Banchiza arctică, niveluri istorice de scădere: Arctica fără gheață devine o miză strategică
Banchiza din regiunea Arctica se îndreaptă spre una dintre cele mai slabe ierni înregistrate vreodată, potrivit datelor satelitare analizate de specialiști. Fenomenul este considerat o nouă dovadă a accelerării schimbărilor climatice provocate de activitățile umane și are implicații nu doar pentru mediu, ci și pentru echilibrul geopolitic global. Banchiza arctică – stratul de gheață format la suprafața oceanului în timpul iernii – se topește natural în sezonul cald și se reface iarna. În ultimii ani însă, procesul de refacere devine tot mai slab din cauza creșterii temperaturilor globale. O regenerare tot mai redusă a gheții Conform datelor furnizate de National Snow and Ice Data Center (NSIDC), iarna 2025–2026 prezintă o extindere a banchizei chiar mai redusă decât cea înregistrată anul trecut, care fusese deja cea mai mică din ultimii 40 de ani. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Dacă tendința actuală se menține până la finalul lunii martie, sezonul actual ar putea intra în topul celor mai calde ierni din istorie, alături de cele din 2025, 2018, 2017 și 2016. Există chiar posibilitatea ca recordul negativ stabilit anul trecut să fie depășit. Extinderea gheții arctice ar putea atinge un nou minim istoric Specialiștii avertizează că această iarnă ar putea deveni una dintre cele mai nefavorabile pentru banchiza arctică. Samantha Burgess, responsabilă pentru strategie climatică la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), estimează că sezonul actual se va situa „printre primele cinci” cele mai slabe ierni pentru gheața arctică. La rândul său, oceanograful polar Gilles Garric, cercetător la Mercator Ocean International din Toulouse, consideră că situația actuală plasează sezonul chiar „în primele trei”. Anul trecut, banchiza arctică a atins extinderea maximă pe 22 martie, cu o suprafață de aproximativ 14,31 milioane de kilometri pătrați. În această iarnă, cel mai mare nivel înregistrat până acum este de 14,22 milioane de kilometri pătrați, pe 10 martie. Arctica se încălzește de patru ori mai rapid decât restul planetei Creșterea temperaturilor globale afectează în mod disproporționat regiunile polare. Potrivit cercetătorilor, Arctica se încălzește de aproximativ patru ori mai rapid decât restul planetei. Ultimii unsprezece ani au fost printre cei mai calzi înregistrați vreodată la nivel global, iar specialiștii avertizează că tendința continuă. Shaye Wolf, directoare pentru științe climatice la Center for Biological Diversity, atrage atenția asupra gravității situației: omenirea se îndreaptă către o planetă tot mai supraîncălzită, cu efecte devastatoare asupra ecosistemelor. Topirea accelerată a gheții ar putea amplifica schimbările climatice Regenerarea tot mai slabă a banchizei arctice poate duce la o topire mai rapidă și mai extinsă în timpul verii. Deși topirea gheții marine nu contribuie direct la creșterea nivelului oceanului – spre deosebire de topirea calotelor glaciare sau a ghețarilor – aceasta are efecte climatice importante. Dispariția gheții afectează ecosistemele arctice, deoarece numeroase specii, precum urșii polari sau focile, depind de banchiză pentru hrană și reproducere. În plus, în anumite zone ale Oceanului Arctic, cum ar fi Marea Beaufort sau regiunile marine din apropierea Siberiei, expunerea apei la aer și vânt poate declanșa procese complexe de amestecare a apei, care pot elibera căldură acumulată în adâncuri și pot accelera încălzirea. Arctica devine o miză geopolitică majoră Reducerea stratului de gheață arctică are și consecințe geopolitice importante. Pe măsură ce gheața se retrage, se deschid noi rute maritime și devine posibil accesul la resurse minerale și energetice din regiune. Expertul în securitate climatică Elizabeth Chalecki consideră că Arctica riscă să devină o „nouă Mediterană” – o zonă maritimă comună, înconjurată de state rivale. Interesele geopolitice în regiune sunt tot mai evidente, iar competiția pentru resurse implică actori majori precum Statele Unite, Rusia și Canada. În acest context, președintele american Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința ca Groenlanda – teritoriu aflat sub administrația Danemarcei – să intre sub controlul Statelor Unite. Specialiștii avertizează că topirea accelerată a gheții arctice nu este doar o problemă de mediu, ci și una strategică, care ar putea remodela echilibrul geopolitic al planetei.