sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: azil

21 articole
Internațional

Bashar al-Assad primește azil în Rusia

Bashar al-Assad primește azil în Rusia. Bashar al-Assad, președintele Siriei, și familia sa au sosit în Rusia, unde au primit azil din considerente umanitare. Informația a fost relatată de agențiile de presă ruse, citând surse din cadrul Kremlinului. Evenimentul marchează o nouă etapă în relațiile ruso-siriene și în eforturile diplomatice privind criza siriană. Bashar al-Assad primește azil în Rusia Potrivit agenției Interfax, Bashar al-Assad și membrii familiei sale au ajuns la Moscova, unde Rusia le-a oferit protecție umanitară. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” Acest gest vine în contextul continuării conflictului din Siria și al eforturilor internaționale pentru găsirea unei soluții politice: „Assad și membrii ai familiei sale au sosit la Moscova. Rusia le-a acordat azil, din considerente umanitare.” Rusia susține reluarea negocierilor pentru Siria Kremlinul consideră necesară reluarea negocierilor pentru soluționarea crizei siriene sub egida Națiunilor Unite. Oficialii ruși și-au reafirmat angajamentul de a colabora cu toate părțile implicate, inclusiv opoziția armată siriană: „Oficiali ruși se află în contact cu reprezentanți ai opoziției armate siriene, ai cărei lideri au garantat securitatea bazelor militare și a instituțiilor diplomatice ale Rusiei de pe teritoriul Siriei.” Relațiile ruso-siriene Rusia a fost un susținător puternic al regimului Assad de-a lungul conflictului sirian, oferind sprijin militar și diplomatic. Azilul oferit familiei Assad reflectă consolidarea legăturilor dintre cele două state, dar și dorința Moscovei de a juca un rol central în negocierile internaționale privind Siria. Acest pas ar putea influența viitorul procesului de pace din Orientul Mijlociu și relațiile dintre Rusia și alte puteri globale implicate în conflict.

Bashar al-Assad primește azil în Rusia (sursa: kremlin.ru)
CSU cere limitarea cererilor de azil (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

CSU cere limitarea cererilor de azil

CSU cere limitarea cererilor de azil. Uniunea Creștin-Socială (CSU), partenerul bavarez al Uniunii Creștin-Democrate din Germania (CDU), a adoptat o moțiune care prevede un plafon de 100.000 de cereri de azil pe an și o reformă esențială a legislației privind azilul. CSU cere limitarea cererilor de azil Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni desfășurate sâmbătă în orașul Augsburg, în perspectiva alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie 2025. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 Printre măsurile aprobate, CSU propune limitarea numărului de cereri de azil, după ce Germania a înregistrat peste 300.000 de cereri în anul precedent. Moțiunea subliniază că securitatea cetățenilor și stoparea migrației ilegale trebuie să fie priorități pentru guvernul federal, adăugând că ospitalitatea Germaniei nu trebuie să fie abuzată pentru a facilita conflicte, infracționalitate organizată sau ură împotriva modului de viață german. Avertizări asupra migranților CSU avertizează, de asemenea, că fluxul de migranți este prea mare și devine dificil de gestionat, observând că, în anumite orașe germane, oamenii nu se mai simt acasă. O altă moțiune propune reintroducerea serviciului militar obligatoriu, crearea unei „armate de drone” și majorarea bugetului apărării la 3% din PIB. În prezent, blocul conservator CDU-CSU se află în opoziție, în timp ce guvernul de coaliție de la Berlin este format din social-democrați, ecologiști și liberali.

Opozantul lui Maduro: azil în Spania (sursa: Facebook/Edmundo González Urrutia)
Internațional

Opozantul lui Maduro: azil în Spania

Opozantul lui Maduro: azil în Spania. Edmundo Gonzalez Urrutia, candidat de opoziţie la preşedinţia Venezuelei, a ajuns duminică în Spania, unde a cerut azil, după ce autorităţile de la Madrid anunţaseră deja că îi vor răspunde favorabil. Opozantul lui Maduro: azil în Spania Gonzalez Urrutia, care contestă realegerea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, a declarat la sosirea la Madrid că va continua "lupta pentru libertate şi pentru restabilirea democraţiei în Venezuela". Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Politicianul şi soţia sa călătoriseră cu un avion militar spaniol, care a aterizat înainte de ora locală 16.00 (14.00 GMT) la baza aeriană din Torrejon de Ardoz din apropierea capitalei, a anunţat ministerul spaniol de externe. Într-un mesaj audio de 40 de secunde, fostul ambasador în vârstă de 75 de ani a vorbit despre "momente de presiune, de constrângere şi ameninţări" pentru a nu fi lăsat să plece din ţara sa şi a mulţumit pentru "dovezile de solidaritate primite". SUA îl sprijină pe Gonzales Urrutia Secretarul de stat american Antony Blinken şi-a făcut cunoscut, tot duminică, sprijinul pentru Gonzalez Urrutia. El a declarat într-un comunicat că "Statele Unite condamnă cu fermitate decizia lui Maduro de a recurge la represiune şi la intimidare pentru a se agăţa de putere prin forţa brută, în loc să îşi recunoască înfrângerea la urne". Lidera opoziţiei venezuelene, Maria Corina Machado, a scris în reţeaua X că Gonzalez Urrutia a fost nevoit să fugă pentru "a-şi păstra liberatea şi viaţa", după o lună în clandestinitate. "Viaţa sa era în pericol, iar înmulţirea ameninţărilor, a citaţiilor, mandatele de arestare pe numele său arată că regimul nu are niciun scrupul şi nicio limită în obsesia sa de a-i închide gura şi de a încerca să-l frângă". Ea a dat asigurări că fostul candidat la preşedinţie "va lupta din străinătate alături de diaspora" şi a adăugat: "eu voi continua să fac acelaşi lucru aici". În țară, ar putea fi arestat Gonzalez Urrutia nu a răspuns la trei citaţii din partea procuraturii, arătând că dacă s-a fi prezentat ar fi putut fi lipsit de libertate. El a cerut să beneficieze de dreptul la azil, a declarat la televiziunea naţională ministrul spaniol de externe Jose Manuel Albares, care a precizat că "guvernul, fireşte, i-l va acorda". Procurorul general al Venezuelei, Tarek William Saab, considerat obedient faţă de puterea politică, a apreciat la Caracas că azilul în Spania marchează "sfârşitul sezonului unei opere umoristice". Pe numele lui Gonzalez Urrutia fusese emis în 2 septembrie un mandat de arestare, după ce parchetul a deschis anchete pentru nerespectarea legilor, conspiraţie, uzurpare de funcţii şi sabotaj. Opozantul acceptase pe loc să o înlocuiască pe Machado, după ce aceasta fusese declarată ineligibilă. Conform opoziţiei venezuelene, care a publicat procesele verbale puse la dispoziţiei de reprezentanţii săi în structurile electorale, Gonzalez Urrutia a obţinut peste 60% din voturi la alegerile din 28 iulie. Statele Unite, Uniunea Europeană şi mai multe ţări latino-americane nu recunosc realegerea lui Maduro. O mare parte din comunitatea internaţională nu a recunoscut nici victoria acestuia în scrutinul din 2018 boicotat de opoziţia venezueleană, care a acuzat regimul de la Caracas de fraude. După ce s-a anunţat a doua realegere a lui Maduro, în Venezuela au izbucnit proteste spontane, a căror reprimare s-a soldat cu 27 de morţi, 192 de răniţi şi circa 2400 de arestări.

România nu mai poate refuza migranți (sursa: Inquam Photos/Costin Dincă)
Internațional

România nu mai poate refuza migranți

România nu mai poate refuza migranți. În UE, s-a înregistrat un record în 2023. Cifrele, asemănătoare celor înregistrate în 2015, în urma crizei siriene: peste un milion de cereri de azil. După ani de tergiversări, Parlamentul European a anunțat, pe 20 decembrie, că țările membre au ajuns la un acord politic: sistemul de azil din UE va fi reformat în mod fundamental. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Pactul european conține, printre altele, înăsprirea controlului sosirilor de migranți în UE, filtrări drastice, bazate pe statistici, înființarea de centrele închise în apropierea granițelor și un mecanism obligatoriu de solidaritate între țările membre, în beneficiul statelor supuse presiunii migratorii. Pactul a fost denunțat de asociațiile privind drepturile omului. România nu mai poate refuza migranți Cererile de azil în UE (plus Norvegia și Elveția) au crescut semnificativ în anul 2023. Pe 14 decembrie, Agenția Europenă pentru Azil (EUAA), a dat publicității ultimele date. Cele mai multe cereri de azil vin din partea sirienilor. De asemenea, au crescut solicitările din partea cetățenilor turci. Germania e în continuare principală destinație pentru solicitanții de azil în UE, primind mai mult de un sfert din toate cererile depuse. La sfârșitul lunii octombrie 2023, în UE erau aproximativ 4,3 milioane de beneficiari de protecție temporară care au fugit din Ucraina în urma invaziei Rusiei. Cehia a găzduit cei mai mulți: 34 la mia de locuitori. Potrivit EUAA, doar în luna octombrie, țările UE au primit aproximativ 123.000 de cereri de azil, marcând, pentru a doua lună consecutiv, cel mai înalt nivel de la criza refugiaților din 2015-2016. În urma analizei tendințelor actuale, EUAA prevede că UE va primi peste un milion de cereri de azil până la sfârșitul anului 2023. Pe 20 decembrie, după ani de discuții și două zile de negocieri finale, europarlamentarii și reprezentanții statelor membre au ajuns la un acord politic privind reforma sistemului european de migrație. Reforma vizează, în special, patru puncte fierbinți. Controlul Înainte de intrarea unui migrant în UE va fi instituit un control obligatoriu, înăsprit, în apropierea frontierelor externe. Aceste verificări de identificare și securitate pot dura până la șapte zile. La sfârșitul acestei perioade maxime, persoana este îndreptată către o procedură de azil clasică sau accelerată, sau va fi returnată în țara de origine sau de tranzit. Țările de sosire sunt responsabile pentru introducerea amprentelor digitale, imaginilor faciale și documentelor de identitate ale solicitanților de azil și ale migranților în baza de date Eurodac. Această procedură se va aplica și copiilor cu vârsta de șase ani. O „procedură de frontieră” Un element central al Pactului: procedura de frontieră. Aceasta se aplică solicitanților de azil care, statistic, au cele mai puține șanse de a obține azil, adică resortisanții țărilor pentru care rata de recunoaștere a statutului de refugiat este sub 20% în UE. Statistic, aceștia provin din Maroc, Tunisia, Bangladesh. Potrivit Pactului, aceștia vor fi reținuți la frontieră. Cererea de azil va fi examinată la fața locului, printr-o procedură accelerată. Oricine nu are nici o perspectivă de azil va fi deportat imediat. Pentru implementarea acestei proceduri, statele membre plănuiesc ca la nivelul UE să fie create centre speciale, cu aproximativ 30.000 de locuri, pentru a primi până la 120.000 de migranți pe an. Familiile cu copii sub vârsta de 12 ani vor fi și ele supuse aceastei proceduri. Solidaritate obligatorie Noul sistem, care înlocuiește Regulamentul Dublin III, menține principiul general în vigoare: prima țară de intrare în UE a unui solicitant de azil este responsabilă de examinarea dosarului acestuia. Însă se mai adaugă un criteriu: respectiva țară europeană va fi responsabilă și de procesarea cererii de azil. Pentru că noua prevedere pune o povară mai mare asupra celor din sudul Europei, este introdus un mecanism de solidaritate obligatoriu. Potrivit acestui mecanism, celelalte țări UE vor trebui să contribuie prin primirea solicitanților de azil ("relocări") sau prin ajutor financiar: 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil nerelocat. Consiliul european plănuiește cel puțin 30.000 de relocări pe an ale solicitanților de azil (din țări aflate sub presiunea migrației, în alte țări UE). Situații de criză În cazul unui aflux masiv și excepțional de migranți într-un stat UE, va fi declanșat un mecanism pentru situații de excepție. Se va institui un regim excepțional, mai puțin protector pentru solicitanții de azil decât procedurile obișnuite. Acest mecanism va prelungi perioada posibilă de detenție a unui migrant la frontierele externe ale UE și va permite proceduri rapide și simplificate de examinare a cererilor de azil, astfel încât aceștia să poată fi deportați mai ușor. Acest mecanism se va aplica și situațiilor de "instrumentalizare", adică acelor cazuri în care un stat terț folosește migrația pentru a destabiliza o țară UE. Recent, Finlanda a acuzat Moscova că încearcă să le destabilizeze ţara lăsând migranţii să treacă frontiera. Acțiunea a fost numită de Comisia Europeană drept o "instrumentalizarea rușinoasă" a migranților. Pactul, denunțat de apărătorii drepturilor omului Reforma sistemului de azil a provocat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas și Salvați Copiii, au transmis o scrisoare deschisă prin care avertizează asupra riscului ca acest pact de migrație să ducă la "un sistem prost conceput, costisitor și crud". Europarlamentarul Damien Carême a denunțat un pact "care face de rușine cele mai frumoase valori ale Europei". "Vom finanța ziduri, sârmă ghimpată, sisteme de protecție în toată Europa", a declarat acesta pe X (fostul Twitter).

Austria recunoaște imigranți prin Serbia, Ungaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria. Sfârșitul pandemiei de COVID și războiul din Ucraina au provocat noi valuri de migrație în țările Uniunii Europene. Drept urmare, în luna iunie a.c., Uniunea Europeană a ajuns la un prim acord pentru demararea reformei acordării azilului pentru imigranți, tendința fiind una mai restrictivă. Problema migrației, care a dus deja la căderea guvernelor în unele state membre, a provoacat decizii politice îndoielnice și noi alianțe controversate, începe să transforme politica europeană. Pe de o parte, extrema dreaptă are din ce în ce mai mult succes electoral, pe de alta, partidele de stânga încep să-și schimbe ideologia. Suedia nu mai e "superputere umanitară" În septembrie, 2022, problema migrației a influențat alegerile parlamentare din Suedia, provocând o schimbare radicală. Dreapta și conservatorii au reușit să câștige în fața guvernul social-democrat, cu o campanie agresivă îndreptată contra migrației. Prim-ministrul, Magdalena Andersson, a demisionat, recunoscând victoria coaliției conduse de Jimmi Akkeson. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Suedia, care a avut multă vreme cea mai liberală politică de imigrație din Europa, fiind denumită la nivel internațional o "superputere umanitară", a fost foarte deschisă în anii '60 migranților și refugiaților, cărora le-a acordat drept nelimitat de ședere. Sute de mii au venit atunci din Balcani, Africa de Vest și Orientul Mijlociu. Chiar dacă, în timpul crizei refugiaților din 2015, Suedia și-a mai înăsprit politica de azil, nu a fost îndeajuns, după cum au susținut conservatorii și în special democrații de dreapta suedezi. De la început, Jimmie Akesson, liderul dreptei, și-a construit succesul partidului pornind de la premisa că "imigranții subminează statul și bunăstarea Suediei". În plus, presa de dreapta publică frecvent articole despre criminalitatea crescută în cartierele unde predomină emigranții, subliniind incapacitatea acestora de a se integra în societate. Partidul democrat, deși tratat pe vremuri ca un soi de paria, a câștigat simpatia electoratului cu sloganul "Vom face Suedia din nou o țară sigură" și cu promisiunea introducerii unor pedepse mai lungi cu închisoarea și restricționarea imigrației. Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria După doar câteva luni, în decembrie 2022, guvernul austriac a blocat aderarea României la Schengen, argumentând că prea mulți solicitanți de azil vin în Austria, din România. Cu toate acestea, după cum s-a arătat ulterior, ruta preferată a migranților era direct din Serbia către Ungaria. Motivul pentru care migranții preferă această rută este, în mod paradoxal, tocmai tratamentul dur al Ungariei față de migranți. Potrivit instanțelor europene, Ungaria nu garantează drepturile omului pentru refugiați, încălcând legile UE. Drept urmare, migranții nu trebuie să se teamă de deportare în Ungaria odată ce au ajuns în alte țări UE. Potrivit Regulamentului Dublin, prima țară UE în care au pătruns migranții este responsabilă pentru desfășurarea procedurilor de azil. Aceasta înseamnă că țări precum Austria și Germania pot deporta refugiați în România, dacă aceasta este prima țară din UE în care au intrat. Însă în 2022, Austria a deportat doar 94 de persoane în România, în timp ce, la nivel național, a înregistrat aproximativ 112.272 cereri de azil. În luna iunie a.c., cancelarul austriac, Karl Nehammer, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Viktor Orbán și cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, în dorința de a extinde cooperarea cu Ungaria și Serbia. "Trebuie să ne dăm seama că sistemul de azil al UE este stricat, nu funcționează", a declarat Nehammer, care speră să aducă alegătorii înapoi din tabăra de dreapta cu o politică de migrație apropiată de Orbán. Orbán și Vučić, băieții răi Împreună cu Ungaria și Serbia, Austria a înăsprit în mod semnificativ "frâna azilului", după cum a declarat Nehammer. În prezent, Nehammer vrea să extindă cooperarea polițienească și să intensifice acțiunile împotriva crimei organizate din spatele traficanților de persoane, investind resurse financiare, dar și umane (detașând forțe ale poliției austriece) în cele două țări. Cooperarea lui Nehammer cu Orbán și Vučić este controversată. În primul rând, din cauză că ultimii din cei doi politicieni sunt acuzați de atacuri la democrație, drepturile omului și statul de drept. Apoi, pentru că numărul ridicat de migranți ilegali din Austria arată că aceștia nu sunt deosebit de eficienți în lupta împotriva migrației ilegale. Citește și: „Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun” – The Times. „Ucraina face progrese tactice semnificative” – New York Times Organizațiile pentru drepturile omului Amnesty International și Coordonarea pentru Azil Austria au subliniat că Serbia a înregistrat 800 de cereri de azil în prima jumătate a anului, iar Ungaria, doar 22. În aceeași perioadă, în Austria, în jur de 24.000 de persoane solicitau azil, majoritatea venind prin Serbia și Ungaria. În ultimii zece ani, potrivit observatorilor, în Ungaria au fost acordate mai puține drepturi pentru azil, decât în Austria în ultimele două luni. Social-democrație daneză fără imigrație În Danemarca, unde vor avea loc alegeri în noiembrie, problema migrației nu va fi un impediment pentru actuala putere. Prim-ministrul Mette Frederiksen și-a schimbat deja viziunea social-democrată, de la un discurs principial despre integrare și migrație, la o politică a "Migrației Zero". Încă din 2019, o serie de măsuri controversate au fost introduse, pentru a descuraja potențialii migranți să aleagă Danemarca. Printre acestea, un proiect de relocare a solicitanților de azil în Rwanda în timp ce cererile lor erau încă procesate. De asemenea, țara a revocat permisele de ședere pentru sirienii care provin din regiunile pe care le consideră "sigure". În ciuda criticilor din partea ONU și UE, Frederiksen a rămas fermă, câștigând favoarea alegătorilor săi. Pentru a justifica această reorientare controversată, social-democrații, conduși de premierul Mette Frederiksen, susțin că "Politica prea generoasă de primire a migranților trădează clasa muncitoare". Deși oponenții săi denunță discriminarea etnică, măsurile guvernului danez, care erau considerate dure în urmă cu doar câțiva ani, azi au ajuns în mainstream-ul politic și sunt susținute de o mare parte a populației. Intoleranță față de azilanți în Olanda În luna iulie a.c., guvernul olandez s-a prăbușit din cauză că nu a reușit să ajungă la un acord privind restricționarea imigrației. Deși Olanda are una dintre cele mai dure politici în ceea ce privește imigrația, liderul partidului conservator VVD, prim-ministrul Mark Rutte, a mers prea departe. Cererile de azil din Olanda au crescut cu o treime anul trecut, la peste 46.000, iar guvernul a estimat că acestea ar putea crește la peste 70.000 în acest an, ceea ce ar duce din nou la o presiune enormă asupra facilităților de azil ale țării. Deja, anul trecut, grupul umanitar "Medecins sans Frontieres" a trimis pentru prima dată o echipă în Olanda, pentru a asista nevoile medicale ale migranților la centrul de procesare a cererilor de azil. Acolo, sute de refugiați erau forțați să doarmă în clădiri fără acces la apă potabilă și neavând asistență medicală. Anul trecut Rutte a declarat că se simte "rușinat" de aceste probleme. Anul acesta, sub presiunea partidelor de dreapta, Rutte a cerut sprijin pentru o propunere de a limita intrarea în țară a copiilor refugiaților de război care se află deja în Olanda. Dacă propunerea era susținută, ar fi însemnat ca familiile să aștepte cel puțin doi ani înainte de a putea fi unite. În urma scandalului, Mark Rutte și-a înaintat demisia de onoare.

Baronul PSD Gliga, fiica, ginerele - parlamentari (sursa: Facebook/Vasile Gliga)
Investigații

"Baronul" PSD Gliga, fiica, ginerele - parlamentari

"Baronul" PSD Gliga, fiica, ginerele - parlamentari. Deputata Dumitrița Gliga, una dintre cele mai bogate parlamentare social – democrate din această legislatură, a preluat conducerea filialei PSD Mureș de la tatăl ei, "baronul" local Vasile Gliga. Celebru pentru partidele de vânătoare la care a participat alături de Liviu Dragnea, fostul lider al PSD, Vasile Gliga conduce acum Federația Română de Dans Sportiv. În urma scandalului public legat de azilul groazei din Mureș, premierul Marcel Ciolacu a decis să-l demită și pe subprefectul pesedist Nicolae Florin Pălășan, omul de casă și fost angajat al lui Vasile Gliga la unul dintre fondurile sale de vânătoare. Și-a angajat soția la cabinetul parlamentar Vasile Ghiorghe Gliga și-a început cariera politică în anul 1996 în Partidul Democrat. Până în 1998, a deținut funcția de vicepreședinte al filialei din Reghin, județul Mureș. Apoi a dispărut din politică. A reapărut după zece ani ca simplu membru al filialei PSD Reghin. În același an, 2008, a câștigat primul mandat de deputat. Dar trei ani mai târziu avea să fie declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate din cauză că a angajat-o pe soția sa, Elena Gliga, la biroul său parlamentar. "Domnul Vasile Ghiorghe Gliga, deputat în Parlamentul României, a propus angajarea și a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soției sale, doamna Elena Gliga, în perioada 05.01.2009 – 28.03.2011, în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripția electorală nr. 28 Mureş, încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", anunța Agenția Națională de Integritate în 2011. În toată această perioadă Elena Gliga a încasat suma de 27.095 lei, echivalentul a 6.451 euro. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz Cu toate acestea, Vasile Gliga a candidat și a câștigat un nou mandat de deputat PSD în anul 2012. De abia în ianuarie 2014 procurorii l-au trimis în judecată pentru conflictul de interese constatat de ANI. Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de conflict de interese, plus interdicția de a mai ocupa o funcție publică timp de trei ani. Și-a făcut ginerele, nu calul, senator Cum nu mai putea să candideze la alegerile din 2016, liderul PSD Mureș a decis să-i ofere un loc eligibil de senator ginerelui său, Aurel Horea Soporan. Mai mult, l-a făcut președinte al filialei PSD Tîrgu Mureș și vicepreședinte PSD Mureș. Atunci când a candidat, acesta era și angajatul liderului PSD Vasile Gliga la firma Gliga Instrumente Muzicale SA. Din prima declarație de avere, depusă în 2016, rezultă că Aurel Soporan a primit ca donație pentru fiul său o vilă de 175 mp și un teren de 1.047 mp în Reghin, plus o casă de vacanță de 207 mp cu terenul aferent de 6.200 mp în Toplița. Totodată, deținea acțiuni și părți sociale la firmele Consreg SA, VH Works SRL și Arhitop Expert SRL. În plus, era membru în Asociația de Vânătoare Ecosilva. Din declarația de avere depusă în 2017, reiese că a dat 50.000 de lei la Partidul Social Democrat pentru campania electorală, dar a împrumutat și 40.000 de lei de la Elena Gliga, soacra lui. Câteva luni mai târziu, i-a dispărut din declarația de avere împrumutul primit de la soacră. Însă, în niciuna dintre declarațiile de avere depuse inclusiv în anul 2020 nu a menționat bunurile și veniturile soției sale Dumitrița Gliga, fiica lui Vasile Gliga. Datele statistice de la Senat arată că ginerele lui Gliga a vorbit doar două secunde în mandatul de senator, a semnat 95 de inițiative legislative și trei moțiuni. "Baronul" PSD Gliga, fiica, ginerele - parlamentari "Baronul" Vasile Gliga a vrut să candideze în septembrie 2020 la șefia Consiliului Județean Mureș, dar a fost blocat de interdicția primită pentru conflictul de interese. Apoi a vrut să candideze la alegerile parlamentare, dar interdicția îi expira pe 16 noiembrie 2020, după ce se depuneau listele cu candidați. În acest context, a decis să se retragă de la șefia filialei județene a PSD Mureș. Nu înainte de a se asigura că locul său va fi preluat de fiica lui, Dumitrița Gliga, care urma să fie candidatul PSD Mureș pentru Camera Deputaților. Apoi, Consiliul Național al PSD a decis să o numească președinte interimar al filialei PSD Mureș pe Dumitrița Gliga. Rocada a fost posbiliă cu sprijinul lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD, unul dintre cei mai influenți lideri social-democrați. "Schimbarea de generaţii şi de mentalităţi este o etapă normală în viaţă, într-un partid sau în viaţa oricărei societăţi din lumea aceasta. Asta se întâmplă şi la PSD Mureş şi se numeşte normalitate. Vreau să îi mulţumesc lui Vasile Gliga pentru educaţia primită, pentru cultul muncii şi respectul pentru ceilalţi pe care mi le-a insuflat, pentru implicarea necondiţionată în viaţa comunităţilor locale şi rezultatele remarcabile obţinute în cadrul partidului. (…) Mulţumesc organizaţiilor din cadrul PSD Mureş pentru susţinerea acordată de a deschide lista de candidaţi la Camera Deputaţilor", spunea Dumitriţa Gliga la preluarea șefiei PSD Mureș. Ce naște din vânător trage cu pușca Deputata Dumitrița Gliga a menționat în prima declarație de avere, depusă în anul 2020, că deține trei terenuri agricole cu o suprafață de aproape 65 de hectare în mai multe localități din județul Mureș. În plus, avea încă cinci terenuri intravilane cu o suprafață cumulată de 1,51 ha, 2,5 hectare de pădure în Toplița, un luciu de apă de 0,25 ha și un teren extravilan de 4,06 hectare. Pe numele ei se mai afla o vilă de 351 mp în Reghin. La fel ca și soțul ei, Aurel Horea Soporan, a menționat donația primită de fiul lor. La capitolul plasamente, a menționat că deține acțiuni evaluate aproape 1,28 milioane lei la Gliga Companies SA Reghin și o contribuție de 446.000 lei la PSD pentru campania electorală. Tot în anul 2020, a luat patru împrumuturi, de 446.000 lei, adică banii pe care i-a plătit pentru campania electorală. Tatăl și mama ei i-au dat împrumut 226.000 lei, Rodica Marc, 100.000 lei, și Cristian Cătălin Mureșan, 120.000 lei. Citește și: Ciolacu, viteaz în cazul azilelor terorii doar cu șefi din teritoriu: l-a demis pe prefectul liberal de Mureș, dar și pe subprefect, omul „baronului” pesedist Vasile Gliga, fan al lui Dragnea La fel ca tatăl și soțul ei, Dumitrița Gliga face parte din asociațiile de vânătoare Ecosilva și Genesis, plus alte trei asociații de dans și Fundația Culturală Umanitară "Vioara". Acum mai face parte doar din Asociația de Vânătoare Genesis, controlată de tatăl ei, Vasile Gliga. Între timp, conform ultimei declarații de avere, suprafața terenurilor agricole a crescut la peste 70 de hectare. Am încercat să aflăm de la Dumitrița Gliga de ce nu a menționat în declarațiile de avere bunurile și veniturile soțului ei, dar aceasta nu a răspuns la telefon. Pălășan s-a trezit cu atribuții de control La Asociația de Vânătoare Genesis a lucrat director Nicolae Florin Pălășan, în perioada 2017 – 2022. Apoi a fost numit subprefect al județului Mureș din partea PSD, la recomandarea familiei Gliga. Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, l-a demis pe subprefectul de casă al familiei Gliga în urma scandalului declanșat de azilul groazei din Brădești, județul Mureș. Contactat de către Defapt.ro, fostul subprefect Nicolae Florin Pălășan a explicat cum a ajuns să coordoneze controalele la azilele din județ. "Prin ordinul prim-ministrului, coordonarea activității o avea efectiv doamna prefect. Prefectul județului trebuia să coordoneze toată această activitate de control din centre. Doamna prefect mi-a dat mie toate atribuțiile prin ordin de prefect. Eu m-am ocupat de toate verificările, toată organizare. Iar în data de 18, când s-au centralizat datele, doamna prefect a organizat o conferință de presă în care a anunțat ce s-a făcut. Din data de 18 nu am mai avut nici o treabă cu aceste azile pentru că nu mai aveam atribuții", a declarat Pălășan. "Era obligația mea?" Întrebat dacă nu știa de existența și problemele centrului de la el din sat, Pălășan s-a arătat mirat. "În data de 14 a fost verificat centrul. Toate șapte instituții au fost în centrul ăla. Ce să găsească în data de 14 acolo? Are cineva certitudinea că în data de 14 erau acolo? DSP a verificat modul în care sunt cazați, ce condiții au, ce alimente au. OPC, la fel. Acolo au fost șapte instituții care au fost și au făcut verificări. Eu nu am fost personal cu ei. Și dacă era la mine în localitate, vă întreb pe dumneavoastră, era obligația mea ca eu să mă duc și să știu ce e în acel centru?", se apără fostul subprefect. În urma scandalului, Nicolae Florin Pălășan a spus că pleacă în concediu. Omul cu cinci salarii Pesedistul Vasile Gliga s-a retras aparent din politică, după ce i-a pasat șefia PSD Mureș fiicei sale. Ultima declarație de avere depusă de Vasile Gliga a fost depusă în iunie 2023, în calitate de președinte al Federației Române de Dans Sportiv. Din acest document, aflăm că deține peste 511 ha de teren agricol în județul Mureș, un teren intravilan de peste patru hectare în Reghin și aproape 15 hectare de pădure în Toplița. În iulie 2022, a vândut un alt teren agricol cu aproape 410.000 lei lui Florin Farcaș. La capitolul venituri, a menționat nu mai puțin de cinci salarii. Trei în calitate de director al asociațiilor de vânătoare Genesis, Glodeni – Bala și Ecosilva. Pentru cele trei funcții, a primit un salariu cumulat de peste 25.000 lei. În plus este angajat cu salariul minim pe economie în funcția de director la Gliga Instrumente Muzicale SA, una dintre firmele controlate de el. Un alt salariu, de 10.524 lei, îl încasează pentru funcția de asistent cercetător la Universitatea Transilvania Brașov. Studiază sunetul viorilor La solicitarea Defapt.ro, Vasile Gliga a declarat că continuă cercetările în construcția de viori: "Studiem sunetul la diferite rânduri de straturi. Cu 5, cu 10, cu 15 straturi. Prima dată am făcut pe elemente de lemn de rezonanță, acuma facem pe ansamblu. E un program de cercetare complex cu mai multe universități.". Întrebat despre relația pe care a avut-o cu Liviu Dragnea, fostul șef al PSD, Vasile Gliga a spus că nu a fost fanul unui lider. "Dar am știu ce înseamnă disciplina de partid, cât am fost președinte de partid până acum trei ani. Am știut ce să fac pentru județul pe care îl conduceam, în nici un caz nu am intrat în jocuri politice la nivel național. Nu am lăsat-o la partid (pe fiica sa - n.r.), dar se descurcă și a demonstrat că o face mai bine ca mine singură. E mult mai bună. A fost într-adevăr în spatele tuturor campaniilor electorale și chiar a muncit", a declarat Vasile Gliga.

Ciolacu a demis șefi din teritoriu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu a demis șefi din teritoriu

Ciolacu a demis șefi din teritoriu. Cosmin Ionuț Păpuc, agentul de poliție de la Penitenciarul din Târgu Mureș și fondatorul Asociației Re-Min, cea care administra azilul groazei "Căsuța Lu' Min" din satul Bărdești, a fost arestat preventiv pentru o perioadă 30 de zile. Acolo au fost găsiți mai mulți oameni cu dizabilități care erau ținuți în condiții inumane și degradante în subsolul azilului. În același dosar a fost arestat preventiv și administratorul centrului, Flavius Teodor Pascu, un agent de poliție din Mureș. Ciolacu a demis șefi din teritoriu Marcel Ciolacu, premierul României și liderul PSD, a decis să-i demită din funcție pe prefectul liberal Mara Cristina Togănel și subprefectul pesedist Nicolae Florin Pălășan, un polițist pensionar și omul de casă al lui Vasile Gliga, fostul șef al PSD Mureș. Culmea, subprefectul locuia chiar în satul în care victimele erau supuse unor acte de violență inimaginabile. Cu toate acestea, prim-ministrul Marcel Ciolacu folosește dubla măsură în cazul azilelor groazei care au bulversat România. Până acum, nu a demis-o pe Simona Necula, prefectul de Ilfov, care știa despre condițiile inumane în care era ținuți bătrânii în azilele din Voluntari și Ilfov, controlate de Cristina Dumitra. Azilul, afacere pusă la cale de polițiști "Căsuța Lu' Min" este cel mai recent azil al groazei descoperit de Centrul de Resurse Juridice, din care au fost salvate mai multe persoane în vârstă și cu dizabilități. Primele informații arătau că cel puțin șase victime zăceau pe saltele murdare de fecale și sânge în subsolul căminului din satul Bărdești, localitate care aparține de comuna Sântana de Mureș din județul Mureș. Oficial, azilul era administrat de Asociația Re-Min, fondată de Cosmin Ionuț Păpuc, agent de poliție la Penitenciarul Târgu Mureș. Ceilalți doi membri fondatori sunt Roxana Cristina Dălălău, angajată în prezent la Penitenciarul Târgu Mureș, și Theodora Păcurar, consilier superior la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș. În noaptea de sâmbătă spre duminică, judecătorii din Mureș au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Cosmin Ionuț Păpuc. Totodată, au fost arestați preventiv asistenta Jolan Pascu, împuternicită la conducerea Asociației Re-Min, dar și fiul acesteia, agentul de poliție Flavius Teodor Pascu, angajat ca administrator al centrului. Ultimul face parte din cadrele Inspectoratului de Poliție Mureș. Toți trei au fost arestați preventiv pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Togănel l-a ignorat pe Ciolacu Azilul din Brădești a fost descoperit la o lună după ce a început ancheta în cazul azilelor din Voluntari și Afumați. Premierul Marcel Ciolacu a cerut atunci ca prefecții și subprefecții din toată țara să coordoneze controalele autorităților locale la fiecare cămin care are în grijă persoane vulnerabile. Dar prefectul și subprefectul de Mureș pare că au ignorat ordinul dat de Marcel Ciolacu, prim–ministrul României și șeful PSD, motiv pentru care au fost demiși. Cristina Mara Togănel (44 de ani) a ajuns prefectul județului Mureș pe filiala PNL. Ea a fost numită în funcție în anul 2020 de Ludovic Orban, premierul liberal de atunci, cu sprijinul organizației PNL Mureș. La data numirii, era prim-vicepreședinte PNL Mureș, președinta organizației femeilor liberale Mureș și consilier județean. Carierea acesteia este strâns legată de cea a lui Ciprian Dobre, șeful PNL Mureș, căruia Cristina Mara Togănel i-a fost șefă de cabinet la Consiliul Județean Mureș în perioada 2013-2016. Ulterior, Cristina Mara Togănel a mai fost consiliera unui deputat, apoi a unui senator liberal. Subprefectul, armurierul "baronului" Gliga În satul Bărdești, acolo unde funcționa "Căsuța Lu' Min", locuiește și subprefectul demis de Marcel Ciolacu, pesedistul Nicolae Florin Pălășan. Acesta a ajuns subprefect de Mureș în ianuarie 2022 cu sprijinul PSD Mureș, organizație condusă de deputata Dumitrița Gliga. Șefia filialei PSD Mureș a preluat-o de la tatăl său, "baronul" local Vasile Gliga, unul dintre susținătorii fideli ai lui Liviu Dragnea, fostul șef al PSD. Din CV-ul subprefectului demis aflăm că a fost trecut în rezervă în anul 2016 de pe funcția de șef al Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureș. La scurt timp după ce s-a pensionat, a fost angajat de pesedistul Vasile Ghiorghe Gliga pe funcția de director al Asociației de Vânătoare Genesis din Reghin. Fostul parlamentar pesedist Vasile Gliga conduce simultan asociațiile de vânătătoare Genesis, Ecosilva și Glodeni – Bala, toate din județul Mureș. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz La preluarea mandatului de subprefect, Nicolae Florin Pălășan a declarat că a primise în anul anterior un salariu de 9.115 lei de la asociația de vânătoare Genesis și o pensie anuală de 117.852 lei (aproape 10.000 lei pe lună). O pensie mult mai mare față de salariul primit anterior pensionării. De exemplu, pentru funcția de șef serviciu la IPJ Mureș, a primit un salariu anual de 53.406 lei în anul 2015, respectiv 76.248 lei în 2016. Din declarația de interese a fostului subprefect de Mureș aflăm că este membru în asociațiile de vânătoare Carpatica și Hurinul Buneștiului, dar nu are menționată nici o pușcă de vănătoare.

Mureș - un nou azil al groazei (sursa: Facebook/Centrul de Resurse Juridice)
Eveniment

Mureș - un nou azil al groazei

Mureș - un nou azil al groazei. Șase persoane cu dizabilități intelectuale și psihosociale erau ținute în condiții inumane și degradante în subsolul Centrului de îngrijire și asistență "Căsuța Lu' Min" din județul Mureș (GALERIE FOTO). Mureș - un nou azil al groazei Acesta este unul din azilele groazei care au scăpat de vigilența autorităților din subordinea Ministerului Muncii, respectiv a Ministerului Afacerilor Interne. Centrul de Resurse Juridice, organizația care scos la iveală abuzurile din azilele terorii din Voluntari și Afumați, arată că cele șase persoane cu dizabilități zăceau pe saltele murdare de fecale, urină și sânge printre grămezi de moloz, materiale de construcție și echipamente medicale vechi. Două dintre aceste persoane erau blocate într-o camera minusculă de trei metri pătrați fără lumină și aerisire. Simona Bucura Oprescu, noul ministru al Muncii, a cerut cercetarea disciplinară împotriva responsabililor de această situație revoltătoare. Mara Togănel, prefectul județului Mureș, a anunțat că toate documentele legate de acest caz vor fi înaintate spre competenta soluţionare către DIICOT Mureş. "Mediu natural, de vis, ideal pentru echilibrul psihic" Azilele groazei sunt răspândite în toată România. Oameni în vârstă sau cu dizabilități ajung în astfel de centre fie aduși de familie, fie sunt dați în grija privaților de către statul român. În loc să fie tratați corespunzător în funcție de afecțiunile fiecăruia, oamenii ajunși în astfel de azile sunt supuși la cele mai groaznice tratamente inumane și degradante. Centrul de Resurse Juridice a efectuat o vizită de monitorizare neanunțată la centrul de îngrijire și asistență "Căsuța Lu' Min", aflat în satul Bărdești, localitate care aparține de comuna Sântana de Mureș din județul Mureș. Centrul "Căsuța Lu' Min" este deținut de Asociația "Re-min" din Târgu Mureș, organizație non-guvernamentală reprezentată de Cosmin Papuc. De pe site-ul centrului aflăm că acesta este situat într-o zonă liniștită și pitorească, înconjurat de pădure. "Fiind amplasată într-o localitate suburbană a zonei metropolitane Târgu Mureș, este concepută într-un mediu natural, de vis, ideal pentru echilibrul psihic și sufletesc al rezidenților, inclusiv în ceea ce privește accesibilitățile pentru persoanele cu dizabilități. Aici atmosfera familială este decorul perfect pentru oamenii sau familiile care sunt în căutarea unui mediu plăcut", se menționează pe site. "Stare avansată de malnutriție (piele și os)" Dacă ne luăm după descrierea de pe site, aici ar fi trebuit să fie un mic paradis pentru oamenii vulnerabili. În realitate, funcționează unul dintre azilele groazei. Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a găsit patru persoane cu dizabilități grave în subsolul centrului, ascunse în spatele unei perdele de plastic, printre grămezi de moloz, materiale de construcție, saci de haine, echipamente medicale vechi. Cele patru persoane zăceau culcate pe "saltele murdare de fecale, urină și sânge, cu muște pe ele, care nu se puteau apăra și nu puteau cere ajutor (nonverbale și incapabile a se deplasa). Una dintre persoane era în stare avansată de malnutriție (piele și os), cu leziuni la nivelul șoldului, acoperită de muște, mirosind puternic a fecale. O altă persoană din subsol era acoperită de fecale și sânge la nivelul feței și a mâinilor. Celelalte 2 persoane nu se puteau mișca și nu puteau să comunice, fiind deosebit de speriate când am încercat să ne apropiem de ele.", arată CRJ. "Fără aerisire, fără iluminat" Echipa CRJ a cerut de urgență ajutor la 112, în jurul orei 13:30. Până la sosirea echipajelor de poliție și salvare, a mai fost găsită o persoană care locuia în subsol, dar care se putea deplasa și ieșise din acel spațiu, la parterul imobilului. Potrivit CRJ, după patru ore, timp în care echipa a colaborat cu autoritățile, un rezident a sugerat că acolo se mai află și alte persoane, altele decât cele găsite. "Am mai identificat o cameră în spatele bucătăriei, fără clanță, pe care era un afiș pe care scria Materiale de construcții. Am solicitat deschiderea ușii și am constatat că dincolo de aceasta mai era câteva încăperi în care am găsit alte 2 persoane aflate în stare gravă, blocate într-o cameră de aproximativ 3 m2, fără aerisire, fără iluminat, într-un pat. Accesul către acest spațiu era blocat printr-o masă de metal pe care erau așezate cărămizi", a transmis CRJ. Bătrâni amenințați și bătuți În urma discuțiilor pe care echipa CRJ le-a avut cu persoanele din "Căsuța Lu' Min" a rezultat că o parte dintre aceștia au fost legați, amenințați, bătuți de către personalul și conducerea centrului, prezentând leziuni specifice legării la nivelul mâinilor. "Ca urmare a dialogului cu alți rezidenți am apreciat că se impune o evaluare a stării de sănătate a tuturor persoanelor din acest centru, ceea ce ne așteptăm să se întâmple în următoarele ore. După mai mult de 8 ore s-a dispus evaluarea medicală și relocarea tuturor rezidenților, centrul fiind acum închis. Am rămas la fața locului până când ne-am asigurat că toate persoanele sunt preluate în siguranță de către autorități. Deoarece persoanele găsite de CRJ aici, sunt nu doar din județul Mureș ci și din București și Covasna, fiind mutate între mai multe centre de mai mulți ani, facem un apel la autorități în a le trata cu maximă atenție prin raportare la gradul lor de vulnerabilitate", a menționat CRJ. Ministerul Muncii a cerut măsuri Reprezentanții ISU Mureș au transmis că "din totalul de 30 de persoane identificate, 13 au fost deja transportate la UPU Târgu Mureş pentru îngrijiri medicale suplimentare, acestea suferind afecţiuni cronice. De asemenea, o persoană a fost preluată de aparţinători şi alte 17 persoane vor fi relocate în alte centre de îngrijire aparţinând de DGASPC din municipiul Sighişoara (4 persoane) şi localităţile Luduş (9 persoane) şi Ideciu (3 persoane)”. Citește și: Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului. Au conturi în valută, pentru care Ursu a fost arestat Simona Bucura Oprescu, noul ministru al Muncii, a cerut cercetarea disciplinară împotriva responsabililor de această situație revoltătoare. În plus, Mara Togănel, prefectul județului Mureș, a anunțat că toate documentele legate de acest caz vor fi înaintate spre competenta soluţionare către DIICOT Mureş. "Avem persoane de la Bucureşti, de la Covasna şi avem persoane din Târgu Mureş. Din aceste trei locuri au fost aduşi, la decizia unor autorităţi şi printr-un contract de externalizare servicii dintre DGASPC-uri şi acest Centru, conform legii (...) Am avut discuţii cu doamna ministru al Muncii şi, deîndată, prin Decizia 784, a fost retrasă licenţa acestui centru, pentru că până nu am avut retrasă licenţa nu am putut să purcedem la relocarea acestor persoane", a spus Mara Togănel.

Șefa azilului groazei, agresivă la instanță (sursa: Facebook/Marian Ceaușescu)
Eveniment

Șefa azilului groazei, agresivă la instanță

Șefa azilului groazei, agresivă la instanță. Cristina Dumitra administra "Casa Cora", unul din azilele groazei din Voluntari unde bătrânii erau supuși unor tratamente degradante la limita torturii. Șefa azilului groazei, agresivă la instanță Reținută de procurori, Cristina Dumitra este acum cercetată sub control judiciar. La unul din termenele de la Curtea de Apel, aceasta a fost așteptată de activistul civic Marian Ceaușescu. Care nu a făcut economie de cuvinte nici la adresa Cristinei Dumitra, nici la cea a lui Pavel Abraham, avocatul acesteia, fost milițian. În primă fază, Dumitra a părut că-l ignoră pe Ceaușescu, mimând câteva mișcări de dans. Apoi s-a îndepărtat. Citește și: Cum obținea Cristina Dumitra tutela asupra unor bătrâni pentru a le lua apartamentele și pensiile Dar, când a revenit, Cristina Dumitra s-a repezit spre activistul care o filma, l-a stropit cu apă și l-a înjurat. Apoi, aceasta a urcat în mașina condusă de Abraham și i-a arătat semne obscene lui Ceaușescu. Întreaga scenă, VIDEO, aici.

Godei, "doctor și Dumnezeu" la azil (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Godei, "doctor și Dumnezeu" la azil

Godei, "doctor și Dumnezeu" la azil. Daniel Godei, unul din membrii fondatori ai Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz și fratele lui Ștefan Godei, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul privind azilele terorii, în care aproape 100 de bătrâni au fost ținuți în condiții extreme. Stenogramele din referatul de arestare al DIICOT arată comportamentul inuman al celor plătiți din banii statului pentru a avea grijă de persoanele vulnerabile. Într-o discuție cu un pacient care refuzase să-și ia medicamentele, Daniel Godei îi spune acestuia că este și doctor și Dumnezeu. Procurorii DIICOT l-au acuzat pe Daniel Godei de constituire a unui grup infracțional organizat și de trafic de persoane. Daniel Godei, fondator al asociației Ștefan Cristian Godei este considerat capul uneia dintre rețelele de crimă organizată care a supus la tratamente inumane bătrânii din azilele pe care le patrona. Azilele terorii "Sfântul Gabriel cel Viteaz" din Voluntari și "Armonia" din Afumați au fost înființate de Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. Citește și: Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor, a fost angajat de Firea șofer nu doar la Primărie, ci și la cabinetul ei senatorial, de unde a luat bani inclusiv anul acesta. Plătit și de FC Voluntari Această asociație îi are ca membri fondatori pe Ecaterina Adriana Voicu, Daniel Godei și Aurică Godei. Conducerea asociației era asigurată de președintele Ștefan Cristian Godei, în timp ce Ligia Gheorghe, consiliera ministrului Gabriela Firea, era vicepreședinte. De abia în ianuarie 2023 fondatorii asociației au hotărât cooptarea ca membru a lui Ștefan Cristian Godei și înlocuirea vicepreședintelui Ligia Gheorghe, ca urmare a demisiei acesteia, cu Ecaterina Adriana Voicu. Trei paliere ale grupului infracțional Anchetatorii arată că Ștefan Godei era liderul grupului infracțional. Din eșalonul de conducere al grupării făceau parte Daniel Godei, fratele lui Ștefan Godei, asistenta socială Ioana Andreea Cărăulașu, administratora Cristina Tudorancea și Andrei Răzvan Țicu, șeful DGASPC Ilfov. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? Pe următorul palier se aflau, ca membri de încredere, psihologul Florentina Bosîncianu, asistentul social Gheorghe Pleșa și Mihaela Bianca Popa, de la DGASPC Ilfov. Ultimul palier, cel al executanților, era format din asistenta medicală Claudia Costescu de la azilul "Armonia", asistentul medical Gheorghița Trifu de la "Sf. Gabriel cel Viteaz", îngrijitoarea Daniela Ghinea, Alexandru Cristea, Cătălina Anghel – angajată fără carte de muncă, și Toma Iulian Petreche. Godei, "doctor și Dumnezeu" la azil În urmă cu aproape două luni, pe 20 mai 2023, Daniel Godei a sunat-o pe Alina, una dintre angajatele din azilele pe care le controla. Din stenograme rezultă că de la telefonul Alinei a vorbit cu Daniel Godei și unul dintre pacienții aflați în azil. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Godei Daniel: Ok, ok, dar ia-ți tratamentul în seara asta, te rog frumos și mâine dimineață, până ajung eu acolo, ca să-ți dau actele! Pacient: Auziți, dumneavoastră nu aveți cum să spuneți așa ceva, că nu sunteți dumneavoastră domnul doctor! Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Godei Daniel: Bă, hai că ți-am vorbit frumos și deja cred că mă iei la mișto tu pe mine, pune mâna și ia-ți medicamentele, să nu vin eu până acolo... eu sunt și doctor, sunt și Dumnezeul tău, sunt și cine vrei tu, dacă mă iei la mișto! Pacient: Mă duc mâine dimineață la Obregia... Godei Daniel: Nu, mă, îți iei medicamentele acuma că îți spun eu să-ți iei medicamentele, dacă mă sună ALINA în zece minute și nu-mi spune că ți-ai luat medicamentele, vin acolo și o să stau altfel de vorbă cu tine! Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice Pacient: Așa și dau testul psihologic...

Azil ilegal, alimente expirate pentru bătrâni (sursa: Google Maps)
Eveniment

Azil ilegal, alimente expirate pentru bătrâni

Azil ilegal, alimente expirate pentru bătrâni. Polițiștii bucureșteni au găsit un nou azil fără autorizație, în care 25 de bătrâni erau hrăniți cu alimente expirate. Mai mult, spațiul în care erau cazați bătrânii nu respecta norme igenico-sanitare iar hrana ar fi putut pune în primejdie viața persoanelor vulnerabile. Căminul de bătrâni descoperit de polițiști era administrat de asociația "Duța și Suciu 2015". Bătrânii vor fi relocați în spații de cazare adecvate, în timp ce procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 au deschis un dosar penal pentru "exercitarea fără drept a unei profesii" și "vătămare corporală din culpă". Azil ilegal, alimente expirate pentru bătrâni Polițiștii de la Secția 20 Poliție au fost anunțați de un bărbat că pe Strada Alizeului, la nr. 41, din Sectorul 6, funcționează un centru de bătrâni fără autorizație. Surse apropiate anchetei susțin sub protecția anonimatului că acel cămin era administrat de asociația "Duța și Suciu 2015". Citește și: Demisii și demiteri inutile la vârful instituțiilor care puteau opri ororile din azile: nimeni nu explică „orbirea” celor care au controlat centrele unde bătrânii erau torturați "În baza sesizării și ca urmare a activităților întreprinse împreună cu Prefectura Municipiului București, la adresă s-a deplasat o echipă de control formată din polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, o echipă din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov și reprezentanți ANPIS, OPC, ITM, DSP și ANSVSA", a anunțat Poliția Capitalei. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Autoritățile au găsit la centrul de bătrâni un număr de 25 de persoane. Bătrânii sunt evaluați medical de către medici și asistenți medicali din cadrul UPU-SMURD București și vor fi relocați în spații de cazare adecvate. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Totodată, din primele verificări a rezultat că azilul de bătrâni nu respecta normele igienico-sanitare, condițiile de cazare ar fi improprii iar hrana oferită nu ar respecta normele legale impuse. Adică bătrânii erau hrăniți cu alimente expirate. Acest fapt este "susceptibil a pune în primejdie viața persoanelor vulnerabile, cazate în centrul respective". Autorizația de funcționare nu există Centrul de bătrâni nu ar fi respectat prevederile Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor și H.G. 1010/2004, în sensul că nu ar fi existat o analiză de risc, măsurile de securitate constând doar în amplasarea unui sistem TVCI (sistem de supraveghere), care nu corespunde din punct de vedere tehnic. Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice Problema gravă, însă, este că azilul în cauză nu ar fi avut un punct de lucru declarat și nu ar fi deținut autorizație de funcționare. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 au deschis un dosar penal pentru infracțiunile "exercitarea fără drept a unei profesii" și "vătămare corporală din culpă".

Azilul fără canalizare, în casa Scorseze (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Azilul fără canalizare, în casa Scorseze

Azilul fără canalizare, în casa Scorseze. Unul din centrele rezidențiale pentru bătrâni din Voluntari a funcționat ani de zile fără să fie conectat la canalizare. Iar apa cu dejecții rezultată din activitățile azilului era pur și simplu evacuată în stradă. Tupeu: au dat în judecată vecinii Mirosul insuportabil al dejecțiilor aruncate la canalul colector din stradă au alertat câțiva vecini ai imobilului. Aceștia s-au adresat instanței, după cum arată Silviu Munteanu, avocatul lor: "am formulat o acțiune împotriva proprietarului imobilului, a Euroapavol și a Asociației, pentru ca instanța să oblige proprietarul să se racordeze la rețeaua publică de canalizare, iar Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz să își înceteze activitatea. Cu toate acestea, în luna martie a acestui an, Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva clienților mei pentru ca aceștia din urmă să fie obligați să plătească Asociației daune morale în cuantum de 3000 de EURO. Din punctul de vedere al Asociației Sf. Gabriel cel Viteaz vecinii au comis un abuz de drept prin aceea că au făcut sesizări la instituțiile abilitate să ia măsuri.". Azilul fără canalizare, în casa Scorseze Defapt.ro a scris, în exclusivitate, despre acest proces și despre lipsa legăturii la canalizare a imobilului. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent Practic, acest proces demonstrează încă o dată că primarul din Voluntari, Florentin Pandele, știa de existența acestor azile: Euro Apavol este o companie deținută majoritar de Consiliul Local Voluntari. Dar Asociația Sf. Gabriel cel Viteaz nu este proprietarul imobilului. Potrivit portalului instanțelor de judecată, proprietarul clădirii este Mircea Florentin Bageac. Acesta și Lucian Nicolae Mursez au fost fondatorii companiei Scorseze Security Internațional, una dintre firmele abonate la contractele publice în trecutul apropiat. De exemplu, în perioada 2007 -2015, firma de pază Scorseze a obținut 78 de contracte publice, în valoare de 72,3 milioane euro. Asociatul lui Bageac, căutat des de DIICOT Între timp, Mircea Florentin Bageac s-a retras din firmă iar părțile sociale au fost preluate de Lucian Nicolae Mursez. Cel din urmă a avut mai multe dosare penale instrumentate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Procurorii DIICOT Neamț au constatat că, în perioada 2012-2014, firma de pază a introdus în contabilitate mai multe facturi pentru mărfuri fictive din care a rezultat o pagubă adusă bugetului de stat de 32 de milioane de lei. Lucian Nicolae Mursez a fost condamnat în primă instanță la șase ani de închisoare. Într-un alt dosar de evaziune fiscală în formă continuată, Lucian Nicolae Mursez a scăpat de condamnare pentru că judecătorii de la Curtea de Apel București au constatat că faptele s-au prescris. Afaceri mai mici și mai discrete Numele lui Mircea Florentin Bageac mai apare ca asociat în șapte societăți, dintre care trei au fost radiate, două și-au întrerupt temporar activitate și alte două sunt în funcțiune. Una dintre firmele care și-au întrerupt temporar activitate, Scorseze Prest SRL, este deținută împreună cu Lucian Nicolae Mursez. Cele două firme aflate în funcțiune, Kapa Advertising și BMC Global Partener, sunt deținute în mod egal de Mircea Florentin Bageac împreună cu Ovidiu Lucian Voineagu, respectiv cu Mihail-Irinel Ciucă. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Kapa Advertising a avut o cifră de afaceri netă de peste 755.000 lei și un profit de peste 125.000 lei în anul fiscal 2021. Cealaltă societate a avut o cifră de afaceri de 5.627 lei și un profit 4.082 lei. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Mircea Florentin Bageac în legătură cu azilele terorii. La numărul de telefon al firmei Kapa Advertising a răspuns Ovidiu Lucian Voineagu. Acesta a spus că, deșu mai sunt asociați, în realitate nu mai au nici o legătură și urmează să se separe.

Bătrâni din azil, ascunși pe câmp (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Bătrâni din azil, ascunși pe câmp

Bătrâni din azil, ascunși pe câmp. Scandalul azilelor de bătrâni a luat amploare. De frica autorităților, 11 persoane de la un cămin din București au fost mutate forțat într-un imobil nefinalizat din localitatea ilfoveană Tunari. Polițiștii împreună cu pompierii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență București – Ilfov au descins în Tunari pentru a salva cele 11 persoane. Bătrânii sunt evaluați medical de specialiștii chemați în regim de urgență. Ulterior, în funcție de starea lor de sănătate, toate persoanele vor fi relocate. Bătrâni din azil, ascunși pe câmp Acțiune de amploare a Poliției Române. Polițiștii ilfoveni au descins în cursul serii de luni într-un imobil aflat în construcție pe un câmp din comuna Tunari. Acolo au descoperit nu mai puțin de 11 bătrâni, unii cu dizabilități, dar și o femeie care îi însoțea. La fața locului au ajuns imediat pompierii și personalul medical de Serviciul de Ambulanță București Ilfov. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre "În această seară, în urma unei sesizări a reprezentanților mass-media (Observator-Antena 1), polițiștii IPJ Ilfov, împreună cu pompierii din cadrul ISU B-IF și personal medical din cadrul SABIF, au depistat, în Tunari, într-un imobil în construcție, 11 persoane vârstnice, vulnerabile (unele dintre acestea, cu dizabilități), precum și o altă persoană, care le însoțea. La activități participă și echipaj SMURD, o ambulanță de terapie intensivă mobilă, cu medic. Din primele date, se pare că aceste persoane au fost relocate dintr-un centru din municipiul București, pentru a nu fi identificate de autorități", a anunțat Poliția Română. Cei 11 bătrâni sunt evaluați medical, urmând ca la finalizarea procedurilor să fie relocați într-o altă locație adecvată. Imobilul în construcție din Tunari unde au fost mutați forțat bătrânii de la azil (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea) Fondator, Romeo Saleno Femeia care însoțea cele 11 persoane le-a declarat polițiștilor că bătrânii au fost aduși în Tunari de la Centrul de Bătrâni "Sf. Dumitru", din Pipera, potrivit unor surse din poliție. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent De pe site-ul azilului aflăm că acesta "este un centru licentiat de Ministerul Muncii și Justitiei Sociale, construit și amenajat la standardele și cerințele Uniunii Europene, asigurând servicii complete pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, inclusiv pentru persoanele care sunt mai greu deplasabile, ori chiar nedeplasabile". Datele oficiale mai arată că azilul "Sf. Dumitru" din Pipera a fost fondat de Romeo și Julia Saleno. Romeo Saleno, pe numele de botez Dumitru Șăulean, este cântăreț profesionist de operă, absolvent al Academiei de Muzică din Cluj Napoca. Citește și: Noi documente arată că Pandele știa din toamna lui 2021 de bătrânii maltratați la azilele din Voluntari. Vecinii unui centru au trimis zeci de sesizări la Primărie Anchetatorii urmează să stabilească de ce au fost scoși cei 11 bătrâni din cămin și ascunși în imobilul în care au fost găsiți. Totul s-a întâmplat chiar în ziua în care au început controalele în toace centrele din țară. Defapt.ro a sunat cele două numere de telefon afișate pe site-ul Centrului de Bătrâni "Sf. Dumitru" pentru a obține un punct de vedere, dar reprezentanții azilului au respins apelurile.

Bătrânii, sedați și intoxicați cu insecticid (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Bătrânii, sedați și intoxicați cu insecticid

Bătrânii, sedați și intoxicați cu insecticid. Referatul de arestare al procurorilor DIICOT în dosarul centrelor rezidențiale pentru bătrâni din Ilfov arată că tratamentele inumane la care au fost supuse victimele nu se limitau la înfometare, batjocură și exploatarea financiară. Bătrânii, sedați și intoxicați cu insecticid Unele victimele au fost sedate, deși acuzau dureri abdominale, iar insecticidele pentru ploșnițe și păduchi au fost date după ureche, inclusiv pe hainele celor internați, potrivit Buletin de București. Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilele groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Un asistent medical generalist de la unul dintre centrele vizate de DIICOT "a acționat contrar jurământului depus în calitate de asistent medical generalist, întrucât fiind deranjată de faptul că o beneficiară a centrului i-a solicitat un consult, acuzând probleme cu stomacul, a pedepsit-o pe aceasta prin aceea că i-a oferit acelei beneficiare o pastilă de Diazepam (un sedativ puternic) mințind-o că îi oferă o pastilă pentru afecțiuni digestive", se arată în referatul procurorilor. Citește și: Pandele, șantaj voalat la Patriarhul Daniel și amenințări pe față la Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR: Firea a dat bani Catedralei Mântuirii Neamului Mai mult, din cauza igienei precare, centrele de asistență socială privată se confruntau cu episoade frecvente de infestare cu insecte. În multe cazuri, serviciile de deratizare, dezinfecție și dezinsecție erau formale iar angajații aplicau tratamente chimice cu substanțe care nu se găsesc în comerț ci trebuie folosite doar de personal specializat de la firme autorizate. Azil neconectat la canalizare În Voluntari, pe strada Ștefan cel Mare, la numărul 38, funcționa unul din azilele de bătrâni maltratați. În mod curios pentru un centru care îngrijește persoane, clădirea în care funcționa azilul nu era conectată la rețeaua de canalizare a orașului. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Unde se duceau, totuși, apele menajere uzate? În cele din urmă, tot în canalizare, dar nu direct, ci în două etape. Mai întâi, apele menajere uzate ajungeau într-o fosă septică din curte. Apoi, de acolo, de obicei în weekend, apele menajere uzate erau deversate direct pe stradă, în canalul colector stradal. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent

Azilul din Voluntari, rahat în stradă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Azilul din Voluntari, rahat în stradă

Azilul din Voluntari, rahat în stradă. În Voluntari, pe strada Ștefan cel Mare, la numărul 38, funcționa unul din azilele de bătrâni maltratați. În mod curios pentru un centru care îngrijește persoane, clădirea în care funcționa azilul nu era conectată la rețeaua de canalizare a orașului. Azilul din Voluntari, rahat în stradă Unde se duceau, totuși, apele menajere uzate? În cele din urmă, tot în canalizare, dar nu direct, ci în două etape. Mai întâi, apele menajere uzate ajungeau într-o fosă septică din curte. Apoi, de acolo, de obicei în weekend, apele menajere uzate erau deversate direct pe stradă, în canalul colector stradal. Aceste operațiuni cu totul nelegale au fost reclamate în instanță. Astfel, arată instanța, "a fost admisă cererea privind emiterea unei ordonanțe președințiale, pârâții fiind obligați la încetarea evacuării apelor menajere uzate provenite din instalațiile sanitare ale imobilului (...), prin utilizarea unei pompe conectate la canalul colector stradal. Au fost obligați pârâții sa deconecteze provizoriu de la canalul colector stradal a respectivei pompe de evacuare.". Dar, au arătat reclamanții, "în ciuda existenței unei hotărâri executorii pronunțate împotriva pârâților, aceștia nu au înțeles sa se conformeze dispozițiilor obligatorii ale instanței, ci au continuat să deverseze apele menajere uzate prin intermediul pompei, cu precădere în zilele de weekend și sărbătoare.". Pompa, deconectată uneori "Întrucât pârâții nu au respectat hotărârea nici după primirea somației, (...) (reclamanții - n.r.), împreună cu executorul judecătoresc, s-au deplasat la imobilul acestora, pârâții aratându-le că au scos pompa de evacuare din conducta aflată pe proprietatea pârâtului (...), iar nu de la canalul colector stradal. Citește și: Pandele, șantaj voalat la Patriarhul Daniel și amenințări pe față la Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR: Firea a dat bani Catedralei Mântuirii Neamului (...) executorul a precizat ca nu se poate considera ca hotărârea a fost executata, nici măcar în parte, câtă vreme pârâții pot reconecta oricând pompa. Astfel, s-a constatat ca pârâții continua sa dețină controlul asupra conectării și deconectării pompei, astfel că obligația provizorie a acestora de a deconecta pompa de la canalul colector stradal nu a fost adusa în mod efectiv la îndeplinire. Pe cale de consecință s-a agreat stabilirea unui termen ulterior pentru efectuarea executării la care să se prezinte și reprezentanții societății care prestează serviciul public de canalizare și alimentare cu apă, aceștia având expertiza tehnica de a identifica o soluție tehnică provizorie și adecvată pentru executarea efectivă a hotărârii.", se menționează într-o hotărâre judecătorească. Euro Apavol SA a venit cu un dop Așa a intrat în joc și Euro Apavol SA, societatea de apă și canalizare deținută aproape integral de către Consiliul Local Voluntari: "la data de 19.05.2022, când s-a încercat din nou efectuarea executării în prezența unui reprezentant al Euro Apavol, acesta, analizând instalația din curtea imobilului, a arătat că o soluție tehnică și provizorie adecvată pentru oprirea efectivă a deversării apelor menajere uzate direct în canalul colector stradal ar fi montarea provizorie a unui dop cu anumite caracteristici în țeava care leagă pompa de evacuare de canalul colector stradal, pârâții fiind de acord cu această soluție.". Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri În cele din urmă, nici dopul nu a mai fost pus: "A arătat (pârâtul - n.r.) că adăugarea unui dop la țeava sa este excesiva și poate cauza mari prejudicii având în vedere că singurele ape care se mai deversează prin acea țeavă sunt apele pluviale, iar obturarea acestei țevi nu ar face decât să provoace inundație atât în curtea sa, cât și pe stradă și în curțile vecinilor.". Pârâtul, totuși, a promis că va conecta imobilul la canalizare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră