vineri 10 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

bătrâni

29 articole
Eveniment

Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici

Ancheta privind centrele de îngrijire din județul Bihor a readus în atenția opiniei publice una dintre cele mai vechi vulnerabilități ale statului român: incapacitatea de a proteja persoanele aflate în cea mai mare nevoie de sprijin. Dincolo de eventualele răspunderi penale care urmează să fie stabilite de anchetatori, cazul deschide o discuție mai amplă despre modul în care funcționează sistemul de asistență socială din România, într-o țară care îmbătrânește accelerat, are peste un milion de vârstnici care trăiesc singuri și investește de câteva ori mai puțin decât media statelor dezvoltate în serviciile de îngrijire pe termen lung. Dragoș Pîslaru promite reforme Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că situația din Bihor reprezintă încă o dovadă a incapacității statului de a-i proteja pe cei vulnerabili și a anunțat măsuri pentru remedierea deficiențelor și prevenirea unor situații similare. Citește și: Clientela PSD conduce Autoritatea pentru Protejarea Persoanelor cu Dizabilități: deputatul Shaorma, o polițistă locală, fata unui consilier AUR „Sper ca justiţia să clarifice acest cazul cât mai rapid, înţelegând importanţa sa la nivel societal. Dincolo de aspectele de natură judiciară, acest caz demonstrează încă o dată faptul că astăzi, în anul 2026, statul român este în multe cazuri incapabil să îi ajute tocmai pe cei vulnerabili, pe cei cu dizabilităţi, pe cei abandonaţi de familie şi pe cei rămaşi fără adăpost. Nu putem schimba trecutul, oricât de mult ne-am dori, însă este de datoria noastră să ne asigurăm că aceste situaţii nu se vor mai repeta pe viitor. De aceea, în zilele următoare voi dispune o serie de măsuri atât pentru remedierea carenţelor imediate şi evidente, cât şi pentru identificarea unor soluţii sistemice pentru îngrijirea celor care au cea mai mare nevoie de sprijinul nostru”, a scris ministrul într-o postare pe Facebook. O problemă care depășește cazul din Bihor Declarația ministrului vine însă pe fondul unei realități documentate de ani de zile atât de instituțiile românești, cât și de organizațiile internaționale. România dispune de doar 121 de cămine publice pentru persoane vârstnice, care oferă aproximativ 7.000 de locuri și funcționează, în general, în subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului sau a autorităților locale. Raportat la întregul sistem de îngrijire, centrele publice reprezintă doar aproximativ 16% din totalul unităților licențiate, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a capacității rezidențiale este asigurată de furnizori privați. Presiunea asupra sistemului este însă mult mai mare decât capacitatea sa de răspuns. Potrivit datelor rezultate din recensământul Institutului Național de Statistică din 2023, peste 1,3 milioane de persoane vârstnice locuiesc complet singure, fenomen accentuat de migrația generațiilor tinere și de scăderea natalității. În același timp, un raport al Avocatului Poporului arată că România se află printre statele europene cu cel mai ridicat risc de sărăcie în rândul persoanelor vârstnice, femeile fiind categoria cea mai expusă, aproape jumătate dintre acestea trăind în această situație. Problema nu este doar una materială. Un studiu al Asociației Niciodată Singur arată că aproape 60% dintre seniorii din mediul urban suferă de forme moderate sau severe de singurătate, iar aproximativ 310.000 dintre ei trăiesc într-o stare de izolare extremă. În același timp, analizele Băncii Mondiale estimează că peste 60% dintre persoanele care au nevoie de îngrijire pe termen lung nu beneficiază de niciun serviciu formal, fie că este vorba despre îngrijire la domiciliu, centre de zi sau centre rezidențiale. Trei decenii de reforme, nici un sistem coerent Responsabilitatea elaborării politicilor publice în domeniul protecției persoanelor vârstnice aparține Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, însă evoluția sistemului reflectă și instabilitatea politică din ultimele decenii. În aproximativ 30 de ani, peste 25 de miniștri și miniștri interimari au condus instituția, multe dintre mandate durând mai puțin de un an, ceea ce a făcut dificilă implementarea unor reforme de lungă durată. În acest interval, politicile publice au evoluat de la acordarea unor beneficii financiare și ajutoare sociale către dezvoltarea serviciilor integrate și utilizarea fondurilor europene pentru extinderea infrastructurii sociale. Cu toate acestea, niciun guvern nu a reușit să construiască un sistem capabil să răspundă pe termen lung procesului accelerat de îmbătrânire a populației. OECD: România nu este pregătită pentru îmbătrânirea populației În 2025, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) avertiza că actuala structură a serviciilor de îngrijire nu este pregătită să răspundă nevoilor unei populații aflate într-un proces accelerat de îmbătrânire. Analiza organizației identifică un deficit structural de resurse, personal și infrastructură și atrage atenția că sistemul românesc este împărțit între mai multe instituții. Serviciile pentru persoanele vârstnice sunt coordonate de Ministerul Muncii, în timp ce alte componente sunt administrate de sistemul sanitar, de structurile dedicate persoanelor cu dizabilități și de sistemul de pensii, ceea ce face dificilă coordonarea serviciilor. Îngrijirea poate fi acordată la domiciliu, în centre rezidențiale, în centre de zi sau prin îngrijitori personali, însă serviciile rămân insuficiente raportat la nevoile reale. În 2023, aproximativ 400.000 de persoane au beneficiat de servicii de îngrijire la domiciliu, aproape jumătate dintre acestea având peste 65 de ani, în timp ce doar aproximativ 36.900 de persoane beneficiau de îngrijire în centre rezidențiale. România investește de șase ori mai puțin decât media OECD Principala vulnerabilitate identificată de OECD rămâne nivelul extrem de redus al finanțării. În 2023, România a alocat pentru serviciile de îngrijire pe termen lung doar 0,3% din produsul intern brut, comparativ cu media OECD de 1,7% și cu aproximativ 1% în statele europene comparabile. Mai mult, aproape jumătate din aceste fonduri sunt direcționate către spitale. În România, 43% din cheltuielile destinate îngrijirii pe termen lung sunt absorbite de sistemul spitalicesc, în timp ce media OECD este de numai 9%. În schimb, căminele și centrele rezidențiale primesc o finanțare mult mai redusă decât în majoritatea statelor dezvoltate. Consecințele sunt vizibile și în infrastructură. România dispune de doar 17 paturi de îngrijire pe termen lung la mia de persoane de peste 65 de ani, în timp ce media OECD este de 41 de paturi, iar media europeană comparabilă este de 38. Deficitul este resimțit mai ales în mediul rural, unde accesul la servicii este limitat atât de lipsa infrastructurii, cât și de dificultățile geografice. În același timp, aproape o treime dintre paturile destinate îngrijirii pe termen lung sunt amplasate în spitale, proporție de aproape patru ori mai mare decât media OECD. Potrivit estimărilor Eurostat, dacă în prezent persoanele de peste 65 de ani reprezintă aproximativ 20% din populație, până în 2050 această categorie va ajunge la aproximativ 31%. Costurile împing îngrijirea în responsabilitatea familiilor Raportul OECD arată că accesul la servicii este limitat nu doar de lipsa infrastructurii, ci și de costurile suportate direct de beneficiari. Sistemul public acordă sprijin în principal persoanelor cu grad ridicat de dependență, în timp ce cei care au nevoie de asistență moderată beneficiază de puține servicii sau chiar de niciun sprijin. Consecința este că numeroși vârstnici sunt obligați să suporte costurile îngrijirii din propriile venituri, ceea ce îi expune unui risc ridicat de sărăcie. În lipsa unei rețele publice suficiente, familia rămâne principalul furnizor de îngrijire. OECD estimează că România dispune de aproximativ un îngrijitor profesionist la 100 de persoane vârstnice, comparativ cu o medie de cinci în statele membre ale organizației. Salariile reduse și condițiile dificile fac recrutarea personalului extrem de dificilă, iar deficitul de angajați afectează atât calitatea serviciilor, cât și siguranța beneficiarilor. Responsabilitatea este transferată astfel aproape integral asupra familiilor. Cei mai mulți îngrijitori informali sunt soțiile sau fiicele persoanelor dependente, iar șase din zece îngrijitori zilnici sunt femei. Doar unul din zece reușește să își păstreze și un loc de muncă, ceea ce transformă îngrijirea într-o activitate care afectează direct veniturile și viața profesională. În ciuda acestui rol esențial, OECD arată că România nu dispune de politici publice dedicate sprijinirii îngrijitorilor informali. Îngrijirea paliativă acoperă doar o fracțiune din necesar Deficiențele sistemului sunt evidente și în domeniul îngrijirii paliative. Aproximativ 170.000 de persoane ar avea nevoie anual de astfel de servicii, însă doar aproximativ 5% dintre aceste nevoi sunt acoperite. În lipsa alternativelor, majoritatea pacienților ajung în spitale, în timp ce îngrijirea paliativă la domiciliu, considerată soluția optimă în multe cazuri, este disponibilă doar pentru un număr redus de beneficiari și este oferită în principal de furnizori privați. Azilele de stat nu sunt gratuite Internarea într-un azil de stat implică un proces de lungă durată de la câteva luni la peste un an (se depune la DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) din sectorul de domiciliu și necesită anchetă socială, evaluări de la comisii medicale și dovezi de venituri). Azilele de stat nu sunt complet gratuite. Serviciile sunt subvenționate, dar rezidenții și susținătorii legali trebuie să plătească o contribuție de întreținere calculată în funcție de veniturile persoanei vârstnice, de costurile centrului și, uneori, de gradul de dependență. Astfel, pentru persoanele încadrate în gradul I de dependență, tarifele lunare sunt în jur de 2995 de lei, pe lună.  Pentru persoanele încadrate în gradul II de dependență: 2364 de lei pe lunp, iar pentru persoanele încadrate în gradul III de dependență: 1773 de lei pe luna. La stat, camerele sunt de tip pavilionar și găzduiesc de obicei între 4 și 6 persoane (uneori și mai multe în centrele vechi). Mobilierul este standard, utilitar, iar băile sunt adesea comune pe hol sau împărțite de mai multe camere. Din cauza deficitului bugetar și a personalului limitat, un singur asistent sau infirmier trebuie să aibă grijă de un număr foarte mare de beneficiari. Atenția oferită fiecărui senior este strict utilitară (hrană, igienă de bază, administrare tratament). La stat, mâncarea este gătită în regim de cantină, respectând normele de calorii, dar bugetul pe zi per normă de hrană este limitat prin lege. Activitățile de recreere sunt reduse și colective (ex. televizor în sala comună). Tarife și condiții la azile private Spre deosebire de sistemul public, internarea într-un centru privat se poate realiza, în multe cazuri, în 24-48 de ore, fiind necesare, în general, doar fișa medicală actualizată și actele de identitate. Condițiile de cazare sunt, de regulă, diferite față de cele din centrele publice. Camerele găzduiesc unul, doi sau cel mult trei-patru rezidenți și sunt dotate, în multe cazuri, cu baie proprie adaptată persoanelor cu dizabilități, aer condiționat, televizor și mobilier modern. Raportul dintre personal și beneficiari este, în general, mai favorabil, ceea ce permite o supraveghere mai atentă și intervenții mai rapide, inclusiv în cazul persoanelor diagnosticate cu demență sau boala Alzheimer. Pe lângă serviciile de bază, multe centre private oferă meniuri personalizate în funcție de afecțiunile beneficiarilor, elaborate cu sprijinul unui nutriționist, precum și programe de stimulare cognitivă, kinetoterapie, fizioterapie, terapie prin artă sau activități recreative și de socializare. Acest nivel de servicii se reflectă însă și în costuri. Tarifele pornesc, în general, de la aproximativ 4.000-5.000 de lei pe lună pentru persoanele autonome și pot depăși 7.000-9.000 de lei în cazul vârstnicilor dependenți, imobilizați la pat sau diagnosticați cu demență ori boala Alzheimer. În multe situații, la aceste sume se adaugă costurile pentru medicamente, consumabile, scutece, consultații medicale, kinetoterapie sau alte servicii care nu sunt incluse în tariful de bază. Pentru persoanele cu grad ridicat de dependență, prețurile pornesc frecvent de la aproximativ 5.000-6.500 de lei pe lună. La polul superior al pieței se află centrele premium, unde tarifele încep, în general, de la 8.500-11.000 de lei lunar. Acestea oferă camere spațioase cu unul până la trei paturi, grupuri sanitare proprii adaptate, paturi medicale speciale, aer condiționat cu reglaj individual, televizor, telefon și minifrigider, precum și servicii hoteliere, inclusiv curățenie zilnică și schimbarea lenjeriei ori de câte ori este necesar. În plus, beneficiarii au la dispoziție spații comune pentru petrecerea timpului liber și întâlniri cu aparținătorii, precum și săli dedicate recuperării medicale, unde sunt desfășurate ședințe de fizioterapie, kinetoterapie și masaj.

Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici
Miting de susținere a lui Viorel Pașca, la Oradea. Peste 3.000 de participanți, apreciază TVR
Politică

Miting de susținere a lui Viorel Pașca, la Oradea. Peste 3.000 de participanți, apreciază TVR

Peste 3.000 de persoane s-au adunat, duminică, în Piața Unirii din Oradea, pentru a manifesta în sprijinul lui Viorel Pașca. El, soția, cei trei fii și alte șase persoane sunt acuzate de trafic de persoane în dosarul azilelor ilegale din Bihor. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Pașca n-a fost prezent, dar a transmis un mesaj de mulțumire “La manifestația de susţinere a fondatorului azilelor din Dumbrava, Tinca şi Inceşti au participat susţinători de toate vârstele, veniţi şi din alte judeţe, majoritatea membri ai unor biserici neoprotestante. Cei care au lucrat cu Viorel Paşca susţin că, în azile, oamenii au primit adăpost şi hrană“, relatează TVR Info. “Manifestația a început în jurul orei 20, după o mobilizare făcută în special pe rețelele de socializare, unde participanții au fost chemați să iasă în stradă sub mesajul „Nu ești singur, Viorel Pașca”. În piață s-au strâns circa 2.500 de susținători ai fondatorului azilelor din Dumbrava, Tinca și Incești, de la părinți tineri, cu copii sau fără, la persoane vârstnice. De asemenea, au participat persoane cu diferite dizabilități, inclusiv în fotolii rulante, sau oameni veniți din afara județului. Majoritatea celor prezenți sunt membri ai unor biserici neoprotestante. Oamenii au venit cu steaguri ale României, ale Uniunii Europene, dar și cu steaguri galbene inscripționate cu numele asociației“, relatează publicația locală Bihoreanul. Avocatul lui Pașca, Răzvan Doseanu, le-a relatat protestatarilor un episod despre care a spus că l-a impresionat: „S-a pus problema și a fost întrebat: «Regreți?». Și a spus Viorel Pașca: «Regret, regret că n-am salvat mai mulți»”.  Pașca nu a fost la protest, dar a transmis un mesaj de mulțumire pentru susținători, pe Facebook: „Am privit cu multă emoție miile de oameni care s-au adunat azi in Piața Unirii din Oradea pentru a mă susține. Le mulțumesc tuturor, îi iubesc și sunt mândru că îi am și îi simt alături. E o perioadă grea pentru noi dar sunt convins că Dumnezeu ne va da biruință”. 

„Binefăcătorul” Pașca a abandonat oameni cu dizabilități și chiar un cadavru pentru că „s-a enervat”
Eveniment

„Binefăcătorul” Pașca a abandonat oameni cu dizabilități și chiar un cadavru pentru că „s-a enervat”

Scandalul care îl are în centru pe Viorel Pașca, supranumit ani la rând „Bunul Samaritean” din Bihor, capătă noi dimensiuni după ce jurnalista Carla Cristina Tănăsie a dezvăluit că observase încă din urmă cu mai mulți ani semnele unui sistem care funcționa în afara legii. Oameni abandonați Într-o postare publicată pe Facebook, jurnalista susține că a documentat condițiile din casele lui Pașca, a văzut cum erau organizate ca azile clandestine și afirmă că autoritățile au ignorat plângeri și nereguli care existau cu mult înainte de ancheta DIICOT. Citește și: EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic „Viorel Pașca a încălcat multe legi, nu numai una. Și probabil că nu aflam ce făcea dacă nu abandona 7 oameni pe scările DGASPC Mehedinți, după ce i-au fost trimiși de Spitalul Județean Severin. M-a sunat, la acel moment, cineva din județ să-mi spună că 7 oameni au fost abandonați acolo și sunt păziți de poliție. Oameni cu dizabilități. Era caniculă. M-am interesat să văd cine a putut să facă așa ceva. Pentru că mi s-a părut inuman și mi se pare și acum la fel. Am aflat că Viorel Pașca. Am făcut rost de numărul de telefon și l-am sunat. Mi-a spus că a făcut asta pentru că nu a primit niște documente pentru acei oameni și s-a enervat. Practic, așa cum face oricine, te enervezi și abandonezi oameni pe stradă. Iar asta se numește binefacere. În timpul discuției telefonice îmi spune că el are sute de oameni acasă și că asta face de 20 de ani. În cei 20 de ani au trecut prin casele lui peste 3 mii de oameni, dintre care 1000 au murit. L-am întrebat dacă asta înseamnă că are un centru sau cum funcționează. Răspunsul a fost că nu, că pur și simplu îi ia la el acasă. Eu am fost șocată că e posibil așa ceva în România. Am sunat-o pe Georgiana Pascu să o întreb dacă știe ceva de el și despre modul de funcționare. I-am povestit discuția cu el. Ulterior am mers la Bihor. Eu să filmez și Georgiana Pascu să facă treaba ei de monitorizare, pe care o face foarte bine.” Vizita la Bihor „Viorel Pașca nu a fost foarte încântat, pentru că l-am întrebat de bani. Am intrat cu el într-una dintre case, acolo unde este și biroul lui. Aici am făcut interviul, dar până am ieșit din casă s-a hotărât că nu mai e de acord să public nimic din ce îmi spusese. „Pentru că se mai răzgândesc oamenii.” De fapt, s-a răzgândit pentru că și-a dat seama că pentru el e mai bine să nu apară nimic. Are un avocat pe care îl sună la orice oră. Atunci l-a sunat să-l întrebe ce ne poate face ca să nu dăm filmarea și imaginile filmate în casă, cu acordul lui și în prezența lui. Nu a reușit nimic. Mi-a făcut o plângere la CNA, dar nici CNA nu a fost de acord cu el. Viorel Pașca era obișnuit cu presa care îl ridica în slăvi că e minunat ce face acolo. Și asta i-a dat și mai multă credibilitate, că ce face, face bine. Nu am vrut să fac parte din acea presă.” Cadavru, abandonat pe holul primăriei „Eu nu consider că e bine ca o persoană fizică din România să îngroape 1000 de oameni într-un cimitir improvizat. Ulterior m-am uitat pe pagina lui de Facebook, unde scria tot ce face acolo. Și am rămas din nou șocată când am văzut cum povestea și avea și poze că a dus niște oameni primiți în casele lui, în portbagajul mașinii, până la Sibiu, abandonase un cadavru pe holul unei primării, supărat că nu primea ajutorul de înmormântare. Câți dintre noi facem așa la nervi? Din punctul meu de vedere, toate astea erau semne de cu totul și cu totul altceva. Plus că am văzut cu ochii mei cum acele case erau organizate ca un azil. Exista o „șefă” care răspundea de oamenii angajați și de cei care munceau la negru. Erau femei din sat care ne spuneau că merg acolo și muncesc, dar nu sunt angajate, muncesc la negru.” Autoritățile au ignorat sesizările „Ulterior am intrat în posesia unor documente care arătau că au fost plângeri că activitatea lui se desfășura ilegal, dar autoritățile statului le-au ignorat. Spre deosebire de cei care scriu acum fără măcar să se uite pe materialele filmate de mine, dar încearcă să mă convingă că totul era ok acolo pentru că așa au auzit de la unii și de la alții, eu prefer să cred în ce am văzut cu ochii mei și în documentele pe care le-am citit. Dar și în constatările Georgianei Pascu. Iar dacă mergeți acolo și vedeți cimitirul cu 1000 de oameni îngropați de o persoană fizică din România, poate o să plecați cu aceeași părere ca și mine. Iar dacă ancheta începută acum nu ajunge și la autoritățile statului care i-au dus oameni și au închis ochii că funcționează ilegal, este degeaba.”

Trei ani de la scandalul “Azilelor groazei“, DIICOT suține că a descoperit o rețea asemănătoare, în Bihor
Politică

Trei ani de la scandalul “Azilelor groazei“, DIICOT suține că a descoperit o rețea asemănătoare, în Bihor

DIICOT a anunțat, azi, că investighează o grupare de criminalitate organizată care “sub aparența furnizării unor servicii sociale (...) a indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani“. Prejudiciul este, potrivit DIICOT, de 13 milioane de lei. Citește și: Rata oficială a inflației se va reduce masiv în următoarele luni, anunță Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan Exact acum trei ani, tot DIICOT declanșa investigația împotriva azilelor groazei din Voluntari. Deși presa a arătat că existau legături între cei care controlau acele azile și Gabriela Firea, nici o acuzație nu a fost adusă vreunui politician de vârf. În aprilie 2026, presa arăta că DIICOT a trimis dosarul în instanță, dar acesta este blocat la Tribunalul Ilfov.  Instituțiile statului asigurau clienții acestor azile Ce ar fi descoperit acum DIICOT, în Bihor: “Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, au fost plasate în imobile situate pe raza comunelor Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională  necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială“ “Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient“ “Investigațiile efectuate au arătat că, persoanele vătămate, care au decedat în spațiile deținute de către grupul infracțional organizat au fost înhumate pe un teren  situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de către grupare“ Presupusul lider al grupării, Viorel Pașca, a declarat pentru Agerpres că persoanele pe care le adăpostește i-au fost trimise de instituții ale statului român, care nu are cum să-i îngrijească. “Și atunci îi trimit la Dumbrava, cu ambulanța sau cu mașina poliției. Îi duc aici, că n-au unde să-i ducă”, a spus Pașca.  „Și acuma, probabil, de când s-or pregătit un an, probabil le-o pregătit locuri, ca să vină acuma să-i ia, ceea ce e un lucru bun. Tre' să recunosc că e un lucru bun că îi vor lua. Da, ideea este că 20 de ani nu au avut treaba până acum. Și e bine și acuma că se gândesc, dar faptul că acuma mă consideră pe mine grup infracțional organizat, asta e rău. Pentru că după 20 de ani nu tot asta am fost?”, a spus Viorel Pașca.  

Bătrânii care mor fără moștenitori au lăsat aproape un miliard de dolari statului japonez în 2024
Internațional

Bătrânii care mor fără moștenitori au lăsat aproape un miliard de dolari statului japonez în 2024

Suma totală a moștenirilor nerevendicate care a ajuns în vistieria Japoniei în 2024 a atins un nivel record: 129 miliarde de yeni (aproximativ 833 milioane de dolari), potrivit datelor publicate de Curtea Supremă. Valoarea este de aproape patru ori mai mare decât în 2013, primul an pentru care există statistici oficiale. Creșterea abruptă reflectă o problemă demografică tot mai apăsătoare: populația Japoniei este în scădere, iar numărul vârstnicilor care mor fără moștenitori apropiați este în continuă creștere. O populație în declin și tot mai izolată Populația Japoniei a început să se reducă în 2009, iar procesul continuă accelerat. Tot mai mulți japonezi vârstnici mor necăsătoriți și fără rude apropiate care să revendice bunurile lăsate în urmă, potrivit Institutului de Cercetare din Japonia (JRI). Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani Koji Nambu, partener al firmei de avocatură Miyake & Partners, consideră că numărul tot mai mare de decese este un factor major. În 2023, decesele au crescut la 1,6 milioane, după un salt semnificativ în 2022. Rata scăzută a testamentelor complică succesiunile Un alt element care amplifică problema îl reprezintă numărul redus de persoane care își întocmesc testamente. Această practică, mai puțin răspândită în Japonia decât în alte țări dezvoltate, duce la proceduri complicate și la situații frecvente în care bunurile nu sunt revendicate de nimeni. Case abandonate și comunități golite Fenomenul se reflectă vizibil în creșterea numărului de „akiya” – locuințe abandonate rămase fără moștenitori sau pe care rudele nu doresc să le preia din cauza costurilor de întreținere. În prezent, Japonia are aproximativ nouă milioane de astfel de case neocupate. Lipsa moștenitorilor este alimentată și de scăderea ratelor de căsătorie și de slăbirea legăturilor familiale, spune Makiko Okamoto, cercetător șef adjunct la JRI. O piramidă demografică inversată pune presiune pe societate Numărul persoanelor vârstnice aflate în vârful piramidei demografice crește rapid, iar acestea au nevoie de îngrijire tot mai intensă. În multe cazuri, familiile reușesc să își ajute doar rudele foarte apropiate. Potrivit lui Okamoto, este crucial ca persoanele în vârstă fără familie să își exprime din timp dorințele legate de succesiune: „Este important ca oamenii fără moștenitori să își lase în avans instrucțiunile privind administrarea patrimoniului.”

Fiica de 80 de ani și-a adus mama, în vârstă de 100 de ani, la Urgențe. Din ce în ce mai mulți bătrâni la UPU
Eveniment

Fiica de 80 de ani și-a adus mama, în vârstă de 100 de ani, la Urgențe. Din ce în ce mai mulți bătrâni la UPU

A crescut numărul bătrânilor la Urgențe: medicii de la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) Iași atrag atenția că numărul pacienților vârstnici este în creștere. A crescut numărul bătrânilor la Urgențe Aproximativ 15% dintre pacienții tratați aici sunt persoane cu vârsta de peste 80 de ani. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Un caz recent a evidențiat această situație: o femeie de 100 de ani a ajuns la UPU Iași, însoțită de fiica sa de 80 de ani. Pacienta suferise o căzătură din pat și, având în vedere problemele de sănătate asociate vârstei înaintate, familia a decis că este mai sigur să apeleze la serviciile de urgență. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cei mai tineri români nu mai sunt în Ilfov, ci în Iași. Cei mai bătrâni, în Teleorman
Eveniment

Cei mai tineri români nu mai sunt în Ilfov, ci în Iași. Cei mai bătrâni, în Teleorman

Cei mai tineri români, în Iași: potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2024, vârsta medie a populației din acest județ este de 39,1 ani. Cei mai tineri români, în Iași Acest indicator plasează județul sub media națională de 42,7 ani și îl readuce pe prima poziție în clasamentul județelor cu populație tânără. Citește și: Patrioții auriști, cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat. Alegătorii PNL și USR, cei mai favorabili În anii 2022 și 2023, locul întâi fusese ocupat de Ilfov. Conform statisticilor, în 2023, populația rezidentă din Ilfov avea o vârstă medie de 39,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât cea a ieșenilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bătrâni sedați și legați de paturi în azile bulgărești ca în cazurile din Voluntari
Internațional

Bătrâni sedați și legați de paturi în azile bulgărești ca în cazurile din Voluntari

Bătrâni tratați inuman în azile bulgărești. Populația bulgară este profund șocată după descoperirea a două azile ilegale de bătrâni, în care zeci de persoane vârstnice au fost ținute în condiții inumane. Autoritățile au intervenit și au desființat centrele, iar mai mulți pacienți au fost spitalizați de urgență. Bătrâni tratați inuman în azile bulgărești În urma unei acțiuni de amploare, 75 de bărbați și femei cu vârste între 51 și 85 de ani au fost salvați din cele două centre din localitatea Iagoda, situată în centrul Bulgariei. Citește și: Cum minte PSD că de vină pentru dezastrul de la Praid ar fi niște castori. Pe care nu i-a văzut nimeni Dintre aceștia, 11 sunt în stare gravă, iar o persoană a suferit o amputație parțială a piciorului, a anunțat ministrul Justiției, Gheorghi Gheorghiev, la Nova TV. Centre ilegale, deghizate în locuințe închiriate Azilele funcționau ilegal, sub aparența unor locuințe private închiriate, pentru a evita controalele autorităților. În timpul intervenției poliției, șase persoane au fost arestate, fiind suspectate că au gestionat aceste centre în mod fraudulos și abuziv. Scene cutremurătoare: pacienți legați, sedați și fără identitate Potrivit ministrului Justiției, cei internați au fost găsiți în condiții „îngrozitoare”: legați, sedați, fără acces la telefoane sau acte de identitate. Ușile erau încuiate, ferestrele modificate pentru a împiedica evadarea, iar igiena era inexistentă. Pacienții dormeau fără lenjerie de pat, în camere insalubre. Fără îngrijire medicală În aceste centre nu exista personal medical permanent. Medicul venea doar în caz de deces, iar medicamentele erau administrate de persoane fără calificare. Un pacient a mărturisit că a reușit să fugă de două ori, dar a fost adus înapoi de fiecare dată. „Lipsă totală de umanitate și atitudine sadică” Ministrul Gheorghiev a condamnat public atrocitățile descoperite, vorbind despre o „atitudine sadică inexplicabilă” și o „lipsă totală de umanitate” din partea celor responsabili. Cei internați sufereau de boli grave, precum demența, și erau complet dependenți de îngrijire. Unde au fost relocați supraviețuitorii Dintre cei 75 de vârstnici salvați, 44 au fost transferați în instituții publice din orașele Stara Zagora, Kazanlak și Sliven, iar alți 20 au fost preluați de familiile lor. Autoritățile au promis sprijin pentru reintegrarea acestora în condiții sigure și umane. Autoritățile anunță posibile noi arestări Procuratura bulgară a deschis o anchetă oficială, iar ministrul Justiției nu exclude noi arestări în perioada următoare. Cazul a stârnit indignare la nivel național și a readus în atenție problema lipsei de reglementare și control în centrele de îngrijire pentru persoane vârstnice.

Ciolacu, viteaz în cazul azilelor terorii doar cu șefi din teritoriu: l-a demis pe prefectul liberal de Mureș, dar și pe subprefect, omul "baronului" pesedist Vasile Gliga, fan al lui Dragnea
Eveniment

Ciolacu, viteaz în cazul azilelor terorii doar cu șefi din teritoriu: l-a demis pe prefectul liberal de Mureș, dar și pe subprefect, omul "baronului" pesedist Vasile Gliga, fan al lui Dragnea

Ciolacu a demis șefi din teritoriu. Cosmin Ionuț Păpuc, agentul de poliție de la Penitenciarul din Târgu Mureș și fondatorul Asociației Re-Min, cea care administra azilul groazei "Căsuța Lu' Min" din satul Bărdești, a fost arestat preventiv pentru o perioadă 30 de zile. Acolo au fost găsiți mai mulți oameni cu dizabilități care erau ținuți în condiții inumane și degradante în subsolul azilului. În același dosar a fost arestat preventiv și administratorul centrului, Flavius Teodor Pascu, un agent de poliție din Mureș. Ciolacu a demis șefi din teritoriu Marcel Ciolacu, premierul României și liderul PSD, a decis să-i demită din funcție pe prefectul liberal Mara Cristina Togănel și subprefectul pesedist Nicolae Florin Pălășan, un polițist pensionar și omul de casă al lui Vasile Gliga, fostul șef al PSD Mureș. Culmea, subprefectul locuia chiar în satul în care victimele erau supuse unor acte de violență inimaginabile. Cu toate acestea, prim-ministrul Marcel Ciolacu folosește dubla măsură în cazul azilelor groazei care au bulversat România. Până acum, nu a demis-o pe Simona Necula, prefectul de Ilfov, care știa despre condițiile inumane în care era ținuți bătrânii în azilele din Voluntari și Ilfov, controlate de Cristina Dumitra. Azilul, afacere pusă la cale de polițiști "Căsuța Lu' Min" este cel mai recent azil al groazei descoperit de Centrul de Resurse Juridice, din care au fost salvate mai multe persoane în vârstă și cu dizabilități. Primele informații arătau că cel puțin șase victime zăceau pe saltele murdare de fecale și sânge în subsolul căminului din satul Bărdești, localitate care aparține de comuna Sântana de Mureș din județul Mureș. Oficial, azilul era administrat de Asociația Re-Min, fondată de Cosmin Ionuț Păpuc, agent de poliție la Penitenciarul Târgu Mureș. Ceilalți doi membri fondatori sunt Roxana Cristina Dălălău, angajată în prezent la Penitenciarul Târgu Mureș, și Theodora Păcurar, consilier superior la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș. În noaptea de sâmbătă spre duminică, judecătorii din Mureș au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Cosmin Ionuț Păpuc. Totodată, au fost arestați preventiv asistenta Jolan Pascu, împuternicită la conducerea Asociației Re-Min, dar și fiul acesteia, agentul de poliție Flavius Teodor Pascu, angajat ca administrator al centrului. Ultimul face parte din cadrele Inspectoratului de Poliție Mureș. Toți trei au fost arestați preventiv pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Togănel l-a ignorat pe Ciolacu Azilul din Brădești a fost descoperit la o lună după ce a început ancheta în cazul azilelor din Voluntari și Afumați. Premierul Marcel Ciolacu a cerut atunci ca prefecții și subprefecții din toată țara să coordoneze controalele autorităților locale la fiecare cămin care are în grijă persoane vulnerabile. Dar prefectul și subprefectul de Mureș pare că au ignorat ordinul dat de Marcel Ciolacu, prim–ministrul României și șeful PSD, motiv pentru care au fost demiși. Cristina Mara Togănel (44 de ani) a ajuns prefectul județului Mureș pe filiala PNL. Ea a fost numită în funcție în anul 2020 de Ludovic Orban, premierul liberal de atunci, cu sprijinul organizației PNL Mureș. La data numirii, era prim-vicepreședinte PNL Mureș, președinta organizației femeilor liberale Mureș și consilier județean. Carierea acesteia este strâns legată de cea a lui Ciprian Dobre, șeful PNL Mureș, căruia Cristina Mara Togănel i-a fost șefă de cabinet la Consiliul Județean Mureș în perioada 2013-2016. Ulterior, Cristina Mara Togănel a mai fost consiliera unui deputat, apoi a unui senator liberal. Subprefectul, armurierul "baronului" Gliga În satul Bărdești, acolo unde funcționa "Căsuța Lu' Min", locuiește și subprefectul demis de Marcel Ciolacu, pesedistul Nicolae Florin Pălășan. Acesta a ajuns subprefect de Mureș în ianuarie 2022 cu sprijinul PSD Mureș, organizație condusă de deputata Dumitrița Gliga. Șefia filialei PSD Mureș a preluat-o de la tatăl său, "baronul" local Vasile Gliga, unul dintre susținătorii fideli ai lui Liviu Dragnea, fostul șef al PSD. Din CV-ul subprefectului demis aflăm că a fost trecut în rezervă în anul 2016 de pe funcția de șef al Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureș. La scurt timp după ce s-a pensionat, a fost angajat de pesedistul Vasile Ghiorghe Gliga pe funcția de director al Asociației de Vânătoare Genesis din Reghin. Fostul parlamentar pesedist Vasile Gliga conduce simultan asociațiile de vânătătoare Genesis, Ecosilva și Glodeni – Bala, toate din județul Mureș. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz La preluarea mandatului de subprefect, Nicolae Florin Pălășan a declarat că a primise în anul anterior un salariu de 9.115 lei de la asociația de vânătoare Genesis și o pensie anuală de 117.852 lei (aproape 10.000 lei pe lună). O pensie mult mai mare față de salariul primit anterior pensionării. De exemplu, pentru funcția de șef serviciu la IPJ Mureș, a primit un salariu anual de 53.406 lei în anul 2015, respectiv 76.248 lei în 2016. Din declarația de interese a fostului subprefect de Mureș aflăm că este membru în asociațiile de vânătoare Carpatica și Hurinul Buneștiului, dar nu are menționată nici o pușcă de vănătoare.

FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz
Eveniment

FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz

Mureș - un nou azil al groazei. Șase persoane cu dizabilități intelectuale și psihosociale erau ținute în condiții inumane și degradante în subsolul Centrului de îngrijire și asistență "Căsuța Lu' Min" din județul Mureș (GALERIE FOTO). Mureș - un nou azil al groazei Acesta este unul din azilele groazei care au scăpat de vigilența autorităților din subordinea Ministerului Muncii, respectiv a Ministerului Afacerilor Interne. Centrul de Resurse Juridice, organizația care scos la iveală abuzurile din azilele terorii din Voluntari și Afumați, arată că cele șase persoane cu dizabilități zăceau pe saltele murdare de fecale, urină și sânge printre grămezi de moloz, materiale de construcție și echipamente medicale vechi. Două dintre aceste persoane erau blocate într-o camera minusculă de trei metri pătrați fără lumină și aerisire. Simona Bucura Oprescu, noul ministru al Muncii, a cerut cercetarea disciplinară împotriva responsabililor de această situație revoltătoare. Mara Togănel, prefectul județului Mureș, a anunțat că toate documentele legate de acest caz vor fi înaintate spre competenta soluţionare către DIICOT Mureş. "Mediu natural, de vis, ideal pentru echilibrul psihic" Azilele groazei sunt răspândite în toată România. Oameni în vârstă sau cu dizabilități ajung în astfel de centre fie aduși de familie, fie sunt dați în grija privaților de către statul român. În loc să fie tratați corespunzător în funcție de afecțiunile fiecăruia, oamenii ajunși în astfel de azile sunt supuși la cele mai groaznice tratamente inumane și degradante. Centrul de Resurse Juridice a efectuat o vizită de monitorizare neanunțată la centrul de îngrijire și asistență "Căsuța Lu' Min", aflat în satul Bărdești, localitate care aparține de comuna Sântana de Mureș din județul Mureș. Centrul "Căsuța Lu' Min" este deținut de Asociația "Re-min" din Târgu Mureș, organizație non-guvernamentală reprezentată de Cosmin Papuc. De pe site-ul centrului aflăm că acesta este situat într-o zonă liniștită și pitorească, înconjurat de pădure. "Fiind amplasată într-o localitate suburbană a zonei metropolitane Târgu Mureș, este concepută într-un mediu natural, de vis, ideal pentru echilibrul psihic și sufletesc al rezidenților, inclusiv în ceea ce privește accesibilitățile pentru persoanele cu dizabilități. Aici atmosfera familială este decorul perfect pentru oamenii sau familiile care sunt în căutarea unui mediu plăcut", se menționează pe site. "Stare avansată de malnutriție (piele și os)" Dacă ne luăm după descrierea de pe site, aici ar fi trebuit să fie un mic paradis pentru oamenii vulnerabili. În realitate, funcționează unul dintre azilele groazei. Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a găsit patru persoane cu dizabilități grave în subsolul centrului, ascunse în spatele unei perdele de plastic, printre grămezi de moloz, materiale de construcție, saci de haine, echipamente medicale vechi. Cele patru persoane zăceau culcate pe "saltele murdare de fecale, urină și sânge, cu muște pe ele, care nu se puteau apăra și nu puteau cere ajutor (nonverbale și incapabile a se deplasa). Una dintre persoane era în stare avansată de malnutriție (piele și os), cu leziuni la nivelul șoldului, acoperită de muște, mirosind puternic a fecale. O altă persoană din subsol era acoperită de fecale și sânge la nivelul feței și a mâinilor. Celelalte 2 persoane nu se puteau mișca și nu puteau să comunice, fiind deosebit de speriate când am încercat să ne apropiem de ele.", arată CRJ. "Fără aerisire, fără iluminat" Echipa CRJ a cerut de urgență ajutor la 112, în jurul orei 13:30. Până la sosirea echipajelor de poliție și salvare, a mai fost găsită o persoană care locuia în subsol, dar care se putea deplasa și ieșise din acel spațiu, la parterul imobilului. Potrivit CRJ, după patru ore, timp în care echipa a colaborat cu autoritățile, un rezident a sugerat că acolo se mai află și alte persoane, altele decât cele găsite. "Am mai identificat o cameră în spatele bucătăriei, fără clanță, pe care era un afiș pe care scria Materiale de construcții. Am solicitat deschiderea ușii și am constatat că dincolo de aceasta mai era câteva încăperi în care am găsit alte 2 persoane aflate în stare gravă, blocate într-o cameră de aproximativ 3 m2, fără aerisire, fără iluminat, într-un pat. Accesul către acest spațiu era blocat printr-o masă de metal pe care erau așezate cărămizi", a transmis CRJ. Bătrâni amenințați și bătuți În urma discuțiilor pe care echipa CRJ le-a avut cu persoanele din "Căsuța Lu' Min" a rezultat că o parte dintre aceștia au fost legați, amenințați, bătuți de către personalul și conducerea centrului, prezentând leziuni specifice legării la nivelul mâinilor. "Ca urmare a dialogului cu alți rezidenți am apreciat că se impune o evaluare a stării de sănătate a tuturor persoanelor din acest centru, ceea ce ne așteptăm să se întâmple în următoarele ore. După mai mult de 8 ore s-a dispus evaluarea medicală și relocarea tuturor rezidenților, centrul fiind acum închis. Am rămas la fața locului până când ne-am asigurat că toate persoanele sunt preluate în siguranță de către autorități. Deoarece persoanele găsite de CRJ aici, sunt nu doar din județul Mureș ci și din București și Covasna, fiind mutate între mai multe centre de mai mulți ani, facem un apel la autorități în a le trata cu maximă atenție prin raportare la gradul lor de vulnerabilitate", a menționat CRJ. Ministerul Muncii a cerut măsuri Reprezentanții ISU Mureș au transmis că "din totalul de 30 de persoane identificate, 13 au fost deja transportate la UPU Târgu Mureş pentru îngrijiri medicale suplimentare, acestea suferind afecţiuni cronice. De asemenea, o persoană a fost preluată de aparţinători şi alte 17 persoane vor fi relocate în alte centre de îngrijire aparţinând de DGASPC din municipiul Sighişoara (4 persoane) şi localităţile Luduş (9 persoane) şi Ideciu (3 persoane)”. Citește și: Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului. Au conturi în valută, pentru care Ursu a fost arestat Simona Bucura Oprescu, noul ministru al Muncii, a cerut cercetarea disciplinară împotriva responsabililor de această situație revoltătoare. În plus, Mara Togănel, prefectul județului Mureș, a anunțat că toate documentele legate de acest caz vor fi înaintate spre competenta soluţionare către DIICOT Mureş. "Avem persoane de la Bucureşti, de la Covasna şi avem persoane din Târgu Mureş. Din aceste trei locuri au fost aduşi, la decizia unor autorităţi şi printr-un contract de externalizare servicii dintre DGASPC-uri şi acest Centru, conform legii (...) Am avut discuţii cu doamna ministru al Muncii şi, deîndată, prin Decizia 784, a fost retrasă licenţa acestui centru, pentru că până nu am avut retrasă licenţa nu am putut să purcedem la relocarea acestor persoane", a spus Mara Togănel.

STENOGRAME Șefa azilelor groazei, Cristina Dumitra, fura și din banii angajaților, nu doar din cei ai bătrânilor, după ce le lua cardurile. Rețeaua de interpuși
Investigații

STENOGRAME Șefa azilelor groazei, Cristina Dumitra, fura și din banii angajaților, nu doar din cei ai bătrânilor, după ce le lua cardurile. Rețeaua de interpuși

Șefa azilelor groazei țepuia și angajații. Cristina Maria Dumitra, șefa unei grupări de crimă organizată și patroana din umbră a "Casei Cora", în care bătrânii erau umiliți și supuși la tratamente inumane, este cercetată sub control judiciar în dosarul privind azilele groazei din Voluntari. Gravidă, deci liberă Nu a fost arestată preventiv pentru că este gravidă, dar asta nu a împiedicat-o să se dea în stambă după ce a ieșit de la Curtea de Apel București, când l-a agresat pe activistul civic Marian Ceaușescu. În schimb, a fost arestat preventiv soțul ei, polițistul pensionar Ovidiu Dumitra. Din stenogramele referatului de arestare rezultă că Maria Cristina Dumitra voia să "mărite" cu 70-80.000 de euro un apartament cu trei camere al unui bătrân cu probleme psihice aflat în "Casa Cora", după ce i-a devenit tutore. Mai mult, retrăgea banii de pe cardurile bătrânilor aflați în azile. Citește și: VIDEO Cristina Dumitra, șefa unui azil al groazei, l-a înjurat și agresat pe activistul civic Marian Ceaușescu chiar la Curtea de Apel, în prezența avocatului, fostul milițian Pavel Abraham Pentru ca imaginea lăcomiei să fie completă, Cristina Dumitra "ciupea" și din banii angajaților. Rețeaua de interpuși Cristina Maria Dumitra și mama acesteia, Florica Mareș, controlau direct sau prin intermediari mai multe societăți care aveau ca obiect de activitate "activităţi ale căminelor de bătrâni şi ale căminelor pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure". "Casa Cora" din Voluntari, în care au fost supuși la tratamente inumane bătrânii, era deținută de firma House Grandma Anastasia's. Datele oficiale arată că în prezent societatea este patronată și administrată scriptic de Anișoara Oancea, o fostă îngrjiitoare care a lucrat la firmele Casa Bunicii Anastasia și Centrul de Îngrijire și Asistență Casa Maria. Mai mult, susțin procurorii, aceasta este fina soților Cristina Maria și Ovidiu Dumitra. Înainte ca firma să fie administrată de Anișoara Oancea, aceasta a fost administrată de Ovidiu Dumitra. Aceeași administratoră: Ioana Dragomir Firma Centrul de Îngrijire și Asistență Casa Maria, care între timp și-a întrerupt temporar activitatea, deținea centrul de bătrâni "Casa Maria" sau "Casa Gerbera". Această societatea a fost înființată pe numele Cristinei Elena Maria Popescu, o persoană vulnerabilă, interpusă a Floricăi Mareș. Aceasta din urmă, fără nici o legătura formală cu firma, era împuternicită pe conturile societății. O altă societate, Casa Bunicii Anastasia, era administrată de Constantin Mareș, tatăl Cristinei Maria Dumitra. Pe această firmă a funcționat un azil de bătrâni în localitatea ilfoveană Ștefăneștii de Jos. Toate căminele de bătrâni controlate de cele trei firme erau administrate de Ioana Dragomir, unul dintre oamenii de încredere ai Cristinei Maria Dumitra. În conturile celor trei societăți, în cele personale ale Cristinei Maria Dumitra și ale Ioana Dragomir au intrat în total 1,544 milioane lei până în martie 2023. Membrii de încredere ai grupării Cristina Maria Dumitra, spun procurorii DIICOT, este șefa unei grupări de crimă organizată. Aceasta deține funcția de director general al unei societăți și controlează activitatea mai multor azile. Polițistul pensionar Ovidiu Dumitra, soțul Cristinei Maria Dumitra și fost administrator al House Grandma Anastasia's SRL, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Anchetatorii au stabilit că acesta făcea parte din conducerea grupului infracțional împreună cu Ioana Dragomir, managerul centrului de bătrâni. Membrii de încredere ai grupării de crimă organizată erau Anișoara Oancea, administrator la House Grandma Anastasia's SRL, Luminița Bizon, asistent medical generalist, și șoferul Marius Tănase, care se ocupa de aprovizionarea centrului. Membrii cu rol de execuție: Niculina Ninela Popa, (îngrijitoare), Nicoleta Cristina Popa (îngrijitoare), Cornelia Călin (infirmier), Matilda Petcu, zisă Doina, (îngrijitoare), Daniel Niculae (infirmier), Alexandru Cosma (infirmier pe timp de noapte, fără carte de muncă). Aparținătorii, ținuți la distanță Anchetatorii susțin că gruparea infracțională condusă de Cristina Maria Dumitra funcționa la fel ca cea condusă de Ștefan Godei. Citește și: Pandele, șantaj voalat la Patriarhul Daniel și amenințări pe față la Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR: Firea a dat bani Catedralei Mântuirii Neamului "Scopul urmărit de Dumitra Cristina Maria și apropiații acesteia este (...) de a obține sume de bani cât mai mari pe seama persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate, fără a furniza acestora serviciile sociale la care aceștia se obligă atât legal cât și contractual", potrivit referatului de arestare al DIICOT. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Singura diferență între cele două grupări consta în faptul că, la "Casa Cora", majoritatea persoanelor vulnerabile provin din familii, fiind găzduiți în centru în baza unui contract cu aparținătorii lor. Cu toate acestea, Cristian Maria Dumitra și Ioana Dragomir au pus la punct o "poveste" prin care aparținătorii bătrânilor să nu-i poată vizita prea des. De exemplu, se invocau cazuri epidemiologice sau alte situații astfel încât rudele bătrânilor să stea departe de azil. Escare adânci de 4-5 centimetri Tratamentele inumane și lipsa oricăror îngrijiri pentru beneficiarii serviciilor sociale la "Casa Cora" este dovedită de procurori cu ajutorul unei bătrâne de 92 de ani. Medicii de la Spitalul "Victor Babeș" arată că bătrâna, imobilizată la pat, prezenta escare de gradul III și IV, cu adâncimi de până la 4-5 cm în țesutul moale până la os. Escarele sunt răni la nivelul pielii și al țesutului învecinat. În acest caz, medicii au concluzionat că astfel de escare, în stadiu avansat, sunt rezultatul unei lipse de tratament adecvat pe perioade de luni de zile. "Hrana oferită în fapt beneficiarilor la cele trei centre este una de o calitate precară, aceasta fiind preparată în integralitate în regie proprie (la Casa Cora) sau parțial (la Sf. Gabriel cel Viteaz), contractele privind furnizarea de servicii de catering având numai un caracter formal, în vederea îndeplinirii condițiilor prevăzute în licențele de funcționare", susține DIICOT. O problemă cronică existentă la toate trei centrele de îngrijire este infestarea spațiilor, inclusiv a așternuturilor și hainelor, de către ploșnițe, insecte care se hrănesc cu sânge prin înțeparea repetată a tegumentelor umane. Angajată bună la toate Georgeta Radu, martoră în dosar, a declarat că anchetatorilor că a lucrat "la negru" la mai multe azile patronate de Cristina Maria Dumitra în urmă cu șapte ani. În februarie 2023 a ajuns să lucreze ca femeie bună la toate în azilul "Casa Cora". În schimb, Cristina Maria Dumitra i-a promis că o să-l ajute pe soțul acesteia cu dosarul de pensionare medicală. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent Pentru acest gest de bunăvoință din partea Cristinei Dumitra, Georgeta Radu a gătit de zece ori la "Casa Cora" în luna februarie. Mai mult, a cumpărat o parte din ingrediente din banii ei. Trei luni mai târziu, împreună cu alte două angajate, au spălat 35 de bătrâni. "Eu speram ca în schimbul muncii pe care o prestam să îmi rezolve dosarul de pensionare al soțului, pentru că așa ne-am înțeles", a declarat Georgeta Radu în fața anchetatorilor. Șefa azilelor groazei țepuia și angajații De la aceasta, anchetatorii au mai aflat că "la centrul Casa Cora se lucra 48 de ore continuu după care aveai 48 de ore liber, aproximativ 15 sau 16 ture pe lună, iar salariul era de 2.500 lei, pe care nu îi primeau în totalitate niciodată". În plus, femeia a mai povestit că "Cristina și avocata" le făceau angajatelor contracte de muncă pentru opt ore/zi, șapte zile pe săptămână. După care semnau un alta contract, în care se prevedea că lucrau două sau patru ore pe zi, șapte zile pe săptâmână, pentru a se acoperi în cazul controalelor de la ITM. "Ne spunea că atunci când avea controale de la ITM le dădea șpagă", a mai spus Georgeta Radu. Tutelă pentru apartament La data de 10 martie 2023, Cristina Maria Dumitra este sunată de către o femeie: DUMITRA CRISTINA MARIA: Cam așa, până-n 11:00 – 12:00. Alergătură, ce naibii să fac! Am fost de i-am făcut lu' ăla buletinul, că nu avea buletin, ca să dau la Autoritatea Tutelară. Trebuie să vină de la Autoritatea Tutelară să-i facă ăăăă..., apartamentul și să ne dea acceptul, ca să poată să vină Nae, să facă poze, să-l mărităm. DOAMNĂ: Îhî! Îhî! DUMITRA CRISTINA MARIA: Că mai repede scăpăm de ăla decât de... DOAMNĂ: Îhî! Îhî! DUMITRA CRISTINA MARIA: Na, e cu trei camere, două băi, îți dai seama, că nu l-aș da pentru nimic în lume, că am doi copii. DOAMNĂ: Unde e? Unde este? DUMITRA CRISTINA MARIA: Ăăăă..., pe Gârleni, unde e bre!? Ieși încolo înspre Bragadiru, în Ghencea. DUMITRA CRISTINA MARIA: ...și dacă nu sunt bani!? Și să-l închiriez, să mă doară capul... DOAMNĂ: A...! DUMITRA CRISTINA MARIA: "Vino că s-a stricat nu știu ce, vino că m-a inundat vecinul..., ...vino că m-a inundat…" Citește și: Cum obținea Cristina Dumitra tutela asupra unor bătrâni pentru a le lua apartamentele și pensiile DOAMNĂ: Da, păi eu nu l-am vândut pe ăla cu patru camere, tot de-aia!? Zic: "Ia, că-l vindem, și scăpăm!". Bine, e luat în rate, nici nu merită să mai stai să plătești ratele. DUMITRA CRISTINA MARIA: Adică... și știi cum e! Mă mai salvează pe mine să-l mai mânjesc pă omul ăsta cu ceva. Până rezolv și cu Ștefăneștiu', până rezolv și cu Oltului. Mai mă agăț și eu de ceva, că na! Cică e vreun 80.000. DOAMNĂ: Bine, mă, fetiță! DUMITRA CRISTINA MARIA: 70-80, cică așa ar fi prețul p-acolo. DOAMNĂ: Da! Păi... Să ne documentăm, vedem ce e acolo și ... E nerenovat, nu? Nu e renovat. Cum erau sustrași banii bătrânilor Cristina Maria Dumitra a încercat să scoată banii de pe cardul unuia dintre bătrânii aflați în "Casa Cora". În legătură cu banii de pe cardul bătrânului, poartă o discuție cu Ioana Dragomir, administratora "Casei Cora". DUMITRA CRISTINA MARIA: Și n-o să fie 4, o să faci în așa fel încăt să fie 3 cuuu... să fie una cu Cornelia și cu Daniel și cealaltă cu Nicoleta și cuuu asta, cu Ninela. Și-n fiecare dimineață, dacă sunt bătuți în cap, asta este, o să facem pe hârtie să facă sarcini, dar să și bifeze, știi? Când au făcut sarcinile. Uite am venit iar să încerc cardul lu' ăsta, deci nu pot să-mi dau seama ce s-a întâmplat. Ia stai acolo să vedem. DRAGOMIR IOANA: Hai că stau. DUMITRA CRISTINA MARIA: Deci vreau să zic că nu-mi mai arată nici, deci nu mai mi-arată nici soldul. Am scos, dar trebuia să mai aive niște bani. Uite îi dau interogare sold... nu... DRAGOMIR IOANA: Auzi, dar e expirat? Te-ai uitat pe el? Scrie ceva de expirat? Întreb și eu ca prostul. DUMITRA CRISTINA MARIA: Mi-l scoate afară. 09, 24. DRAGOMIR IOANA: (n.l. se adresează altei persoane: Asta d-aci?) DUMITRA CRISTINA MARIA: Ai auzit? DRAGOMIR IOANA: Da, am înțeles. DUMITRA CRISTINA MARIA: 09,24, deci nu mai îmi dă nici să-mi spună, deci mi-l scoate, să-mi spună câți bani mai are. DRAGOMIR IOANA: Am înțeles. DUMITRA CRISTINA MARIA: Deși la început de lună am putut să fac și nici lu' ăsta nu i-a mai intrat banii, lu' Cristinoiu. Deci cred că a făcut împuțita aia ceva. Ăia, 10 milioane, uite, când nu ai... Integrare sold... Hai să-i dau pe chitanță, să vedem. Uite, tranzacția nu a fost efectuată. Deci nici chitanțe nu-mi dă. DRAGOMIR IOANA: Am înțeles. Păi o să-i sun p-ăștia ai ei, să vedem ce zice, dacă a umblat la ceva, că nu mai... DUMITRA CRISTINA MARIA: Nu știu. S-o luăm să vii cu ea la bancă? Adică n-am scos decât, mi se pare 1.800 sau 1.900 de lei. Până la 3.000 trebuia să-i mai intre. D-aia zic căăăă... DRAGOMIR IOANA: Da, știu ce zici. DUMITRA CRISTINA MARIA: Pareeeee ..... DRAGOMIR IOANA: (n.l. se adresează altei persoane: Ce treabă ai?) DUMITRA CRISTINA MARIA: Hai să-i dau și retragere numerar să văd. DRAGOMIR IOANA: Ok. Bine

Bătrânii, din ce în ce mai abuzați nu doar în azilele din România, ci și în țările bogate din Europa, ba chiar și în centre private de lux. Cazuri șocante din Franța, Italia, Marea Britanie
Eveniment

Bătrânii, din ce în ce mai abuzați nu doar în azilele din România, ci și în țările bogate din Europa, ba chiar și în centre private de lux. Cazuri șocante din Franța, Italia, Marea Britanie

Abuzarea bătrânilor instituționalizați, recurentă în Europa. Maltratarea bătrânilor în câteva azile din Ilfov a șocat mulți români și chiar mulți străini care au putut citi în presa europeană și nu numai despre abuzurile din centrele rezidențiale. Dar astfel de cazuri nu se întâmplă doar în România. Abuzarea bătrânilor instituționalizați, recurentă în Europa În Franța, la începutul anului 2022, jurnalistul Victor Castanet a publicat "Les Fossoyeurs", o carte de anchete asupra abuzurilor din căminele pentru bătrâni. Castanet a denunțat grupul privat Orpea, care gestionează un lanț de azile private de bătrâni, dezvăluind maltratarea, raționalizarea alimentelor și lipsa de personal în instituțiile de tip EHPAD (Établissement d'hébergement pour personnes âgées dépendantes). Jurnalistul punctează atât obsesia Orpea pentru maximizarea profiturilor, cât și apropierea membrilor săi de autoritățile publice. Compania Orpea a respins acuzațiile de abuz generalizat, susținând că e vorba doar de cazuri izolate și a concediat câțiva directori. Angajați slab plătiți și prost pregătiți Deși cartea a provocat un scandal național, guvernului francez anunțând că "va încerca îmbunătățirea îngrijirii persoanelor în vârstă", în 2023 Annette Debeda, co-fondatoarea Cercului de îngrijitori din EPHAD, a susținut că, în continuare, rezidenții acestor instituții suferă de abuzuri. "În ciuda raporturilor pe care le facem, realitatea e că în azilele de bătrâni (...) abuzul instituțional continuă, nu s-a schimbat nimic. (...) Oamenii angajați în aceste cămine sunt adesea foarte prost plătiți. Nu sunt întotdeauna foarte motivați. Nu sunt foarte bine pregătiți, nu sunt foarte bine supravegheați. Vârstnicii din azile sunt prost îngrijiți de oameni care nu au nici motivația și nici cunoștințele necesare pentru a-i trata bine", conchide Annette Debeda. În iulie, 2023, compania Orpea a declarat că se așteaptă să-i scadă veniturile cu 15-20% față de cele 881 de milioane de euro preconizate, căci ratele de ocupare la casele de bătrâni au fost cu mult sub prognoză. Opt ani de închisoare în Italia În Italia, în 2019, potrivit unui raport al NAS, Comandamentul de Carabinieri pentru Protecția Sănătății, au fost verificate 2.716 instituții dedicate primirii și asistenței persoanelor vârstnice. 27% dintre acestea au făcut obiectul unor litigii pentru nereguli constatate. La vremea respectivă, aproximativ 60 de membri ai personalului au fost raportați pentru abuz și peste 150 de instituții au fost sancționate cu un total de peste 72.000 EUR. În 2020, poliția din Palermo a arestat-o pe Maria Cristina Catalano, administratorul azilului de bătrâni Bell’Aurora, alături de mai mulți subalterni, acuzați de violență împotriva rezidenților. Ancheta a dezvăluit că bătrânii erau sistematic bătuți și amenințați. Administratora, care a explicat că "nu și-a dat seama de gesturile sale, din cauza stresului" a fost condamnată la opt ani de închisoare, iar restul angajaților au primit între patru și șase ani. La sfârșitul anului 2020, Amnesty Internațional a raportat numeroase cazuri de încălcare a drepturilor omului în căminele pentru bătrâni în timpul pandemiei de COVID-19, din regiunile italiene Lombardia, Emilia-Romagna și Veneto. Azil de lux, angajați sadici Abuzurile apar însă și în azilele de lux – precum cazul din Marea Britanie, de la casa de îngrijire Reigate Grange, unde costul cazării se ridică la 2.000 de lire sterline pe săptămână. Cazul a fost dezvăluit la sfârșitul anului trecut de The Guardian, care a publicat imagini filmate pe ascuns de copiii unei rezidente de 88 de ani, Ann King. Citește și: Presa străină, șocată că Firea, ministrul Familiei, nu a vrut să demisioneze în scandalul azilelor decât forțată de proteste În imaginile filmate, se vede cum asistentele care o tratau pe King o manevrau cu brutalitate, făcând-o să strige de durere. O dată, rezidenta a fost lăsată pe podea timp de 50 de minute. Era batjocorită, umilită și înjurată atunci când devenea confuză și speriată. În altă filmare, femeia de serviciu o lovește, în timp ce stătea în pat, cu o cârpă folosită pentru a curăța o toaletă, amenințând-o și făcându-i gesturi obscene. La vremea respectivă Signature Senior Lifestyle (SSL), compania care deține Reigate Grange, a dat vina pe "un număr mic de persoane condamnabile". Reprezentanții au declarat că "au fost identificate problemele și că au implementat îmbunătățiri", adăugând: "Așteptăm cu nerăbdare reinspecția noastră în viitorul apropiat". Anul acesta, în aprilie, inspecțiile recente la Reigate Grange au arătat că nu există încă suficient personal instruit, medicamentele nu sunt administrate corespunzător, căminul pentru 74 de persoane "nu e întotdeauna un loc sigur" și nici "întotdeauna bine condus".

STENOGRAME Daniel Godei, fratele lui Ștefan Godei, către un bătrân de la azil: "Eu sunt și doctor, sunt și Dumnezeul tău"
Eveniment

STENOGRAME Daniel Godei, fratele lui Ștefan Godei, către un bătrân de la azil: "Eu sunt și doctor, sunt și Dumnezeul tău"

Godei, "doctor și Dumnezeu" la azil. Daniel Godei, unul din membrii fondatori ai Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz și fratele lui Ștefan Godei, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul privind azilele terorii, în care aproape 100 de bătrâni au fost ținuți în condiții extreme. Stenogramele din referatul de arestare al DIICOT arată comportamentul inuman al celor plătiți din banii statului pentru a avea grijă de persoanele vulnerabile. Într-o discuție cu un pacient care refuzase să-și ia medicamentele, Daniel Godei îi spune acestuia că este și doctor și Dumnezeu. Procurorii DIICOT l-au acuzat pe Daniel Godei de constituire a unui grup infracțional organizat și de trafic de persoane. Daniel Godei, fondator al asociației Ștefan Cristian Godei este considerat capul uneia dintre rețelele de crimă organizată care a supus la tratamente inumane bătrânii din azilele pe care le patrona. Azilele terorii "Sfântul Gabriel cel Viteaz" din Voluntari și "Armonia" din Afumați au fost înființate de Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. Citește și: Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor, a fost angajat de Firea șofer nu doar la Primărie, ci și la cabinetul ei senatorial, de unde a luat bani inclusiv anul acesta. Plătit și de FC Voluntari Această asociație îi are ca membri fondatori pe Ecaterina Adriana Voicu, Daniel Godei și Aurică Godei. Conducerea asociației era asigurată de președintele Ștefan Cristian Godei, în timp ce Ligia Gheorghe, consiliera ministrului Gabriela Firea, era vicepreședinte. De abia în ianuarie 2023 fondatorii asociației au hotărât cooptarea ca membru a lui Ștefan Cristian Godei și înlocuirea vicepreședintelui Ligia Gheorghe, ca urmare a demisiei acesteia, cu Ecaterina Adriana Voicu. Trei paliere ale grupului infracțional Anchetatorii arată că Ștefan Godei era liderul grupului infracțional. Din eșalonul de conducere al grupării făceau parte Daniel Godei, fratele lui Ștefan Godei, asistenta socială Ioana Andreea Cărăulașu, administratora Cristina Tudorancea și Andrei Răzvan Țicu, șeful DGASPC Ilfov. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? Pe următorul palier se aflau, ca membri de încredere, psihologul Florentina Bosîncianu, asistentul social Gheorghe Pleșa și Mihaela Bianca Popa, de la DGASPC Ilfov. Ultimul palier, cel al executanților, era format din asistenta medicală Claudia Costescu de la azilul "Armonia", asistentul medical Gheorghița Trifu de la "Sf. Gabriel cel Viteaz", îngrijitoarea Daniela Ghinea, Alexandru Cristea, Cătălina Anghel – angajată fără carte de muncă, și Toma Iulian Petreche. Godei, "doctor și Dumnezeu" la azil În urmă cu aproape două luni, pe 20 mai 2023, Daniel Godei a sunat-o pe Alina, una dintre angajatele din azilele pe care le controla. Din stenograme rezultă că de la telefonul Alinei a vorbit cu Daniel Godei și unul dintre pacienții aflați în azil. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Godei Daniel: Ok, ok, dar ia-ți tratamentul în seara asta, te rog frumos și mâine dimineață, până ajung eu acolo, ca să-ți dau actele! Pacient: Auziți, dumneavoastră nu aveți cum să spuneți așa ceva, că nu sunteți dumneavoastră domnul doctor! Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Godei Daniel: Bă, hai că ți-am vorbit frumos și deja cred că mă iei la mișto tu pe mine, pune mâna și ia-ți medicamentele, să nu vin eu până acolo... eu sunt și doctor, sunt și Dumnezeul tău, sunt și cine vrei tu, dacă mă iei la mișto! Pacient: Mă duc mâine dimineață la Obregia... Godei Daniel: Nu, mă, îți iei medicamentele acuma că îți spun eu să-ți iei medicamentele, dacă mă sună ALINA în zece minute și nu-mi spune că ți-ai luat medicamentele, vin acolo și o să stau altfel de vorbă cu tine! Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice Pacient: Așa și dau testul psihologic...

Azil ilegal în Sectorul 6, bătrânii erau hrăniți cu alimente expirate. Polițiștii l-au descoperit la sesizarea unui locuitor din zonă
Eveniment

Azil ilegal în Sectorul 6, bătrânii erau hrăniți cu alimente expirate. Polițiștii l-au descoperit la sesizarea unui locuitor din zonă

Azil ilegal, alimente expirate pentru bătrâni. Polițiștii bucureșteni au găsit un nou azil fără autorizație, în care 25 de bătrâni erau hrăniți cu alimente expirate. Mai mult, spațiul în care erau cazați bătrânii nu respecta norme igenico-sanitare iar hrana ar fi putut pune în primejdie viața persoanelor vulnerabile. Căminul de bătrâni descoperit de polițiști era administrat de asociația "Duța și Suciu 2015". Bătrânii vor fi relocați în spații de cazare adecvate, în timp ce procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 au deschis un dosar penal pentru "exercitarea fără drept a unei profesii" și "vătămare corporală din culpă". Azil ilegal, alimente expirate pentru bătrâni Polițiștii de la Secția 20 Poliție au fost anunțați de un bărbat că pe Strada Alizeului, la nr. 41, din Sectorul 6, funcționează un centru de bătrâni fără autorizație. Surse apropiate anchetei susțin sub protecția anonimatului că acel cămin era administrat de asociația "Duța și Suciu 2015". Citește și: Demisii și demiteri inutile la vârful instituțiilor care puteau opri ororile din azile: nimeni nu explică „orbirea” celor care au controlat centrele unde bătrânii erau torturați "În baza sesizării și ca urmare a activităților întreprinse împreună cu Prefectura Municipiului București, la adresă s-a deplasat o echipă de control formată din polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, o echipă din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov și reprezentanți ANPIS, OPC, ITM, DSP și ANSVSA", a anunțat Poliția Capitalei. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Autoritățile au găsit la centrul de bătrâni un număr de 25 de persoane. Bătrânii sunt evaluați medical de către medici și asistenți medicali din cadrul UPU-SMURD București și vor fi relocați în spații de cazare adecvate. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Totodată, din primele verificări a rezultat că azilul de bătrâni nu respecta normele igienico-sanitare, condițiile de cazare ar fi improprii iar hrana oferită nu ar respecta normele legale impuse. Adică bătrânii erau hrăniți cu alimente expirate. Acest fapt este "susceptibil a pune în primejdie viața persoanelor vulnerabile, cazate în centrul respective". Autorizația de funcționare nu există Centrul de bătrâni nu ar fi respectat prevederile Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor și H.G. 1010/2004, în sensul că nu ar fi existat o analiză de risc, măsurile de securitate constând doar în amplasarea unui sistem TVCI (sistem de supraveghere), care nu corespunde din punct de vedere tehnic. Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice Problema gravă, însă, este că azilul în cauză nu ar fi avut un punct de lucru declarat și nu ar fi deținut autorizație de funcționare. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 au deschis un dosar penal pentru infracțiunile "exercitarea fără drept a unei profesii" și "vătămare corporală din culpă".

EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice
Investigații

EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice

Azilul fără canalizare, în casa Scorseze. Unul din centrele rezidențiale pentru bătrâni din Voluntari a funcționat ani de zile fără să fie conectat la canalizare. Iar apa cu dejecții rezultată din activitățile azilului era pur și simplu evacuată în stradă. Tupeu: au dat în judecată vecinii Mirosul insuportabil al dejecțiilor aruncate la canalul colector din stradă au alertat câțiva vecini ai imobilului. Aceștia s-au adresat instanței, după cum arată Silviu Munteanu, avocatul lor: "am formulat o acțiune împotriva proprietarului imobilului, a Euroapavol și a Asociației, pentru ca instanța să oblige proprietarul să se racordeze la rețeaua publică de canalizare, iar Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz să își înceteze activitatea. Cu toate acestea, în luna martie a acestui an, Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva clienților mei pentru ca aceștia din urmă să fie obligați să plătească Asociației daune morale în cuantum de 3000 de EURO. Din punctul de vedere al Asociației Sf. Gabriel cel Viteaz vecinii au comis un abuz de drept prin aceea că au făcut sesizări la instituțiile abilitate să ia măsuri.". Azilul fără canalizare, în casa Scorseze Defapt.ro a scris, în exclusivitate, despre acest proces și despre lipsa legăturii la canalizare a imobilului. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent Practic, acest proces demonstrează încă o dată că primarul din Voluntari, Florentin Pandele, știa de existența acestor azile: Euro Apavol este o companie deținută majoritar de Consiliul Local Voluntari. Dar Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz nu este proprietarul imobilului. Potrivit portalului instanțelor de judecată, proprietarul clădirii este Mircea Florentin Bageac. Acesta și Lucian Nicolae Mursez au fost fondatorii companiei Scorseze Security Internațional, una dintre firmele abonate la contractele publice în trecutul apropiat. De exemplu, în perioada 2007 -2015, firma de pază Scorseze a obținut 78 de contracte publice, în valoare de 72,3 milioane euro. Asociatul lui Bageac, căutat des de DIICOT Între timp, Mircea Florentin Bageac s-a retras din firmă iar părțile sociale au fost preluate de Lucian Nicolae Mursez. Cel din urmă a avut mai multe dosare penale instrumentate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Procurorii DIICOT Neamț au constatat că, în perioada 2012-2014, firma de pază a introdus în contabilitate mai multe facturi pentru mărfuri fictive din care a rezultat o pagubă adusă bugetului de stat de 32 de milioane de lei. Lucian Nicolae Mursez a fost condamnat în primă instanță la șase ani de închisoare. Într-un alt dosar de evaziune fiscală în formă continuată, Lucian Nicolae Mursez a scăpat de condamnare pentru că judecătorii de la Curtea de Apel București au constatat că faptele s-au prescris. Afaceri mai mici și mai discrete Numele lui Mircea Florentin Bageac mai apare ca asociat în șapte societăți, dintre care trei au fost radiate, două și-au întrerupt temporar activitate și alte două sunt în funcțiune. Una dintre firmele care și-au întrerupt temporar activitate, Scorseze Prest SRL, este deținută împreună cu Lucian Nicolae Mursez. Cele două firme aflate în funcțiune, Kapa Advertising și BMC Global Partener, sunt deținute în mod egal de Mircea Florentin Bageac împreună cu Ovidiu Lucian Voineagu, respectiv cu Mihail-Irinel Ciucă. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Kapa Advertising a avut o cifră de afaceri netă de peste 755.000 lei și un profit de peste 125.000 lei în anul fiscal 2021. Cealaltă societate a avut o cifră de afaceri de 5.627 lei și un profit 4.082 lei. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Mircea Florentin Bageac în legătură cu azilele terorii. La numărul de telefon al firmei Kapa Advertising a răspuns Ovidiu Lucian Voineagu. Acesta a spus că, deșu mai sunt asociați, în realitate nu mai au nici o legătură și urmează să se separe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră