vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Catedrala Națională

6 articole
Eveniment

BOR a avut nevoie de o zi să afle că versurile cântate în Catedrala Națională nu-i aparțin lui Gyr

Patriarhia Română a transmis un punct de vedere oficial în urma controverselor apărute sâmbătă, 1 noiembrie a.c., după interpretarea piesei „Avem o țară” de către grupul Tronos Junior, în cadrul unui eveniment desfășurat pe 30 octombrie 2025 la Catedrala Națională. Versurile cântate în Catedrala Națională, clarificările BOR Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române au precizat duminică seară, pe 2 noiembrie a.c., că textul piesei nu conține elemente care să promoveze ideologii totalitare și că atribuirea eronată a poeziei lui Radu Gyr nu schimbă sensul profund patriotic și religios al interpretării. Citește și: George Simion și o firmă de sondaje apropiată PSD, CURS, relansează ideea suspendării lui Nicușor Dan „Punct de vedere referitor la interpretarea piesei „Avem o țară” de către grupul Tronos Junior În data de 30 octombrie 2025, după încheierea slujbei de Te-Deum care a avut loc în Catedrala Națională, s-a susținut un scurt concert de cântece patriotice cu autori diverși. La acest eveniment, petrecut cu ocazia Zilei Clerului Militar și în prezența reprezentanților Armatei Române, grupul Tronos Junior a interpretat o cântare care are la bază textul poeziei „Avem o țară”, atribuită în ultimii ani, în mod total eronat, lui Radu Gyr. Facem precizarea că textul poeziei care a stat la baza interpretării amintite nu promovează în niciun fel elemente ale vreunei doctrine politice totalitare. Prin urmare, contextul redării cântecului exclude orice interpretare tendențioasă. Încercarea de a asocia Biserica Ortodoxă Română cu ideologiile extremiste este una total lipsită de temei, mai ales că Patriarhia Română a exprimat, în repetate rânduri, delimitarea fermă de orice fel de mișcări care promovează ura și violența, xenofobia și rasismul, care sunt contrare învățăturii și credinței creștine. Interpretarea piesei care are la bază textul poeziei „Avem o țară” nu poate fi asociată cu vreun cult sau omagiu adus ideologiilor totalitare, nici prin conținut, nici prin intenție. Patriarhia Română este conștientă de prevederile legale în vigoare și le respectă întru totul. De aceea, considerăm că prin interpretarea eronată a adevăratei intenții – aceea de a utiliza un text cu un mesaj patriotic și religios – se continuă o campanie de asociere forțată a imaginii Bisericii Ortodoxe Române cu doctrine politice străine de învățătura de credință pe care aceasta o propovăduiește. De asemenea, reiterăm faptul că Biserica Ortodoxă Română se delimitează public de orice afiliere ideologică sau politică partinică. Biroul de Presă al Patriarhiei Române” Confuzia legată de autorul poeziei Istoricul Dragoș Ursu a clarificat, într-o postare pe Facebook, confuzia legată de autorul poeziei „Avem o țară”, precizând că aceasta nu îi aparține lui Radu Gyr. Potrivit cercetătorului, textul este o creație a maicilor de la Mănăstirea Diaconești și face parte din primul lor album de colinde, lansat în 2007, care reinterpretează muzical poezii din temnițele comuniste. Ursu explică faptul că asocierea greșită cu Radu Gyr s-a produs probabil din cauza faptului că albumul include și creații autentice ale acestuia. El subliniază, totodată, că o strofă a poeziei confirmă caracterul său contemporan, făcând trimitere explicită la descoperirea recentă a rămășițelor martirilor din închisori.

Versurile cântate în Catedrala Națională, clarificările BOR (sursa: basilica.ro)
Corul Patriarhiei cântă versurile legionarului Radu Gyr (sursa: basilica.ro)
Eveniment

VIDEO Versuri ale poetului legionar Radu Gyr, cântate în Catedrala Națională de un cor de copii

Pe 30 octombrie, în Catedrala Națională din București, a avut loc celebrarea Zilei Clerului Militar, marcată printr-un Te Deum oficiat de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal. La ceremonie au participat Ministrul Apărării, membri ai Familiei Regale, șeful Statului Major al Apărării, preoți militari și alți invitați, potrivit relatărilor agenției Basilica, publicația oficială a Patriarhiei Române. Melodie pe versuri controversate, interpretată în Catedrala Națională Momentul care a stârnit reacții a fost interpretarea, de către corul Tronos Junior al Patriarhiei, a unei melodii pe versurile poetului legionar Radu Gyr (VIDEO), din poezia „Avem o țară”. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Înregistrarea a fost publicată chiar de agenția de știri Basilica pe pagina sa de Facebook. Cine a fost Radu Gyr Radu Gyr, poet și ideolog al Mișcării Legionare, este una dintre cele mai controversate figuri ale perioadei interbelice. A fost comandant legionar în scurta perioadă de co-guvernare cu regimul Antonescu și autorul imnului neoficial al Mișcării Legionare. Conform documentelor din arhiva CNSAS, Gyr a fost condamnat în 1945 la 12 ani și 5 luni pentru crime de război (dosarul 40.012, vol. 10/2). Corul Tronos Junior – inițiativă muzicală a Patriarhiei Potrivit prezentării oficiale, Corul Tronos Junior este o inițiativă a arhidiaconului Mihail Bucă, dirijorul și fondatorul Grupului psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale. Corul reunește copii și tineri pasionați de muzica psaltică bisericească, activând la biserica Foișorul Mavrocordaților, din centrul spiritual al Bucureștiului. Pe site-ul corului se menționează că acesta reprezintă „un adevărat sanctuar al muzicii psaltice bisericești, plin de har și talent”.

Secretele tehnice ale construirii Catedralei Naționale (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Secretul protecției la cutremur a Catedralei Naționale, dezvăluit de consilierul Patriarhului

Părintele Nicolae Crîngașu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul monumente și construcții bisericești, a dezvăluit cele mai mari provocări tehnice întâmpinate în realizarea Catedralei Naționale. Primele provocări: săparea fundației la 24 de metri adâncime „Cea mai mare parte din rezolvări le-am simțit ca pe un semn al prezenței divine, care ne-a ajutat să depășim problemele mari ale șantierului într-un mod aproape miraculos”, a declarat acesta. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Dificultățile au început încă din etapa de fundație, când s-a săpat la o adâncime de 24 de metri. Pentru a evita prăbușirea pereților, groapa a trebuit ranforsată cu beton armat, proces care necesita o cantitate uriașă de oțel. „Costa foarte mult, dar după mai multe studii și teste am reușit să reducem un nivel din cele patru prevăzute, economisind sume importante. A fost o mare încercare, dar și o mare izbândă inginerească”, a explicat Părintele Crîngașu. Fundația include cinci grinzi uriașe de beton armat, fiecare de 6 metri înălțime și 130 de metri lungime – o realizare de proporții în domeniul construcțiilor. Hidroizolație din plumb: o soluție tradițională cu durabilitate milenară Ultima etapă a fundației a adus o altă provocare – hidroizolația. Testele de laborator au arătat că foliile moderne oferă o durabilitate de aproximativ 60 de ani, insuficientă pentru o construcție gândită să dăinuie milenii. „Nouă ne trebuia pentru două-trei mii de ani, așa că am ales o soluție curajoasă și verificată de mii de ani: hidroizolația cu folie de plumb”, a explicat consilierul patriarhal. Sudura în plumb este extrem de complexă, însă echipa a reușit să finalizeze lucrările impecabil: „Am făcut hidroizolația catedralei de nota 10, exact așa cum trebuie”, a subliniat Părintele Crîngașu. Soluție unică pentru protecția la cutremur Cea mai spectaculoasă inovație tehnică a fost însă soluția de protecție seismică. Clădirile foarte mari, precum Catedrala Națională, necesită în mod normal rosturi seismice pentru a permite mișcarea independentă a structurilor. „Noi nu puteam tăia catedrala în mai multe segmente, așa că am conceput o soluție inginerească nouă, care asigură stabilitatea fără rosturi seismice”, a explicat Părintele Nicolae Crîngașu. Rezultatul a depășit așteptările: la un cutremur major, o clădire de aceleași dimensiuni ar avea o mișcare verticală de 120 cm, în timp ce Catedrala ar oscila doar 30 cm – de patru ori mai puțin. Montarea clopotelor și adaptarea structurii Turnului Clopotniță O altă etapă dificilă a fost pregătirea Turnului Clopotniță pentru instalarea celor șase clopote, dintre care cel principal cântărește peste 25 de tone și sună în gama Do. „Efectele vibrațiilor produse de dangătul clopotelor pot afecta pereții, așa că a trebuit să regândim întreaga structură de rezistență. A fost o muncă dificilă, dar necesară”, a declarat consilierul patriarhal. Catedrala Națională deține, astfel, cel mai mare clopot cu balans din Europa. „Utilizarea lui în timpul slujbelor ne-a adus și mari provocări, dar și o mare bucurie”, a adăugat acesta. Continuarea lucrărilor: apel la implicare și solidaritate Părintele Nicolae Crîngașu a vorbit și despre dificultățile financiare care au întârziat finalizarea lucrărilor. „De multe ori am început lucrările fără să știm dacă vom avea bani pentru continuare. Nu am vrut să comitem păcatul neplății muncitorilor. Dacă am fi avut un buget sigur, Catedrala ar fi fost gata de doi ani”, a mărturisit el.

PNRR, risipit cât 23 de catedrale (sursa: Facebook/Agenția de știri Basilica)
Economie

Fost secretar de stat: România pierde doar din PNRR cât 23 de catedrale ale mântuirii

Într-o postare devenită rapid virală, fostul secretar de stat Marius Vasiliu ironizează comparațiile frecvente dintre banii investiți în Catedrala Mântuirii Neamului și lipsa investițiilor în infrastructură sau sănătate. Vasiliu explică – cu cifre concrete – că România a pierdut, doar în ultimii patru ani, fonduri din PNRR echivalente cu costul a 23 de astfel de catedrale. PNRR, risipit cât 23 de catedrale Mesajul său pune în perspectivă modul în care se irosesc oportunitățile de dezvoltare, arătând că problemele nu țin de construcția unui lăcaș de cult, ci de incapacitatea administrativă și politică de a valorifica resursele europene. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple „Care mă cunoașteți știți că nu-s un tip religios. Da, am o relație specială cu The Beardman (pentru care Îi mulțumesc și pe această cale), dar asta e între noi doi, nu e treaba voastră, ca s-o explic. Băi, da' nu mai pot cu voi ăștia care tot echivalați banii dați pe Catedrala Mântuirii/Națională cu jdespitale, jdekilometri de autostradă, jdeșcoligrădinițecreșe, jdedeetc. Mno, o spuneți de parcă cu banii dați se rezolva toată infrastructura Ro; sau mai rău, de parcă nu s-ar fi dat bani pentru problemele istorice ale Ro și în schimb s-au dus aici, la Catedrală și de aia nu avem ale jde ce vreți voi." Catedrala: 300 de milioane de euro "Hai cu banu' jos, pe hîrtie: Catedrala, 300 mil euro. Și punem și banii pierduți de Ro, doar în ultimii 4 ani, gratis unii alții aproape. Din PNRR -ul ăla mult hulit, dar și iubit, funcție de interese de propagandă: - Sănătate - de cinci ori mai mult - 1,5 miliarde de euro; doar spitale, policlinici, cabinete medicale. Știți că trebuia să avem 26 de spitale noi. Acum planul e de 8. - Transporturi - la fel, de 5 ori mai mult - 1,5 miliarde de euro, căi ferate și trenuri noi Fără Metroul de la Cluj - 300 de milioane de euro. N-a putut face Boc metroul din cauza la Catedrală? Mai vreți? - Uite, pierdem 230 de milioane de euro pentru că nu reușim o reformă de bun simț - magistrații să nu mai iasă la pensie la 45-48 de ani, cu pensii mai mari decât salariile. - O să mai pierdem alte vreo două catedrale (700 de milioane de euro) pentru că nu putem scăpa de blestemul de a numi niște conduceri profi la AMEPIP și la cîteva companii de stat decît prin șmecherii. Total PNRR 7 miliarde de euro! Cît de vreo 23 de catedrale." „Măcar ăștia au făcut o clădire” "Deci, o lăsăm mai moale cu ce făceam cu banii ăștia? Că parcă sîntem în bancul cu ăla care și-ar fi putut lua Ferrari dacă se lăsa de fumat. Băi, măcar ăștia au făcut ceva cu banii ăștia. O clădire; că smerenie (și nici aici nu mai înacape nimeni de cîtă critică se revarsă pe subiect), că nesmerenie, nu știu, măcar o să fie un pic de turism - da, știu, voi ăștia toți v-ați dus fierți de evlavie sau pe artă la Sagrada, la Nôtre Dame, la Domkirche St. Stephan ori la Vatican sau la Dom la Milano. Nu știu cum să vă zic, dar la cum s-au mișcat lucrurile în țara asta pînă acum w nevoie de mult "Doamne ajută!"."

Sfințirea picturii Catedralei Naționale, moment istoric BOR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Evenimentul secolului pentru BOR: se sfințește Catedrala Națională, participă și Nicușor Dan

Catedrala Națională din București va găzdui, duminică, un moment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română – sfințirea picturii interioare a edificiului, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului Daniel. Citește și: Măsuri de securitate fără precedent la Sfințirea Catedralei Naționale. Ce reguli trebuie să respecte participanții Evenimentul marchează Centenarul Patriarhiei Române și va reuni demnitari de rang înalt din țară și din străinătate. Nicușor Dan și Maia Sandu, printre invitații de onoare Președintele României, Nicușor Dan, va participa duminică la slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale, potrivit Administrației Prezidențiale. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple De asemenea, luni, 27 octombrie, șeful statului îi va primi la Palatul Cotroceni pe Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, și pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul unei ceremonii de decorare. Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va fi prezentă la evenimentul religios, la invitația Patriarhului Daniel. În timpul vizitei sale la București, aceasta va avea și o întrevedere oficială cu președintele României. Slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale Ceremonia de duminică va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și de Patriarhul Daniel, înconjurați de un sobor impresionant format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La eveniment sunt așteptați peste 100.000 de credincioși din toată țara, în timp ce în interiorul Catedralei vor avea acces doar 2.500 de invitați oficiali. Programul liturgic prevede: 07:30 – 10:00: Slujba Sfintei Liturghii 10:15: Sosirea Patriarhului Daniel și a Patriarhului Bartolomeu I 10:30 – 12:30: Slujba de sfințire a picturii Catedralei La final, va fi citit Actul de sfințire. Credincioșii vor putea urmări ceremonia pe ecrane montate în fața Catedralei și în zona exterioară a ansamblului. Accesul pentru închinare în Sfântul Altar va fi permis, în mod organizat, după ora 20:00, iar Catedrala va rămâne deschisă „zi și noapte” până la sfârșitul lunii octombrie. Un moment simbolic: Centenarul Patriarhiei Române Sfințirea picturii Catedralei Naționale reprezintă punctul central al evenimentelor dedicate Centenarului Patriarhiei Române. În 2025 se împlinesc, totodată, 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie. „Iubim Biserica fiică a României și așteptăm cu nerăbdare să participăm la sărbătorile oficiale de la București dedicate Centenarului ridicării la demnitatea patriarhală”, declara anterior Sanctitatea Sa Bartolomeu I. Istoria proiectului Catedralei Naționale Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru România a apărut după Războiul de Independență din 1877–1878, când s-a constatat lipsa unui lăcaș de cult suficient de mare pentru marile ceremonii naționale. Printre primii intelectuali care au susținut proiectul s-au numărat Mihai Eminescu și Ioan Slavici. Primul act legislativ privind construirea unei catedrale ortodoxe în Capitală a fost Legea 1750, promulgată în 1884 de Regele Carol I. Însă construcția a fost amânată de crize, războaie și, ulterior, de regimul comunist. Proiectul a fost reluat în anii 1990 de Patriarhul Teoctist, iar amplasamentul actual – pe Dealul Arsenalului – a fost stabilit în 2005. Lucrările au început în 2010, iar altarul Catedralei a fost sfințit pe 25 noiembrie 2018, în Anul Centenar al Marii Uniri. Arhitectură monumentală și simbolism religios Catedrala Națională atinge o înălțime de 120 de metri, iar clopotele sale cântăresc 33 de tone. Ansamblul arhitectural este proiectat în formă de potir, simbolizând Sfânta Euharistie. Accesul se face prin 27 de uși de bronz, fiecare cântărind circa 800 de kilograme și împodobite cu reliefuri ale sfinților și ale Maicii Domnului. Designul îmbină tradiția bizantină și stilul brâncovenesc, reflectând unitatea culturală a provinciilor românești – de la ocnițele moldave la turnurile transilvănene și pridvoarele muntenești. Mozaicuri, vitralii și icoane de proporții impresionante Mozaicurile Catedralei, realizate între 2019 și 2025, acoperă 25.000 de metri pătrați, reprezentând scene biblice din Vechiul și Noul Testament. Materialele provin din Veneția și Carrara, de la renumitul furnizor Orsoni. Iconostasul are o lungime de 23,8 metri, o înălțime de 17,1 metri și include 45 de icoane. Cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România, Platytera, măsoară 16 metri, iar icoana Pantocrator, din turla principală, are un diametru de 12 metri. Vitraliile au fost create de meșteri români coordonați de Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Națională de Arte. Cel mai mare vitraliu, „Înălțarea Domnului”, are 15 metri înălțime și 5,5 metri lățime, fiind realizat în doar trei luni. Turlele și clopotele Catedrala are opt turle, dintre care cea principală, Turla Pantocrator, atinge 120 de metri până la baza crucii. În aprilie 2025 a fost montată crucea principală de șapte metri și șapte tone, marcând finalizarea structurii. Turla-clopotniță adăpostește șase clopote turnate la Innsbruck de firma Grassmayr, dintre care cel mai mare cântărește 25 de tone. Fiecare clopot poartă inscripția „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României – Centenar 1918–2018”. Catedrala are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, și un al doilea ocrotitor – Sfântul Apostol Andrei, patronul spiritual al României. Prin monumentalitate, simbolism și participarea la sfințirea picturii a celor mai înalte fețe bisericești ortodoxe, evenimentul de duminică devine nu doar o celebrare religioasă, ci și un moment de reafirmare a identității spirituale românești.

Sfințirea Catedralei Naționale, măsuri de securitate (sursa: basilica.ro)
Eveniment

Măsuri de securitate fără precedent la Sfințirea Catedralei Naționale. Ce reguli trebuie respectate

Duminică, 26 octombrie 2025, Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) va fi sfințită în cadrul unei slujbe solemne ce marchează Centenarul Patriarhiei Române. Ceremonia de sfințire a picturii va fi oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de un sobor impresionant de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La final, va fi citit Actul de sfințire, în prezența a mii de credincioși. Catedrala Mântuirii Neamului, împlinirea unei promisiuni Catedrala Mântuirii Neamului reprezintă împlinirea unei promisiuni de peste 140 de ani, făcută de Biserica Ortodoxă și de Statul Român, ca semn de recunoștință pentru eliberarea și unirea națională. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Proiectată pe Dealul Arsenalului, în spatele Palatului Parlamentului, catedrala are o lungime de 126 metri, o înălțime de 127 metri și opt turle aurite, simbolizând înălțarea spirituală. Turla principală, dedicată lui Hristos Pantocrator, atinge 120 de metri și este încununată de o cruce de 7 metri, cântărind 7 tone. Maia Sandu, prezentă la sfințirea Catedralei Naționale Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa duminică la ceremonia de sfințire, potrivit informațiilor transmise de oficiali de la Chișinău. Vizita include și o întrevedere cu președintele României, Nicușor Dan, în cadrul unui moment de solidaritate spirituală între cele două țări. Reguli stricte de acces și măsuri de siguranță Jandarmeria, Poliția Română și Inspectoratul pentru Situații de Urgență au emis un ghid de bune practici pentru pelerinii care vor asista la eveniment. Accesul în interiorul catedralei va fi permis doar invitaților oficiali, iar pelerinii vor avea zone special delimitate pe esplanadă și pe străzile adiacente (Calea 13 Septembrie, strada Izvor și Piața Arsenalului). Pelerinii trebuie să aibă asupra lor un act de identitate și un ecuson de participare, fără de care nu pot intra în perimetrul evenimentului. Sunt interzise obiectele tăioase, sticlele, scaunele pliabile, aparatele foto și bagajele voluminoase. Accesul publicului în interiorul catedralei va fi posibil doar după ora 20.00, sub supravegherea forțelor de ordine. Programul și recomandările pentru pelerini Programul oficial începe la ora 07:30, iar slujba de sfințire se va desfășura între 10:30 și 12:30. După Sfânta Liturghie, participanții vor primi anafură, apă și un sandviș, iar intrarea pentru închinare în Sfântul Altar se va face în ordine: mai întâi invitații oficiali (3.000 persoane), apoi pelerinii din eparhii (9.000 persoane). Autoritățile recomandă utilizarea transportului public, în special metroul (stația Izvor), evitarea bagajelor voluminoase și respectarea instrucțiunilor jandarmilor. În zonă vor funcționa 16 echipe de prim ajutor, două puncte medicale și standuri cu obiecte bisericești.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră