sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bolojan

438 articole
Eveniment

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE. Datele sunt colectate până la 16 februarie. Monitorizarea arată că s-au făcut plăți doar către 5.335 de beneficiari.  Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a estimat, azi, că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor. El a spus că, la renegocierea PNRR, din vara/toamna anului trecut, ministerele „s-au luptat” să-și păstreze alocările din PNRR, iar acum realizează că nu pot cheltui banii. Ieri, premierul Ilie Bolojan a amenințat miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul.  Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero August 2026 este termenul limită pentru finalizarea fizică a proiectelor PNRR. Ultimele plăți trebuie aprobate până la 31 decembrie 2026.  Majoritatea proiectelor cu zero progres tehnic sunt mici, cu alocări sub un milion de euro.  Dar programul de aproape 100 de milioane de euro pentru digitalizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) are zero progres tehnic și zero progres financiar. Multiple proiecte de digitalizare a spitalelor sunt în aceeași situație.  „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, gestionat de ministerul Sănătății, zero progrese tehnice și financiare. Grantul este de peste 22 de milioane de euro.  „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, gestionat de același minister, un grant de 20 milioane euro - zero progrese.  Transelectrica are un program de „Eficientizarea, modernizarea și digitalizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice” cu zero progres tehnic și 22,67% progres financiar. Grantul este de peste 51 milioane de euro. Politehnica București are zero progrese la proiectul „Tehnologii avansate în microelectronică cu aplicații la realizarea de senzori și actuatoare pentru ASSET-IXC”. Valoarea împrumutului este de peste 22 milioane de euro. Rectorul Politehnicii, Mihnea Costoiu, este vicepreședinte PSD.   

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero Foto: MIPE
Adrian Papahagi, care îl susținea pe Bolojan, critică tăierea sporului de doctorat Foto: Facebook
Politică

Adrian Papahagi, care îl susținea pe Bolojan, critică tăierea sporului de doctorat

Adrian Papahagi, care îl susținea pe Bolojan, critică tăierea sporului de doctorat: el îi cere premierului să spună ce sume de bani a tăiat de la serviciile de informații și de la partide, „fiindcă acolo e marea corupție și risipă, nu în învățământ”. „Iar fenomenul doctoratelor plagiate tot lor li se datorează”, completează Papahagi.  Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe În septembrie 2025, Papahagi scria despre Bolojan: „Eu n-am mai întâlnit un politician ca Bolojan. Nu e viclean. Nu e onctuos. Nu vorbește mult și aiurea, dar nici nu fuge de presă. E precis, calm, politicos. E decența întruchipată. Omului ăstuia chiar îi pasă. E serios, într-o lume plină de hahalere”. Adrian Papahagi, care îl susținea pe Bolojan, critică tăierea sporului de doctorat Însă, acum, profesorul universitar clujean propune o abordare diferită în ceea ce privește sporul de doctorat: „Trebuie tăiat cu totul de la cei care nu sunt în învățământ și cercetare, fiindcă nu are nicio relevanță. Corupția și plagiatele așa au început: cu politruci și securiști care au ținut morțiș să obțină doctorate fără muncă. Ca să aibă tot chipiul și tot flăcăul școlit la Bioterra și un doctorat. Și cu filiere întregi de corupție în rândul universităților. Nu în filologie medievală s-au obținut doctorate plagiate, ci în științe politice, administrative, relații internaționale, studii de apărare și securitate, drept etc.”. „Trebuie integrat în salariul de bază al universitarilor și cercetătorilor, care sunt obligați de la asistent pe perioadă nedeterminată și CS III în sus să aibă doctoratul ca să profeseze; altminteri, le scădem mascat și nemeritat salariile”, mai arată el.  Tot azi, un alt profesor universitar, fostul consilier prezidențial Cristian Preda, și-a rupt, în direct, la Digi24, diploma de doctor obținută în Franța, în semn de protest față de intenția guvernului Bolojan de a reduce cu aproape jumătate sporul care se acordă bugetarilor care au și titlul de doctor și care activează în domeniul în care și-au dat doctoratul. „Vorbim despre educație pentru că, pe de o parte, în societatea noastră au apărut unii care îi contestă, inclusiv președintelui, diplomele obținute în străinătate. Adică ei spun: profesorii de la Paris, sunt niște proști, vă spun eu, Dorel din Ferentari, cum stau lucrurile. Pe de altă parte, Guvernul s-a gândit că marea problemă a țării este sporul de 890 lei brut la doctorat. Și mi-am dat seama că în aceste condiții, diplomele de doctorat au ajuns o povară. Ne așteptăm să fim sancționați încet-încet pentru doctorat”, a spus Cristian Preda.  În pachetul privind reforma administrației, se stipulează că „personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 Iei brut lunar, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.” Acum, acest spor este de 950 lei brut. 

Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul

Premierul Ilie Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul, dar bugetarii vor fi sancționați doar cu tăierea sporului de fonduri UE. El a participat la ședința Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul „Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a declarat premierul, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.  La reuniune au participat alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitații permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR. La reuniune au participat alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitații permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.

Primarul PSD Toma îl desființează din nou pe Ciolacu: „Ai făcut sau nu 9,3% deficit?” Foto: News.ro
Politică

Primarul PSD Toma îl desființează din nou pe Ciolacu: „Ai făcut sau nu 9,3% deficit?”

Primarul PSD al Buzăului, Constantin Toma, îl desființează din nou pe Marcel Ciolacu, acum președinte al Consiliului Județean Buzău: „Ai făcut sau nu 9,3% deficit? S-a aruncat cu bani şi la câini”, a spus edilul Buzăului la RFI. Toma a cerut PSD să susțină reformele propuse de premierul Ilie Bolojan. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Mai mult, el a apreciat că reducerea cu 10% a cheltuielilor în administraţia publică este insuficientă. Primarul PSD Toma îl desființează din nou pe Ciolacu: „Ai făcut sau nu 9,3% deficit?” „Mi se pare puţin. 10% din tăierile care se fac la nivelul bugetar, la nivel central şi local, este puţin, faţă de cât are nevoie România acum. Aţi văzut că doar s-a dat un prim semnal, s-a redus povestea aia cu magistraţii, cu justiţia, cu creşterea vârstei de pensionare şi reducerea pensiei şi deja am scăzut cu şase puncte procentuale dobânda la care ne împrumutăm. Deci trebuie să arătăm din ce în ce mai bine în faţa Comisiei Europene, în faţa băncilor care ne împrumută”, a arătat edilul Buzăului.  „Din păcate, de vreo şase luni de zile, jucăm alba-neagra cu reducerile astea din zona bugetară. Trebuiau făcute de la început, de pe vară şi am fi avut un deficit deja mai mic în momentul ăsta. A început pe zona bugetului local cu reduceri, PSD a pus condiţia: domnule, să se facă şi în zona centrală simultan. Acum, dacă s-a rezolvat şi în zona centrală, domnule, veniţi şi cu pachetul social, 1.000 de lei pentru fiecare pensionar. De acord, este extraordinar, oamenii ăştia au nevoie, dar eu dacă aş fi în locul domnului Ilie Bolojan, aş pune următoarea condiţie: da, fraţilor, de acord cu tot ce vreţi voi, spuneţi cât mai creştem această reducere de 10%. 11%? 12%? 15%? Şi băgăm acolo tot ce vreţi voi, pentru că nu mai ai de unde lua bani”, a spus Toma.  Primarul Buzăului a apreciat că Ciolacu greșește atacându-l pe Bolojan. „Părerea mea e că greşeşte. Eu l-aş întreba pe Marcel Ciolacu atât: ai făcut sau n-ai făcut 9,3% deficit? Asta este realitatea, 30 de miliarde de euro, s-a aruncat cu banii şi la câini. Atunci haideţi să stăm liniştiţi, haideţi să nu mai creem această tensiune, pentru că pericolul cel mai mare pentru această ţară în acest moment este instabilitatea politică. Deci dacă nu ne liniştim şi domnul Grindeanu şi domnul Ciolacu şi cei care mai bagă băţul prin gard aşa, o să avem probleme. Haideţi să stăm liniştiţi, să nu-l mai atacăm atât pe Ilie Bolojan, deocamdată îşi face treaba şi are deja primele rezultate bune şi e bine pentru toată lumea, pentru această ţară”, a arătat primarul. El a mai apreciat că PSD prin această atitudine, pierde în continuare „mulţi aderenţi, care probabil se duc la AUR”. 

Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu Foto: Facebook
Politică

Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu

Amenințări fără precedent ale lui Hubert Thuma(PNL), președintele Consiliului Județan Ilfov, împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu, primarul Capitalei: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei și nu va mai acorda autorizații de contrucție dacă nu primește 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Municipiului București.  Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Thuma nu a precizat ce venituri ar aduce Consiliului Județean Ilfov acest procent din impozitul pe venit. El a susținut că primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, „la întâlnirea cu liderii grupurilor politice din Consiliul General, (...) s-a plâns că Ilfovul «primește bani» de la București pentru transportul metropolitan (cu referire la cele 230 de milioane cheltuieli STB) și a aruncat vina pe «vremurile» și «complicitatea» actualului președinte al României, Nicușor Dan, fost primar general al Capitalei”.  Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu „Eu rămân consecvent: Ilfovenii nu sunt cetățeni de mâna a doua. Ilfovul nu cere privilegii. Cere corectitudine, echilibru și respect într-un parteneriat real București-Ilfov. Transportul metropolitan nu e un moft și nici „pomană”. NU pot să tac după ultimele declarații ale primarului general al Capitalei. Săptămâna trecută, la întâlnirea cu liderii grupurilor politice din Consiliul General, acesta s-a plâns că Ilfovul „primește bani” de la București pentru transportul metropolitan (cu referire la cele 230 de milioane cheltuieli STB) și a aruncat vina pe „vremurile” și „complicitatea” actualului președinte al României, Nicușor Dan, fost primar general al Capitalei.   Transportul metropolitan este o necesitate pentru București și Ilfov, construită pe o viziune de dezvoltare comună a zonei București-Ilfov. Spre deosebire de președintele Nicușor Dan, actualul primar general se preface că nu înțelege ce se întâmplă în teren. Fără soluții metropolitane, Bucureștiul se blochează, iar Ilfovul plătește costul real al extinderii Capitalei.   De aceea, Consiliul Județean Ilfov a trimis o adresă către autoritățile competente – Ministerul Finanțelor, Guvernul României și Primăria Generală a Capitalei – prin care cerem un lucru legitim și de bun-simț: 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Municipiului București să fie repartizat județului Ilfov.   Argumentele sunt puternice și simplu de înțeles de orice om de bună credință. În acte, în Ilfov, suntem 540.000. În realitate, depășim un milion de locuitori. Oameni care au nevoie de drumuri, școli, spitale, apă și canal, transport public și servicii sociale. Și mai e un adevăr pe care nu-l putem cosmetiza: Multe companii operează efectiv în Ilfov, dar au sediile în București, iar banii se contabilizează acolo.   Iată ce ne spun cifrele, fără emoție și fără propagandă: 1. Aproape 130.000 de ilfoveni (care locuiesc oficial aici) plătesc impozit pe venit în București. Vorbim de 1,2 miliarde lei. Dacă ne raportăm la numărul real de locuitori, suma este, realist, mult mai mare, apropiindu-se de 3 miliarde lei. 2. Marii contribuabili din Ilfov au plătit TVA de peste 1,3 miliarde de euro (aproape 7 miliarde lei) către bugetul de stat, din care la Consiliul Județean Ilfov s-au întors 900.000 de euro. 3. Și, poate cel mai greu subiect: în Ilfov se vor depozita anul acesta aproximativ 1 milion de tone de deșeuri din București. Acesta nu e „parteneriat”, e o presiune enormă pe comunitățile noastre, pe infrastructură și pe sănătatea oamenilor.   Tocmai de aceea, în această săptămână mă voi întâlni cu primarii din Ilfov. Suntem într-un stadiu avansat pentru a lansa un referendum pe tema depozitării deșeurilor din București în Ilfov. Nu pentru conflict. Ci pentru că Ilfovul trebuie să fie respectat și consultat când devine „curtea din spate” a Capitalei.   Și mai spun ceva, foarte direct, dacă administrația actuală a Bucureștiului continuă să trateze Ilfovul ca pe o zonă „bună doar să preia problemele” - gunoi, trafic, presiune urbană - atunci Ilfovul va fi obligat să ia măsuri ferme pentru a-și proteja comunitățile. După episodul gunoaielor, iau în calcul inclusiv măsura de a sista eliberarea autorizațiilor de construire în Ilfov, până când relația București-Ilfov se așază corect financiar și administrativ.   Știu foarte bine ce ar însemna asta: presiune uriașă pe piața locuințelor, pe dezvoltarea economică, pe infrastructura de servicii și pe mobilitatea oamenilor. Bucureștiul ar resimți imediat efectele pentru că Ilfovul a devenit supapa de dezvoltare a Capitalei: locuire, logistică, depozite, servicii, forță de muncă. Dacă această supapă se închide, blocajele se mută înapoi în București. Ceea ce se traduce prin mai multă aglomerație, prețuri și mai mari, investiții încetinite, trafic și mai sufocant. Asta demonstrează, încă o dată, că București și Ilfov trebuie administrate cu cap, împreună, nu în contre.   Nu aș fi ieșit public cu această poziționare dacă nu vedeam încercarea de a transforma Ilfovul în vinovat de serviciu,inclusiv pe tema STB. Să sugerezi că transportul public către Ilfov e „cauza pierderilor” și să ignori faptul că zona metropolitană funcționează ca un singur organism e o cale sigură spre blocaj, nu spre soluții. Și mai spun ceva, cu toată responsabilitatea: În loc să facem administrație, am ajuns la dispute pe care nu mi le doream. Avem premier, primar general și președinte CJ Ilfov din PNL - partidul care a avut sloganul „Modernizăm România”. Ar trebui să modernizăm, nu să ne acuzăm.   I-am spus premierului Ilie Bolojan clar: Lupt pentru Ilfov și e perfect legitim ca județul nostru să primească o cotă din IVG-ul încasat la București, pentru că Ilfovul susține zilnic Capitala prin oameni, economie și infrastructură. Domnia sa a promis o discuție aplicată, cu mine și cu primarul general al Capitalei. Din păcate, această discuție nu a mai avut loc”, a scris Thuma, pe Facebook. 

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000  Foto: Guvernul României
Eveniment

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date Ministerul de Finanțe

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, în iunie 2025, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice era de puțin sub 1.306.000. În decembrie 2025 mai erau 1.278.795.  Procentual, aceasta înseamă o reducere a numărului bugetarilor cu puțin peste 2%.  Citește și: Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele Pentru comparație, în 2014, România funcționa cu 1,18 milioane bugetari. În ianuarie 2025, în guvernarea Ciolacu, erau 1.312.508.  Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000  La nivelul administrației publice locale, fără posturile din învățământul preuniversitar, în iunie 2025 erau 281.520 de angajați, iar în decembrie se ajunsese la puțin peste 279.000. În august, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerea de personal este, probabil, a plecărilor din sistem și a blocării angajărilor.  „În administraţia centrală trebuie să aplicăm 20 la sută. Şi acolo au fost schemele umplute în anumite autorităţi, ministere. Nu trebuie să ne ascundem după deget, România ar funcţiona şi dacă noi în administraţia locală scoatem 13.000 de posturi şi 20 la sută din administraţia centrală. Nu este agreată această variantă de toţi cei din coaliţie”, spunea președintele UDMR, Kelemen Hunor, în septembrie 2025. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă

Lia Savonea, șefa ÎCCJ, s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, iar guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: acestea sunt consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților. Ce s-a petrecut? Foarte simplu: judecătoarea Mihaela Ciochină, numită de Iohannis, care părea că este în tabăra PSD (votase cu aceasta pentru respingerea din motive procedurale a legislației privind pensiile magistraților), a schimbat direcția și a votat cu judecătorii desemnați de PNL, UDMR, USR și Nicușor Dan în favoarea legii Bolojan.  Nici Savonea, nici PSD, nu au vrut să accepte noua realitate, probabil că au exercitat presiuni asupra lui Ciochină, dar aceasta și-a menținut poziția, așa că noile modificări la sistemul de pensionare a magistraților au trecut de CCR. De ce Savonea s-a făcut de rușine? Problema nu este că a contestat legea Bolojan la CCR - mai toți judecătorii cereau asta - ci modul stupid-agresiv în care a acționat când a văzut că pierde: a trimis la CCR o expertiză contabilă, cu autori necunoscuți, ușor de demontat a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiție a UE, deși ar fi trebuit să știe că există precedente, Curtea Constituțională refuzând acest gest Azi, s-a văzut că puterea Liei Savonea nu este chiar așa de mare pe cât se sugera. Nu doar că ea pierde, dar întreaga breaslă a judecătorilor se va face de râs prin asociere.  De ce PSD a pierdut? PSD a sabotat legea privind pensiile magistraților, subteran, sperând să pună eșecul pe seama lui Bolojan. Formațiunea lui Grindeanu se teme de Savonea, se teme de judecători, nu dorea să-i ostilizeze. Grindeanu a organizat chiar o întâlnire cu Savonea (cu care apoi s-a lăudat), evident cu scopul de a-l scurtcircuita și sabota pe premierul Bolojan.  Judecătorii PSD au votat constant împotriva legii Bolojan. În ultima clipă, omul plasat de PSD-Grindeanu în CCR a dezertat și a trecut de partea celor care doreau să se taie pensiile magistraților. Votul său oricum nu conta, exista deja majoritatea de cinci. Dar Grindeanu va spune de acum înainte că judecătorii plasați în CCR de Dragnea și Ciolacu au sabotat modificările la legea pensiilor magistraților, nu omul său. De ce a câștigat Guvernul Bolojan? a înfrânt opoziția subterană a PSD pare că are o majoritate în CCR, care să-i susțină și alte legi Ce trebuie făcut? Mai multe reforme, într-un ritm mai alert. PNL și USR trebuie, de exemplu, să refacă legislația privind declarațiile de avere ale demnitarilor. Ce a făcut CCR-ul condus de omul lui Ion Iliescu, Marian Enache, poate desface acum - desigur, respectând precedentul... - Curtea dominată de judecători non-PSD.   

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

BREAKING CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor speciale ale magistraților este constituțională. Decizia a fost luată după cinci amânări și o opoziție constantă a celor patru judecători numiți la CCR la propunerea PSD. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Votul ar fi fost de șase la trei. Potrivit unor surse din presă, pesedistul Mihai Busuioc, numit de PSD la CCR după plecarea lui Ciolacu de la conducerea partidului, ar fi schimbat tabăra. Doar judecătorii PSD numiți cu susținerea lui Dragnea sau Ciolacu, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga, au continuat să se opună acestei legi.  Însă azi, la CCR, s-au dat mai multe voturi legate de acest proiect. Astfel, solicitarea ÎCCJ de sesizare a CJUE a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2. Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR. CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională CCR a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea.  La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. Însă, acum, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.  

Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari Foto: Facebook
Politică

Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari

Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari, dar coaliția se opune.  Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Însă, în această seară, la TVR 1, el a sugerat că ideea a fost abandonată: „E adevărat că ieri au fost luate în calcul și alte aspecte care țin de realizarea unor economii la cheltuielile de bază, ca să existe spații fiscale pentru a susține investițiile anul acesta. Inclusiv discuții de norma de hrană a fost doar o discuție de analiză. Au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanțe, au fost ipoteze de lucru”.  Potrivit președintelui UDMR, Kelemen Hunor, eliminarea completă a sporului de hrană ar aduce la buget 2,4 – 2,5 miliarde de lei, impactul fiind de 0,12% din PIB.  Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari Ideea ar fi fost avansată luni, în ședința coaliției de guvernare, de către un secretar de stat din ministerul de Finanțe.  Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a spus că se opune acestei măsuri. „Ca ministru al Apărării, eu nu semnez un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militarii Armatei Române, normă care există de la Cuza încoace. Este o normă de hrană specifică, plafonată din 2017, care întreține activitatea de popotă pentru 70% din angajații MApN, activitate gândită tocmai pentru a oferi mai multe variante și pentru a fi pregătiți în caz de război, în caz de necesități specifice. Reducerea cheltuielilor nu poate să vină la MApN din eliminarea normei de hrană, din micșorarea salariilor sau a numărului de militari ori din schimbarea modului de calcul pentru pensiile militare”, a spus el.  Surse politice citate de Antena 3 susțin că problema normei de hrană s-a discutat la Cotroceni, cu președintele Nicușor Dan, iar Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor şi Dominic Fritz s-au opus măsurii.  Norma de hrană în sistemul de apărare și ordine publică este de 34 lei pe zi. Pentru restul bugetarilor, indemnizația de hrană este de 347 lei brut lunar pentru cei cu venituri mai mici de 6.000 de lei.

De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”

De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD. Ilie Bolojan nu a dat nume, dar a vorbit despre așa-numitele ATR-uri - aviz tehnic de racordare la rețeau electrică - acordate în număr uriaș unor „băieți deștepți”. Unul dintre cei care au beneficiat foarte repede, mult peste media de timp de așteptare, de un astfel de ATR a fost nepotul fostului premier PSD. ATR-ul a fost acordat de Translectrica, companie condusă de un consilier județean PSD din Buzău, fieful lui Ciolacu. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Transelectrica este sub controlul Secretariatului General al Guvernului, condus de pesedistul Radu Oprea.  De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie” Ce a spus Bolojan acum câteva zile: „Noi producem, să spunem, în total 9.000 de MW în structura noastră energiei. Cam asta este formula de echilibru dintre producţia de energie şi consum. Dar, în aceşti ani, ca să poţi să te conectezi în sistemul energetic, ca producător, ca stocare, am eliberat documentaţii, ATR-uri, pentru 77.000 de MW. Deci gândiţi-vă că practic am ocupat toată capacitatea, mai mult decât realistă, de conectare a unor investiţii, în domeniul energetic. Dacă mâine ai de făcut o staţie de stocare în România, nu te poţi conecta, pentru că tot terenul este ocupat şi aceste investiţii, parte sunt făcute de oameni serioşi, dar cea mai mare parte sunt investiţii de tip speculativ, de tip băieţii deştepţi, care, practic, dacă vrei să te conectezi cu o investiţie, astăzi, trebuie să te duci să le cumperi lor hârtiile. Astea trebuie să le spargem”.  Ce a arătat presa, în 2024: nepotul lui Marcel Ciolacu, Mihai Cristian Ciolacu, a înființat, în aprilie 2022, două firme. În 2022 și 2023 - zero cifră de afaceri. Ulterior, potrivit Hotnews: martie 2023, obține ATR-ul iunie 2022 aplică pentru fonduri PNRR pentru două parcuri fotovoltaice și stocare de energie.  decembrie 2023 - li se aprobă finanțarea PNRR. Alte solicitări de finanțare pe această schemă PNRR nu au primit aprobarea ministerului Energiei. „Important de precizat este că nu ar fi obținut ajutoarele de stat dacă nu avea avize de la Transelectrica. Mihai Cristian Ciolacu a depus cererile de aviz de racordare (ATR) la Transelectrica în noiembrie 2022 și în martie 2023 au fost emise avizele, potrivit Transelectrica. Conform surselor de piață, acesta este un termen foarte bun, de regulă avizele fiind primite într-un an sau chiar un an și jumătate”, arată Hotnews.  Ulterior, în 2024, nepotul și-a vândut firmele.  Cine conduce Transelectrica:  Ștefăniță Munteanu, membru PSD, fost consilier județean în Buzău, fieful fostului premier Ciolacu. El are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  Indemnizația sa brută este de 55.050 de lei, arată datele AMEPIP din august.  Fanatik scria, în 2023, că firmele lui Ștefăniță Munteanu au fost abonatela contracte cu statul. „În anii 2019 și 2020, potrivit portalului Sicap, compania a beneficiat de 21 de contracte publice în valoare totală de 1.466.498 lei, ceea ce înseamnă circa 60% din veniturile firmei în cei doi ani (...) Din anul 2018, timp de doi ani este membru în Consiliul de Administrație al CFR Marfă, și tot începând cu anul 2018 până în prezent este administrator și în CA al companiei Rofersped, companie deținută de CFR Marfă”, scria Fanatik.    

PSD amenință cu anticipate, miniștrii săi refuză să contrasemneze reformele propuse de Bolojan Foto: Facebook
Politică

PSD amenință cu anticipate, miniștrii săi refuză să contrasemneze reformele propuse de Bolojan

PSD amenință cu anticipate, iar miniștrii săi refuză să contrasemneze reformele propuse de Ilie Bolojan: acestea sunt condițiile în care, azi, va avea loc o nouă întâlnire a liderilor coaliției majoritare. Reformele din administrația publică locală, respectiv concedierea a 13.000 de bugetari, sunt amânate din august/septembrie 2025. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Fostul președinte al PSD, Marcel Ciolacu, care a arătat că vorbește zilnic la telefon cu Sorin Grindeanu, a declarat, duminică seara, la Antena 3, că ar prefera alegerile anticipate.  PSD amenință cu anticipate, miniștrii săi refuză să contrasemneze reformele propuse de Bolojan „Dacă PSD-ul iese din acest guvern, în acel moment ne ducem către alegeri anticipate. Pentru că PSD-ul, dacă iese, presupun că nu va vota un guvern minoritar (...) Eu nu îndemn pe nimeni să iasă la guvernare, nici PSD-ul. Nu știu dacă aș fi chemat la partid să votez, cum aș vota. Nu știu, om vedea în momentul respectiv. Dacă orice cale de dialog se închide, aș vota pentru ieșirea de la guvernare”, a afirmat fostul premier.  „Domnul Bolojan este de vină în acest moment de cum stă România economic, ăsta este adevărul”, a mai susținut Ciolacu.  În plus, trei miniștri PSD refuză să accepte să contrasemneze proiectele lui Bolojan privind ofertele. Este vorba despre ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, ultimul cerând exceptarea spitalelor publice si a serviciilor de ambulanță de la reducerea bugetelor de salarii cu 10%. 

După vacanța cu Docuz, în Vietnam, Ciolacu a devenit principalul agresor al lui Ilie Bolojan Foto: Facebook
Politică

După vacanța cu Docuz, în Vietnam, Ciolacu a devenit principalul agresor al lui Ilie Bolojan

După vacanța cu Docuz, în Vietnam, Ciolacu a devenit principalul agresor al lui Ilie Bolojan: el anunță noi atacuri, duminică seara, la Antena 3. De la mijlocul lunii ianuarie, aproape că nu este zi ca fostul premier PSD să nu-l atace extrem de violant pe succesorul său la Palatul Victoria. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier După vacanța cu Docuz, în Vietnam, Ciolacu a devenit principalul agresor al lui Ilie Bolojan Surse din PSD apreciază că ar putea fi două motive pentru care Marcel Ciolacu este atât de agresiv în relația cu Bolojan: a) se teme că acesta îi va face plângeri penale, pe baza documentelor găsite la Palatul Victoria sau b) se gândește la o revenire într-o poziție la București, nefiind mulțumit de perspectiva de a locui la Buzău, eventual împreună cu Sorina Docuz.  Ce atacuri a lansat Ciolacu împotriva lui Bolojan: 22 ianuarie: „Ai tăiat degeaba banii gravidelor și pensionarilor, ai crescut aberant taxele distrugând mediul privat (...) Ilie Bolojan, tot ce ai făcut este grosolan și crud: ai sacrificat oameni, ai mințit instituții, ai manipulat cifre și ai pus economia pe brânci doar ca să-ți lustruiești propria legendă. Iar sub poleiala asta nu e nici competență, nici viziune — ești doar un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec”.  23 ianuarie: „Faptul că principalul apărător public al lui Ilie Bolojan a ajuns șomerul politic Orban arată absența asurzitoare a susținerii sale din partea PNL! (...) Acesta este trubadurul expirat care vrea azi să se reinventeze, vorbind de integritate și moralitate politice, drept garda pretroriană a lui Bolojan”. 11 februarie: „Costurile la populație, cu înghețarea salariilor, cu această scădere a consumului, vor duce la o criză majoră în România cât de curând. Costurile ca tu să demonstrezi că ești salvatorul României, ai mărit TVA-ul și ai făcut de fapt o inechitate” 12 februarie: „Din prima lună cu Bolojan premier, puterea de cumpărare a salariilor a început să scadă. Am ajuns la a șasea lună consecutivă de scădere! Mai mult, este cea mai mare cădere a puterii de cumpărare de la austeritatea din 2010, când s-au tăiat salariile” 13 februarie: „Acestea este efectul marilor reforme ale lui Bolojan – tăiem tot, nu contează viețile oamenilor!” Azi, actualul președinte al Consiliului Județean Buzău a anunțat pe Facebook că duminică seara se va duce la Antena 3, unde va „arăta de ce recesiunea în care a ajuns acum România este exclusiv efectul deciziilor politice eronate ale lui Bolojan”. 

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, sugerează că Bolojan este un contabil, iar Grindeanu, un vizionar Foto: Facebook
Politică

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, sugerează că Bolojan este un contabil, iar Grindeanu, un vizionar

Ministrul Energiei, pesedistul Bogdan Ivan, sugerează că Ilie Bolojan este un contabil, iar Sorin Grindeanu, un vizionar. „Oamenii au nevoie de speranță și au nevoie să înțeleagă din partea noastră că nu stăm ca niște contabili toată ziua, doar tăiem, tăiem. Nu poţi să pui un contabil în fruntea unei companii, pentru că atunci el se va uita la fiecare cost. În fruntea unei companii ai nevoie de viziune, dezvoltare şi de risc. Iar noi astăzi suntem într-un moment în care întreaga scenă mondială se schimbă, întregul raport de forţe mondial se schimbă”, a declarat Bogdan Ivan, sâmbătă, la Digi 24.  Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, sugerează că Bolojan este un contabil, iar Grindeanu, un vizionar Însă Ivan nu a condus niciodată o companie, el a fost bugetar întreaga sa carieră, mai întâi ca purtător de cuvânt a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și apoi deputat și ministru PSD.  Întrebat dacă s-a referit la premierul Ilie Bolojan, Bogdan Ivan a precizat că s-a referit la ”principii”.    „Nu, vorbeam de principii, iar astăzi noi, în loc să ocupăm un loc important la masa deciziilor la nivel mondial pe energie, pe zona strategică, militară, pe rolul nostru în bazinul Mării Negre ca principal jucător, noi stăm şi ne mâncăm în detalii de-astea foarte multe, care, în mod normal, ar trebui să fie subiecte marginale”, a spus Ivan.

Agenția Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Foto: PSD
Eveniment

Agenția Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier

Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care președintele PSD, Sorin Grindeanu, ajunge premier: „Totuși, există incertitudini privind magnitudinea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și dincolo de acest an, inclusiv în urma planificatei schimbări a funcției de prim-ministru în aprilie 2027 și ciclului electoral din 2028”.  Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD Potrivit acordului între PSD, PNL, UDMR și USR, din aprilie 2027 în decembrie 2028, premierul va fi desemnat de PSD.  Fitch a menținut vineri ratingul suveran al României la 'BBB minus', cu perspectivă negativă, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară. Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Agenția a arătat că Guvernul format în vara lui 2025 a început să implementeze măsuri semnificative, care vor duce la o consolidare fiscală semnificativă în 2026, deși bugetul pe 2026 încă nu este aprobat. Persistă riscurile semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu, în opinia Fitch, din cauza creșterii slabe, a dificultăților de implementare, a 'oboselii fiscale' și a tensiunilor din cadrul coaliției aflate la guvernare. „Implementarea rapidă a măsurilor de consolidare de către noul guvern Bolojan, inclusiv creșterea TVA din august 2025, a determinat o tendință de scădere a deficitului bugetar de la niveluri record. Pe baza datelor preliminare privind lichiditățile (deficit de 7,7 % din PIB), estimăm că deficitul bugetar ESA s-a situat la aproape 8% din PIB anul trecut. Implementarea pe tot parcursul anului a măsurilor din 2025 și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul ESA cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026. Cu toate acestea, există incertitudini cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și în anii următori, inclusiv din cauza schimbării prevăzute a premierului în aprilie 2027 și a ciclului electoral din 2028. Deficitele administrației publice din România vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB” pe perioada de prognoză”, scrie agenția de rating. Ce mai punctează Fitch: „Consumul gospodăriilor va scădea în acest an din cauza scăderii prelungite a veniturilor reale disponibile. Cu toate acestea, investițiile vor crește puternic, datorită stimulului anticiclic al fondurilor UE, consolidat de componenta crescută a granturilor din Planul de redresare și reziliență (PNRR)”.  „Incertitudinea politică s-a atenuat considerabil de la alegerea președintelui Nicușor Dan în luna mai și formarea unui guvern pro-occidental format din patru partide, cu o majoritate confortabilă, în iulie 2025, ceea ce a facilitat adoptarea pachetelor de consolidare fiscală. Cu toate acestea, tensiunile vizibile din cadrul coaliției, inclusiv în ceea ce privește negocierile privind bugetul pentru 2026, costul politic al consolidării fiscale și polarizarea internă ridicată ar putea pune în pericol adoptarea de măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului fiscal semnificativ”. „Fondurile substanțiale ale UE sprijină accesul României la finanțare externă pentru a-și acoperi deficitele gemene mari, ceea ce evidențiază avantajele aderării la UE. Pe lângă fondurile de coeziune, creșterea granturilor PNRR în ultimul an al programului și, mai recent, accesul la împrumuturi în cadrul programului „Acțiunea de securitate pentru Europa” (16,7 miliarde EUR), inclusiv 2,5 miliarde EUR de prefinanțare, în condiții favorabile, vor contribui la o oarecare reducere a presiunilor asupra costurilor de finanțare și la atenuarea riscurilor pe termen scurt legate de finanțarea externă”, mai arată Fitch.     

Primul penelist care-l atacă pe Bolojan, alături de PSD: „Premierul n-a făcut mare brânză” Foto: Facebook
Politică

Primul penelist care-l atacă pe Bolojan, alături de PSD: „Premierul n-a făcut mare brânză”

Primul penelist care-l atacă pe Bolojan, alături de PSD: „Bazându-se pe tăieri și creșterea TVA, premierul n-a făcut mare brânză”, a scris europarlamentarul Rareș Bogdan, pe Facebook. El mai afirmă că „creșterea de taxe și tăierile fără logică, cu efect devastator asupra populației și investitorilor” și „pe americani, în loc să îi atragem și să îi curtăm și căutăm, îi înjurăm și îi sfidăm”. Citește și: De ce nu iese PSD de la guvernare, dacă Bolojan e atât un premier atât de slab? Criticile sale vin după ce INS a anunțat două trimestre consecutive de reducere a PIB-ului - definoția recesiunii tehnice - iar liderii PSD l-au atacat în valuri pe premierul PNL Ilie Bolojan. Primul penelist care-l atacă pe Bolojan, alături de PSD: „Premierul n-a făcut mare brânză” „Să revenim la economia real liberală, altfel ne ducem în cap! Premierul României evită cuvântul „criză economică”. Înțeleg de ce. Oficial, două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului înseamnă recesiune tehnică. Iar criza este provocată adesea de șocuri externe, cum a fost în perioada 2008-2009, în timp ce acum, problemele vin din interior. Cotentextul internațional ne-ar ajuta dacă ne-am pricepe să jucăm. Revenind la probleme: creșterea de taxe și tăierile fără logică, cu efect devastator asupra populației și investitorilor. Sper ca Ilie Bolojan să aibă un plan B sau ca planul A să se bazeze pe o strategie bine calculată, pentru că cifrele arată foarte prost.   Mă întreb, însă, cum să faci aceleași greșeli și să te aștepți la rezultate diferite? Tăierile și creșterea TVA din 2010, despre care FMI a recunoscut că au fost erori, le repetăm în 2025 și ne felicităm că am salvat economia? Anul trecut, deficitul bugetar a scăzut cu 6 miliarde de lei, sub țintă, iar pentru a atinge în 2026 ținta de 6%, ar trebui reduse 16 miliarde. De unde??   Bazându-se pe tăieri și creșterea TVA, premierul n-a făcut mare brânză. Cum, oare, sfetnicii care îi spuneau fostului premier să nu crească taxele le-au indicat premierului liberal drept soluție? Și tot ei, probabil, afirmă că scăderea consumului este normală. Nu, domnilor! Normalitatea este să ajuți antreprenorii să crească, să le oferi facilități fiscale, să nu-i împingi către munca la negru! Să reduci cota pentru sectoare cu efect de multiplicare (construcții, energie eficientă), să reduci impozite pe contul de investiții ca să ții capitalul în țară, să producă! Un regim mai prietenos pentru firmele mici, scăderea costului muncii, stabilitate și predictibilitate fiscală!   Creșterea taxelor înseamnă nenorocire! Sufoci economia, cea care plătește taxe? Pe cine ajută închiderile de firme – unele deschise de români întorși în țară, care acum își blestemă zilele – dacă încasările scad? Dimpotrivă, trebuie mai multe firme pe piață, deoarece ele înseamnă concurență, iar de aici scad și prețurile. Elementar!!   După un deceniu de creștere, piața imobiliară intră în colaps. Datoriile dezvoltatorilor au ajuns la 35 miliarde lei (dublu față de acum 10 ani), iar stocurile de apartamente nevândute au depășit 10 miliarde. În București, peste 2.300 de dezvoltatori se află în risc major de insolvență. Efectul în cascadă? Devastator!   Economia României nu se va însănătoși decât stimulând inițiativa privată, nu pedepsind-o. Iei 10 piei tot de pe calul care trage? Suntem liberali, economia nu se poate însănătoși decât prin măsuri liberale. Iar cheia este asta: reguli simple, taxe mici, cadru prietenos cu mediul privat. Egal investitori, egal capital, egal încasări.   Deficitul poate scădea fără taxe, este un lucru demonstrat! Malta, Bulgaria, Canada (exemplul clasic, de manual, dar manualul corect, nu cele din care îi citea Eugen Varga lui Stalin). Acest model de guvernare nu este liberal, ci mai degrabă socialist.   Dar... văd că un cor de lăudători de profesie încearcă să ne convingă că „e bine că e rău”. Că ar trebui să ne bucurăm, deoarece „se poate și mai rău”. Nu îi enumăr, din decență, și pentru nu a-i supune oprobriului public și rușinii de a da ochii cu vecinii și propria lor familie.   Oamenii sunt speriați și nu mai văd nici măcar luminița de la capătul tunelului lui Ciorbea!   Să revenim la guvernare liberală! Gata cu suprataxarea, suprareglementarea, statul trebuie să facă niște pași înapoi. Lasă-i să respire, domnule! Nu mai forța inflație pentru întreținerea iluziei monetare!   Nu mai anunța tăieri ca să obligi companiile să-și modifice comportamentul! Ai aflat că vine recesiunea și brusc ai anunțat investiții? Păi ce facem aici, construim Canalul Dunăre-Marea Neagră? Hei-rup?   Nu putem continua doar prin antagonizarea societății și găsirea de vinovați de serviciu într-un domeniu sau altul care să devină ținta nemulțumirilor unei populații disperate.   România are nevoie de proiecte mari și de investitori de calibru. Nu de micromanagement, de prea multe ori absurd. Trebuie să atragem în România marile fonduri atât în piața de capital, cât și specializate pe infrastructură, JP Morgan, Blackrock, Meridian, Moubadala, Vanguard si altele. Trebuie invitați în România și discutat și negociat cu ei, aceștia au capacitatea necesară și voința, plus experiența necesară de a se implica în Proiecte Mari. Energia, Agricultura, Resursele Minerale plus marile proiecte de infrastructură, aeroporturi, spitale, școli, căi ferate. România nu joacă deloc cartea independenței energetice și nici atuul unui jucător european în zona de exporturi pe gaz, energie electrică si metale rare. E nevoie să construim coridoare de interconexiune energetică cu țările din regiune, în special Balcani, dar și spre Nordul Europei, plus Ungaria și Austria.   Se pare ca deja suntem pierzători și pe oportunitatea reconstrucției Ucrainei și Siriei după războaie. Pe americani, în loc să îi atragem și să îi curtăm și căutăm, îi înjurăm și îi sfidăm. Chiar nu se înțelege că Donald Trump și republicanii conduc încă cel puțin 3 ani cea mai mare economie a lumii și cel mai important generator global de securitate? România nu își permite să joace astăzi doar cartea parteneriatelor europene. Europa este casa noastră, dar ne trebuie și amplitudine!   Politica bazata doar pe “cut cost”, fără investiții și “think big”, e ca bolnavul netratat după operație sau pur și simplu abandonat pe masa de operație. Noi suntem exact în situația în care ne batem în piept că operația a reușit. Dar dacă bolnavul nu supraviețuiește?”, a scris Rareș Bogdan. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră