luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: capturare

8 articole
Internațional

Ucraina, reușită militară la care marile puteri doar visează: a capturat soldați ruși doar cu roboți

Războiul din Ucraina marchează un moment de cotitură în istoria conflictelor moderne: pentru prima dată, o poziție militară rusă a fost cucerită exclusiv cu ajutorul roboților. Succesul ucrainean confirmă o transformare profundă a câmpului de luptă, în care tehnologia nu mai este un simplu instrument, ci devine actor central. Armate din întreaga lume, de la SUA la China, investesc masiv în robotizare și inteligență artificială. În spatele acestei schimbări se conturează o nouă paradigmă militară, în care riscurile pentru soldați sunt reduse, dar întrebările etice și strategice devin tot mai complexe. Ucraina capturează o poziție rusă cu roboți Pentru prima dată de la începutul conflictului, forțele ucrainene au reușit să cucerească o poziție rusă fără implicarea infanteriei și fără pierderi umane, utilizând exclusiv drone și sisteme robotice terestre. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” Anunțul a fost făcut de președintele Ucrainei, care a subliniat importanța strategică a acestei reușite. Potrivit lui Zelenski, este pentru prima dată când o poziție inamică este capturată exclusiv prin intermediul platformelor fără pilot. „Ocupanții s-au predat, iar operațiunea a fost desfășurată fără participarea infanteriei și fără pierderi de partea noastră”, a declarat liderul de la Kiev. Peste 22.000 de misiuni: tehnologia care salvează vieți Președintele ucrainean a precizat că sisteme robotice precum Ratel, Termit, Ardal, Lynx, Snake, Protector și Volya au fost utilizate intens în ultimele luni. În total, aceste platforme au realizat peste 22.000 de misiuni în ultimele trei luni, intervenții în zone cu risc extrem și operațiuni fără expunerea directă a militarilor. „Viețile au fost salvate de peste 22.000 de ori, un robot a intrat în cele mai periculoase zone în locul unui soldat”, a subliniat Zelenski, evidențiind rolul tehnologiilor de vârf în protejarea vieții umane. Creșterea accelerată a utilizării roboților pe front Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Syrskyi, a confirmat tendința de intensificare a utilizării acestor tehnologii. Potrivit acestuia, în martie, numărul misiunilor realizate de sisteme robotice a crescut cu 50% față de luna precedentă. Peste 9.000 de misiuni au fost efectuate doar în martie 2026. Rolul în expansiune al sistemelor fără pilot Inițial utilizate în principal pentru sarcini logistice, precum livrarea de muniție sau evacuarea răniților, sistemele robotice au început să fie integrate în operațiuni de luptă directă. Numărul unităților militare care folosesc aceste tehnologii a crescut semnificativ: de la 67 la finalul anului 2025, la 167 în primăvara anului 2026. Războiul viitorului: cum tehnologia redefinește câmpul de luptă În ultimele decenii, războiul a suferit o transformare profundă, trecând de la confruntări bazate pe masă de trupe și armament clasic la un model în care tehnologia joacă un rol central. Dronele, roboții militari și sistemele autonome nu mai sunt doar instrumente auxiliare, ci devin actori esențiali în desfășurarea operațiunilor. Conflictul din Ucraina a accelerat această evoluție, demonstrând că superioritatea tehnologică poate compensa, cel puțin parțial, dezavantajele numerice. În paralel, marile puteri investesc masiv în inteligență artificială și sisteme fără pilot, conturând o nouă paradigmă a războiului modern. De la soldat la algoritm: transformarea războiului modern Una dintre cele mai vizibile schimbări este integrarea sistemelor fără pilot în toate dimensiunile conflictului: aerian, terestru și naval. Dronele sunt utilizate pentru supraveghere, recunoaștere, lovituri de precizie sau chiar transport logistic. Potrivit unor analize militare, aceste sisteme au modificat radical dinamica operațiunilor, oferind „avantaje tactice unice și eficiență operațională sporită”. În același timp, ele permit extinderea razei de acțiune și reducerea expunerii directe a militarilor pe front. În războiul din Ucraina, rolul tehnologiei este deja dominant: dronele sunt responsabile pentru aproximativ 70–80% din pierderile de pe câmpul de luptă, potrivit unor evaluări recente. Această statistică reflectă o schimbare de paradigmă: eficiența militară nu mai depinde exclusiv de forța umană, ci de capacitatea de a integra tehnologia în strategia de luptă. Robotizarea militară: exemple din marile puteri Tendința de robotizare nu este specifică doar Ucrainei. Statele Unite, China și alte puteri globale investesc intens în dezvoltarea sistemelor autonome. În Statele Unite, dronele avansate precum MQ-35 V-BAT sunt utilizate pentru recunoaștere și operațiuni în medii ostile, inclusiv în zone afectate de război electronic. Aceste sisteme sunt proiectate să opereze în condiții dificile, unde comunicațiile sunt perturbate sau inexistente. China, la rândul său, dezvoltă tehnologii de tip „roi de drone”, în care sute de unități pot fi coordonate simultan de un singur operator. Aceste sisteme folosesc algoritmi inteligenți pentru a coopera autonom și a executa misiuni complexe, inclusiv recunoaștere și atac. În paralel, alte state precum Israel, Turcia sau Regatul Unit investesc în drone de atac, sisteme de apărare anti-drone și platforme autonome, consolidând o veritabilă cursă globală a înarmării tehnologice. Ucraina, laboratorul războiului tehnologic Conflictul din Ucraina este adesea descris drept un „laborator” pentru testarea noilor tehnologii militare. Aici, dronele comerciale adaptate, sistemele autonome și inteligența artificială sunt integrate rapid în operațiuni reale. Un exemplu relevant este utilizarea roboților terestri pentru aprovizionare și evacuare medicală. Aproximativ 47% dintre misiunile acestor sisteme au implicat livrarea de echipamente sau evacuarea răniților. De asemenea, integrarea dronelor cu artileria a crescut semnificativ precizia loviturilor, permițând ajustări în timp real și evaluarea imediată a rezultatelor. În plus, Ucraina a devenit primul stat care a creat o structură militară dedicată exclusiv sistemelor fără pilot, semn al importanței strategice pe care aceste tehnologii o au în prezent. Reducerea riscurilor pentru militari Unul dintre principalele avantaje ale robotizării este reducerea riscurilor pentru personalul uman. Sistemele fără pilot pot fi trimise în zone extrem de periculoase, unde prezența soldaților ar implica pierderi semnificative. Aceste tehnologii permit: - desfășurarea de misiuni de recunoaștere fără expunerea trupelor, - atacuri de precizie la distanță, - evacuarea răniților din zone active de luptă, - neutralizarea dispozitivelor explozive. Experții militari subliniază că aceste sisteme „extind capacitatea operațională și reduc riscurile pentru personal”. În esență, robotizarea transformă soldatul dintr-un actor direct în luptă într-un operator sau coordonator al tehnologiei. Această schimbare nu elimină complet riscurile, dar le redistribuie și le diminuează semnificativ. Limitele și riscurile războiului automatizat Cu toate avantajele sale, robotizarea ridică și numeroase probleme. Una dintre cele mai importante este legată de etică: cât de mult control ar trebui să aibă mașinile asupra deciziilor de viață și moarte? Specialiștii avertizează că utilizarea inteligenței artificiale în arme autonome poate duce la o „dehumanizare a războiului” și necesită adaptarea urgentă a cadrului legal internațional. De asemenea, există riscul unei curse a înarmării tehnologice, în care statele investesc masiv în sisteme autonome pentru a nu rămâne în urmă. Această dinamică poate destabiliza echilibrul global și poate crește probabilitatea conflictelor. În plus, tehnologia nu este infailibilă. Dronele și roboții pot fi vulnerabili la atacuri electronice, hacking sau erori de programare, ceea ce poate genera consecințe imprevizibile. Viitorul războiului: om și mașină, nu om sau mașină Deși tehnologia devine din ce în ce mai importantă, majoritatea experților consideră că aceasta nu va înlocui complet factorul uman. Mai degrabă, viitorul războiului va fi caracterizat de o colaborare între oameni și sisteme autonome. Dronele și roboții nu elimină nevoia de soldați, dar le amplifică capacitățile și le reduc expunerea la risc. Așa cum subliniază analiștii militari, aceste tehnologii „nu înlocuiesc oamenii, ci le extind capacitatea de acțiune”. În acest context, războiul devine mai tehnologic, mai rapid și mai precis, dar și mai complex din punct de vedere moral și strategic. Între eficiență și responsabilitate Tehnologizarea războiului este un proces ireversibil. De la drone și roboți până la inteligență artificială și sisteme autonome, noile tehnologii schimbă fundamental modul în care sunt purtate conflictele. Pe de o parte, ele oferă oportunitatea de a reduce pierderile umane și de a crește eficiența operațională. Pe de altă parte, ridică întrebări esențiale despre responsabilitate, control și limitele utilizării tehnologiei în război. În final, provocarea nu este doar tehnologică, ci și etică: cum poate fi folosită această putere fără a pierde din vedere valoarea fundamentală pe care, paradoxal, tehnologia încearcă să o protejeze - viața umană.

Ucraina capturează o poziție rusă cu roboți (sursa: president.gov.ua)
Trump, armă secretă în capturarea lui Maduro (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Arma secretă a lui Trump folosită la capturarea lui Maduro a neutralizat rachetele Venezuelei

Președintele american Donald Trump a declarat că armata Statelor Unite a utilizat un nou tip de armă în operațiunea militară prin care a fost capturat liderul venezuelean Nicolás Maduro. Potrivit acestuia, dispozitivul ar fi paralizat echipamentele militare ale armatei venezuelene, făcând imposibilă reacția defensivă. „Discombobulatorul”, arma misterioasă invocată de Trump Într-un interviu pentru The New York Post, Donald Trump a folosit termenul „discombobulator” pentru a descrie arma utilizată, fără a oferi detalii tehnice sau explicații suplimentare. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Președintele a afirmat că nu are permisiunea de a vorbi despre această tehnologie, limitându-se la a preciza că dispozitivul a făcut ca sistemele militare venezuelene să devină complet nefuncționale. Apărarea antiaeriană a Venezuelei, neutralizată Trump a susținut că armata venezueleană nu a reușit să lanseze nici măcar o rachetă antiaeriană în momentul sosirii forțelor americane. Deși Venezuela dispunea de sisteme de armament de proveniență rusească și chineză, acestea nu ar fi reacționat deloc. Potrivit liderului de la Casa Albă, militarii venezueleni ar fi fost complet pregătiți pentru intervenție, însă echipamentele nu au funcționat în momentul critic. Pene de curent în Caracas, atribuite „expertizei” americane La o conferință de presă organizată după capturarea lui Nicolás Maduro, Donald Trump a declarat că luminile din Caracas s-au stins în mare parte ca urmare a unei expertize deținute de Statele Unite, fără a oferi alte detalii despre natura acesteia. Afirmația a alimentat speculațiile privind folosirea unor tehnologii avansate de război electronic. Detalii despre operațiunea militară din Venezuela Operațiunea militară a început cu atacuri aeriene menite să neutralizeze apărarea antiaeriană a Venezuelei. Ulterior, un comando al forțelor speciale americane i-a capturat pe Nicolás Maduro și pe soția sa, Cilia Flores, la Caracas.  Cei doi au fost transportați la New York, unde au fost puși sub acuzare pentru trafic de droguri. Trump: SUA vor „conduce” Venezuela și îi vor controla petrolul După capturarea lui Maduro, Donald Trump a declarat în mod deschis că Statele Unite vor „conduce” Venezuela și că firmele americane vor controla industria petrolieră a acestei țări. Președintele american nu a exclus noi operațiuni militare și a amenințat-o pe președinta interimară Delcy Rodríguez, avertizând că aceasta „va plăti mai scump decât Maduro” dacă nu va acționa conform cerințelor Washingtonului.

Petrolier rusesc capturat de SUA, cu sprijin britanic (sursa: US European Command)
Internațional

SUA, cu sprijin britanic, au capturat un petrolier rusesc pus în slujba Iranului. Rusia protestează

Regatul Unit a acordat sprijin militar Statelor Unite în operațiunea de interceptare a petrolierului rusesc „Marinera” în Atlanticul de Nord, a anunțat Ministerul britanic al Apărării. Rusia a reacționat, acuzând o încălcare a normelor internaționale privind libertatea de navigație. Petrolierul, anterior „Bella 1”, se afla sub sancțiuni americane Nava, cunoscută anterior sub numele „Bella 1”, se află sub sancțiuni impuse de Statele Unite din 2024, din cauza presupuselor legături cu Iranul. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Petrolierul era monitorizat de Garda de Coastă a SUA încă din 21 decembrie, în timp ce se deplasa fără încărcătură spre Venezuela, și a reușit inițial să evite o tentativă de interceptare americană. Nave militare ruse ar fi încercat să escorteze petrolierul Între timp, petrolierul a fost redenumit „Marinera”, înregistrat în Rusia și a început să navigheze sub pavilion rusesc. Nava a fost localizată miercuri dimineață în Atlanticul de Nord, unde marina americană a reușit să o intercepteze. Potrivit informațiilor apărute, Rusia ar fi trimis în zonă cel puțin o navă militară sau un submarin pentru escortă și a cerut Statelor Unite și aliaților occidentali să respecte libertatea de navigație în apele internaționale. Londra confirmă sprijinul operațional acordat Statelor Unite Ministerul britanic al Apărării a confirmat că operațiunea de interceptare s-a desfășurat cu sprijinul Regatului Unit. Acesta a precizat că forțele armate britanice au oferit sprijin operativ planificat, inclusiv permiterea utilizării bazelor britanice de către unități americane implicate în misiune, în zona dintre Marea Britanie, Islanda și Groenlanda. Rusia acuză „interceptare ilegală” și invocă dreptul mării Ministerul rus al Transporturilor a anunțat că a pierdut contactul cu petrolierul „Marinera” și a calificat incidentul drept „interceptare ilegală” în apele internaționale. Autoritățile ruse susțin că acțiunea ar încălca Convenția ONU privind Dreptul Mării, care garantează libertatea de navigație pe marea liberă. Potrivit Moscovei, petrolierul a primit permisiunea temporară de a naviga sub pavilion rusesc la 24 decembrie 2015, în conformitate cu legislația națională și dreptul internațional. Ministerul rus de Externe a solicitat Statelor Unite să asigure „un tratament uman și demn” membrilor echipajului petrolierului sechestrat, dintre care o parte sunt cetățeni ruși, precum și repatrierea lor rapidă.

Maduro și soția, răniți în timpul capturării (sursa: NBC News)
Internațional

Maduro și soția, la un pas să scape de capturare, dar s-au lovit de tocul ușii camerei blindate

Fostul președinte venezuelean Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost răniți în timpul operațiunii de capturare desfășurate de forțele americane la Caracas, potrivit Fox News. Cei doi ar fi suferit traumatisme în timp ce încercau să fugă și să se ascundă. Cum s-a produs incidentul în timpul fugii Potrivit unor surse, Maduro și soția sa au încercat să se refugieze în spatele unei uși grele de oțel din interiorul complexului în care se aflau. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat În timpul manevrei de evadare, aceștia s-ar fi lovit la cap, deoarece cadrul ușii era prea jos. Cilia Flores, posibil traumatism cranian și leziuni la coaste Cilia Flores ar fi suferit răni la nivelul capului. Avocatul său a declarat în instanță că există suspiciuni privind o posibilă fractură sau contuzie serioasă la nivelul coastelor și a solicitat investigații medicale suplimentare, inclusiv radiografie și examen fizic complet. Apariție în instanță cu răni vizibile Maduro și soția sa au apărut în fața judecătorului cu răni vizibile. Martorii din sala de judecată au relatat că Flores părea slăbită și amețită, iar Maduro avea dificultăți de mobilitate. Schițe din sală o arată pe Flores cu bandaje la cap. Oficialii americani au calificat traumatismul cranian drept minor. Delta Force a intervenit și a acordat primul ajutor Cei doi au fost reținuți de membri ai unității americane de elită Delta Force, care le-au acordat primul ajutor la fața locului, după extragerea din complex, au mai precizat sursele citate. În timpul operațiunii, a avut loc un schimb intens de focuri între forțele americane și o unitate cubaneză de reacție rapidă aflată în apropiere. Mai mulți membri ai Delta Force au fost răniți. Doi militari continuă să se recupereze, în timp ce alți cinci s-au întors deja în serviciu activ. Rănile militarilor americani nu le pun viața în pericol Potrivit Pentagonului, militarii răniți au suferit leziuni provocate de gloanțe și șrapnel, însă viețile lor nu sunt în pericol. Oficialii au subliniat că misiunea a fost extrem de complexă și a fost dusă la bun sfârșit cu pierderi minime. Maduro și Cilia Flores, deținuți într-un penitenciar din New York Nicolas Maduro și soția sa se află în prezent într-un centru de detenție din New York. Aceștia au fost prezentați în fața unui judecător federal și sunt acuzați de mai multe infracțiuni legate de traficul de droguri, pentru care au pledat nevinovat.

Prețul aurului explodează după capturarea lui Maduro (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Aurul și argintul s-au scumpit și mai mult după capturarea lui Maduro

Cotațiile la aur și argint au crescut luni, pe fondul tensiunilor geopolitice crescute după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către Statele Unite. Investitorii se îndreaptă către active de refugiu, transmite Bloomberg. Aurul depășește 4.420 dolari pe uncie pe piața spot Pe piața spot, prețul aurului a crescut cu până la 2,1%, depășind nivelul de 4.420 dolari pe uncie. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic În paralel, argintul a urcat cu aproape 5%, marcând una dintre cele mai puternice evoluții din ultimele luni. Creșterile sunt alimentate de incertitudinile legate de situația politică din Venezuela, dar și de declarațiile președintelui SUA, Donald Trump. Declarațiile lui Trump sporesc incertitudinea pe piețele financiare Donald Trump a afirmat că Statele Unite sunt „la conducere” în Venezuela după capturarea președintelui Nicolas Maduro. Liderul american a subliniat că Washingtonul are nevoie de „acces total” la țară, inclusiv la rezervele sale de petrol. Aceste declarații au alimentat îngrijorările investitorilor cu privire la stabilitatea viitoarei guvernări din Venezuela. Riscurile geopolitice cresc, dar conflictul ar putea fi de scurtă durată Christopher Wong, analist la Oversea-Chinese Banking Corp din Singapore, a declarat că situația actuală „a consolidat un context de incertitudine geopolitică”. Totuși, el apreciază că riscurile imediate sunt limitate, evoluțiile indicând „o finalizare relativ rapidă, mai degrabă decât un conflict militar prelungit”. Aurul, după cel mai bun an de la 1979: de ce continuă creșterea Scumpirea aurului vine după ce metalul prețios a avut cea mai bună performanță anuală din 1979. În ultimele 12 luni, aurul a atins o serie de recorduri istorice, susținut de: achizițiile masive ale băncilor centrale intrările în fondurile tranzacționate la bursă garantate cu aur reducerile succesive ale dobânzilor de către Rezerva Federală Metalele prețioase rămân atractive într-un context de dobânzi scăzute, în condițiile în care acestea nu generează randament. Prognoze pentru aur: marile bănci anticipează noi maxime Mai multe bănci internaționale estimează continuarea trendului ascendent al aurului în acest an. Goldman Sachs avertizează că scenariul de bază indică o posibilă creștere a prețului până la 4.900 dolari pe uncie, cu riscuri de creștere suplimentară. Investitorii mizează pe: noi reduceri ale dobânzilor Fed posibile schimbări în conducerea băncii centrale americane sub administrația Trump Argintul, creșteri peste așteptări Argintul a înregistrat anul trecut o evoluție chiar mai spectaculoasă decât aurul, depășind niveluri considerate anterior imposibile. Pe lângă factorii care au impulsionat aurul, argintul a fost susținut și de temerile că administrația americană ar putea impune noi tarife de import, cu impact asupra industriilor. Cotațiile la metale prețioase pe piețele asiatice Luni la prânz, pe piața din Singapore: aurul a crescut cu 1,8%, la 4.409,84 dolari pe uncie argintul a avansat cu 3,5%, până la 75,38 dolari pe uncie platina și paladiul au înregistrat creșteri de aproximativ 2% fiecare

Capturarea lui Maduro, reacții internaționale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Capturarea lui Maduro, condamnată de Rusia, Iran și câțiva sud-americani. UE, rezervată

Atacul Statelor Unite asupra Venezuelei, produs în primele ore ale dimineții de sâmbătă, a generat un val de reacții internaționale contrastante și a amplificat tensiunile geopolitice la nivel global. Trump confirmă atacul asupra Caracasului Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat, printr-o postare pe Truth Social, un „atac de amploare” asupra capitalei Venezuelei, Caracas. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Totodată, acesta a susținut că președintele venezuelean Nicolas Maduro și soția sa au fost scoși din țară. Trump a precizat că operațiunea militară a fost desfășurată „în colaborare cu autoritățile de aplicare a legii din SUA” și a anunțat că va oferi detalii suplimentare într-o conferință de presă programată la reședința sa Mar-a-Lago din Florida. Venezuela denunță „agresiunea militară” Guvernul Venezuelei a respins ferm intervenția, calificând-o drept „agresiune militară extrem de gravă” comisă de Statele Unite. Autoritățile de la Caracas au decretat stare de urgență națională și au acuzat Washingtonul de încălcarea flagrantă a suveranității statului venezuelean. Lumea, împărțită între susținere și condamnare Reacțiile internaționale scot în evidență o polarizare accentuată. Aliații Statelor Unite din regiune salută operațiunea ca pe o lovitură împotriva regimului Maduro, în timp ce rivalii Washingtonului o denunță ca agresiune ilegală și periculoasă pentru stabilitatea globală. Între aceste extreme, numeroase state și organizații internaționale adoptă o poziție prudentă, concentrându-se pe limitarea riscurilor și pe menținerea stabilității regionale. Javier Milei salută acțiunea SUA Președintele Argentinei, Javier Milei, a salutat public anunțul lui Donald Trump privind capturarea lui Nicolas Maduro. Mai mulți oficiali argentinieni au transmis mesaje similare, prezentând evenimentul ca pe un pas decisiv către „eliberarea Venezuelei”. Chile condamnă acțiunea militară Președintele chilian Gabriel Boric a exprimat „îngrijorare și condamnare” față de intervenția militară americană. Acesta a subliniat că soluționarea crizei venezuelene trebuie să se bazeze pe dialog, multilateralism și respectarea dreptului internațional, nu pe forță militară. Columbia avertizează asupra riscului de escaladare regională Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a avertizat că situația poate duce la o escaladare periculoasă a tensiunilor în America Latină. El a reiterat angajamentul țării sale față de principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea suveranității statelor și soluționarea pașnică a conflictelor. Cuba denunță „un atac criminal” Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat ferm intervenția SUA, calificând-o drept „atac criminal”. Acesta a declarat că „Zona de Pace” a Americii Latine este „brutal asaltată”. ALBA acuză scopuri economice Alianța Bolivariană pentru Popoarele Americii (ALBA) a numit operațiunea americană „act criminal de război”. Organizația acuză Washingtonul că urmărește jefuirea resurselor naturale ale Venezuelei, în special petrolul și aurul, și cere respingerea intervenției la nivel internațional. CARICOM convoacă reuniune de urgență Statele membre ale Comunității Caraibiene (CARICOM) au convocat o reuniune de urgență și au anunțat că monitorizează îndeaproape situația. Organizația consideră evenimentele „de mare îngrijorare”, din cauza riscurilor asupra țărilor vecine. Spania cere dialog Ministerul spaniol de Externe a făcut apel la „dezescaladare, reținere și respectarea dreptului internațional”. Spania s-a declarat pregătită să își ofere „bunele oficii” pentru facilitarea unei soluții pașnice și negociate a crizei. Germania activează celula de criză Germania a transmis că urmărește „foarte atent” evoluțiile din Venezuela și menține legătura cu ambasada sa de la Caracas. Berlinul a activat celula de criză guvernamentală, precizând că situația rămâne în continuare incertă. Donald Tusk: impact global și consecințe pentru Europa Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că atacul american asupra Venezuelei va avea consecințe globale și va influența și Europa. El a subliniat nevoia unei analize atente și a pregătirii pentru noul context geopolitic. Italia se concentrează pe siguranța cetățenilor săi Guvernul italian a anunțat că urmărește cu atenție situația și acordă prioritate siguranței cetățenilor italieni aflați în Venezuela. Italia a evitat pentru moment asumarea unei poziții politice explicite. Rusia cere clarificări și avertizează asupra escaladării Ministerul rus de Externe a declarat că este „extrem de alarmat” de informațiile privind scoaterea lui Nicolas Maduro din țară. Rusia a cerut clarificări oficiale și a insistat asupra necesității evitării escaladării conflictului. Iranul condamnă intervenția militară americană Iranul a condamnat atacul militar al Statelor Unite, calificându-l drept „încălcare flagrantă a suveranității” și a integrității teritoriale a Venezuelei. Mișcarea houthi, aliată cu Iranul, a condamnat „în cei mai duri termeni” atacul Statelor Unite, prezentându-l ca parte a unei politici americane de „distrugere și dominație”. Gruparea a declarat că își exprimă solidaritatea cu Nicolas Maduro și a cerut intervenția comunității internaționale. Belarus avertizează: „risc de al doilea Vietnam” Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a catalogat intervenția americană drept „act de agresiune”. Ministerul de Externe de la Minsk a avertizat că situația reprezintă „o amenințare directă la adresa păcii și securității mondiale”, sugerând că SUA riscă să se confrunte cu „al doilea Vietnam”.

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil

Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil. Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis marţi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cursul unei convorbiri telefonice, că întreaga comunitate internaţională "este în spatele Ucrainei" şi că armata ucraineană mai poate încă "recupera" teritoriul capturat recent de Rusia, relatează EFE şi Reuters. Teritoriul capturat de Rusia este recuperabil Boris Johnson a avut în cursul dimineţii o convorbire la telefon cu Volodimir Zelenski "pentru a-l informa în legătură cu progresele şi discuţiile purtate la (summiturile) G7 şi NATO de săptămâna trecută", a indicat o purtătoare de cuvânt a guvernului britanic într-un comunicat. La rândul său, "preşedintele Zelenski a detaliat situaţia actuală din Ucraina şi ultimele cuceriri ale ruşilor, iar premierul l-a informat despre cele mai noi echipamente militare britanice, cum ar fi zece sisteme de artilerie autopropulsată şi muniţie, care vor ajunge în zilele şi săptămânile următoare" în Ucraina, menţionează comunicatul. "Comunitatea internaţională este în spatele Ucrainei", a afirmat Boris Johnson în timpul acestei convorbiri telefonice, în cursul căreia şi-a exprimat convingerea că "armata ucraineană ar putea recuceri teritoriul recent capturat de către forţele (preşedintelui rus Vladimir) Putin". Cerealele, miză majoră Referitor la cereale, ambii lideri au subliniat importanţa "de a le scoate cât mai repede posibil din Ucraina", iar Boris Johnson a dat asigurări că Marea Britanie continuă să lucreze îndeaproape cu alţi parteneri asupra următoarelor etape şi că este pregătită să ajute în orice mod posibil în această problemă. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane De asemenea, cei doi lideri au abordat cazurile unor cetăţeni britanici care luptau de partea forţelor ucrainene, dar "au fost capturaţi de trupele ruse în ultimele luni". În ceea ce priveşte Conferinţa privind restabilirea şi reconstrucţia Ucrainei, desfăşurată în urmă cu o zi la Lugano (Elveţia), "premierul salută planurile de reconstrucţie a Ucrainei", menţionând că "aşteaptă cu nerăbdare" să găzduiască un eveniment similar anul viitor în Marea Britanie, conform EFE.

Putin, commando pentru capturarea lui Zelenski (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Putin, commando pentru capturarea lui Zelenski

Putin, commando pentru capturarea lui Zelenski. Departamentul de Stat al Statelor Unite consideră că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi "principala ţintă a agresiunii ruse", informează vineri DPA. "Preşedintele Zelenski reprezintă în multe feluri, chiar personifică, aspiraţiile şi ambiţiile democratice ale Ucrainei, ale poporului ucrainean. Prin urmare, desigur, el ar fi o ţintă principală pentru agresiunea rusă", a declarat purtătorul de cuvânt Ned Price pentru CNN. Putin, commando pentru capturarea lui Zelenski Price a adăugat că autorităţile americane spun de mai multe săptămâni că agenţii ruşi s-au infiltrat deja în Ucraina şi "operează în interiorul ţării". De la Kiev, Zelenski a făcut afirmaţii similare cu cele ale SUA. El a adăugat că au circulat informaţii false că ar fi părăsit Kievul. "Stau în capitală, stau cu poporul meu", a declarat el. Zelenski a precizat că nu are voie să spună exact unde se află. "Am primit informaţii că grupuri de sabotaj inamice au intrat în Kiev", a mai spus preşedintele ucrainean într-o intervenţie video postată pe site-ul preşedinţiei ucrainene în care cere locuitorilor să fie vigilenţi şi să respecte interdicţia de circulaţie. "Voi rămâne în capitală. Familia mea este, de asemenea, în Ucraina. Conform informaţiilor pe care le deţinem, inamicul m-a identificat ca fiind ţinta numărul unu, ia familia mea ţinta numărul doi. Zelenski denunță teama altor state În aceeaşi intervenţie video, preşedintele Volodimir Zelenski şi-a exprimat regretul că Ucraina a fost "lăsată singură" în faţa armatei ruse. "Cine e gata să lupte alături de noi? Nu văd pe nimeni. Cine este gata să ofere Ucrainei garanţia unei aderări la NATO? Toată lumea se teme", a declarat preşedintele Ucrainei. Citește și: Europa menține Rusia în comerțul internațional, refuză să o excludă din sistemul SWIFT. Neutra Elveție, nici o sancțiune Executivul american consideră că Rusia intenţionează să răstoarne guvernul de la Kiev ca parte a atacului său asupra Ucrainei, informează Reuters. "Este evaluarea noastră că (forţele ruse) au toată intenţia, practic, de a înlătura guvernul şi de a instala propria lor modalitate de guvernare, ceea ce ar explica aceste prime acţiuni spre Kiev", a declarat joi un înalt oficial al Pentagonului. Potrivit Pentagonului, armata ucraineană rezistă în faţa soldaţilor ruşi. Blinken crede că Ucraina va rezista Și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, se declară "convins" că preşedintele rus Vladimir Putin încearcă să răstoarne guvernul ucrainean, relatează DPA. Blinken a declarat joi la ABC TV că planul Rusiei a fost de a pune capitala Kiev în pericol. "Să ia cu asalt capitala, să atace alte mari oraşe", a spus şeful diplomaţiei americane. "Vedem forţe care intră din nord, din est, din sud, iar asta face parte din planul pe care l-am prezentat lumii în ultimele săptămâni", a adăugat el. Cu toate acestea, Blinken s-a declarat convins că Ucraina va avea câştig de cauză în faţa Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră