 de milioane de euro pe an, se arată în nota de fundamentare a acestui proiect. Proiectul prevede și diferite forme de majorare a pensiilor militarilor, ceea ce va genera cheltuieli anuale suplimentare de 43 de milioane de lei pe an. Proiectul se află pe ordinea de zi a ședinței de guvern de miercuri. Cheltuieli de personal suplimentare de 220 de milioane de euro În nota de fundamentare se arată că impactul cheltuielilor de personal va crește gradual, de la 997 milioane de lei în 2023 la 1,12 miliarde de lei în 2026. În 2022, cheltuielile de personal ale MApN erau estimate, potrivit bugetului, la 7,7 miliarde de lei. Nota nu explică cum se va ajunge la această majorare. Vor crește și cheltuielile cu „asistența socială”, adică pensiile speciale, cu 43 de milioane de lei pe an. Potrivit proiectului, „cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere cărora li s-a conferit Ordinul Meritul Militar clasa a III-a, clasa a II-a și respectiv clasa I, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 29/2000 sau Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 15, 20 şi respectiv 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, după caz, beneficiază lunar, pe lângă pensia militară de stat, de o majorare în valoare de 10%, 15% şi, respectiv, 25% a cuantumului pensiei stabilite conform legii”. Militarii care se pensionează după 30 de ani de activitate vor primi zece solde lunare brute, drept „bonificație de fidelitate”. Citiți și: Cum l-au găsit americanii pe șeful al-Qaeda: al-Zawahiri se mutase într-o vilă de lux din Kabul. Se relaxa pe balcon când a sosit racheta Hellfire Ninja Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere cărora le-au fost conferite ordine naționale cu însemne de război beneficiază de o indemnizație lunară neimpozabilă, în cuantum de un salariu mediu brut.

Faliment generalizat la țară, fără investiții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Faliment generalizat la țară, fără investiții

Faliment generalizat la țară, fără investiții. Doar 18 comune din judeţul Iași au alocat din bugetele lor, anul trecut, mai mulţi bani pentru secţiunile de dezvoltare decât pentru funcţionare. Faliment generalizat la țară, fără investiții Procentual, comuna Grozeşti e în top (75,71 la sută din buget), urmată de Drăguşeni (72,7 la sută) şi Mironeasa (65,15 la sută). Succesul nu se datorează atât performanţei administraţiei locale, cât subvenţiilor primite, care au dublat bugetele acestor comune. Citește și: Rusia se răzbună pe Maia Sandu: în august, prețul gazelor livrate Moldovei crește cu circa 50%, față de iulie. Găgăuzii cer ajutorul Moscovei Belceşti, Bârnova şi Ciohorăni, comunele de la celălalt capăt al clasamentului, au primit subvenţii modice. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii

Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii. „Aveți tulburări de comportament?”, l-a întrebat exasperat un consilier după o nouă tiradă a președintelui CJ. Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii Costel Alexe nu a putut să explice de ce s-au cheltuit doar 16 la sută din bugetul de investiții al administrației județului. Cu o zi înainte, primarul Mihai Chirica a prezentat foarte clar și precis de ce administrația municipiului a cheltuit la rândul ei doar 15 la sută din bugetul de dezvoltare. Citește și: Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere Defapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei „Cu ce au greșit simpatizanții ăștia USR PLUS din județul Iași să trebuiască ca tu sau alții să-i reprezentanți? Cu ce au greșit, frate?”, a răbufnit Alexe.

Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar (sursa: INS)
Mediu

Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar

Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar. Inflaţia record din ultima perioadă înghite tot mai mult din veniturile lunare ale românilor. Cheltuilelile au crescut în primul trimestru atât de mult, încât sunt aproape egale cu tot ce câştigă o persoană, arată statisticile oficiale. Cei mai mulţi bani se duc pe facturi. Cheltuielile, 90% din veniturile românilor, lunar Venitul mediu pe cap de locuitor in România a ajuns la aproape 2.500 de lei, dar cheltuielile au urcat și ele la 2.200 de lei. Asta înseamnă că rămân 300 de lei pentru ale cheltuieli, 12 procente din buget. Peste 60% dintre cheltuieli sunt pentru consum, apoi plata facturilor, impozitelor și taxelor și doar 0,2 procente sunt bani pentru investit. Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Achiziția de alimente și băuturi ocupă cea mai mare pondere din cheltuieli - 40%, urmează plata facturilor cu aproximativ 20%, iar cheltuielile de transport - 7%. Pentru sport, recreere și cultură, alocăm doar 1,7 % din buget, iar pentru educație, doar 0,6% din bugetul lunar. Specialiștii atrag atenția ca lipsa activităților de recreere poate afecta viața românilor pe termen lung și chiar sănătatea.

Valentin Ionescu
Opinii

Protestul contra prețului la carburanți mai degrabă ar trebui îndreptat împotriva dl. Ciolacu și a altora care cheltuie bani publici în mod arbitrar

În iunie 2008, cotația la țiței era de 140,53 US$/baril iar benzina în România costa aproximativ 3,9 lei/litru (benzina 95, ca medie). În aprilie 2011, barilul ajunsese la 113,8 US$ iar în benzinării litrul de benzină 95 costa între 5,2 și 5,6 lei. Au fost fluctuații ca urmare a accizei și supraaccizei, dacă ne aducem aminte, separat de inflație, cheltuielile de extracție, rafinare, transport. Din 2011 până în iunie 2022, prețul la benzina standard s-a majorat cu aproximativ 63,4% iar creșterile au fost de 51,7% din iulie 2021 până în iulie 2022. Urmare a acestor creșteri de prețuri, observ că a început revolta impotriva benzinăriilor. Are vreun temei aceasta revoltă? Să vedem. 1. Taxele au o pondere de aproximativ 41,3% din prețul litrului de benzină 95. La 8,50 lei/litru de benzină standard, asta înseamnă 3,51 lei pe care statul îi încasează. Statul nu se va dispensa de această sumă, întrucât, mizând pe o cerere inelastică, cu siguranță va încasa suficienți bani pe care să-i cheltuie pe cadouri sociale: 700 de lei ajutor la pensionari cu venit până în 2.000 lei, vouchere. La aceste rente se adaugă o cheltuială de 9,5 miliarde de lei/lună pentru plata salariilor bugetarilor. 2. Cheltuieli de exploatare: zăcămintele de țiței din țara noastra sunt cam sărăcite. Ca urmare, în timp, cheltuielile de exploatare la extracție cresc în funcție de adâncime. Sigur, nu am date că acestea cresc în fiecare an și care este dimensiunea lor valorică. Dar acestea cresc. În rafinare sunt alte cheltuieli. 3. Mare parte din țiței se importă. Prețul țițeiului achiziționat nu este același precum cotațiile de la Londra (țiței Brent) sau bursele nord-americane (țiței WTI), dar aceste cotații sunt un sistem de referință în negociere (la condiția FOB sau CIF, nu contează). Uneori se cumpără mai ieftin decât cotația spot sau forward, alteori, mai scump. La prețul de achiziăie se adauga costurile de transport și de asigurare a mărfii. De când a început războiul din Ucraina, asigurările au crescut substanțial. Oricum, costul total de shipping a crescut rapid din 2021. Or, toate acestea se adaugă la prețul final al benzinei pe care o cumpărăm. 4. Ungaria sau "călărețul liber": MOL profită că autoritățile maghiare au obținut o derogare de la Comisia Europeană în ceea ce privește livrările de țiței rusesc, care se vând la cotații de 83 US$ (ESPO) sau la 108,49 US$. MOL procesează țiței rusesc mai ieftin în rafinăriile sale și apoi livrează benzină și motorină în România la prețuri comparabile cu cele de pe piața noastră. Asta se numește concurență neloială, întrucât MOL are un comportament oportunist. La fel, benzinăriile sale care operează în structura proprie. 5. Benzinăriile OMV și Petrom din rețeaua proprie nu trebuie tratate la fel cu benzinăriile independente care operează sub marcă proprie sau în franciză. Acestea achiziționează de la rafinării și au un cost. Cele în franciză trebuie să acopere și costul francizei. De aceea, aș trata diferit benzinăriile independente, deși recunosc că, atunci când cumpăr benzină, nu îmi bat capul să cercetez în ce regim funcționează benzinăria. Prin urmare, cine este de vină? Benzinarul, pentru că ne iese în față sau cei ce generează creșterea prețurilor? Eu cred că statul, OMV și MOL trăiesc într-un soi de complicitate. Sigur că firmele pot invoca majorările de costuri. Până la un punct. De asemenea, firmele din sectorul energetic pot invoca supraimpozitările. Pe fond, ar avea dreptate, deși, o data eliminate acestea, nu există siguranța că prețurile în benzinării ar scădea. Prețul exprimă nu doar o valoare, ci oferă un set de informații, nu doar despre marfa care se vinde, ci și despre comportamentul vânzătorilor și cumpărătorilor în prezent și în viitor. Ca atare, protestul contra prețului la benzină mai degrabă ar trebui îndreptat împotriva dl. Ciolacu și a altora care cheltuie bani publici în mod arbitrar, după care își declară îngrijorarea față de prețul la benzină. Dacă statul nu ar cheltui în mod discreționar la dimensiunea pe care o vedem de câteva luni numai pe consum, atunci probabil că ar avea și o mică resursă să mai reducă din TVA și acciza la benzină și motorină. Sigur, există și un efect de aborbție. După un timp, prețul ar începe să crească sau să scadă până ajunge la un preț de echilibru. Am ajuns la acest preț de echilibru? Eu cred că nu. Valentin M. Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

Prețul carburanților compensat cu 50 de banis ursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Eveniment

Ciucă le cere miniștrilor să facă economie

Ciucă le cere miniștrilor să facă economie. Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut, miercuri, miniştrilor să ia măsurile necesare pentru a asigura reducerea cheltuielilor la bunuri şi servicii cu 10%, conform deciziei luate în coaliţia de guvernare, subliniind că demersul este unul de solidaritate în actualele condiţii economico-financiare. Ciucă le cere miniștrilor să facă economie "Aşa cum ne-am asumat luni în cadrul coaliţiei, am stabilit un nou set de măsuri care să vină atât în sprijinul activităţii Guvernului, cât, mai ales, în ceea ce priveşte continuarea programului Sprijin pentru România". Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Măsurile respective vin, practic, şi impactează pe ceea înseamnă continuarea programului de guvernare, în sensul în care la nivelul fiecărui minister va trebui să asigurăm reducerea cheltuielilor la bunuri şi servicii cu procentul de 10%. Este o decizie de solidaritate în actualele condiţii economico-financiare şi vă cer fiecăruia dintre dumneavoastră să luaţi măsurile necesare, astfel încât să putem să ne încadrăm în acest procent", a declarat Nicolae Ciucă la începutul şedinţei de Guvern.

Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor la energie Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Eveniment

Cum jupuit statul consumatorii creșterea prețurilor

Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor la energie: în primul trimestru, aceste creșteri au generat venituri suplimentare la buget de miliarde de lei. Datele apar în nota privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2022. Nota arată creșteri masive de cheltuieli pentru plata dobânzilor. Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor Nu mai puțin de 3,7 miliarde de lei au venit de pe urma impozitelor din energie și gaze. „Evoluția încasărilor atât față de programul trimestrial cât și față de încasările din perioada similară a anului precedent s-a datorat încasărilor înregistrate la bugetul de stat care au înregistrat o creștere semnificativă de 3,7 miliarde lei, față de anul precedent, pe seama impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+2,3 miliarde lei) și a unui nou impozit aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+1,4 miliarde lei). Ținta trimestrială stabilită pentru această categorie de venituri este depășită cu 3,2 miliarde lei, pe seama încasărilor semnificative înregistrate la impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale cu 1,8 miliarde lei peste programul trimestrial stabilit și la impozitul aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică (venit nou introdus prin Legea nr.259/2021 ce nu a fost inclus în programul de venituri aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021)”, se arată în raportul privind execția bugetară. De altfel, rubrica „alte impozite și taxe pe bunuri și servicii” consemnează un grad de realizare de 304,4%, adică s-a încasat de trei ori mai mult decât se estimase. Raportul mai arată că 77% din creșterile de încasări la TVA provin din producția de energie, gaze și aer condiționat, precum și din vânzările de autoturisme. Cheltuielile cu dobânzile, creștere de 61,4% În schimb, cheltuielile cu asistența socială au crescut comparativ cu trimestrul I 2021 cu 20,9%. Au explodat și cheltuielile cu dobânzile. „ Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi s-au majorat cu 61,4%(+2,19 miliarde lei) ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, se arată în documentul ministerului de Finanțe. Însă datele mai arată un element interesant: ministerul Energiei nu a cheltuit toate sumele programate pentru subvenții. Documentul ministerului de Finanțe nu explică de ce s-au cheltuit doar 41,7% din subvențiile programate: „Nerealizarea plăților programate s-a datorat în principal evoluției cheltuielilor cu subvențiile la bugetul de stat unde gradul de efectuare a fost de 47,1%, în principal ca urmare a neefectuării plăților programate la Ministerul Energiei”. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră