vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bogdan ivan

18 articole
Investigații

EXCLUSIV Miruță dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA

Conflict dur între USR și PSD în Guvern: Radu Miruță, ministrul Economiei, l-a dat pe mâna procurorilor DNA pe Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, pentru că ar fi viciat procesul de selecție al membrilor din conducerea Romarm.   Mai mult, Miruță a cerut Agenției Naționale a Funcționarilor Publici să verifice legalitatea unui ordin de ministru emis de pesedistul Bogdan Ivan, fost ministru al Economiei și actualul ministru al Energiei. Ordin în baza căruia Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost mutat „din pix” pe funcția de director general al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului din Ministerul Economiei, deși dăduse concurs pentru postul de director al Direcției Generale Turism. Sesizare la DNA pentru numirea trucată la șefia Romarm Useristul Radu Miruță, ministrul Economiei, a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru că procesul de selecție al membrilor Romarm în baza OUG 109/2011 s-ar fi făcut cu încălcarea legii. Adică ar fi fost trucat. Citește și: Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA În centrul scandalului dintre USR și PSD se află Constantin Alexie Cotan Bodolan și Răzvan Marian Pîrcălăbescu (cel din urmă, fost șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea). Bodolan, ca președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, a decis, împreună cu restul membrilor din CA, să-l selecteze pe Pîrcălăbescu pentru funcția de director general al Romarm. „În cadrul procesului au fost desemnați subordonați care au participat la selectarea propriilor superiori, ulterior promovați în Consiliul de Administrație”, a declarat ministrul Radu Miruță cu referire la relația dintre Bodolan și Pîrcălăbescu. Pîrcălăbescu a inventat doi ani de muncă Mai mult, a spus ministrul Miruță, conform raportului Corpului de Control al MinisteruluI Economiei, selecția s-a desfășurat fără verificări de fond, pe baza unor declarații și documente nevalidate. Miruță se referă la faptul că Răzvan Marian Pîrcălăbescu a fost selectat fără să aibă experiența de minimum zece ani în muncă. DeFapt.ro a dezvăluit că Pîrcălăbescu a făcut publice două CV-uri diferite. În primul, are o vechime de opt ani în muncă, iar în celălalt, zece ani. Acum, Constantin Alexie Cotan Bodolan și Răzvan Marian Pîrcălăbescu urmează să dea explicații în fața procurorilor anticorupție. Cariera neromanțată a președintelui CA al Romarm. Începuturile în publicitate Constantin Alexie Cotan Bodolan intrat în câmpul muncii în anul 2000, atunci când era student la Facultatea de Administrație Publică din cadrul Academiei de Studii Economice. În prima sa slujbă vindea publicitate pentru presa scrisă în regim part time. Apoi, în perioada 2006 – 2008, a fost angajat ca manager de publicitate la firma DBV Media House, patronată în acte de Consuela Diana Binder. Câțiva ani mai târziu, în octombrie 2013, firma DBV Media House avea să fie acuzată de Direcția Națională Anticorupție de complicitate la delapidare în dosarul lui Maricel Păcuraru și Liviu Luca. Ulterior, împreună cu alte două persoane, Constantin Alexie Cotan Bodolan a înființat firma Konektica Advertising. Primele sinecuri la stat A renunțat la publicitate în anul 2014, atunci când a fost angajat la Garda Națională de Mediu pe funcția de coordonator al activității de implementare a proiectelor cu finanțare externă, deși nu avea deloc experiență în domeniu. De la Garda Națională de Mediu a ajuns la Primăria Municipiului București, printr-o dispoziție semnată de primarul interimar liberal Răzvan Sava. A fost angajat apoi pentru o scurtă perioadă de timp la Institutul Național de Administrație (INA). Pesedistul Bogdan Trif, în mandatul său de ministru al Turismului, l-a luat pe Cotan Bodolan de la INA și l-a transferat pe funcția de consilier în cadrul Biroului Administrare Societăți din cadrul Ministerului Turismului, comasat ulterior cu Ministerul Economiei. A câștigat un concurs de șef la Turism Ministerul Economiei a organizat la finalul anului trecut un concurs pentru ocuparea funcției de director general al Direcției Generale Turism. Conform anunțului public, în data de 12 decembrie 2024 figurau înscriși trei candidați, printre care și  Constantin Alexie Cotan Bodolan. Unul dintre contracandidații lui Bodolan nu s-a prezentat la proba scrisă. Celălalt contracandidat a obținut doar 28 de puncte din 100, motiv pentru care a fost respins. Astfel, Bodolan a fost declarat admis, cu 91,5 puncte. Cealaltă probă, interviul, a avut loc în data de 30 decembrie 2024. Comisia de evaluare i-a acordat 89,67 de puncte. Transferat de Ivan pe cea mai influentă funcție din Ministerul Economiei Ministrul Economiei de atunci, pesedistul Bogdan Gruia Ivan, actualul ministru al Energiei, a semnat în data de 9 ianuarie 2025 ordinul de ministrul prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost validat pe funcția de director general al Direcției Generale Turism. Însă, o săptămână mai târziu, pesedistul Bogdan Gruia Ivan a emis un alt ordin de ministru, prin care Bodolan a fost mutat pe funcția de director general al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului.  Practic, ministrul Bogdan Gruia Ivan l-a transformat pe Constantin Alexie Cotan Bodolan dintr-un funcționar public de rang inferior în cel mai puternic om din Ministerul Economiei. Miruță, atac la Ivan: cere control ANFP Actualul ministrul al Economiei, useristul Radu Miruță, nu a fost de acord cu mutarea făcută de pesedistul Bogdan Ivan. Motiv pentru care a solicitat oficial Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) să facă un control cu privire la ordinul emis de ministrul Bogdan Gruia Ivan prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost mutat definitiv pe funcția de director al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al Ministerului Economiei a transmis că „până la data prezentei, ANFP nu a trimis un punct de vedere în urma solicitării”. Când un subordonat îi cere ministrului să semneze Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Alexie Cotan Bodolan a declarat că mutarea definitivă s-a făcut la cererea sa. „A fost o mutare definitivă la cererea mea. Nu m-a transferat dânsul, la inițiativa dânsului. Mutarea se face prin ordin. Nu poate emite ordinul ulterior. Un ordin intră în efect în momentul comunicării către persoana vizată. Eu nu am studii juridice, asta e o analiză pentru un specialist în drept”, a spus Bodolan, fără a lămuri, de fapt, chestiunea legalității „mutării”.  Membrii CA ai Romarm, fără rol executiv Constantin Alexie Cotan Bodolan a ajuns între timp și președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, în urma procesului de selecție girat de firma Fox Management Consultants. Prin contractul de mandat, toți membrii Consiliului de Administrație au transferat atribuțiile executive directorului general al Romarm. Cu toate acestea, chiar dacă nu are atribuții executive, Bodolan a plecat pe banii companiei în mai multe delegații interne și externe. Ultima deplasare oficială a avut loc în perioada 11-14 iunie 2025 în Indonezia, acolo Romarm a participat la Expoziția Militară Internațională Indo Defence. Ocazie cu care Romarm a semnat un Memorandum de înțelegere cu compania indoneziană de stat PT Pindad. Concediu ca să se ducă în Indonezia pe banii ministerului Pentru a ajunge în Indonezia, Bodolan și-a luat trei zile de concediu de odihnă, ceea ce arată clar că nu se afla acolo în calitate oficială. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Economiei a transmis că în Indonezia s-au deplasat Luis Vlădoiu, directorul general de atunci al Romarm, și Constantin Alexie Cotan Bodolan, în calitate de președinte al CA. Deplasarea lui Bodolan în Indonezia a scos din vistieria Romarm nu mai puțin de 19.693 lei, ecivalentul a 4.000 de euro. Pentru directorul Luis Vlădoiu, care chiar avea de ce să fie în Indonezia, cheltuiala a fost de doar 4.680 lei (acesta nedecontând transportul și cazarea). Bodolan: „Eu nu m-am dus cu un rol executiv” Neavând atribuții executive, deplasarea lui Constantin Alexie Cotan Bodolan nu era justificată. Cu atât mai mult cu cât se afla în concediu. Întrebat de către DeFapt.ro care a fost rolul său în deplasarea din Indonezia, Constantin Alexie Cotan Bodolan a recunoscut că nu a avut un rol de reprezentare executivă. Însă, spune el, un președinte al Consiliului de Administrație „reprezintă compania a cărui președinte este în relații de stabilire de noi parteneriate, de discuții prealabile. Eu nu m-am dus cu un rol executiv. Eu m-am dus să stabilesc contacte cu omologi din industria de apărare din țările respective, cu potențiali parteneri să avem oportunități de dezvoltare. Nu m-am dus singur. Am fost însoțit de directorul general numit temporar la aceea vreme, de dl. Luis Vlădoiu.” Mai mult, Bodolan a spus că a fost în Indonezia cu un singur interes: „Cel al statului român. Ca funcționar public reprezint interesul statului român, ca președinte al CA al unei companii deținută 100% de statul român reprezint același interes al acționarului. Al statului român. Nu am nici un conflict de interes.”

Ministrul Miruță (USR), război cu predecesorul său de la PSD, Bogdan Ivan (sursa: Facebook/Radu Miruță, Bogdan Ivan)
România trebuie să preia controlul Lukoil (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

România trebuie să preia controlul Lukoil după ce SUA a sancționat compania, spune ministrul Ivan

Ministerul Energiei, împreună cu toate autoritățile relevante, pregătește un cadru legislativ care să asigure conformarea deplină cu sancțiunile impuse de Statele Unite companiei Lukoil, a anunțat ministrul Bogdan Ivan. Măsurile vizează și continuitatea activităților de rafinare ale Petrotel Ploiești, astfel încât aprovizionarea pieței interne de combustibili să nu fie afectată. „Nu vom cere prelungirea termenului de 21 noiembrie” „Protejăm securitatea energetică a României și aplicăm ferm sancțiunile internaționale ce vizează Lukoil”, a transmis Bogdan Ivan într-o postare pe Facebook. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Ministrul a precizat că nu va solicita prelungirea termenului de 21 noiembrie, stabilit de autoritățile americane, subliniind că România trebuie să se conformeze fără excepție regimului de sancțiuni impus de SUA. România ar putea prelua controlul asupra Petrotel Ploiești Bogdan Ivan a declarat că România trebuie să preia controlul asupra companiei Petrotel Ploiești, pentru a garanta aplicarea completă a sancțiunilor internaționale și pentru a proteja locurile de muncă ale celor 5.000 de angajați. Totodată, ministrul a accentuat importanța stabilității și a securității sistemului energetic național, într-un context geopolitic marcat de tensiuni și incertitudini. SUA au extins sancțiunile asupra Lukoil și Rosneft Pe 22 octombrie, Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite a anunțat noi sancțiuni împotriva Lukoil și Rosneft, ca reacție la refuzul președintelui Vladimir Putin de a pune capăt războiului din Ucraina. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că măsura vizează companiile „care finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Noile sancțiuni extind restricțiile și asupra filialelor și companiilor afiliate în care cele două grupuri petroliere dețin participații mai mari de 50%, direct sau indirect.

Companiile de gaze, vizate de legi mai dure (sursa: Facebook/Bogdan Ivan Gruia)
Eveniment

Explozia din Rahova determină Guvernul să acționeze: reguli mai stricte pentru companiile de gaze

După tragedia din cartierul Rahova, în urma căreia trei persoane și-au pierdut viața și alte 20 au fost rănite, autoritățile pregătesc un pachet legislativ pentru prevenirea unor noi astfel de incidente. Companiile de gaze, vizate de legi mai dure Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat miercuri că, în funcție de concluziile anchetei aflate în derulare, Guvernul ar putea actualiza legislația din domeniu și impune reguli mai stricte companiilor care gestionează rețelele de gaze și energie. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Potrivit ministrului Energiei, investigația este condusă de Parchetul General, cu sprijinul Ministerului de Interne, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). „În momentul de față se desfășoară ancheta condusă de Parchetul General, cu reprezentanți din partea MAI, IGSU și ANRE. Conform legislației, companiile care dețin în concesiune rețelele de distribuție sunt responsabile pentru siguranța acestora, până la contorul de la ușa fiecărui român”, a explicat Bogdan Ivan. Ministrul a subliniat că, în cazul în care se va constata neglijență din partea operatorilor, persoanele sau companiile implicate „vor plăti și vor suporta rigorile legii”. „Dacă legislația trebuie actualizată, o vom face imediat” Bogdan Ivan a declarat că așteaptă raportul final al anchetei pentru a decide dacă legislația trebuie actualizată și dacă sunt necesare noi reguli de siguranță pentru companiile din domeniul energiei și gazelor. „Dacă, în urma acestei expertize, se constată că legislația trebuie actualizată și că trebuie impuse reguli mai clare pentru companii, vom veni imediat cu un pachet de modificări legislative, împreună cu premierul României”, a afirmat ministrul. Ivan a calificat explozia din Rahova drept „un eveniment de-a dreptul catastrofal” și a subliniat că este inacceptabil ca oameni nevinovați să moară în propriile case din cauza unor erori tehnice sau a lipsei de responsabilitate. Raportul ANRE, așteptat pentru clarificări Ministrul Energiei a precizat că nu există, deocamdată, concluzii oficiale ale anchetei tehnice derulate de ANRE. Raportul final va include și expertiza criminalistică realizată de procurori, care va stabili cauzele exacte ale exploziei și dacă aceasta putea fi prevenită. „Nu vreau să mă antepronunț. Aștept raportul final pentru a vedea dacă cineva nu și-a făcut treaba la timp și dacă legislația actuală are lacune”, a declarat Bogdan Ivan, subliniind că orice comentariu fără bază legală poate crea confuzii. Sprijin pentru victimele exploziei: cazare gratuită și posibile despăgubiri În paralel cu ancheta, autoritățile au luat măsuri pentru sprijinirea familiilor afectate. Bogdan Ivan a anunțat că a facilitat o colaborare între primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, și un dezvoltator imobiliar care s-a oferit să găzduiască gratuit, timp de un an, persoanele rămase fără locuință. Totodată, primarul analizează posibilitățile legale de despăgubire, inclusiv prin intermediul companiilor de asigurări. „Oamenii nu au nicio vină că, din cauza unei defecțiuni a unei rețele operate de un agent economic, și-au pierdut casele”, a subliniat Ivan. Ministrul a mai precizat că urmează să se stabilească dacă firma care administrează rețeaua dispune de o poliță de asigurare valabilă pentru astfel de situații, care ar putea acoperi daunele produse locatarilor. Legislație mai strictă pentru protejarea vieților Bogdan Ivan a insistat asupra nevoii de actualizare a cadrului legislativ pentru a preveni tragedii similare. „Siguranța oamenilor este prioritară, iar companiile care încasează sume considerabile pentru serviciile energetice trebuie să aibă condiții clare de operare”, a spus ministrul. El a adăugat că pachetul legislativ care va fi propus după finalizarea anchetei va include măsuri concrete de control și sancțiune pentru operatorii care nu respectă standardele de siguranță. Tragedia din Rahova: bilanțul unui dezastru Explozia produsă vineri seara, într-un bloc din Sectorul 5 al Capitalei, a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 20. Zeci de locuințe au fost distruse sau grav avariate, iar locatarii au fost evacuați. Ancheta autorităților continuă pentru a stabili responsabilitățile și cauzele exacte ale tragediei.

Ministrul Energiei se ceartă cu Hidroelectrica, companie subordonată ministerului său Foto: Facebook
Eveniment

Ministrul Energiei se ceartă cu Hidroelectrica, companie subordonată ministerului său

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD) se ceartă cu Hidroelectrica, companie subordonată ministerului său: demnitarul s-a supărat după ce Hidroelectrica a comunicat clienților săi că va majora tarifele urmare a unui ordin de ministru. Însă, susține Ivan, decizia a fost a Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Demnitarul și-a postat mesajul pe Facebook vineri seara, la ora 23.19.  Pentru această comunicare greșită, Ivan a cerut „Comisiei de disciplină” să sancționeze persoanele responsabile de această comunicare eronată.  Ministrul Energiei se ceartă cu Hidroelectrica, companie subordonată ministerului său „Într-un mesaj transmis clienților săi, compania Hidroelectrica S.A. a afirmat în mod eronat și tendențios că majorarea tarifului reglementat pentru serviciile de sistem, aplicat de Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., ar fi fost decisă «prin ordin al ministrului energiei».Această afirmație este falsă!Majorarea acestui tarif s-a făcut prin ordin al ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), instituție independentă conform legislației în vigoare. Ministerul Energiei nu emite ordine privind aceste tarife și nu are competențe în acest sens.Am solicitat de urgență companiei Hidroelectrica S.A. să corecteze informarea transmisă clienților, iar aceasta a rectificat conținutul mesajului! De asemenea, am solicitat Comisiei de disciplină analizarea situației și sancționarea persoanelor responsabile pentru transmiterea informațiilor eronate, care au panicat și mai mult consumatorii finali.Nu mai accept «erori» ale unor oameni deranjați că am început să fac ordine într-un domeniu esențial pentru economia României și care fac tot ce ține de ei pentru a bloca transparentizarea sistemului energetic național!Ministerul Energiei va continua să susțină o piață funcțională, predictibilă și corect informată pentru toți consumatorii”, a scris Bogdan Ivan. 

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un leu kilowatt-ul pentru toți consumatorii casnici Foto: Rasunetul
Economie

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un leu kilowatt-ul pentru toți consumatorii casnici

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un leu kilowatt-ul pentru toți consumatorii casnici: „E foarte tentant să vii și să spui plafonăm la 1 leu. Cred că cu măsuri atât de brutale nu vei reuși niciodată să câștigi încrederea piaței și a partenerului economic. Cred foarte mult că măsura asta putem să o facem pentru toți consumatorii casnici din niște mecanisme foarte clare, împreună cu producătorii și cu furnizorii, într-o discuție aplicată punctual pentru consumatorul casnic”, a spus el, citat de Profit.  Citește și: Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an: „Suntem în cursul efectuării unor constatări” Însă el a fost mai puțin clar în ceea ce privește „mecanismele clare” care vor duce la acest preț, strict pentru consumatorii casnici. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un leu kilowatt-ul pentru toți consumatorii casnici „Și sunt niște mecanisme pe care cred că le știm cu toții, nu aș vrea să intru acum în detaliu, eu vreau să spun doar că vreau să fim parteneri în gândirea asta și din punct de vedere economic poate să fie un calcul care să ne ducă la 1 leu, 1 leu și un pic atunci când vorbim despre prețul la consumatorul casnic. Mă refer prețul final cu toate accesoriile și cu toate tarifele plus taxe și TVA”, a mai afirmat demnitarul PSD.  Azi, el a vorbit și despre impactul devastator al liberalizării prețului la energie: „Va fi o formulă în care atingem și un element foarte important de stabilizare, de reducere a inflației, pentru că șocul de la 0,68 la 1,50-1,55 lei, știți și dumneavoastră, în societate a fost unul devastator, plus toate știrile și breaking news-urile care au venit după asta”.  Însă chiar ministrul Energiei remarca, acum câteva zile, că prețurile la energie au început să scadă, de la 1,55 lei/kwh la sub 1,30 lei. „Suntem în situaţia în care deja avem patru furnizori care dau energie electrică sub 1,30 lei, care era preţul plafonat maxim pentru persoane fizice, consumatori casnici. Iar ceea ce îi îndemn pe oameni e ca, până când vom scădea cu totul preţurile pe întreaga piaţă de la 1,55 lei, de exemplu, cât era imediat după liberalizare în prima săptămână de mandat pe care am avut-o la energie, să se uite exact pe comparatorul de preţuri pe site-ul ANRE, să vadă care sunt ofertele pe care le au în judeţul de care aparţin şi, în mod total gratuit, să se ducă la un alt operator de furnizare, care vine cu oferte la 1,10 lei, 1,20 lei, 1,25 lei”, a spus Bogdan Ivan, la Digi 24.

Ivan arată dezastrul de după Burduja Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Ivan arată dezastrul de după Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie”

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), arată dezastrul de după mandatul lui Sebastian Burduja la acest minister: s-a plătit și o sumă record pentru energie, de 27.000 lei/megawatt, există un risc de blackout și sunt proiecte pentru noi capacități de producție a energiei bazate pe gaz care au rămas „pe hârtie”.  Citește și: Agenția Națională pentru Sport a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate - Curtea de Conturi Ivan a arătat că blackoutul „este unul dintre cele patru scenarii” pe care specialiştii l-au evidenţiat într-un studiu comandat de Transelectrica. „Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a insistat ministrul Energiei. Studiul este „al unei companii autorizate internaţional”.  „O spun cu toată răspunderea de ministru şi pe baza datelor, nu există un risc de blackout în România”, afirma fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, la 6 iunie, la Digi 24.  Noul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a mai spus că cetățenii români plătesc cea mai scumpă energie electrică din Europa, luând în calcul prețul energiei în anumite intervale orare.  Ministrul Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja Ce a arătat Ivan, la Antena 3 sau Digi 24: „România plătește cel mai scump curent electric din Europa pe anumite intervale orare. În medie, în ultima săptămână, pe tranzacțiile de pe bursă, avem 145 de euro în comparație cu media de 61 de euro per megawatt oră din Franța” „Vă dau datele de ieri. România a vândut megawatt-ul în Ungaria, de exemplu, cu 20 de cenți, adică un leu. Iar noi avem intervale de timp între orele 6 și 10 seara, în care România importă megawattul de energie cu 1000, 2000 sau 2500 lei” „Am avut anul trecut o situație o extremă de 27.000 lei pe un megawatt” „Comisia Europeană mi-a spus: «Domnule ministru, România și-a asumat asta, nu noi. Noi v-am dat 2,6 miliarde de euro să faceți noi capacități de producție a energiei bazate pe gaz așa cum le-ați ales voi. Aveți contracte de finanțare semnate în 2022 - 2023» ...Proiectele sunt pe hârtie, licitațiile au fost făcute, nu au venit ofertanții, au fost suplimentate. „Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout” Însă Ivan a dat vina pe foștii miniștri ai Fondurilor Europene pentru faptul că România și-a asumat să închidă rapid centralele pe cărbune: „Pot fi întrebați miniștrii Fondurilor Europene de atunci cum România și-a asumat cea mai agresivă țintă de decarbonizare: să închidă minele și centralele pe cărbune din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia până la 31 decembrie 2025”.  Burduja susținea că blackout-ul este fake news Sebastian Burduja a respins în mod repetat afirmația că România riscă un blackout. „România nu a fost niciodată aproape de blackout. Asta a fost o știre falsă. Și, din păcate, ea dă apă la moară celor care vor să creeze o impresie de fragilitate în partea instituțiilor statului român. Pe baza capacității noastre de interconexiune actuală, avem până la 4.000 MW posibilitate de schimburi import-export, avem totodată producția românească”, afirma el în martie 2025. 

Importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm

Importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm, a arătat, azi, ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD). El a anunțat că va sesiza CSAT în legătură cu dezastrul din acest sector. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Predecesorul lui Ivan la ministerul Energiei a fost Sebastian Burduja (PNL), iar înaintea acestuia postul a fost ocupat de Virgil Popescu, tot de la PNL.  În guvernările PSD Tudose și Dăncilă, Energia a fost condusă de demnitari ALDE.  Importăm energie la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm „Îmi este foarte greu să găsesc o veste bună în haosul pe care l-am găsit în acest sistem extrem de complicat, în care toată lumea dă vina pe toată lumea. Cum în 10 ani de zile România și-a scos din producția de energie de banda 56 la sută din capacitățile de producție. Mai bine din 20 la sută din energie o importăm la ore de consum de vârf, la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm noi”, a declarat Ivan, citat de Antena 3. „Am în intenție să mă duc cu toate aceste probleme sistemice care afectează buzunarul fiecărui român și soluțiile pe care le-am găsit în CSAT, pentru că e o problemă de siguranță națională în clipa în care ajungi ca în România să plătești cea mai scumpă energie electrică din Europa”, a mai adăugat demnitarul PSD.    

Finul lui Ivan, patron de cârciumă (sursa: bistriteanul.ro)
Investigații

EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă

Finul lui Ivan, patron de cârciumă: ministrul Bogdan Ivan a vrut să-l numească pe Ioan Alin Demian în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. A renunțat după ce subiectul a devenit public. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Pesedist cu carnet, Ioan Alin Demian era în urmă cu nouă ani secretar general al organizației TSD Bistrița Năsăud, consilier parlamentar al lui Victor Negrescu și patron al unei firme care avea ca unic obiect de activitate baruri și servirea băuturilor. Apoi a prins gustul funcțiilor publice și al contractelor cu statul. Finul lui Ivan, patron de cârciumă Pesedistul Ioan Alin Demian a candidat în 2016 la funcțiile de consiler local al comunei Coșbuc, respectiv la cea de consilier județean în Bistrița Năsăud. Conform declarației de avere, era angajat pe funcția de consilier parlamentar al pesedistului Victor Negrescu, de unde a încasat puțin peste 7.000 lei. A mai încasat 3.452 lei pentru niște servicii prestate pentru APIA Bistrița Năsăud, plus 360 de lei de la Raiffesein Bank Bistrița, în calitate de consultant financiar. Dar era și patron: unic asociat al firmei Naimed Life, o societate care avea ca obiect de activitate baruri și servirea băuturilor. Viceprimar în comuna Coșbuc Din postările ministrului Bogdan Ivan, aflăm că pesedistul Ioan Alin Demian a ajuns ulterior viceprimarul comunei Coșbuc. În anul 2020, la fel ca în anul 2016, tânărul pesedist a candidat la Consiliul Local Coșbuc, dar și la Consiliul Județean Bistrița Năsăud. Potrivit declarațiilor sale de avere, împreună cu soția sa, Ioana Demian, și-a cumpărat o vilă de de 183 mp, în anul 2019, în localitatea Unirea. Mai avea un Seat Toledo și salariul de 54.756 lei de la Primăria Coșbuc. Soția sa, Ioana Eudochia Demian, primea o indemnizație anuală de creșterea a copilului în cuantum de 22.000 lei. Între timp, Alin Demian a ajuns și președinte al filialei PSD Coșbuc. Cum i s-a mutat vila din Unirea în Bistrița Ioan Alin Demian a ajuns consilier județean în Bistrița Năsăud în noiembrie 2020. Dar declarația sa de avere era un pic rectificată față de cea depusă înainte alegerilor. De expemplu, vila de 183 metri pătrați avea în a doua variantă doar 153 metri pătrați. Și nu se mai afla în localitatea Unirea, ci în orașul Bistrița.  Mai mult, nu mai era cumpărată așa cum declarase anteror, ci avea doar un contract de promisiune. Cârciuma s-a transformat în firmă de construcții Între timp, Alin Demian a trecut firma pe numele lui George Nicușor Nicolae, care i-a schimbat denumirea (în NG Fabi Buiding Life SRL) și obiectul de activitate (a trecut pe amenajări interioare și construcții). În februarie 2024, firma înființată de Demian a câștigat un contract de 50.000 de euro pentru reparația și reabilitatea căminului cultural din comuna Nimigea, condusă atunci de pesedistul Mircea Rurcan. Din Coșbuc, la Casa de Asigurări de Sănătate În calitate de șef al PSD Coșbuc, Alin Demian a fost angajat de primarul Ioan Pavelea, colegul său de partid, pe funcția de administrator public al comunei Coșbuc. Pentru această funcție, era remunerat cu 43.800 lei anual. Totodată, a prins și un post în Consiliul de Administrație al Casei de Asigurări de Sănătate Bistrița Năsăud. Conform declarației de avere din 2023, primea un salariu de 43.800 de la Primăria Coșbuc și trei indemnizații: una pentru consilier județean (13.140 lei), o alta de la ATOP Bistrița (6.564 lei), plus 688 de la CA al Casei de Asigurări de Sănătate Bistrița.   Consilier la Digitalizare și membru CA la Radio În anul 2024, pesedistul Bogdan Ivan, în calitatea sa de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, l-a angajat pe Ioan Alin Demian pe funcția de consilier la minister. Nu se știe pe ce domeniu îl consilia, dar cu siguranță nu pe cercetare, inovare sau digitalizare. Apoi, Ivan l-a plasat pe Demian în Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Radiodifuziune. Declarația de avere depusă în iunie 2025 arată că pesedistul Ioan Alin Demian a încasat un salariu și patru indemnizații, toate de la statul român. Cumulat, veniturile lui Ioan Alin Demian au fost de aproape 132.000 lei, plus vouchere de vacanță.     

Ministerul Energiei promite reduceri de preț (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

Prețul energiei ar putea scădea cu până la 15% în 18 luni, susține ministrul Energiei

Ministerul Energiei promite reduceri de preț. Ministerul Energiei, împreună cu ANRE și Consiliul Concurenței, analizează în prezent modul de formare a prețurilor la energie în România. Bogdan Ivan a declarat într-un interviu la Digi24 că această analiză ar putea duce, într-un orizont de timp de maximum 18 luni, la o reducere a tarifelor cuprinsă între 5% și 15%. Exemplu din piață: „Roșiile la 30 de lei” Ministrul a criticat actualul mecanism de raportare a prețurilor la energia vândută pe platforma OPCOM, explicând printr-o analogie simplă că „prețul final” este dictat de cea mai scumpă ofertă, indiferent de cât de mică este cea mai ieftină. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Ivan a subliniat că acest sistem generează inechități și distorsionează piața. Poziție comună cu statele din Europa Centrală și de Est Bogdan Ivan a anunțat că România pregătește o poziție comună la nivelul Comisiei Europene, alături de alte state membre din Europa Centrală și de Est, pentru a reforma sistemul de formare a prețurilor la energie. În prezent, prețurile din această zonă sunt considerabil mai mari decât cele din Europa de Vest. Ministerul Energiei promite reduceri de preț Ministrul Energiei a identificat trei piloni esențiali pentru scăderea prețului final la energie. În primul rând, creșterea capacităților de producție, fiind în derulare proiecte care ar putea adăuga 1.500 MW în sistem, în următoarele 18 luni. Investiții în rețele pentru reducerea pierderilor: în unele regiuni, pierderile din rețelele de transport și distribuție ajung la 20%. Potrivit ministrului, sunt necesare investiții de circa 9 miliarde de euro pentru modernizare. Nu în ultimul rând, un reglaj transparent al pieței. Se dorește eliminarea speculațiilor și a marjelor excesive care duc la diferențe semnificative între prețul de producție și cel perceput consumatorului final. Hidroelectrica, market maker în piața de energie Bogdan Ivan a anunțat că lucrează la un mecanism prin care Hidroelectrica să devină market maker, adică entitatea care stabilește prețul de referință în piața de energie. Această mișcare ar putea contribui la stabilizarea pieței și la reducerea fluctuațiilor bruște de preț. 380.000 de consumatori au schimbat furnizorul de energie Ministrul a menționat că, de la începutul anului, peste 380.000 de români și-au schimbat furnizorul de energie electrică, majoritatea optând pentru Hidroelectrica. În acest context, sunt în curs de implementare șapte proiecte pentru extinderea capacității de producție a companiei. Exemplu de intervenție: scăderea tarifelor în iulie Ivan a relatat o situație concretă: în iulie, imediat după ce a preluat mandatul, prețul energiei electrice în piață a crescut brusc, iar ofertele către consumatori ajungeau la 1,55 lei/kWh. În urma unei analize și intervenții rapide, prețurile au început să scadă, ajungând în unele cazuri la 1,20–1,40 lei/kWh. Propunere: traderii să garanteze achizițiile în avans Pentru a preveni volatilitatea și speculațiile, ministrul propune ca traderii care achiziționează energie în avans să plătească un avans de 30% sau să prezinte o scrisoare de garanție. Această măsură ar contribui la stabilizarea pieței și la evitarea situațiilor în care contractele nu sunt onorate, iar prețurile cresc artificial.

Foștii miniștri ai Economiei simulează că au vrut să elibereze sediul pe care încasau zero chirie Foto: Facebook
Politică

Foștii miniștri ai Economiei simulează că au vrut să elibereze sediul pe care încasau zero chirie

Foștii miniștri PSD ai Economiei simulează că au vrut să elibereze sediul pe care încasau zero lei chirie: atât Radu Oprea (ministru din 15 iunie 2023 în 24 decembrie 2024), cât și Bogdan Ivan (ministru al Economiei din 24 decembrie 2024 în 23 iunie 2025) au publicat documente care arătau că știau situația. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Foștii miniștri ai Economiei simulează că au vrut să elibereze sediul pe care încasau zero lei chirie „Am descoperit, cu mare stupoare, că Ministerul Economiei deţine în Bucureşti o clădire cu 54 de birouri în care funcţionează mai multe firme, dar de 18 ani ministerul nu încasează niciun leu chirie”, spunea actualul ministru al Economiei, Radu Miruță (USR), la 21 iulie.  Radu Oprea a publicat o notificare trimisă către una din firmele din acest imobil - deși erau mai multe în această situație - în care cere, la 16 decembrie, evacuarea spațiului folosit în cinci zile. Dar Oprea nu spune ce s-a întâmplat ulterior, deși el a fost ministru până la 24 decembrie. Fostul ministru - acum șef al Secretariatului General al Guvernului - nu pare să fi făcut vreun demers, după ce firma a rămas în sediu. Urmașul său din PSD, Bogdan Ivan, pare să nu fi știut de notificarea de evacuare trimisă de Oprea. El spune că în martie 2025 a primit un raport al Curții de Conturi, care semnala „nereguli grave”, în aprilie a trimisd corpul de control al ministerului - deci nu a existat nici un demers pentru a continua evacuarea începută, aparent, de Oprea - și apoi a sesizat Parchetul. Dar Ivan nu spune în ce speță a sesizat procurorii. El mai scrie: „Deși Ministerul Economiei a solicitat evacuarea spațiului, cei care îl ocupă au refuzat. Astfel, evacuarea poate fi realizată doar prin hotărâre a instanței”.  Ivan nu publică nici un document care să-i susțină afirmațiile. 

Șefii din energie, donații din salarii (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

Culmea ipocriziei: ministrul Energiei anunță donații din salarii în sectorul energetic de 40.000 lei

Șefii din energie, donații din salarii. Conducerile a trei dintre cele mai importante companii energetice de stat, Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Romgaz, au fost de acord să doneze o parte din salarii într-un fond gestionat de Ministerul Energiei. Anunțul a fost făcut luni seara de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o emisiune difuzată de Antena 1. Șefii din energie, donații din salarii Ministrul a precizat că banii sunt virați într-un cont special, creat de Ministerul Energiei, și că până în prezent s-au strâns aproximativ 40.000 de lei. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Sumele urmează să fie direcționate fie către bugetul general consolidat, fie, în mod țintit, către proiecte strategice și sprijinirea tinerilor talentați din domeniul ingineriei. „Este nevoie de un act normativ sau o decizie guvernamentală pentru a stabili ca fondul să fie folosit în scopuri clare: investiții strategice în energie și sprijinirea tinerilor cu rezultate excelente în domenii tehnice, dar cu resurse materiale reduse”, a declarat Bogdan Ivan. Managerii, încurajați să urmeze exemplul Potrivit ministrului, deja patru manageri din companiile subordonate Ministerului Energiei au acceptat reducerea temporară a salariului cu 20%. Inițiativa a fost extinsă și către consiliile de administrație și consiliile de supraveghere. „E normal ca atunci când le ceri oamenilor un efort, să fii tu primul care îl face. De aceea, am propus colegilor să reducă salariile temporar. Este un gest de responsabilitate într-un context economic dificil”, a subliniat Ivan. Audit general în companiile de stat din energie În paralel, Ministerul Energiei a început un audit la toate companiile în care statul este acționar – fie unic, fie majoritar sau minoritar. Obiectivul este identificarea problemelor structurale și optimizarea cheltuielilor. „Unde statul este acționar majoritar, putem introduce limite pentru indemnizații, precum și reducerea numărului de membri în consiliile de administrație. Sunt companii care pot funcționa eficient și cu cinci membri, nu neapărat nouă”, a explicat ministrul. Trei cazuri suspecte Ministrul a anunțat că, în urma sesizărilor primite în ultimele două săptămâni, Corpul de control investighează deja trei situații din companiile din subordine, unele dintre acestea aflându-se pe pierdere. „Colaborez cu experți din minister, din companiile de consultanță Big Four, dar și cu specialiști care vin din mediul privat și au experiență reală în conducerea unor proiecte majore”, a adăugat el. Salarii competitive pentru specialiști Bogdan Ivan a susținut că statul trebuie să ofere salarii competitive specialiștilor din sectorul energetic, pentru a evita pierderea lor către sectorul privat. „Nu putem coordona proiecte de miliarde de euro, precum cele hidro-nucleare sau Neptun Deep, cu oameni plătiți cu 1.000 de euro. Este nerealist și ineficient. Trebuie să păstrăm și să atragem profesioniști în zone strategice”, a declarat ministrul.

Ministrul Energiei își donează parțial salariul (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Politică

Populism ieftin al ministrului PSD de la Energie: susține că a "dat" statului 20% din salariul său

Ministrul Energiei își donează parțial salariul. Ministrul Energiei își donează parțial salariul ca semn de solidaritate și lansează un apel către conducerea companiilor din subordine. Ministrul Energiei își donează parțial salariul Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat vineri că a virat 20% din salariul său către statul român. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Anunțul a fost făcut printr-un mesaj video publicat pe pagina sa de Facebook, în care a subliniat că gestul este un semn de responsabilitate personală înainte de a cere același lucru altora. Apel către directorii și membrii consiliilor de conducere Ministrul le solicită tuturor directorilor și membrilor din consiliile de administrație și de supraveghere ale companiilor aflate în subordinea Ministerului Energiei să urmeze exemplul său. El a subliniat că nu este corect ca doar categoriile vulnerabile, familiile tinere sau pensionarii cu venituri mici, să suporte eforturile de solidaritate într-un context economic dificil. „Acest gest nu rezolvă sistemul, dar este un început” Bogdan Ivan a recunoscut că o astfel de măsură simbolică nu va rezolva problemele sistemice ale României, însă consideră că poate merge în paralel cu reformele profunde necesare. „Când ești într-o funcție publică, trebuie să te uiți cu mai multă responsabilitate la ce ai de făcut”, a declarat el. Companiile vizate de apelul ministrului Ministerul Energiei are în subordine numeroase companii strategice la care este fie acționar unic, fie acționar majoritar. Printre acestea se numără companiile cu acționar unic: Electrocentrale Grup, Complexul Energetic Hunedoara, Termoelectrica, Compania Națională a Uraniului, Societatea Națională a Cărbunelui, RAAN Drobeta Turnu-Severin, RATEN Mioveni Printre companiile cu acționar majoritar se numără Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Oil Terminal, Conpet, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale București

Fost director de pușcărie, care administrat și Romaero, plasat în conducerea Romarm Foto: Romarm
Eveniment

Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat în conducerea Romarm

Un fost director de pușcărie, Bogdan Costas, care a administrat și Romarm, a fost plasat de fostul ministru PSD al Economiei, Bogdan Ivan, în conducerea Romarm, unde este membru al Consiliului de Administrație. Fostul director de pușcărie a fost plasat, în perioada în care PSD a condus ministerul Economiei, în conducerile mai multor companii de stat. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități “În zona de apărare sunt 15 companii în subordinea şi în coordonarea acestui minister.  Patru dintre ele au câştig, 11 au pierderi iar, pe ansamblu, cele 4 le susţin pe cele 11, pentru că toate cele 15 sunt pe un pic de câştig. De văzut dacă se justifică sau nu în continuare ca statul, la câţiva ani de zile, să vină şi să şteargă datoriile unui management care nu are nicio preocupare de eficienţă“, spunea, acum două zile, noul ministru al Economiei.  Fost director de pușcărie, care a administrat și Romaero, plasat în conducerea Romarm Indemnizația brută fixă a unui membru al CA-ului Romarm a fost stabilită la 19.950 de lei.  “Bogdan Costaş este CEO din august 2023 încoace (N.Red: la Romaero), anterior fiind CEO la Aviaţia Utilitară Bucureşti, consilier al preşedintelui ANSVSA, CEO al Romatsa şi alte funcţii în instituţii de stat (...)  În ultimii ani, afacerile Romaero sunt în picaj, de la 89 mil. lei în 2019 la 79 mil. lei în 2020, 52 mil. lei în 2021 şi 69 mil. lei în 2022. În fiecare din ultimii patru ani, a raportat pierderi de peste 50 mil. lei. Compania listată pe piaţa AeRO a BVB a înregistrat o pierdere netă de 42,6 mil. lei în S1/2023, la afaceri de 24 mil. lei“, scria Ziarul Financiar. Potrivit propriului CV, Costaș a absolvit institul militar de intendență, la Sibiu, în 1996. În CV nu se precizează anul nașterii și liceul absolvit.  A fost director adjunct la penitenciarul de maxima siguranta din Baia Mare și director economic la administrația penitenciarelor.  Din 2013, a început să fie plasat în cele mai diverse consilii de administrație. El a făcut parte din conducerea Romatsa, Electrica Serv sau a Metrorex. Din 2017, când PSD-Dragnea a preluat puterea, el a fost consilier la diferiți secretari de stat sau miniștri. 

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine Foto: Facebook
Politică

Ministrul Economiei se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „Vorbesc singur”

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan (PSD), se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „De multe ori vorbesc singur”, a spus el într-o intervenție la Antena 3. Citește și: Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt la furnizori Ivan a mai arătat că nu el a stabilit conducerile companiilor subordonate ministerului Economiei. El este ministrul al Economiei din 23 decembrie 2024. Anterior, Ivan a fost ministru al Digitalizării. DeFapt.ro a arătat că Salrom este condusă de politruci selectați din clientela PSD, fără legătură cu acest sector.  Ministrul Economiei se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine „Eu am pornit un audit acum două luni pentru toate companiile din subordinea ministerului și pentru cele din industria de apărare, cât și pentru cele miniere, pentru a le eficientiza. E o situația oarecum ciudată, sunt ministru de cinci luni, Consiliul de Administrație a fost stabilit înainte, pe 4 ani, și e o situație în care cer performanță, dar de multe ori vorbesc singur. Când ceri rapoarte, când ceri situații... Eu asta am făcut efectiv de când am ajuns în minister. Le-am cerut perspective de dezvoltare pentru fiecare dintre aceste companii, la unele am primit, la altele nu. Unele sunt profitabile și funcționează foarte bine, altele lasă foarte mult de dorit și în urma set up-ului pe care v-am spus că îl pregătesc acum și lucrez deja la el, e o concluzie foarte simplă: care este scopul pe care îl facem? Să vedem de ce e nevoie acolo unde avem companii și industria minieră și cea de armament, de exemplu, care au potențial, au foarte multe active. Pe de altă parte, acolo unde avem companii care au producție de lucru care nu se mai caută pe piață, să folosim activele lor și să găsim alți parteneri privați,  să găsim alți parteneri în companiile de stat prin care ne putem dezvolta. Am început inclusiv o mapare a activelor companiilor pentru că astăzi nu avem o situație foarte clară scrisă în cartea funciară, nici în privința patrimoniului ministerului, nici în privința patrimoniului companiilor din subordine. Am alocat 2 mil. de euro pentru achiziții, expertiză juridică, expertiză topografică pentru a ști, în primul rând, pe ce stăm”, a explicat Ivan, la Antena 3.     

Niște castori pe care nu i-a văzut nimeni, vinovați de dezastrul de la Praid, susține ministrul PSD Bogdan Ivan Foto: Facebook
Mediu

Cum minte PSD că de vină pentru dezastrul de la Praid ar fi niște castori. Nevăzuți de nimeni

Niște castori - pe care însă nu i-a văzut nimeni - ar fi vinovați de dezastrul de la Praid, susține ministrul PSD Bogdan Ivan. Mai multe organizații care se ocupă de refacerea mediului din România arată că nu există nici un castor în zonă și, dacă ar exista, legea permite relocarea sa.  Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Ivan uită de politrucii PSD care conduc Salrom Pe de altă parte, ministrul PSD Bogdan Ivan a evitat orice răspundere a conducerii Salrom: Constantin Dan Dobrea, fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați, a fost pus din 2022 director Salrom. Dobrea a fost coleg în UNPR cu fostul ministru PSD al Economiei, Florin Spătaru, acum consilier al premierului. Președintele Consiliului de Administrație al Salrom este Nicolae Cîmpeanu, consilier PSD din comuna Berca, Buzău. Cîmpeanu, născut în 1968, are diplomă de mecanic auto, obținută la un grup industrial din Buzău. El a absolvit „științe economice” la una din cele mai controversate universități private, Spiru Haret, în 2010, când avea circa 42 de ani.  Ce a susținut ministrul PSD Bogdan Ivan, acum câteva zile, despre faptul că pârâul Corund, care a inundat Salina, nu a fost deviat până acum: „Au fost avertizați să aibă foarte mare grijă la populația de castori din acea zonă (...) Şi vom propune ca Agenţia de Mediu, Agenţia de Protecţie a Mediului să emită într-un termen foarte scurt toate avizele și autorizațiile pentru a nu fi blocați de populația de castori”.  Niște castori pe care nu i-a văzut nimeni, vinovați de dezastrul de la Praid, susține Ivan Însă Propark - Fundația pentru Arii Protejate arată că demnitarul PSD minte: „Nu există dovezi sau documente care să indice că o familie de castori ar fi împiedicat vreun proiect de deviere a râului din apropierea Salinei Praid. Propark – Fundația pentru Arii Protejate a elaborat planurile de management pentru toate siturile Natura 2000 din zona Salinei. În urma activităților de inventariere a biodiversității nu a fost identificată prezența castorului, prin urmare nu au fost propuse măsuri specifice de conservare pentru această specie în zonă”. Mai mult, dacă în zonă erau castori, legea prevede „posibilitatea obținerii rapide de derogări pentru relocare în astfel de situații”.  Și Fundația Conservation Carpathia - care s-a ocupat de castorii de pe Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului. arată că la Praid nu sunt castori. „Nu există nicio evidență care să ateste faptul ca acești castori să fi migrat în zona Praid!”, arată această fundație.  Gândul a sugerat că Fundația Conservation Carpathia, preocupată de salvarea castorilor, ar fi contribuit la dezastrul de la Praid.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră