miercuri 18 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: balistic

4 articole
Investigații

Rachete balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Ce va face Teheranul?

Războiul din Orientul Mijlociu se extinde rapid și o țară UE, Cipru, deja a fost lovită de drone iraniene. Dar autoritățile de la București dau asigurări că nu există o amenințare militară directă la adresa teritoriului României, implicit la adresa bazelor de la Mihail Kogălniceanu sau Deveselu. Citește și: Nicușor Dan, întâlnire cu ambasadorul SUA în România. Darryl Nirenberg își începe oficial mandatul La solicitarea DeFapt.ro, generalul de brigadă (r) Mircea Mîndrescu și comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu au declarat că este foarte puțin probabil ca iranienii să atace bazele americane din România. În primul rând, pentru că în acest moment se confruntă cu dificultăți în apărarea antiaeriană a teritoriului lor. În al doilea rând, pentru că atacurile lor sunt concentrate asupra statului Israel și a bazelor americane din Orientul Mijlociu. Nicușor Dan: „România este în deplină siguranță” Orientul Mijlociu se află în a patra zi de război. Iranul luptă împotriva Israelului, dar în paralel încearcă să distrugă bazele americane din Golful Persic. Iranienii au atacat bazele americane Al-Udeid din Qatar, Al-Salem din Kuweit, Al-Dhafra din Emiratele Arabe Unite și o bază din Bahrain. Însă bazele americane de pe teritoriul României nu reprezintă o țintă directă, potrivit Bucureștiului. Președintele Nicușor Dan a transmis că „România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă. Chiar dacă actualul context regional de securitate din Orientul Mijlociu s-a degradat semnificativ, țara noastră este în afara oricărui pericol. Instituțiile statului român responsabile de politică externă și securitate monitorizează evoluția situației și iau toate măsurile care se impun în astfel de circumstanțe”. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a transmis la rândul său că „nu există indicii care să arate o amenințare militară directă la adresa teritoriului României”. „Din discuțiile avute cu șeful Statului Major al Apărării am fost informat despre adaptarea dispozitivului de apărare și măsuri suplimentare de prudență, pentru a consolida nivelul de vigilență și pentru a menține la parametri optimi toate sistemele care susțin forțele de reacție rapidă”, a spus Miruță. Comandorul (r) Sandu Mateiu: „Greu de crezut că vor ataca cu rachete balistice” Comandorul (r) și analist militar Sandu Valentin Mateiu a declarat pentru DeFapt.ro că Iranul este preocupat în acest moment să își asigure apărarea antiaeriană, să atace Israelul și capabilitățile americane din regiune. „În teorie, toate bazele americane sunt vizate de Iran în acest moment. Dar prioritatea sunt bazele americane din regiune, nu din Europa. Prioritare sunt instalațiile americane, israeliene din zona Golfului și din Israel, și de pe mare, evident. Asta este o problemă de viață și de moarte, iar planificatorii militari prioritizează. Al doilea element este legat de capacitatea Iranului de a lovi”, a arătat comandorul (r) Sandu Mateiu. Tot el a precizat că este „foarte puțin probabil” ca Iranul să lovească vreo bază militară din România. „Au o dronă care bate cam 2.500 de km. Până la noi se ajunge la limită și greu de crezut că vor ataca cu rachete balistice. Foarte puțin probabil. De aceea, capacitatea Iranului este foarte limitată în a lovi o bază militară din România”, a mai declarat comandorul. Acesta a mai precizat că Iranul are în acest moment destul de mulți dușmani și nu vrea să „își creeze dușmani europeni suplimentari în acest context”. Generalul Mircea Mîndrescu nu crede că Iranul are intenția să lovească România Generalul de brigadă (r) Mircea Mîndrescu este la fel de sceptic atunci când vine vorba de un posibil atac al Iranului asupra bazelor americane din România. „Amenințarea, în teorie, înseamnă capabilitate și intenție. Dacă una dintre ele lipsește, nu avem cu adevărat o amenințare. Nu cred că există o amenințare din punct de vedere al Iranului pentru că nu cred că există intenția. Sunt discuții și interpretări în ceea ce privește capabilitatea. Adică, vorbim foarte obiectiv, au foarte multe rachete cu rază scurtă de acțiune și destul de multe cu rază medie de acțiune. Pentru că preocuparea iranielilor din 1979 încoace e Israelul. Și neprietenia lor și ura față de Israel. Dorința lor ar fi să aibă și armament nuclear și rachete balistice care să fie capabile să atingă Statele Unite ale Americii. Deci, nu îi văd pe iranieni dornici de a lovi altceva”, a explicat generalul Mircea Mîndrescu. Un alt motiv pentru care Iranul nu ar ataca bazele americane din România o reprezintă distanța. Generalul Mîndrescu a spus că, în astfel de momente, toată lumea măsoară distanța. Dar întrebarea care se pune este de unde se măsoară. „Dacă s-ar așeza chiar pe granița de vest, cât ar fi până la Constanța, la Mihail Kogălniceanu? Vreo 2.000 de km. Sunt anumite elemente neclare în literatura de specialitate. Vorbesc de 1.500 -2.000 de km care ar fi bătaia maximă a rachetelor. Alții aduc în discuție capabilități de 2.500 de km. Chiar dacă ar sta cu instalația pe graniță, din punct de vedere obiectiv, poate că ar atinge teritoriul României. Poate! Dar niciodată nu faci asta. Pentru că instalațiile nu sunt fix pe graniță”, a explica generalul Mircea Mîndrescu. Acesta a mai explicat că rachetele iraniene „suferă de lipsa de kilometri. Dar mai sunt și multe alte aspecte care se pot întâmpla: probleme tehnice inerente, contramăsurile care pot apărea, nepriceperea celor care lansează. Toate acestea reduc probabilitatea obiectivă”. „Scutul” de la Deveselu are ca scop tocmai doborârea rachetelor balistice iraniene La Deveselu se află „scutul” antirachetă american „Aegis Ashore”, parte componentă a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Ministerul Apărării Naționale din România a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă că „facilitatea Statelor Unite ale Americii de la Deveselu, integrată în sistemul de comandă și control al NATO, asigură protecția antibalistică împotriva amenințărilor emergente din afara zonei Euro-Atlantice”. Practic, este vorba de protecție împotriva rachetelor iraniene. De altfel, chiar după ceremonia de operaționalizare a bazei de la Deveselu, pe 12 mai 2016, secretarul general NATO al momentului, Jens Stoltenberg, a declarat că scopul bazei de la Deveselu este unul defensiv și vizează doborârea rachetelor balistice venite din afara spațiului euro-atlantic. Adjunctul Apărării americane de atunci, Robert Work, prezent la ceremonie, a fost și mai clar: scopul „scutului” de la Deveselu a fost să intercepteze „rachete balistice din Orientul Mijlociu care vin înspre aliații europeni NATO și înspre forțele SUA din Europa”.

Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România (sursa: nato.int)
Rusia, China mută cu rachete nord-coreene (sursa: KCNA)
Internațional

Rusia, China mută cu rachete nord-coreene

Rusia, China mută cu rachete nord-coreene. Coreea de Nord a lansat duminică două rachete balistice în Marea Japoniei, la câteva zile după ce Phenianul a anunţat un test reuşit al unui motor cu combustibil solid care are drept obiectiv dezvoltarea unui nou sistem de armament, potrivit CNN. Rusia, China mută cu rachete nord-coreene Statul major interarme sud-coreean a anunţat că a detectat rachetele balistice trase din zona Tongchang-ri, în provincia Phenianul de Nord, în direcţia Mării de Est, numite şi Marea Japoniei. Rachetele au fost detectate între 11. 13 (02.13 GMT) şi 12.05 (3.05 GMT). "Armata noastră a întărit supravegherea şi vigilenţa cooperând strâns cu SUA şi menţinând o stare de pregătire completă", a adăugat statul major interarme sud-coreean într-un comunicat. Rachetele au zburat pe o distanţă de circa 500 km, atingând o altitudine maximă de 550 km, potrivit Ministerului japonez al Apărării. Potrivit CNN, este vorba despre două rachete cu rază medie de acţiune. Citește și: Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste "Acest lucru ameninţă pacea şi securitatea ţării noastre, a acestei regiuni şi a comunităţii internaţionale şi acest lucru este absolut inacceptabil", a declarat ministrul adjunct al Apărării de la Tokyo, Toshiro Ino. Această lansare intervine în contextul în care Phenianul a anunţat vineri seară că a testat "un motor cu combustibil solid de mare putere", pe care media de stat KCNA l-a calificat drept un test important "pentru dezvoltarea unui sistem de armament strategic de un nou tip".

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia (sursa: KCNA)
Internațional

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia. Statele Unite s-au consultat cu Japonia şi Coreea de Sud în vederea unui răspuns "solid" la lansarea unei rachete balistice nord-coreene care a survolat marţi Japonia, a anunţat Casa Albă, citată de France Presse. Coreea de Nord, rachetă peste Japonia Consilierul american pentru securitate naţională, Jack Sullivan, a discutat separat cu omologii săi sud-coreean şi japonez pentru a elabora un răspuns "internaţional adecvat şi solid". El a reafirmat "angajamentul ferm" al Statelor Unite pentru apărarea Japoniei şi Coreei de Sud, a precizat purtătorul său de cuvânt Adrienne Watson într-un comunicat. Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală Această lansare a unei rachete balistice cu rază medie de acţiune care a survolat Japonia este o premieră după 2017 şi constituie o escaladare în campania intensivă de teste de armament desfăşurată de Phenian. Armata sud-coreeană a declarat că a detectat acest tir de rachetă balistică ce a zburat pe o distanţă de aproximativ 4.500 km la o altitudine de 970 km (mai sus decât Stația Spațială Internațională), survolând arhipelagul japonez în direcţia est. Într-un alt comunicat, comandamentul american pentru regiunea Asia-Pacific a condamnat lansarea, spunând că "angajamentele Washingtonului pentru apărarea Japoniei şi a Coreei rămân neclintite". Vremurile bune ale lui Trump "Statele Unite condamnă aceste acţiuni şi cheamă RPDC să se abţină de la orice alte acte ilegale şi destabilizatoare", a declarat comandamentul într-un comunicat, folosind abrevierea oficială pentru Coreea de Nord. Ultima lansare de rachetă a Phenianului deasupra Japoniei datează din 2017, la apogeul unei perioade de "foc şi furie" în care liderul nord-coreean Kim Jong Un şi preşedintele american de atunci Donald Trump s-au insultat reciproc. Tokyo a activat marţi în mod neobişnuit sistemul de avertizare împotriva rachetelor în ţară şi a cerut evacuarea populaţiei afectate.

Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă (sursa: BBC)
Internațional

Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă

Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă. Dictatura lui Kim Jong-un a efectuat ceea ce se consideră a fi cea mai mare lansare de rachete din 2017, scrie BBC. Coreea de Sud a raportat că lansarea a avut loc duminică la ora locală 07:52 (22:52 GMT) în largul coastei de est a Coreei de Nord. Japonia, Coreea de Sud și SUA au condamnat toate lansarea, care reprezintă cel de-al șaptelea test din această lună. Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă ONU interzice Coreei de Nord testele de arme balistice și nucleare și a impus sancțiuni stricte. Dar statul din Asia de Est sfidează în mod regulat interdicția, iar liderul Kim Jong-un a promis că va consolida apărarea țării sale. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză Consiliul Naţional de Securitate al Coreei de Sud a declarat că testul de duminică a fost o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), care ar fi cea mai mare rachetă testată din noiembrie 2017. Oficialii japonezi și sud-coreeni au estimat că racheta a atins o altitudine de 2.000 km și a zburat timp de 30 de minute până la o distanță de 800 km. A aterizat în Marea Japoniei. Statele Unite au cerut Coreei de Nord „să se abțină de la alte acte destabilizatoare”, într-o declarație emisă de Comandamentul Indo-Pacific al armatei americane. Perioadă delicată pentru China Phenianul a efectuat deja două teste în această săptămână şi a procedat la încă cel puţin patru în această lună, afirmând printre altele că a lansat rachete hipersonice la 5 şi 11 ianuarie. La începutul acestei luni, Coreea de Nord a sugerat că ar putea relua testele nucleare şi a armelor cu rază lungă de acţiune, suspendate din 2017. Aceste teste intervin într-o perioadă delicată pentru regiune: China, singurul aliat major al regimului nord-coreean, găzduieşte Jocurile Olimpice de iarnă în februarie, iar Coreea de Sud organizează alegeri prezidenţiale în martie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră