sâmbătă 11 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

azil

26 articole
Investigații

EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă

Din 2023 până în 2025, azilele din județul Bihor ale lui Viorel Pașca au fost controlate oficial, de mai mult ori, de nu mai puțin de șapte instituții de stat. Nici o amendă nu a fost dată iar singurele deficiențele găsite au fost referitoare la documentele de muncă ale unor angajați. Mai mult, „condițiile de cazare și starea de igienă (...) au fost apreciate ca fiind corespunzătoare”. Șapte instituții au controlat Asociația Dumbrava DPG DeFapt.ro a cerut Ministerului Muncii să comunice dacă, după acreditarea ca furnizor de servicii sociale a Asociației Dumbrava DPG (Dumnezeu poartă de grijă - n.r.) în iulie 2021, s-au făcut verificări la organizația controlată de Viorel Pașca. Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Redăm mai jos răspunsul integral al Ministerului Muncii la această întrebare: „Cu privire la dosarul de acreditare al Asociației Dumbrava DPG și verificările efectuate de către minister după acordarea acreditării, vă informăm că Serviciul Corpul de Control al Ministrului nu a efectuat controale la această asociație. Conform informațiilor publicate în Registrul electronic unic al serviciilor sociale, la data de 10.06.2026, furnizorul de servicii sociale anterior menționat figurează ca fiind radiat, deoarece în primii 3 ani de la data eliberării certificatului de acreditare nu a înființat servicii sociale sau niciunul dintre serviciile sociale înființate de acesta nu a primit licență de funcționare. Precizăm că au fost efectuate verificări în anul 2025 cu privire la situația generată de către domnul Pașca Viorel, persoană fizică din județul Bihor, rezultatul verificărilor fiind comunicat instituțiilor abilitate. Citește și: VIDEO Viorel Pașca, ținut fără mâncare trei zile în arest și la instanță, potrivit propriei relatări Având în vedere că în prezent este în curs o anchetă penală a DIICOT, nu vă putem pune la dispoziție raportul Corpului de Control transmis de Ministerul Muncii în vara anului 2025. Potrivit adresei emise de DIICOT către MMFTSS, publicarea, distribuirea sau difuzarea, în orice mod a documentelor, ori a oricăror alte înscrisuri sau documente care au legătura cu cercetările care fac obiectul dosarului penal este de natură să afecteze ancheta penală în curs, orice persoană fizică sau juridică, autoritate sau instituție publică având obligația păstrării confidențialității tuturor datelor de care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu și care nu sunt destinate publicității, sub sancțiunea prevăzută de art.304 C.pen. În ceea ce privește activitatea desfășurată de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor, în perioada menționată, precizăm că, pe durata valabilității certificatului de acreditare deținut de Asociația Dumbrava DPG în calitate de furnizor de servicii sociale, au fost întreprinse următoarele acțiuni de verificare: a. În baza Ordinelor Instituției Prefectului – județul Bihor nr. 377/10.07.2023, nr. 382/12.07.2023 și nr. 399/01.08.2023, au fost efectuate controale în echipe pluridisciplinare, cu participarea AJPIS Bihor, IPJ Bihor, ISU Bihor, DSP Bihor, DSVSA Bihor, CJPC Bihor și ITM Bihor. b. În perioada 2–3 aprilie 2024 au fost desfășurate verificări în locațiile deținute de domnul Viorel Pașca și familia acestuia din comunele Tinca, Ceica și Holod. Inspectorilor sociali le-a fost permis accesul în toate imobilele, fiind identificate 329 de persoane găzduite în 11 locații. Toate imobilele erau proprietatea privată a domnului Pașca și a familiei acestuia, care au susținut că nu furnizează servicii sociale, ci doar găzduiesc persoane fizice. Persoanele identificate proveneau din majoritatea județelor țării și din alte state (Cehia, Ucraina și Ungaria), în cazul a opt persoane identitatea nu a putut fi stabilită. Ca urmare a verificărilor, au fost sesizate unitățile administrativ-teritoriale competente și s-a solicitat efectuarea anchetelor sociale pentru toate persoanele găzduite. De asemenea, precizăm că, ulterior expirării perioadei de valabilitate a certificatului de acreditare deținut de Asociația Dumbrava DPG, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor a participat, în baza Ordinului Instituției Prefectului - Județul Bihor nr. 310/03.07.2025, la acțiunea de control mixt desfășurată la data de 4 iulie 2025 la una dintre locațiile situate în localitatea Incești, comuna Ceica, alături de reprezentanți ai Instituției Prefectului - Județul Bihor, Direcției de Sănătate Publică Bihor, Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Bihor și Inspectoratului de Poliție Județean Bihor. În cadrul acțiunii de control s-a constatat că, dintre cele 12 persoane transferate la data de 16.06.2025 de la Spitalul de Psihiatrie Mehedinți, doar cinci se mai aflau în locația verificată, toate deținând cărți de identitate provizorii. La data efectuării controlului, condițiile de cazare și starea de igienă ale persoanelor identificate au fost apreciate ca fiind corespunzătoare. Din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, pe durata valabilității certificatului de acreditare deținut de Asociația Dumbrava DPG în calitate de furnizor de servicii sociale, respectiv după data de 14.07.2021, au fost întreprinse următoarele acțiuni de verificare: a. În data de 21.08.2023, s-a efectuat un control tematic în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, care a evidenţiat o serie de neconformităţi în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru care s-au dispus măsuri, ce s-au realizat în termenele stabilite.   b. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a mai efectuat în data de 22.08.2023 un control în domeniul relațiilor de muncă, la Asociația Dumbrava DPG. Urmare acțiunii de control nu au fost dispuse măsuri și nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale. Totodată, în data de 30.06.2026 inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, împreună cu ofițeri din cadrul Secției de Combatere a Criminalității Organizate – Structura Centrală, au efectuat verificări la 18 imobile vizate în dosarul Asociației Dumbrava DPG. La momentul controlului au fost identificate 36 de persoane care desfășurau activitate pentru Asociația Dumbrava DPG fără a avea încheiat contract individual de muncă. În urma controlului efectuat societatea a fost sancționată cu amendă contravențională în  valoarea maximă prevăzută de lege de 1.000.000 lei, iar angajatorului i-a fost dispusă măsură, cu termen cert de realizare, privind încheierea contractelor individuale de muncă pentru cele 36 de persoane care prestau activitate pentru angajatorul menționat mai sus în data de 30.06.2026.” Nici o amendă, „condițiile de cazare și starea de igienă (...) corespunzătoare” Deși conține multe informații, răspunsul Ministerului Muncii pentru DeFapt.ro pare a livra atât date contradictorii, cât și incomplete. DeFapt.ro va reveni după ce va lămuri inadvertențele și va completa lipsa informațiilor. Totuși, din datele oferite de Ministerul Muncii se desprind și câteva certitudini. În primul rând, este evident că activitatea Asociației Dumbrava DPG a lui Viorel Pașca nu doar că era cunoscută, dar era sub lupa autorităților, care au verificat în mai multe rânduri, la fața locului, ce se întâmpla în azilul neautorizat. În al doilea rând, nu este vorba de puține instituții, ci de cel puțin șapte: Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor, Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bihor, Direcția de Sănătate Publică Bihor, Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bihor, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorului Bihor și Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor. În al treilea rând, până la sfârșitul lunii iunie 2026 (când ITM a dat o amendă de un milion de lei Asociației Dumbrava DPG), nici una din acele instituții nu a amendat organizația condusă de Viorel Pașca. Mai mult, în al patrulea rând, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor a constat, în iunie 2025, că în azilul neautorizat „condițiile de cazare și starea de igienă ale persoanelor identificate au fost apreciate ca fiind corespunzătoare”.

EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă
EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren
Investigații

EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren

Viorel Pașca, „bunul samaritean” din Bihor care conduce Asociația Dumbrava DPG (Dumnezeu poartă de grijă - n.r.) unde erau găzduiți bătrâni și bolnavi abandonați, a susținut tot timpul că activitatea sa socială nu a fost autorizată. Citește și: Marile semne de întrebare legate de acțiunea DIICOT împotriva lui Viorel Pașca, din Bihor De fapt, Asociația Dumbrava DPG a obținut în 2021 certificatul de furnizor de servicii sociale de la Ministerul Muncii. Asociația lui Pașca, acreditare de la Ministerul Muncii în 2021 Pe 14 iulie 2021, prin decizia cu numărul 5.097, Asociația Dumbrava DPG a primit de la Ministerul Muncii (condus la acea vreme de Raluca Turcan) certificatul AF/007531 de acreditare ca furnizor de servicii sociale. Datele referitoare la acreditarea ca furnizor de servicii sociale a Asociației Dumbrava DPG (sursa: Ministerul Muncii) Potrivit legii privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale în vigoare la acel moment (art. 9), persoana juridică care cerea acreditarea ca furnizor de servicii sociale trebuia, printre altele, să depună „planul de dezvoltare a serviciilor sociale este întocmit cu respectarea principiilor calității în domeniul serviciilor sociale”. În plus, persoana juridică care cerea acreditarea ca furnizor de servicii sociale trebuia avea obligația să prezinte un manual de proceduri interne (de prevenire a corupției, fraudelor și spălării banilor; privind asigurarea managementului resurselor umane, de respectare a normativelor minime de personal și de selecție a acestuia; financiar-contabile și de achiziție a bunurilor, lucrărilor și serviciilor; de evaluare și prevenire a riscurilor; de prevenire a abuzului și exploatării de orice fel; privind respectarea principiului egalității de șanse dintre femei și bărbați și a principiului nediscriminării). Inspectorii de la Muncă au făcut și o evaluare în teren Mai mult, potrivit normelor metodologice de aplicare a legii citate (art. 8): „agenția teritorială (a Ministerului Muncii - n.r.) realizează evaluarea în teren, la sediul furnizorului serviciului social. (3) Evaluarea în teren se realizează de o echipă formată din 2 inspectori sociali, în primele 15 zile de la înregistrarea cererii de acreditare. (4) Verificarea în teren de către inspectorii sociali are în vedere constatarea îndeplinirii condițiilor de acreditare prevăzute la art. 9 și 10 din lege și a conformității datelor prezentate în documentele justificative cu realitatea din teren. (5) La finalizarea evaluării în teren, inspectorii sociali întocmesc, în 3 exemplare, un raport de evaluare în teren a condițiilor de acreditare.”  Pașca nu a obținut și licența de furnizare de servicii sociale Toate documentele, inclusiv evaluarea în teren, au fost trimise apoi la Ministerul Muncii, instituția care emite certificatul de acreditare ca furnizor de servicii sociale. Citește și: Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV Și, cum certificatul de acreditare a fost emis, este evident că Ministerul Muncii a considerat că Asociația Dumbrava DPG a lui Viorel Pașca îndeplinea condițiile, inclusiv cele din teren. Atenție, însă: acreditarea ca furnizor de servicii sociale era doar primul pas pentru obținerea licenței de furnizare de servicii sociale, fără care furnizarea de servicii sociale nu este legală. O licență pe care Viorel Pașca nu a obținut-o niciodată. Contactat de către DeFapt.ro, Pașca a admis că s-a mulțumit doar cu acreditarea. „Nu am mers mai departe cu obținerea licenței și, conform legii, după trei ani mi s-a retras și acreditarea”, a spus liderul Asociației Dumbrava DPG, fără a da alte detalii. Într-adevăr, Asociația Dumbrava DPG apare pe o listă a Ministerului Muncii în care sunt sunt menționați furnizorii de servicii sociale radiați.  Ce au văzut inspectorii de la Muncă în teren? Totuși, la momentul vizitei în teren a inspectorilor de la Muncă (iulie 2021), Asociația Dumbrava DPG avea deja activitate de ani de zile. Adică sute de bolnavi și bătrâni se aflau în orice moment în îngrijirea angajaților lui Viorel Pașca. Astfel, se pune, firesc, întrebarea, ce au evaluat inspectorii de la Muncă în teren: promisiunile pentru viitor ale lui Viorel Pașca sau situația de fapt din acel moment? Iar dacă, atunci, activitatea era suspectă de diverse deficiențe, de ce le-au ignorat inspectorii de la Muncă?

Polonia cere arestarea fostului viceministru al Justiției, acuzat de deturnare de fonduri, refugiat în Ungaria
Internațional

Polonia cere arestarea fostului viceministru al Justiției, acuzat de deturnare de fonduri, refugiat în Ungaria

Autoritățile din Polonia au emis un mandat european de arestare pe numele fostului viceministru al Justiției, Marcin Romanowski, care beneficiază în prezent de azil politic în Ungaria.  Romanowski, membru al partidului naționalist Lege și Justiție (PiS), este acuzat de deturnare de fonduri publice. Azil politic în Ungaria și tensiuni diplomatice Decizia autorităților de la Budapesta, din 2024, de a-i acorda azil politic lui Marcin Romanowski a generat tensiuni între Polonia și Ungaria. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Într-o situație similară se află și fostul ministru polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro, care a primit la rândul său azil din partea guvernului ungar. Premierul ungar Viktor Orban a fost un aliat al partidului Lege și Justiție într-o perioadă în care Uniunea Europeană a blocat fondurile destinate atât Ungariei, cât și Poloniei, invocând preocupări legate de respectarea statului de drept. Schimbarea de putere la Varșovia și deblocarea fondurilor europene Situația s-a schimbat în decembrie 2023, când la conducerea Poloniei a ajuns coaliția pro-europeană condusă de premierul Donald Tusk. Ulterior, fondurile europene pentru Polonia au fost deblocate. Donald Tusk a criticat în mod repetat pozițiile lui Viktor Orban, în special în ceea ce privește războiul din Ucraina și politicile considerate de Varșovia drept favorabile Rusiei. Promisiunea lui Tusk: liderii PiS, în fața justiției Premierul polonez a anunțat că foștii lideri ai partidului Lege și Justiție acuzați de infracțiuni vor fi trași la răspundere. Până în prezent, cel mai înalt fost oficial aflat în vizorul justiției este Zbigniew Ziobro, care riscă o pedeapsă de până la 26 de ani de închisoare pentru abuz de putere și constituirea unui grup infracțional organizat. Acuzații de „vânătoare de vrăjitoare” și dispute politice Atât Marcin Romanowski, cât și Zbigniew Ziobro susțin că sunt victime ale unei „vânători de vrăjitoare” cu motivație politică. La rândul său, guvernul ungar a acuzat în mai multe rânduri actuala putere de la Varșovia că își persecută adversarii politici. Autoritățile poloneze resping aceste acuzații și susțin că demersurile judiciare au ca scop exclusiv aplicarea legii.

SUA au oprit procedurile de acordare de azil după atacarea celor doi membri ai Gărzii Naționale
Internațional

SUA au oprit procedurile de acordare de azil după atacarea celor doi membri ai Gărzii Naționale

Serviciul de Cetățenie și Imigrare al SUA (USCIS) a anunțat suspendarea tuturor deciziilor privind azilul, la scurt timp după împușcarea a doi membri ai Gărzii Naționale în apropiere de Casa Albă. SUA suspendă procedurile de acordare de azil Directorul USCIS, Joseph Edlow, a precizat că măsura va fi menținută până când autoritățile pot garanta verificarea riguroasă a fiecărui solicitant. Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Incidentul, soldat cu moartea unuia dintre militari, a avut drept suspect un cetățean afgan intrat în SUA în 2021. Președintele Donald Trump a anunțat oprirea totală a admiterilor în SUA pentru persoanele din așa-numitele „țări ale lumii a treia”, fără a preciza lista completă sau modalitatea de implementare. Administrația sa a declarat că va reevalua inclusiv „cărțile verzi” deja emise cetățenilor din țări considerate „cu grad ridicat de îngrijorare”. Printre acestea se numără Afganistan, Iran, Somalia, Yemen, Libia, Cuba și Venezuela, precum și alte 12 state. Atacul din Washington declanșează tensiuni sociale Atacul armat asupra celor doi membri ai Gărzii Naționale, produs la câteva străzi de Casa Albă, a stârnit tensiuni politice și declarații controversate. Suspectul, un afgan care a intrat în SUA în 2021, a fost arestat, însă motivul atacului rămâne necunoscut. Cererile de azil blocate: peste 1,5 milioane de dosare în așteptare În urma incidentului, Donald Trump a acuzat refugiații pentru „problemele sociale ale Americii”, declarație criticată de organizațiile pentru drepturile omului, care avertizează asupra exploatării politice a tragediei. Potrivit datelor American Immigration Council (AIC), aproape 1,5 milioane de solicitanți de azil așteptau o decizie în decembrie 2024, ceea ce face ca suspendarea procesării să amplifice și mai mult criza.

Trei călugărițe, duse împotriva voinței lor la azil, au "evadat" și s-au întors la mănăstirea în care trăiseră toată viața
Eveniment

Trei călugărițe, duse împotriva voinței lor la azil, au "evadat" și s-au întors la mănăstirea în care trăiseră toată viața

Călugărițe mutate forțat se întorc acasă. Povestea emoționantă a trei călugărițe din Austria, plasate împotriva voinței lor într-un azil de bătrâni, a captat atenția opiniei publice și a generat o acoperire mediatică intensă. Călugărițe mutate forțat se întorc acasă După luni de dispute, Rita (81 de ani), Regina (86 de ani) și Bernadette (88 de ani) s-au întors la mănăstirea din castelul Goldenstein, lângă Salzburg, unde au trăit aproape întreaga viață. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români La finalul anului 2023, cele trei femei au fost transferate într-un azil catolic, oficial din motive de sănătate. Însă ele au acuzat Biserica de lipsă de consultare și de încercarea de a le prezenta în mod fals drept persoane cu demență severă pentru a justifica mutarea. Sprijinite de foști elevi și de peste 150 de susținători, călugărițele au reușit să părăsească azilul și să se întoarcă la mănăstire. Bucuria revenirii și sprijinul comunității La sosire, ele au descoperit camerele golite și utilitățile întrerupte, însă susținătorii le-au ajutat să readucă totul la normal. Emoționate, au declarat că „în sfârșit s-au întors acasă”, iar chipurile lor „au înflorit din nou”. Comunitatea locală le-a întâmpinat cu rugăciuni, mese împărtășite și o campanie de sprijin pe rețelele sociale. Conflictul cu Biserica și speranța de împăcare Superiorii religioși le-au acuzat că și-au încălcat jurămintele și datoria de ascultare, dar călugărițele afirmă că doresc doar să rămână în mănăstire „până la sfârșitul vieții”. O campanie de strângere de fonduri le asigură traiul, iar momentele lor de zi cu zi, inclusiv scene pline de umor precum joggingul surorii Rita pe melodia „Rocky”, sunt urmărite cu emoție de susținători.

Bashar al-Assad și familia sa au ajuns la Moscova. Kremlinul le-a acordat azil, dar duminică după-amiază spunea că nu știe unde se află fostul lider sirian
Internațional

Bashar al-Assad și familia sa au ajuns la Moscova. Kremlinul le-a acordat azil, dar duminică după-amiază spunea că nu știe unde se află fostul lider sirian

Bashar al-Assad primește azil în Rusia. Bashar al-Assad, președintele Siriei, și familia sa au sosit în Rusia, unde au primit azil din considerente umanitare. Informația a fost relatată de agențiile de presă ruse, citând surse din cadrul Kremlinului. Evenimentul marchează o nouă etapă în relațiile ruso-siriene și în eforturile diplomatice privind criza siriană. Bashar al-Assad primește azil în Rusia Potrivit agenției Interfax, Bashar al-Assad și membrii familiei sale au ajuns la Moscova, unde Rusia le-a oferit protecție umanitară. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” Acest gest vine în contextul continuării conflictului din Siria și al eforturilor internaționale pentru găsirea unei soluții politice: „Assad și membrii ai familiei sale au sosit la Moscova. Rusia le-a acordat azil, din considerente umanitare.” Rusia susține reluarea negocierilor pentru Siria Kremlinul consideră necesară reluarea negocierilor pentru soluționarea crizei siriene sub egida Națiunilor Unite. Oficialii ruși și-au reafirmat angajamentul de a colabora cu toate părțile implicate, inclusiv opoziția armată siriană: „Oficiali ruși se află în contact cu reprezentanți ai opoziției armate siriene, ai cărei lideri au garantat securitatea bazelor militare și a instituțiilor diplomatice ale Rusiei de pe teritoriul Siriei.” Relațiile ruso-siriene Rusia a fost un susținător puternic al regimului Assad de-a lungul conflictului sirian, oferind sprijin militar și diplomatic. Azilul oferit familiei Assad reflectă consolidarea legăturilor dintre cele două state, dar și dorința Moscovei de a juca un rol central în negocierile internaționale privind Siria. Acest pas ar putea influența viitorul procesului de pace din Orientul Mijlociu și relațiile dintre Rusia și alte puteri globale implicate în conflict.

Scăderea de trei ori a cererilor de azil acceptate în Germania, cere Uniunea Creștin-Socială, formațiune politică de opoziție
Internațional

Scăderea de trei ori a cererilor de azil acceptate în Germania, cere Uniunea Creștin-Socială, formațiune politică de opoziție

CSU cere limitarea cererilor de azil. Uniunea Creștin-Socială (CSU), partenerul bavarez al Uniunii Creștin-Democrate din Germania (CDU), a adoptat o moțiune care prevede un plafon de 100.000 de cereri de azil pe an și o reformă esențială a legislației privind azilul. CSU cere limitarea cererilor de azil Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni desfășurate sâmbătă în orașul Augsburg, în perspectiva alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie 2025. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 Printre măsurile aprobate, CSU propune limitarea numărului de cereri de azil, după ce Germania a înregistrat peste 300.000 de cereri în anul precedent. Moțiunea subliniază că securitatea cetățenilor și stoparea migrației ilegale trebuie să fie priorități pentru guvernul federal, adăugând că ospitalitatea Germaniei nu trebuie să fie abuzată pentru a facilita conflicte, infracționalitate organizată sau ură împotriva modului de viață german. Avertizări asupra migranților CSU avertizează, de asemenea, că fluxul de migranți este prea mare și devine dificil de gestionat, observând că, în anumite orașe germane, oamenii nu se mai simt acasă. O altă moțiune propune reintroducerea serviciului militar obligatoriu, crearea unei „armate de drone” și majorarea bugetului apărării la 3% din PIB. În prezent, blocul conservator CDU-CSU se află în opoziție, în timp ce guvernul de coaliție de la Berlin este format din social-democrați, ecologiști și liberali.

Maduro își păstrează puterea în Venezuela, contracandidatul său la prezidențiale tocmai a ajuns în Spania, unde a primit azil
Internațional

Maduro își păstrează puterea în Venezuela, contracandidatul său la prezidențiale tocmai a ajuns în Spania, unde a primit azil

Opozantul lui Maduro: azil în Spania. Edmundo Gonzalez Urrutia, candidat de opoziţie la preşedinţia Venezuelei, a ajuns duminică în Spania, unde a cerut azil, după ce autorităţile de la Madrid anunţaseră deja că îi vor răspunde favorabil. Opozantul lui Maduro: azil în Spania Gonzalez Urrutia, care contestă realegerea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, a declarat la sosirea la Madrid că va continua "lupta pentru libertate şi pentru restabilirea democraţiei în Venezuela". Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Politicianul şi soţia sa călătoriseră cu un avion militar spaniol, care a aterizat înainte de ora locală 16.00 (14.00 GMT) la baza aeriană din Torrejon de Ardoz din apropierea capitalei, a anunţat ministerul spaniol de externe. Într-un mesaj audio de 40 de secunde, fostul ambasador în vârstă de 75 de ani a vorbit despre "momente de presiune, de constrângere şi ameninţări" pentru a nu fi lăsat să plece din ţara sa şi a mulţumit pentru "dovezile de solidaritate primite". SUA îl sprijină pe Gonzales Urrutia Secretarul de stat american Antony Blinken şi-a făcut cunoscut, tot duminică, sprijinul pentru Gonzalez Urrutia. El a declarat într-un comunicat că "Statele Unite condamnă cu fermitate decizia lui Maduro de a recurge la represiune şi la intimidare pentru a se agăţa de putere prin forţa brută, în loc să îşi recunoască înfrângerea la urne". Lidera opoziţiei venezuelene, Maria Corina Machado, a scris în reţeaua X că Gonzalez Urrutia a fost nevoit să fugă pentru "a-şi păstra liberatea şi viaţa", după o lună în clandestinitate. "Viaţa sa era în pericol, iar înmulţirea ameninţărilor, a citaţiilor, mandatele de arestare pe numele său arată că regimul nu are niciun scrupul şi nicio limită în obsesia sa de a-i închide gura şi de a încerca să-l frângă". Ea a dat asigurări că fostul candidat la preşedinţie "va lupta din străinătate alături de diaspora" şi a adăugat: "eu voi continua să fac acelaşi lucru aici". În țară, ar putea fi arestat Gonzalez Urrutia nu a răspuns la trei citaţii din partea procuraturii, arătând că dacă s-a fi prezentat ar fi putut fi lipsit de libertate. El a cerut să beneficieze de dreptul la azil, a declarat la televiziunea naţională ministrul spaniol de externe Jose Manuel Albares, care a precizat că "guvernul, fireşte, i-l va acorda". Procurorul general al Venezuelei, Tarek William Saab, considerat obedient faţă de puterea politică, a apreciat la Caracas că azilul în Spania marchează "sfârşitul sezonului unei opere umoristice". Pe numele lui Gonzalez Urrutia fusese emis în 2 septembrie un mandat de arestare, după ce parchetul a deschis anchete pentru nerespectarea legilor, conspiraţie, uzurpare de funcţii şi sabotaj. Opozantul acceptase pe loc să o înlocuiască pe Machado, după ce aceasta fusese declarată ineligibilă. Conform opoziţiei venezuelene, care a publicat procesele verbale puse la dispoziţiei de reprezentanţii săi în structurile electorale, Gonzalez Urrutia a obţinut peste 60% din voturi la alegerile din 28 iulie. Statele Unite, Uniunea Europeană şi mai multe ţări latino-americane nu recunosc realegerea lui Maduro. O mare parte din comunitatea internaţională nu a recunoscut nici victoria acestuia în scrutinul din 2018 boicotat de opoziţia venezueleană, care a acuzat regimul de la Caracas de fraude. După ce s-a anunţat a doua realegere a lui Maduro, în Venezuela au izbucnit proteste spontane, a căror reprimare s-a soldat cu 27 de morţi, 192 de răniţi şi circa 2400 de arestări.

România nu va mai putea refuza migranți: acceptă să primească o cotă stabilită la nivelul UE sau plătește câte 20.000 de euro de migrant refuzat. Noul sistem UE de azil, reformat total
Internațional

România nu va mai putea refuza migranți: acceptă să primească o cotă stabilită la nivelul UE sau plătește câte 20.000 de euro de migrant refuzat. Noul sistem UE de azil, reformat total

România nu mai poate refuza migranți. În UE, s-a înregistrat un record în 2023. Cifrele, asemănătoare celor înregistrate în 2015, în urma crizei siriene: peste un milion de cereri de azil. După ani de tergiversări, Parlamentul European a anunțat, pe 20 decembrie, că țările membre au ajuns la un acord politic: sistemul de azil din UE va fi reformat în mod fundamental. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Pactul european conține, printre altele, înăsprirea controlului sosirilor de migranți în UE, filtrări drastice, bazate pe statistici, înființarea de centrele închise în apropierea granițelor și un mecanism obligatoriu de solidaritate între țările membre, în beneficiul statelor supuse presiunii migratorii. Pactul a fost denunțat de asociațiile privind drepturile omului. România nu mai poate refuza migranți Cererile de azil în UE (plus Norvegia și Elveția) au crescut semnificativ în anul 2023. Pe 14 decembrie, Agenția Europenă pentru Azil (EUAA), a dat publicității ultimele date. Cele mai multe cereri de azil vin din partea sirienilor. De asemenea, au crescut solicitările din partea cetățenilor turci. Germania e în continuare principală destinație pentru solicitanții de azil în UE, primind mai mult de un sfert din toate cererile depuse. La sfârșitul lunii octombrie 2023, în UE erau aproximativ 4,3 milioane de beneficiari de protecție temporară care au fugit din Ucraina în urma invaziei Rusiei. Cehia a găzduit cei mai mulți: 34 la mia de locuitori. Potrivit EUAA, doar în luna octombrie, țările UE au primit aproximativ 123.000 de cereri de azil, marcând, pentru a doua lună consecutiv, cel mai înalt nivel de la criza refugiaților din 2015-2016. În urma analizei tendințelor actuale, EUAA prevede că UE va primi peste un milion de cereri de azil până la sfârșitul anului 2023. Pe 20 decembrie, după ani de discuții și două zile de negocieri finale, europarlamentarii și reprezentanții statelor membre au ajuns la un acord politic privind reforma sistemului european de migrație. Reforma vizează, în special, patru puncte fierbinți. Controlul Înainte de intrarea unui migrant în UE va fi instituit un control obligatoriu, înăsprit, în apropierea frontierelor externe. Aceste verificări de identificare și securitate pot dura până la șapte zile. La sfârșitul acestei perioade maxime, persoana este îndreptată către o procedură de azil clasică sau accelerată, sau va fi returnată în țara de origine sau de tranzit. Țările de sosire sunt responsabile pentru introducerea amprentelor digitale, imaginilor faciale și documentelor de identitate ale solicitanților de azil și ale migranților în baza de date Eurodac. Această procedură se va aplica și copiilor cu vârsta de șase ani. O „procedură de frontieră” Un element central al Pactului: procedura de frontieră. Aceasta se aplică solicitanților de azil care, statistic, au cele mai puține șanse de a obține azil, adică resortisanții țărilor pentru care rata de recunoaștere a statutului de refugiat este sub 20% în UE. Statistic, aceștia provin din Maroc, Tunisia, Bangladesh. Potrivit Pactului, aceștia vor fi reținuți la frontieră. Cererea de azil va fi examinată la fața locului, printr-o procedură accelerată. Oricine nu are nici o perspectivă de azil va fi deportat imediat. Pentru implementarea acestei proceduri, statele membre plănuiesc ca la nivelul UE să fie create centre speciale, cu aproximativ 30.000 de locuri, pentru a primi până la 120.000 de migranți pe an. Familiile cu copii sub vârsta de 12 ani vor fi și ele supuse aceastei proceduri. Solidaritate obligatorie Noul sistem, care înlocuiește Regulamentul Dublin III, menține principiul general în vigoare: prima țară de intrare în UE a unui solicitant de azil este responsabilă de examinarea dosarului acestuia. Însă se mai adaugă un criteriu: respectiva țară europeană va fi responsabilă și de procesarea cererii de azil. Pentru că noua prevedere pune o povară mai mare asupra celor din sudul Europei, este introdus un mecanism de solidaritate obligatoriu. Potrivit acestui mecanism, celelalte țări UE vor trebui să contribuie prin primirea solicitanților de azil ("relocări") sau prin ajutor financiar: 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil nerelocat. Consiliul european plănuiește cel puțin 30.000 de relocări pe an ale solicitanților de azil (din țări aflate sub presiunea migrației, în alte țări UE). Situații de criză În cazul unui aflux masiv și excepțional de migranți într-un stat UE, va fi declanșat un mecanism pentru situații de excepție. Se va institui un regim excepțional, mai puțin protector pentru solicitanții de azil decât procedurile obișnuite. Acest mecanism va prelungi perioada posibilă de detenție a unui migrant la frontierele externe ale UE și va permite proceduri rapide și simplificate de examinare a cererilor de azil, astfel încât aceștia să poată fi deportați mai ușor. Acest mecanism se va aplica și situațiilor de "instrumentalizare", adică acelor cazuri în care un stat terț folosește migrația pentru a destabiliza o țară UE. Recent, Finlanda a acuzat Moscova că încearcă să le destabilizeze ţara lăsând migranţii să treacă frontiera. Acțiunea a fost numită de Comisia Europeană drept o "instrumentalizarea rușinoasă" a migranților. Pactul, denunțat de apărătorii drepturilor omului Reforma sistemului de azil a provocat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas și Salvați Copiii, au transmis o scrisoare deschisă prin care avertizează asupra riscului ca acest pact de migrație să ducă la "un sistem prost conceput, costisitor și crud". Europarlamentarul Damien Carême a denunțat un pact "care face de rușine cele mai frumoase valori ale Europei". "Vom finanța ziduri, sârmă ghimpată, sisteme de protecție în toată Europa", a declarat acesta pe X (fostul Twitter).

Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia - Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil
Internațional

Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia - Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria. Sfârșitul pandemiei de COVID și războiul din Ucraina au provocat noi valuri de migrație în țările Uniunii Europene. Drept urmare, în luna iunie a.c., Uniunea Europeană a ajuns la un prim acord pentru demararea reformei acordării azilului pentru imigranți, tendința fiind una mai restrictivă. Problema migrației, care a dus deja la căderea guvernelor în unele state membre, a provoacat decizii politice îndoielnice și noi alianțe controversate, începe să transforme politica europeană. Pe de o parte, extrema dreaptă are din ce în ce mai mult succes electoral, pe de alta, partidele de stânga încep să-și schimbe ideologia. Suedia nu mai e "superputere umanitară" În septembrie, 2022, problema migrației a influențat alegerile parlamentare din Suedia, provocând o schimbare radicală. Dreapta și conservatorii au reușit să câștige în fața guvernul social-democrat, cu o campanie agresivă îndreptată contra migrației. Prim-ministrul, Magdalena Andersson, a demisionat, recunoscând victoria coaliției conduse de Jimmi Akkeson. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Suedia, care a avut multă vreme cea mai liberală politică de imigrație din Europa, fiind denumită la nivel internațional o "superputere umanitară", a fost foarte deschisă în anii '60 migranților și refugiaților, cărora le-a acordat drept nelimitat de ședere. Sute de mii au venit atunci din Balcani, Africa de Vest și Orientul Mijlociu. Chiar dacă, în timpul crizei refugiaților din 2015, Suedia și-a mai înăsprit politica de azil, nu a fost îndeajuns, după cum au susținut conservatorii și în special democrații de dreapta suedezi. De la început, Jimmie Akesson, liderul dreptei, și-a construit succesul partidului pornind de la premisa că "imigranții subminează statul și bunăstarea Suediei". În plus, presa de dreapta publică frecvent articole despre criminalitatea crescută în cartierele unde predomină emigranții, subliniind incapacitatea acestora de a se integra în societate. Partidul democrat, deși tratat pe vremuri ca un soi de paria, a câștigat simpatia electoratului cu sloganul "Vom face Suedia din nou o țară sigură" și cu promisiunea introducerii unor pedepse mai lungi cu închisoarea și restricționarea imigrației. Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria După doar câteva luni, în decembrie 2022, guvernul austriac a blocat aderarea României la Schengen, argumentând că prea mulți solicitanți de azil vin în Austria, din România. Cu toate acestea, după cum s-a arătat ulterior, ruta preferată a migranților era direct din Serbia către Ungaria. Motivul pentru care migranții preferă această rută este, în mod paradoxal, tocmai tratamentul dur al Ungariei față de migranți. Potrivit instanțelor europene, Ungaria nu garantează drepturile omului pentru refugiați, încălcând legile UE. Drept urmare, migranții nu trebuie să se teamă de deportare în Ungaria odată ce au ajuns în alte țări UE. Potrivit Regulamentului Dublin, prima țară UE în care au pătruns migranții este responsabilă pentru desfășurarea procedurilor de azil. Aceasta înseamnă că țări precum Austria și Germania pot deporta refugiați în România, dacă aceasta este prima țară din UE în care au intrat. Însă în 2022, Austria a deportat doar 94 de persoane în România, în timp ce, la nivel național, a înregistrat aproximativ 112.272 cereri de azil. În luna iunie a.c., cancelarul austriac, Karl Nehammer, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Viktor Orbán și cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, în dorința de a extinde cooperarea cu Ungaria și Serbia. "Trebuie să ne dăm seama că sistemul de azil al UE este stricat, nu funcționează", a declarat Nehammer, care speră să aducă alegătorii înapoi din tabăra de dreapta cu o politică de migrație apropiată de Orbán. Orbán și Vučić, băieții răi Împreună cu Ungaria și Serbia, Austria a înăsprit în mod semnificativ "frâna azilului", după cum a declarat Nehammer. În prezent, Nehammer vrea să extindă cooperarea polițienească și să intensifice acțiunile împotriva crimei organizate din spatele traficanților de persoane, investind resurse financiare, dar și umane (detașând forțe ale poliției austriece) în cele două țări. Cooperarea lui Nehammer cu Orbán și Vučić este controversată. În primul rând, din cauză că ultimii din cei doi politicieni sunt acuzați de atacuri la democrație, drepturile omului și statul de drept. Apoi, pentru că numărul ridicat de migranți ilegali din Austria arată că aceștia nu sunt deosebit de eficienți în lupta împotriva migrației ilegale. Citește și: „Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun” – The Times. „Ucraina face progrese tactice semnificative” – New York Times Organizațiile pentru drepturile omului Amnesty International și Coordonarea pentru Azil Austria au subliniat că Serbia a înregistrat 800 de cereri de azil în prima jumătate a anului, iar Ungaria, doar 22. În aceeași perioadă, în Austria, în jur de 24.000 de persoane solicitau azil, majoritatea venind prin Serbia și Ungaria. În ultimii zece ani, potrivit observatorilor, în Ungaria au fost acordate mai puține drepturi pentru azil, decât în Austria în ultimele două luni. Social-democrație daneză fără imigrație În Danemarca, unde vor avea loc alegeri în noiembrie, problema migrației nu va fi un impediment pentru actuala putere. Prim-ministrul Mette Frederiksen și-a schimbat deja viziunea social-democrată, de la un discurs principial despre integrare și migrație, la o politică a "Migrației Zero". Încă din 2019, o serie de măsuri controversate au fost introduse, pentru a descuraja potențialii migranți să aleagă Danemarca. Printre acestea, un proiect de relocare a solicitanților de azil în Rwanda în timp ce cererile lor erau încă procesate. De asemenea, țara a revocat permisele de ședere pentru sirienii care provin din regiunile pe care le consideră "sigure". În ciuda criticilor din partea ONU și UE, Frederiksen a rămas fermă, câștigând favoarea alegătorilor săi. Pentru a justifica această reorientare controversată, social-democrații, conduși de premierul Mette Frederiksen, susțin că "Politica prea generoasă de primire a migranților trădează clasa muncitoare". Deși oponenții săi denunță discriminarea etnică, măsurile guvernului danez, care erau considerate dure în urmă cu doar câțiva ani, azi au ajuns în mainstream-ul politic și sunt susținute de o mare parte a populației. Intoleranță față de azilanți în Olanda În luna iulie a.c., guvernul olandez s-a prăbușit din cauză că nu a reușit să ajungă la un acord privind restricționarea imigrației. Deși Olanda are una dintre cele mai dure politici în ceea ce privește imigrația, liderul partidului conservator VVD, prim-ministrul Mark Rutte, a mers prea departe. Cererile de azil din Olanda au crescut cu o treime anul trecut, la peste 46.000, iar guvernul a estimat că acestea ar putea crește la peste 70.000 în acest an, ceea ce ar duce din nou la o presiune enormă asupra facilităților de azil ale țării. Deja, anul trecut, grupul umanitar "Medecins sans Frontieres" a trimis pentru prima dată o echipă în Olanda, pentru a asista nevoile medicale ale migranților la centrul de procesare a cererilor de azil. Acolo, sute de refugiați erau forțați să doarmă în clădiri fără acces la apă potabilă și neavând asistență medicală. Anul trecut Rutte a declarat că se simte "rușinat" de aceste probleme. Anul acesta, sub presiunea partidelor de dreapta, Rutte a cerut sprijin pentru o propunere de a limita intrarea în țară a copiilor refugiaților de război care se află deja în Olanda. Dacă propunerea era susținută, ar fi însemnat ca familiile să aștepte cel puțin doi ani înainte de a putea fi unite. În urma scandalului, Mark Rutte și-a înaintat demisia de onoare.

EXCLUSIV Azilul ororilor din Mureș, controlat de subprefectul Pălășan, omul "baronului" local PSD Vasile Gliga. "Baronul" și-a făcut fata deputată și șefă PSD Mureș și ginerele, senator
Investigații

EXCLUSIV Azilul ororilor din Mureș, controlat de subprefectul Pălășan, omul "baronului" local PSD Vasile Gliga. "Baronul" și-a făcut fata deputată și șefă PSD Mureș și ginerele, senator

"Baronul" PSD Gliga, fiica, ginerele - parlamentari. Deputata Dumitrița Gliga, una dintre cele mai bogate parlamentare social – democrate din această legislatură, a preluat conducerea filialei PSD Mureș de la tatăl ei, "baronul" local Vasile Gliga. Celebru pentru partidele de vânătoare la care a participat alături de Liviu Dragnea, fostul lider al PSD, Vasile Gliga conduce acum Federația Română de Dans Sportiv. În urma scandalului public legat de azilul groazei din Mureș, premierul Marcel Ciolacu a decis să-l demită și pe subprefectul pesedist Nicolae Florin Pălășan, omul de casă și fost angajat al lui Vasile Gliga la unul dintre fondurile sale de vânătoare. Și-a angajat soția la cabinetul parlamentar Vasile Ghiorghe Gliga și-a început cariera politică în anul 1996 în Partidul Democrat. Până în 1998, a deținut funcția de vicepreședinte al filialei din Reghin, județul Mureș. Apoi a dispărut din politică. A reapărut după zece ani ca simplu membru al filialei PSD Reghin. În același an, 2008, a câștigat primul mandat de deputat. Dar trei ani mai târziu avea să fie declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate din cauză că a angajat-o pe soția sa, Elena Gliga, la biroul său parlamentar. "Domnul Vasile Ghiorghe Gliga, deputat în Parlamentul României, a propus angajarea și a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soției sale, doamna Elena Gliga, în perioada 05.01.2009 – 28.03.2011, în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripția electorală nr. 28 Mureş, încălcând, astfel, prevederile Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", anunța Agenția Națională de Integritate în 2011. În toată această perioadă Elena Gliga a încasat suma de 27.095 lei, echivalentul a 6.451 euro. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz Cu toate acestea, Vasile Gliga a candidat și a câștigat un nou mandat de deputat PSD în anul 2012. De abia în ianuarie 2014 procurorii l-au trimis în judecată pentru conflictul de interese constatat de ANI. Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de conflict de interese, plus interdicția de a mai ocupa o funcție publică timp de trei ani. Și-a făcut ginerele, nu calul, senator Cum nu mai putea să candideze la alegerile din 2016, liderul PSD Mureș a decis să-i ofere un loc eligibil de senator ginerelui său, Aurel Horea Soporan. Mai mult, l-a făcut președinte al filialei PSD Tîrgu Mureș și vicepreședinte PSD Mureș. Atunci când a candidat, acesta era și angajatul liderului PSD Vasile Gliga la firma Gliga Instrumente Muzicale SA. Din prima declarație de avere, depusă în 2016, rezultă că Aurel Soporan a primit ca donație pentru fiul său o vilă de 175 mp și un teren de 1.047 mp în Reghin, plus o casă de vacanță de 207 mp cu terenul aferent de 6.200 mp în Toplița. Totodată, deținea acțiuni și părți sociale la firmele Consreg SA, VH Works SRL și Arhitop Expert SRL. În plus, era membru în Asociația de Vânătoare Ecosilva. Din declarația de avere depusă în 2017, reiese că a dat 50.000 de lei la Partidul Social Democrat pentru campania electorală, dar a împrumutat și 40.000 de lei de la Elena Gliga, soacra lui. Câteva luni mai târziu, i-a dispărut din declarația de avere împrumutul primit de la soacră. Însă, în niciuna dintre declarațiile de avere depuse inclusiv în anul 2020 nu a menționat bunurile și veniturile soției sale Dumitrița Gliga, fiica lui Vasile Gliga. Datele statistice de la Senat arată că ginerele lui Gliga a vorbit doar două secunde în mandatul de senator, a semnat 95 de inițiative legislative și trei moțiuni. "Baronul" PSD Gliga, fiica, ginerele - parlamentari "Baronul" Vasile Gliga a vrut să candideze în septembrie 2020 la șefia Consiliului Județean Mureș, dar a fost blocat de interdicția primită pentru conflictul de interese. Apoi a vrut să candideze la alegerile parlamentare, dar interdicția îi expira pe 16 noiembrie 2020, după ce se depuneau listele cu candidați. În acest context, a decis să se retragă de la șefia filialei județene a PSD Mureș. Nu înainte de a se asigura că locul său va fi preluat de fiica lui, Dumitrița Gliga, care urma să fie candidatul PSD Mureș pentru Camera Deputaților. Apoi, Consiliul Național al PSD a decis să o numească președinte interimar al filialei PSD Mureș pe Dumitrița Gliga. Rocada a fost posbiliă cu sprijinul lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD, unul dintre cei mai influenți lideri social-democrați. "Schimbarea de generaţii şi de mentalităţi este o etapă normală în viaţă, într-un partid sau în viaţa oricărei societăţi din lumea aceasta. Asta se întâmplă şi la PSD Mureş şi se numeşte normalitate. Vreau să îi mulţumesc lui Vasile Gliga pentru educaţia primită, pentru cultul muncii şi respectul pentru ceilalţi pe care mi le-a insuflat, pentru implicarea necondiţionată în viaţa comunităţilor locale şi rezultatele remarcabile obţinute în cadrul partidului. (…) Mulţumesc organizaţiilor din cadrul PSD Mureş pentru susţinerea acordată de a deschide lista de candidaţi la Camera Deputaţilor", spunea Dumitriţa Gliga la preluarea șefiei PSD Mureș. Ce naște din vânător trage cu pușca Deputata Dumitrița Gliga a menționat în prima declarație de avere, depusă în anul 2020, că deține trei terenuri agricole cu o suprafață de aproape 65 de hectare în mai multe localități din județul Mureș. În plus, avea încă cinci terenuri intravilane cu o suprafață cumulată de 1,51 ha, 2,5 hectare de pădure în Toplița, un luciu de apă de 0,25 ha și un teren extravilan de 4,06 hectare. Pe numele ei se mai afla o vilă de 351 mp în Reghin. La fel ca și soțul ei, Aurel Horea Soporan, a menționat donația primită de fiul lor. La capitolul plasamente, a menționat că deține acțiuni evaluate aproape 1,28 milioane lei la Gliga Companies SA Reghin și o contribuție de 446.000 lei la PSD pentru campania electorală. Tot în anul 2020, a luat patru împrumuturi, de 446.000 lei, adică banii pe care i-a plătit pentru campania electorală. Tatăl și mama ei i-au dat împrumut 226.000 lei, Rodica Marc, 100.000 lei, și Cristian Cătălin Mureșan, 120.000 lei. Citește și: Ciolacu, viteaz în cazul azilelor terorii doar cu șefi din teritoriu: l-a demis pe prefectul liberal de Mureș, dar și pe subprefect, omul „baronului” pesedist Vasile Gliga, fan al lui Dragnea La fel ca tatăl și soțul ei, Dumitrița Gliga face parte din asociațiile de vânătoare Ecosilva și Genesis, plus alte trei asociații de dans și Fundația Culturală Umanitară "Vioara". Acum mai face parte doar din Asociația de Vânătoare Genesis, controlată de tatăl ei, Vasile Gliga. Între timp, conform ultimei declarații de avere, suprafața terenurilor agricole a crescut la peste 70 de hectare. Am încercat să aflăm de la Dumitrița Gliga de ce nu a menționat în declarațiile de avere bunurile și veniturile soțului ei, dar aceasta nu a răspuns la telefon. Pălășan s-a trezit cu atribuții de control La Asociația de Vânătoare Genesis a lucrat director Nicolae Florin Pălășan, în perioada 2017 – 2022. Apoi a fost numit subprefect al județului Mureș din partea PSD, la recomandarea familiei Gliga. Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, l-a demis pe subprefectul de casă al familiei Gliga în urma scandalului declanșat de azilul groazei din Brădești, județul Mureș. Contactat de către Defapt.ro, fostul subprefect Nicolae Florin Pălășan a explicat cum a ajuns să coordoneze controalele la azilele din județ. "Prin ordinul prim-ministrului, coordonarea activității o avea efectiv doamna prefect. Prefectul județului trebuia să coordoneze toată această activitate de control din centre. Doamna prefect mi-a dat mie toate atribuțiile prin ordin de prefect. Eu m-am ocupat de toate verificările, toată organizare. Iar în data de 18, când s-au centralizat datele, doamna prefect a organizat o conferință de presă în care a anunțat ce s-a făcut. Din data de 18 nu am mai avut nici o treabă cu aceste azile pentru că nu mai aveam atribuții", a declarat Pălășan. "Era obligația mea?" Întrebat dacă nu știa de existența și problemele centrului de la el din sat, Pălășan s-a arătat mirat. "În data de 14 a fost verificat centrul. Toate șapte instituții au fost în centrul ăla. Ce să găsească în data de 14 acolo? Are cineva certitudinea că în data de 14 erau acolo? DSP a verificat modul în care sunt cazați, ce condiții au, ce alimente au. OPC, la fel. Acolo au fost șapte instituții care au fost și au făcut verificări. Eu nu am fost personal cu ei. Și dacă era la mine în localitate, vă întreb pe dumneavoastră, era obligația mea ca eu să mă duc și să știu ce e în acel centru?", se apără fostul subprefect. În urma scandalului, Nicolae Florin Pălășan a spus că pleacă în concediu. Omul cu cinci salarii Pesedistul Vasile Gliga s-a retras aparent din politică, după ce i-a pasat șefia PSD Mureș fiicei sale. Ultima declarație de avere depusă de Vasile Gliga a fost depusă în iunie 2023, în calitate de președinte al Federației Române de Dans Sportiv. Din acest document, aflăm că deține peste 511 ha de teren agricol în județul Mureș, un teren intravilan de peste patru hectare în Reghin și aproape 15 hectare de pădure în Toplița. În iulie 2022, a vândut un alt teren agricol cu aproape 410.000 lei lui Florin Farcaș. La capitolul venituri, a menționat nu mai puțin de cinci salarii. Trei în calitate de director al asociațiilor de vânătoare Genesis, Glodeni – Bala și Ecosilva. Pentru cele trei funcții, a primit un salariu cumulat de peste 25.000 lei. În plus este angajat cu salariul minim pe economie în funcția de director la Gliga Instrumente Muzicale SA, una dintre firmele controlate de el. Un alt salariu, de 10.524 lei, îl încasează pentru funcția de asistent cercetător la Universitatea Transilvania Brașov. Studiază sunetul viorilor La solicitarea Defapt.ro, Vasile Gliga a declarat că continuă cercetările în construcția de viori: "Studiem sunetul la diferite rânduri de straturi. Cu 5, cu 10, cu 15 straturi. Prima dată am făcut pe elemente de lemn de rezonanță, acuma facem pe ansamblu. E un program de cercetare complex cu mai multe universități.". Întrebat despre relația pe care a avut-o cu Liviu Dragnea, fostul șef al PSD, Vasile Gliga a spus că nu a fost fanul unui lider. "Dar am știu ce înseamnă disciplina de partid, cât am fost președinte de partid până acum trei ani. Am știut ce să fac pentru județul pe care îl conduceam, în nici un caz nu am intrat în jocuri politice la nivel național. Nu am lăsat-o la partid (pe fiica sa - n.r.), dar se descurcă și a demonstrat că o face mai bine ca mine singură. E mult mai bună. A fost într-adevăr în spatele tuturor campaniilor electorale și chiar a muncit", a declarat Vasile Gliga.

Ciolacu, viteaz în cazul azilelor terorii doar cu șefi din teritoriu: l-a demis pe prefectul liberal de Mureș, dar și pe subprefect, omul "baronului" pesedist Vasile Gliga, fan al lui Dragnea
Eveniment

Ciolacu, viteaz în cazul azilelor terorii doar cu șefi din teritoriu: l-a demis pe prefectul liberal de Mureș, dar și pe subprefect, omul "baronului" pesedist Vasile Gliga, fan al lui Dragnea

Ciolacu a demis șefi din teritoriu. Cosmin Ionuț Păpuc, agentul de poliție de la Penitenciarul din Târgu Mureș și fondatorul Asociației Re-Min, cea care administra azilul groazei "Căsuța Lu' Min" din satul Bărdești, a fost arestat preventiv pentru o perioadă 30 de zile. Acolo au fost găsiți mai mulți oameni cu dizabilități care erau ținuți în condiții inumane și degradante în subsolul azilului. În același dosar a fost arestat preventiv și administratorul centrului, Flavius Teodor Pascu, un agent de poliție din Mureș. Ciolacu a demis șefi din teritoriu Marcel Ciolacu, premierul României și liderul PSD, a decis să-i demită din funcție pe prefectul liberal Mara Cristina Togănel și subprefectul pesedist Nicolae Florin Pălășan, un polițist pensionar și omul de casă al lui Vasile Gliga, fostul șef al PSD Mureș. Culmea, subprefectul locuia chiar în satul în care victimele erau supuse unor acte de violență inimaginabile. Cu toate acestea, prim-ministrul Marcel Ciolacu folosește dubla măsură în cazul azilelor groazei care au bulversat România. Până acum, nu a demis-o pe Simona Necula, prefectul de Ilfov, care știa despre condițiile inumane în care era ținuți bătrânii în azilele din Voluntari și Ilfov, controlate de Cristina Dumitra. Azilul, afacere pusă la cale de polițiști "Căsuța Lu' Min" este cel mai recent azil al groazei descoperit de Centrul de Resurse Juridice, din care au fost salvate mai multe persoane în vârstă și cu dizabilități. Primele informații arătau că cel puțin șase victime zăceau pe saltele murdare de fecale și sânge în subsolul căminului din satul Bărdești, localitate care aparține de comuna Sântana de Mureș din județul Mureș. Oficial, azilul era administrat de Asociația Re-Min, fondată de Cosmin Ionuț Păpuc, agent de poliție la Penitenciarul Târgu Mureș. Ceilalți doi membri fondatori sunt Roxana Cristina Dălălău, angajată în prezent la Penitenciarul Târgu Mureș, și Theodora Păcurar, consilier superior la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș. În noaptea de sâmbătă spre duminică, judecătorii din Mureș au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Cosmin Ionuț Păpuc. Totodată, au fost arestați preventiv asistenta Jolan Pascu, împuternicită la conducerea Asociației Re-Min, dar și fiul acesteia, agentul de poliție Flavius Teodor Pascu, angajat ca administrator al centrului. Ultimul face parte din cadrele Inspectoratului de Poliție Mureș. Toți trei au fost arestați preventiv pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Togănel l-a ignorat pe Ciolacu Azilul din Brădești a fost descoperit la o lună după ce a început ancheta în cazul azilelor din Voluntari și Afumați. Premierul Marcel Ciolacu a cerut atunci ca prefecții și subprefecții din toată țara să coordoneze controalele autorităților locale la fiecare cămin care are în grijă persoane vulnerabile. Dar prefectul și subprefectul de Mureș pare că au ignorat ordinul dat de Marcel Ciolacu, prim–ministrul României și șeful PSD, motiv pentru care au fost demiși. Cristina Mara Togănel (44 de ani) a ajuns prefectul județului Mureș pe filiala PNL. Ea a fost numită în funcție în anul 2020 de Ludovic Orban, premierul liberal de atunci, cu sprijinul organizației PNL Mureș. La data numirii, era prim-vicepreședinte PNL Mureș, președinta organizației femeilor liberale Mureș și consilier județean. Carierea acesteia este strâns legată de cea a lui Ciprian Dobre, șeful PNL Mureș, căruia Cristina Mara Togănel i-a fost șefă de cabinet la Consiliul Județean Mureș în perioada 2013-2016. Ulterior, Cristina Mara Togănel a mai fost consiliera unui deputat, apoi a unui senator liberal. Subprefectul, armurierul "baronului" Gliga În satul Bărdești, acolo unde funcționa "Căsuța Lu' Min", locuiește și subprefectul demis de Marcel Ciolacu, pesedistul Nicolae Florin Pălășan. Acesta a ajuns subprefect de Mureș în ianuarie 2022 cu sprijinul PSD Mureș, organizație condusă de deputata Dumitrița Gliga. Șefia filialei PSD Mureș a preluat-o de la tatăl său, "baronul" local Vasile Gliga, unul dintre susținătorii fideli ai lui Liviu Dragnea, fostul șef al PSD. Din CV-ul subprefectului demis aflăm că a fost trecut în rezervă în anul 2016 de pe funcția de șef al Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureș. La scurt timp după ce s-a pensionat, a fost angajat de pesedistul Vasile Ghiorghe Gliga pe funcția de director al Asociației de Vânătoare Genesis din Reghin. Fostul parlamentar pesedist Vasile Gliga conduce simultan asociațiile de vânătătoare Genesis, Ecosilva și Glodeni – Bala, toate din județul Mureș. Citește și: FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz La preluarea mandatului de subprefect, Nicolae Florin Pălășan a declarat că a primise în anul anterior un salariu de 9.115 lei de la asociația de vânătoare Genesis și o pensie anuală de 117.852 lei (aproape 10.000 lei pe lună). O pensie mult mai mare față de salariul primit anterior pensionării. De exemplu, pentru funcția de șef serviciu la IPJ Mureș, a primit un salariu anual de 53.406 lei în anul 2015, respectiv 76.248 lei în 2016. Din declarația de interese a fostului subprefect de Mureș aflăm că este membru în asociațiile de vânătoare Carpatica și Hurinul Buneștiului, dar nu are menționată nici o pușcă de vănătoare.

FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz
Eveniment

FOTO Imagini de coșmar dintr-un azil de bătrâni din Mureș: vârstnici imobili, cu handicap grav, culcați pe saltele îmbibate cu fecale, urină și sânge, printre materiale de construcții și moloz

Mureș - un nou azil al groazei. Șase persoane cu dizabilități intelectuale și psihosociale erau ținute în condiții inumane și degradante în subsolul Centrului de îngrijire și asistență "Căsuța Lu' Min" din județul Mureș (GALERIE FOTO). Mureș - un nou azil al groazei Acesta este unul din azilele groazei care au scăpat de vigilența autorităților din subordinea Ministerului Muncii, respectiv a Ministerului Afacerilor Interne. Centrul de Resurse Juridice, organizația care scos la iveală abuzurile din azilele terorii din Voluntari și Afumați, arată că cele șase persoane cu dizabilități zăceau pe saltele murdare de fecale, urină și sânge printre grămezi de moloz, materiale de construcție și echipamente medicale vechi. Două dintre aceste persoane erau blocate într-o camera minusculă de trei metri pătrați fără lumină și aerisire. Simona Bucura Oprescu, noul ministru al Muncii, a cerut cercetarea disciplinară împotriva responsabililor de această situație revoltătoare. Mara Togănel, prefectul județului Mureș, a anunțat că toate documentele legate de acest caz vor fi înaintate spre competenta soluţionare către DIICOT Mureş. "Mediu natural, de vis, ideal pentru echilibrul psihic" Azilele groazei sunt răspândite în toată România. Oameni în vârstă sau cu dizabilități ajung în astfel de centre fie aduși de familie, fie sunt dați în grija privaților de către statul român. În loc să fie tratați corespunzător în funcție de afecțiunile fiecăruia, oamenii ajunși în astfel de azile sunt supuși la cele mai groaznice tratamente inumane și degradante. Centrul de Resurse Juridice a efectuat o vizită de monitorizare neanunțată la centrul de îngrijire și asistență "Căsuța Lu' Min", aflat în satul Bărdești, localitate care aparține de comuna Sântana de Mureș din județul Mureș. Centrul "Căsuța Lu' Min" este deținut de Asociația "Re-min" din Târgu Mureș, organizație non-guvernamentală reprezentată de Cosmin Papuc. De pe site-ul centrului aflăm că acesta este situat într-o zonă liniștită și pitorească, înconjurat de pădure. "Fiind amplasată într-o localitate suburbană a zonei metropolitane Târgu Mureș, este concepută într-un mediu natural, de vis, ideal pentru echilibrul psihic și sufletesc al rezidenților, inclusiv în ceea ce privește accesibilitățile pentru persoanele cu dizabilități. Aici atmosfera familială este decorul perfect pentru oamenii sau familiile care sunt în căutarea unui mediu plăcut", se menționează pe site. "Stare avansată de malnutriție (piele și os)" Dacă ne luăm după descrierea de pe site, aici ar fi trebuit să fie un mic paradis pentru oamenii vulnerabili. În realitate, funcționează unul dintre azilele groazei. Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a găsit patru persoane cu dizabilități grave în subsolul centrului, ascunse în spatele unei perdele de plastic, printre grămezi de moloz, materiale de construcție, saci de haine, echipamente medicale vechi. Cele patru persoane zăceau culcate pe "saltele murdare de fecale, urină și sânge, cu muște pe ele, care nu se puteau apăra și nu puteau cere ajutor (nonverbale și incapabile a se deplasa). Una dintre persoane era în stare avansată de malnutriție (piele și os), cu leziuni la nivelul șoldului, acoperită de muște, mirosind puternic a fecale. O altă persoană din subsol era acoperită de fecale și sânge la nivelul feței și a mâinilor. Celelalte 2 persoane nu se puteau mișca și nu puteau să comunice, fiind deosebit de speriate când am încercat să ne apropiem de ele.", arată CRJ. "Fără aerisire, fără iluminat" Echipa CRJ a cerut de urgență ajutor la 112, în jurul orei 13:30. Până la sosirea echipajelor de poliție și salvare, a mai fost găsită o persoană care locuia în subsol, dar care se putea deplasa și ieșise din acel spațiu, la parterul imobilului. Potrivit CRJ, după patru ore, timp în care echipa a colaborat cu autoritățile, un rezident a sugerat că acolo se mai află și alte persoane, altele decât cele găsite. "Am mai identificat o cameră în spatele bucătăriei, fără clanță, pe care era un afiș pe care scria Materiale de construcții. Am solicitat deschiderea ușii și am constatat că dincolo de aceasta mai era câteva încăperi în care am găsit alte 2 persoane aflate în stare gravă, blocate într-o cameră de aproximativ 3 m2, fără aerisire, fără iluminat, într-un pat. Accesul către acest spațiu era blocat printr-o masă de metal pe care erau așezate cărămizi", a transmis CRJ. Bătrâni amenințați și bătuți În urma discuțiilor pe care echipa CRJ le-a avut cu persoanele din "Căsuța Lu' Min" a rezultat că o parte dintre aceștia au fost legați, amenințați, bătuți de către personalul și conducerea centrului, prezentând leziuni specifice legării la nivelul mâinilor. "Ca urmare a dialogului cu alți rezidenți am apreciat că se impune o evaluare a stării de sănătate a tuturor persoanelor din acest centru, ceea ce ne așteptăm să se întâmple în următoarele ore. După mai mult de 8 ore s-a dispus evaluarea medicală și relocarea tuturor rezidenților, centrul fiind acum închis. Am rămas la fața locului până când ne-am asigurat că toate persoanele sunt preluate în siguranță de către autorități. Deoarece persoanele găsite de CRJ aici, sunt nu doar din județul Mureș ci și din București și Covasna, fiind mutate între mai multe centre de mai mulți ani, facem un apel la autorități în a le trata cu maximă atenție prin raportare la gradul lor de vulnerabilitate", a menționat CRJ. Ministerul Muncii a cerut măsuri Reprezentanții ISU Mureș au transmis că "din totalul de 30 de persoane identificate, 13 au fost deja transportate la UPU Târgu Mureş pentru îngrijiri medicale suplimentare, acestea suferind afecţiuni cronice. De asemenea, o persoană a fost preluată de aparţinători şi alte 17 persoane vor fi relocate în alte centre de îngrijire aparţinând de DGASPC din municipiul Sighişoara (4 persoane) şi localităţile Luduş (9 persoane) şi Ideciu (3 persoane)”. Citește și: Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului. Au conturi în valută, pentru care Ursu a fost arestat Simona Bucura Oprescu, noul ministru al Muncii, a cerut cercetarea disciplinară împotriva responsabililor de această situație revoltătoare. În plus, Mara Togănel, prefectul județului Mureș, a anunțat că toate documentele legate de acest caz vor fi înaintate spre competenta soluţionare către DIICOT Mureş. "Avem persoane de la Bucureşti, de la Covasna şi avem persoane din Târgu Mureş. Din aceste trei locuri au fost aduşi, la decizia unor autorităţi şi printr-un contract de externalizare servicii dintre DGASPC-uri şi acest Centru, conform legii (...) Am avut discuţii cu doamna ministru al Muncii şi, deîndată, prin Decizia 784, a fost retrasă licenţa acestui centru, pentru că până nu am avut retrasă licenţa nu am putut să purcedem la relocarea acestor persoane", a spus Mara Togănel.

VIDEO Cristina Dumitra, șefa unui azil al groazei, l-a înjurat și agresat pe activistul civic Marian Ceaușescu chiar la Curtea de Apel, în prezența avocatului, fostul milițian Pavel Abraham
Eveniment

VIDEO Cristina Dumitra, șefa unui azil al groazei, l-a înjurat și agresat pe activistul civic Marian Ceaușescu chiar la Curtea de Apel, în prezența avocatului, fostul milițian Pavel Abraham

Șefa azilului groazei, agresivă la instanță. Cristina Dumitra administra "Casa Cora", unul din azilele groazei din Voluntari unde bătrânii erau supuși unor tratamente degradante la limita torturii. Șefa azilului groazei, agresivă la instanță Reținută de procurori, Cristina Dumitra este acum cercetată sub control judiciar. La unul din termenele de la Curtea de Apel, aceasta a fost așteptată de activistul civic Marian Ceaușescu. Care nu a făcut economie de cuvinte nici la adresa Cristinei Dumitra, nici la cea a lui Pavel Abraham, avocatul acesteia, fost milițian. În primă fază, Dumitra a părut că-l ignoră pe Ceaușescu, mimând câteva mișcări de dans. Apoi s-a îndepărtat. Citește și: Cum obținea Cristina Dumitra tutela asupra unor bătrâni pentru a le lua apartamentele și pensiile Dar, când a revenit, Cristina Dumitra s-a repezit spre activistul care o filma, l-a stropit cu apă și l-a înjurat. Apoi, aceasta a urcat în mașina condusă de Abraham și i-a arătat semne obscene lui Ceaușescu. Întreaga scenă, VIDEO, aici.

STENOGRAME Daniel Godei, fratele lui Ștefan Godei, către un bătrân de la azil: "Eu sunt și doctor, sunt și Dumnezeul tău"
Eveniment

STENOGRAME Daniel Godei, fratele lui Ștefan Godei, către un bătrân de la azil: "Eu sunt și doctor, sunt și Dumnezeul tău"

Godei, "doctor și Dumnezeu" la azil. Daniel Godei, unul din membrii fondatori ai Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz și fratele lui Ștefan Godei, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul privind azilele terorii, în care aproape 100 de bătrâni au fost ținuți în condiții extreme. Stenogramele din referatul de arestare al DIICOT arată comportamentul inuman al celor plătiți din banii statului pentru a avea grijă de persoanele vulnerabile. Într-o discuție cu un pacient care refuzase să-și ia medicamentele, Daniel Godei îi spune acestuia că este și doctor și Dumnezeu. Procurorii DIICOT l-au acuzat pe Daniel Godei de constituire a unui grup infracțional organizat și de trafic de persoane. Daniel Godei, fondator al asociației Ștefan Cristian Godei este considerat capul uneia dintre rețelele de crimă organizată care a supus la tratamente inumane bătrânii din azilele pe care le patrona. Azilele terorii "Sfântul Gabriel cel Viteaz" din Voluntari și "Armonia" din Afumați au fost înființate de Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz. Citește și: Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor, a fost angajat de Firea șofer nu doar la Primărie, ci și la cabinetul ei senatorial, de unde a luat bani inclusiv anul acesta. Plătit și de FC Voluntari Această asociație îi are ca membri fondatori pe Ecaterina Adriana Voicu, Daniel Godei și Aurică Godei. Conducerea asociației era asigurată de președintele Ștefan Cristian Godei, în timp ce Ligia Gheorghe, consiliera ministrului Gabriela Firea, era vicepreședinte. De abia în ianuarie 2023 fondatorii asociației au hotărât cooptarea ca membru a lui Ștefan Cristian Godei și înlocuirea vicepreședintelui Ligia Gheorghe, ca urmare a demisiei acesteia, cu Ecaterina Adriana Voicu. Trei paliere ale grupului infracțional Anchetatorii arată că Ștefan Godei era liderul grupului infracțional. Din eșalonul de conducere al grupării făceau parte Daniel Godei, fratele lui Ștefan Godei, asistenta socială Ioana Andreea Cărăulașu, administratora Cristina Tudorancea și Andrei Răzvan Țicu, șeful DGASPC Ilfov. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? Pe următorul palier se aflau, ca membri de încredere, psihologul Florentina Bosîncianu, asistentul social Gheorghe Pleșa și Mihaela Bianca Popa, de la DGASPC Ilfov. Ultimul palier, cel al executanților, era format din asistenta medicală Claudia Costescu de la azilul "Armonia", asistentul medical Gheorghița Trifu de la "Sf. Gabriel cel Viteaz", îngrijitoarea Daniela Ghinea, Alexandru Cristea, Cătălina Anghel – angajată fără carte de muncă, și Toma Iulian Petreche. Godei, "doctor și Dumnezeu" la azil În urmă cu aproape două luni, pe 20 mai 2023, Daniel Godei a sunat-o pe Alina, una dintre angajatele din azilele pe care le controla. Din stenograme rezultă că de la telefonul Alinei a vorbit cu Daniel Godei și unul dintre pacienții aflați în azil. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Godei Daniel: Ok, ok, dar ia-ți tratamentul în seara asta, te rog frumos și mâine dimineață, până ajung eu acolo, ca să-ți dau actele! Pacient: Auziți, dumneavoastră nu aveți cum să spuneți așa ceva, că nu sunteți dumneavoastră domnul doctor! Citește și: DOCUMENT Pandele a mințit: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilurile groazei. Direcția e în subordinea primarului, care știa de centre Godei Daniel: Bă, hai că ți-am vorbit frumos și deja cred că mă iei la mișto tu pe mine, pune mâna și ia-ți medicamentele, să nu vin eu până acolo... eu sunt și doctor, sunt și Dumnezeul tău, sunt și cine vrei tu, dacă mă iei la mișto! Pacient: Mă duc mâine dimineață la Obregia... Godei Daniel: Nu, mă, îți iei medicamentele acuma că îți spun eu să-ți iei medicamentele, dacă mă sună ALINA în zece minute și nu-mi spune că ți-ai luat medicamentele, vin acolo și o să stau altfel de vorbă cu tine! Citește și: EXCLUSIV Azilul fără canalizare din Voluntari funcționa în casa unuia dintre fondatorii Scorseze Security, companie de pază care a primit zeci de contracte publice Pacient: Așa și dau testul psihologic...

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră