sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: azil

21 articole
Politică

Delirul explicațiilor pesediste drama bătrâni Voluntari

Delirul explicațiilor pesediste după drama de la azilele de bătrâni din Voluntari: de la „L-am tinut pe tatăl meu in brațe ca pe un ou” la „Eu doar sesizez problema și o trimit mai departe”. Nici un lider PSD, de la ministrul Muncii, Marius Budăi, la familia Firea-Pandele, nu și-a asumat vreo răspundere. În schimb, familia Firea-Pandele a aruncat cu acuzații în toate direcțiile, purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, fiind acuzat că „s-a dat cu USR”. Delirul explicațiilor pesediste după drama de la azilele din Voluntari Iată câteva din cele mai cinice și, într-un fel, amuzante declarații prin care liderii PSD s-au spălat pe mâini de drama bătrânilor de la azilele din Voluntari: Marius Budăi: „Eu nu pot să verific calitatea hranei, eu doar sesizez problema și o trimit mai departe” Gabriela Firea: „Soțul meu a fost uimit că acele cuvinte au fost scrise de purtătorul de cuvânt al BOR. Aluzia domnului Bănescu era la credința noastră. Domnul Bănescu să nu uite că, atunci când eram primarul general, eu eram linșată în presa useristă. Domnul Bănescu s-a dat acum de partea lor”. Florentin Pandele: „Mama mea, Dumnezeu s-o odihnească, a murit la 40 de ani. Și de la picioarele mamei mele începe Raiul. Tatăl meu a murit la 76 de ani. L-am tinut pe tatăl meu in brațe ca pe un ou. Cine nu-și respectă părinții, cine nu-și respectă bătrânii, va avea multe păcătuiri (…) Este concertat totul! Au fost trimise zeci de salvari au fost trimise in Voluntari, presa a fost anunțată să vină în Voluntari. (...) Purtătorul de cuvânt al BOR a aruncat o piatră. Suntem creștini-ortodocși practicanți. Nu întâmplător au apărut aceste atacuri și vor continua. Este o regie foarte bine pusă la punct. E clar că face parte din acest angrenaj. Ar trebui ca Patriarhul Daniel să ia atitudine. Dacă nu ia, înseamnă că e de acord”. Unul dintre puținii jurnaliști care au apărat-o pe Firea a fost Victor Ciutacu: „Au prins-o liftele spurcate rezist pe Firea la înghesuială și dau în ea ca surdu-n tobe. Au ieșit din smârcuri toate creaturile bizare. Până și Magicianul grăiește și nu la vorbitor. Au uitat că orașul face frigu-n case iarna și vara se spală cu apă rece de izvor. Nu mai contează că ne mănâncă șobolanii și că mâine-poimâine dăm în difterie”. DeFapt.ro a scris ieri că Ștefan Godei, administratorul unuia dintre căminele în care erau maltratați seniorii României, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. El este partenerul de afaceri al Ligiei Gheorghe (fostă Enache), consiliera ministrului Gabriela Firea, încă din septembrie 2015, an în care au deschis un stand de vânzare a cărnii în complexul Smart Expo Voluntari. Citește și: Bătrânii din azilele ororii de la Voluntari și-au mâncat hainele de foame, cu tot cu nasturi. Medicii care i-au preluat sunt șocați: Nu am mai văzut așa ceva, parcă au fost uitați într-un container

Delirul explicațiilor pesediste după drama de la azilele din Voluntari Foto: Bucureștiul.ro
Schengen, închis pentru România și Bulgaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Schengen, închis pentru România și Bulgaria

Schengen, închis pentru România și Bulgaria. Austria îşi menţine veto-ul faţă extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta "nu funcţionează", a afirmat cancelarul Karl Nehammer înaintea unei vizite în Bulgaria, cerând "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe" a UE. Schengen, închis pentru România și Bulgaria "Atât timp cât spaţiul Schengen nu funcţionează, şi, spre exemplu, Germania desfăşoară controale la frontiere cu alte state membre Schengen precum Austria, la fel cum procedează şi multe alte state europene, nu putem extinde acest Spaţiu. Veto-ul Austriei rămâne, de aceea, în vigoare, până când situaţia se va schimba fundamental", a declarat cancelarul Karl Nehammer, potrivit unui comunicat. Acesta precizează că Nehammer şi ministrul de interne Gerhard Karner se vor deplasa luni la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Înaintea vizitei, Nehammer a cerut "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi, în fine, măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe". "Bulgaria trebuie să fie în poziţia de a construi o protecţie a frontierei la fel de robustă ca Grecia. Pentru aceasta, trebuie puse la dispoziţie fondurile necesare din bugetul UE", a afirmat cancelarul. Azilul, problema nevralgică "Trebuie să apăsăm şi mai tare pe frână în privinţa azilului, nu doar în Austria, ci în toată Europa", a mai pledat şeful guvernului de la Viena. El doreşte să discute această problemă în Bulgaria şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev cu prilejul vizitei la frontiera bulgaro-turcă. "Bulgaria are nevoie de sprijin rapid şi adecvat pentru protecţia frontierei externe cu Turcia. Gardul de frontieră al Greciei poate servi ca model", a mai spus cancelarul, potrivit comunicatului citat. Numărul mare de migranţi reţinuţi în Austria arată "că sistemul Schengen este nefuncţional", iar "atât timp cât acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nici nu poate exista o extindere", consideră Nehammer. CE nu dă bani pentru ziduri și garduri Până acum, Comisia Europeană a refuzat să furnizeze fonduri pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, dorind numai să sprijine infrastructura de la frontieră. În decembrie, Comisia a declarat că revine Bulgariei să decidă ce mijloace foloseşte pentru a-şi proteja frontierele. În prezent, agenţia europeană Frontex este reprezentată în Bulgaria de echipamente şi 137 de angajaţi. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Cancelarul austriac şi ministrul său de Interne reclamă faptul că Bulgaria este lăsată să apere singură graniţa sa externă a UE de aproximativ 240 km cu Turcia, şi fac referire la faptul că imagini video postate pe reţelele sociale arată cât de uşor sunt trecute barierele actuale de la graniţa bulgaro-turcă. Nehammer şi Karner vor ajunge în Bulgaria duminică seara. Luni, se vor deplasa împreună cu preşedintele Radev şi ministrul de Interne, Ivan Demergiev, la frontiera cu Turcia. Cei doi oficiali austrieci mai au programate o vizită la centrul regional de coordonare al poliţiei de frontieră în apropiere de Elhovo şi, după revenirea la Sofia, o întâlnire cu prim-ministrul bulgar Galab Donev.

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică

Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică. Veto-ul pe care România și Bulgaria l-au primit din partea Austriei și a Țărilor de Jos este un subiect încă tratat pe larg în presa internațională. Pe de o parte, cu precauție, prin consemnarea declarațiilor, a justificărilor și a reacțiilor politice. Pe de alta, vehement, prin poziții ferme, care condamnă pe față decizia, prin analize care explică de ce s-a ajuns aici, și chiar prin reportaje, la firul ierbii, despre impactul pe care acest veto îl are asupra românilor care locuiesc în Austria. Bătrâni austrieci, asistente românce "Veto Schengen: asistenții medicali români dezamăgiți", intitulează ORF, televiziunea națională din Austria, un reportaj despre impactul pe care votul contra aderării României la spațiul Schengen îl are asupra românilor care lucrează în Austria, comentând faptul că acesta nu are doar implicații la nivel politic, ci și efecte la nivel social. "Sincer să fiu, sunt foarte dezamăgită. Nu sunt singura, mulți asistenți medicali români care lucrează în Austria sunt dezamăgiți de această discuție despre Schengen", spune Ewa Orminischan (Eva Ormenișan), asistentă full time, de cinci ani, pentru o femeie de 83 de ani din Neufeld (districtul Eisenstadt), povestind că soțul ei, care vine dintr-un sat din România, face, precum mulți alții, naveta cu autobuzul. "Timpul de așteptare la graniță este de până la șase ore. O dată cu aderarea României la spațiul Schengen, acesta s-ar reduce semnificativ.", adaugă femeia. 18.000 de români în sistem Și nu este doar un disconfort fizic, ci și o povară financiară, căci din cauza timpului de așteptare la graniță, prețurile pentru autobuze sunt adesea mai scumpe. În plus, potrivit agențiilor de plasament, deja este greu să găsești personal medical, iar situația s-ar putea înrăutăți, dacă mulți români vor decide să plece din Austria. Din cei 18.000 de români care lucrează ca asistenți medicali full time în Austria, mulți se gândesc acum să plece în altă țară. "Pe de o parte, ei știu că lucrurile nu s-au înrăutățit pentru ei acum, însă își dau seama că nici nu se vor îmbunătăți, așa cum speraseră. În plus, vorbim și despre un sentiment de mândrie rănită. Mulți se gândesc: ne implicăm aici, lucrăm în Austria, ne lăsăm familiile pentru austrieci. Înțelegerea lor față de acest veto nu este atât de mare acum", a declarat pentru ORF, Robert Hanreich de la agenția de îngrijire "Confidence". Austria și Germania, nepăsare Într-un recent articol, publicat pe site-ul cotidianului austriac Kurier, Gottfried Schellmann, consilier fiscal și expert în impozitarea corporativă internațională, apreciază decizia ministrului de Interne de a nu aproba aderarea României și Bulgariei la Acordul Schengen drept una discutabilă "din multe puncte de vedere". Potrivit lui Schellmann, se dorește o forțare a schimbării sistemului de azil în UE, "pentru că majoritatea migranților reținuți, chiar ilegali, 75.000 la număr, nu au fost înregistrați în nici o țară din UE prin care au trecut anterior. Acestea sunt și obligațiile statelor în cadrul sistemului Schengen. Cei care trebuia să asigure o frontieră externă nu prea au fost sprijiniți de țările bogate din interiorul spațiului Schengen, precum Austria sau Germania.". Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În același timp, observă Schellmann, agenția Frontex este mai mult un mecanism de observare, supus controlului special al ONG-urilor: "Respingerea forțată a persoanelor care intră în spațiul Schengen este interzisă. Cadrul legal le permite imigranților ilegali să rămână aici cu ușurință, o dată intrați în spațiul Schengen. Această obligație derivă din legislația europeană a azilului de a procesa fiecare cerere de azil și de a accepta un drept provizoriu de ședere. Chiar și după ce procedura de azil a fost finalizată cu un rezultat negativ, majoritatea oamenilor rămân în spațiul Schengen. Deportările se fac rar. (...) Numai în Germania sunt 300.000 de persoane care ar trebui să părăsească țara.". Presa austriacă: Viena, ipocrită și cinică În plus, afirmă Schellmann, Curtea Europeană de Justiție a "spulberat" sistemul intra-european de responsabilitate pentru procedurile de azil (Dublin II, III) prin decizia sa din 2012: "În acest context, declarațiile făcute de unii politicieni despre cum și ce ar face ei în mod diferit nu pot decât să stârnească zâmbete. (...) Rămâne o prăpastie de netrecut între progresiştii din UE şi tradiţionaliştii care încă mai cred în ceva de genul suveranităţii teritoriale controlabile. Poți părăsi UE, dacă nu-ți convine situația actuală. Orice altceva este ipocrit. (...) Românii au meritat cel mai puțin acest joc de culise. Au permis companiilor austriece să preia cele mai importante domenii, de la industrie la bănci. De la aderarea României, profituri de opt miliarde de euro, realizate din aceste investiții, au fost distribuite, în mare parte, Austriei. Acest lucru a fost posibil doar printr-o reducere radicală a personalului de acolo. Da, România este chiar un contribuitor net al Austriei din cauza sistemului fiscal strâmb al UE și nu invers, așa cum spun mereu cei neinformați.". Manevră de campanie electorală "Mulți observatori văd refuzul extinderii Schengen ca pe o manevră în campania electorală din landul Austria Inferioară", a comentat SRF, atrăgând atenția asupra faptului că, în prezent, Austria se confruntă cu o mare problemă: peste 100.000 de cereri de azil depuse de la începutul anului, iar ministrul conservator de Externe, Schallenberg, și ministrul conservator de Interne, Karner, vor să dea impresia că rezolvă această problemă spunând "nu" apartenenței României la Schengen. "Însă, marea majoritate a solicitanților de azil care ajung în Austria nu vin prin România sau prin Bulgaria, ci din vestul Balcanilor, mulți călătorind cu avionul luat din Serbia.", adaugă publicația citată. SRF mai atrage atrage atenția și asupra faptului că, potrivit experților în migrație, numărul mare de solicitanți de azil din Austria ar trebui să fie legat mai de grabă de Ungaria, care doar aduce înspre Austria acești solicitanți, însă ea însăși nu acceptă nici un solicitant de azil. De asemenea, acest veto poate fi interpretat și ca o manevră în campania electorală: "De ce miniștrii conservatori, inclusiv cancelarul Karl Nehammer, încă se opun? Un lucru este cert: la sfârșitul lunii ianuarie va vota populația landului Austriei Inferioare, iar mulți observatori văd refuzul conservatorilor extinderii Schengen ca pe o manevră în această campanie electorală.". Vacanță la Adriatica Karl Peter Schwarz, istoric și analist politic, a comentat pentru site-ul Die Presse faptul că, pentru România, Schengen nu este important neapărat din privința accesului pe piața muncii din țările bogate din UE, căci are acest drept incontestabil ca membru al UE, ci pentru că acest veto poartă o nuanță de discriminare. "România este pregătită pentru aderare de unsprezece ani, căci a îndeplinit deja cerințele tehnice în 2011. Un sistem actualizat de supraveghere a frontierei înseamnă că acum e mai dificil să intri ilegal la frontierele externe ale UE decât a fost să fugi din România sub Ceauşescu. Desigur, asta nu înseamnă că această graniță este de nepătruns. Dar nu știm câți sunt cei care acceptă ocolul prin Bulgaria prin România către Ungaria. Vorbim, probabil, de o cifră mult mai mică decât susține guvernul austriac și mult mai mult decât admit Frontex și guvernul român. Însă e de necontestat că majoritatea migranților se deplasează spre nord, prin Balcanii de Vest. În orice caz, un veto împotriva admiterii Croației ar fi fost mai potrivit. Dar mai mulți austrieci pleacă în vacanță la Marea Adriatică decât la Marea Neagră.". UE nu vrea extinderea Schengen Jurnalistul Bruno Daroux a comentat, pentru France24, eșecul aderării la spațiul Schengen al României și Bulgariei, pe diferite paliere, susținînd că, în special, Bulgaria a fost cea care a atras atenția și cele mai multe critici. "Veto-ul Austriei a fost mai ales îndreptat contra Bulgariei, care are încă probleme în ceea ce privește drepturile omului și corupția. În ceea ce privește România, putem vorbi și despre un efect al procedurilor – cele două dosare fiind examinate împreună. (...) După pandemia de Covid, Uniunea Europeană se află din nou supusă presiunii migrației, avem de-a face și cu migrarea multor afgani, de vreme ce talibanii au ajuns la putere. Din luna ianuarie, aproape 250 de mii au intrat pe teritoriul european, dintre care 140 de mii pe ruta Balcanilor, care trece prin Bulgaria și România. (...) UE ezită, așadar, această extindere a spațiului Schengen, (...) iar în prezent, nu știe să facă altceva decât să întărească restricțiile – și să nu uităm invocarea tratamentelor la care sunt supuși emigranții, mai ales în Grecia și Bulgaria, unde există încă centre neoficiale, care oferă condiții proaste emigranților, fără să menționăm tratamentele la care uneori sunt supuși, și din care mai apoi sunt expulzați, în câteva zile, sau chiar ore, înspre teritoriul european, pe principiul: «n-am văzut, nu cunosc», uneori chiar cu complicitatea agenției Frontex.". Lipsă de consecvență în UE După ce face o trecere în revistă a luărilor de poziție în ceea ce privește veto-ul primit de România și Bulgaria, un editorial din Le Point atrage atenția asupra faptului că, de prea multe ori, se trece cu vederea rolul dăunător pe care Zagrebul îl joacă în istoria Bosniei, prin sprijinirea etno-naționaliștilor croați care fac imposibil orice progres în această țară. "Privându-se de această pârghie, Consiliul a ratat o oportunitate de a promova normalizarea și pacificarea Balcanilor de Vest pe drumul către aderarea la UE. La două zile după summit-ul de la Tirana, este șocant să vedem că UE nu are consecvență în managementul strategic al vecinătății sale. Nu este ușor să menții un curs drept, atunci când mâna dreaptă nu știe ce face mâna stângă.", scrie publicația citată.

Primirea României în Schengen, după reformarea politicii de azil, spune Karoline Edtstadler Foto: Twitter
Eveniment

Primirea României Schengen, reformarea politicii de azil

Primirea României și Bulgariei în Schengen, doar după reformarea politicii de azil a UE, spune ministrul austriac pentru Afaceri Europene, Karoline Edtstadler. Austria s-a opus prin veto intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Primirea României în Schengen, după reformarea politicii de azil „Extinderea spațiului Schengen este un lucru pe care, desigur, dorim să îl discutăm în continuare în coordonare cu partenerii noștri, Bulgaria și România, astfel încât să îl putem repune pe agendă după ce se vor face pașii corespunzători în politica de migrație și azil”, a declarat ea la ORF, citată de sursazilei.ro. Edtstadler a amintit că, în ianuarie, Suedia va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene: „Suedia e o țară „care a fost încercată și e experimentată când vine vorba de migrație. Mă aștept ca acest subiect să fie un punct important pe ordinea de zi”. Decizia privind Schengen nu va fi amânată până când întregul pachet de azil va fi decis la nivelul UE prin numeroase acte juridice, deoarece acest lucru va dura ceva timp, a explicat demnitarul austriac. „Dar trebuie să facem acești pași și să stabilim un plan. Atunci putem foarte bine să vorbim despre extinderea Schengen pentru a include Bulgaria și România”, a spus Edtstadler. „Este nevoie de posibilitatea de a solicita azil în țări terțe sigure”, a cerut ministrul pentru Europa. „În plus, este nevoie de proiecte pilot pentru gestionarea rapidă a procedurilor de azil la frontierele externe ale UE – și, bineînțeles, de sprijin financiar pentru țările care sunt situate geografic la frontiera externă”, a mai spus ea. Citește și: VIDEO Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin: un comandant se filmează în timp ce bate cu o rangă niște soldați acuzați că și-au părăsit pozițiile

Imagini impresionante cu refugiații ucraineni sosiți în România. Sursă: Inquam Photos - Alex Nicodim
Eveniment

Imagini impresionante cu refugiații ucraineni

Imagini impresionante cu refugiații ucraineni sosiți în România. Peste 14.000 de ucraineni au ajuns în România, începând de joi, ziua când Rusia a invadat Ucraina, iar peste 7.000 s-au refugiat în România. 54 au cerut protecția statului român, a anunțat Ministerul de Interne, sâmbătă. Citește și: Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Cum puteți ajuta ca voluntari și unde puteți dona Imagini impresionante cu refugiații ucraineni sosiți în România. 54 au cerut azil în țara noastră 14.188 de cetățeni ucraineni au intrat în țară, iar 7.298 de ucraineni au părăsit teritoriul României. 22.105 mașini ucrainene au intrat în România, a precizat MAI, sâmbătă. 54 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România, de la începutul conflictului militar din ţara vecină. Gradul de ocupare al centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 56,4%. Refugiati ucraineni trec granita in Romania prin vama Siret, in apropierea localitatii Siret, Suceava, vineri 25 februarie 2021. Credit foto: Inquam Photos / Alex Nicodim Mâncare pentru refugiați, la Vama Siret. Sursă imagine: Inquam Photos - Casian Mitu Refugiati ucraineni trec granita in Romania prin vama Siret, in apropierea localitatii Siret, Suceava, vineri 25 februarie 2021. Credit foto: Inquam Photos / Alex Nicodim Alimente pentru refugiați, la Vama Siret. Sursă: Inquam Photos - Casian Mitu

Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Sursă imagine: Inquam Photos / Paul Ursachi
Eveniment

Românii ajutor pentru refugiații ucraineni

Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Aproape 7.000 de ucraineni s-au refugiat în România din calea războiului, de joi dimineață, când Rusia a invadat Ucraina. Românii s-au mobilizat, pe Facebook, să-i ajute cu cazare și alimente. Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Cum puteți ajuta În grupul de Facebook „UNIȚI PENTRU UCRAINA - Єдині за Україну - United for Ukraine”, peste 48.500 de oameni cer și primesc ajutor: ucrainenii care vor să ajungă în România cer informații, românii se oferă să-I preia de la graniță și să le ofere adăpost. Accesul în grup este nerestricționat, pentru toți cei care vor să ofere informații, cazare, alimente sau ajutor cu traducerea în/din ucraineană. Puteți accesa grupul AICI. Dacă vreți să ajutați cu cazarea, puteți completa următorul formular. Cei care nu pot prelua refugiați, dar care vor să îi ajute, pot dona în conturile: UNICEF, aici Salvați Copiii preia donații și caută traducători. Detalii, aici. Ambasada României în SUA, împreună cu Romanian United Fund, strânge donații pentru refugiați, aici.Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților oferă alimente, obiecte de igienă, apă și cazare la parohii și mănăstiri. Dacă doriți să îi ajutați, puteți dona aici - RO51 RNCB 0234 0370 1091 0014Asociația LOGS Grup de Inițiative Sociale din Timișoara caută asistenți sociali, psihologi și traducători de ucraineană și rusă, în regim de voluntariat. Au înființat și două linii de consiliere: prima este pentru informații despre azil (în limbile engleză, rusă și ucraineană), numărul de Whattsapp +4.0765.861.888; a doua linie este o linie de consiliere socială și psihologică pentru ucrainenii care au ajuns deja în România, la numărul +40745 139 747. O listă cu organizațiile care pot oferi ajutor refugiaților ucraineni, inclusiv transport de la graniță, cazare pentru ei și animalele de companie, mai jos: Aproape 7.000 de refugiați ucraineni au ajuns în România începând de joi. Cum se depune cererea de azil 10.624 de ucraineni au intrat în România începând de joi. 6.696 de refugiați s-au oprit în România, cei mai mulți în județele Suceava, Botoșani, Maramureș, Galați, a precizat vineri ministrul de Interne Lucian Bode. 11 refugiați au solicitat azil în România. Țara noastră are doar șase centre de azil și 1.100 de locuri disponibile, a precizat ministrul de Interne. Citește și: EXCLUSIV Nici o tabără pentru refugiați ucraineni nu este operațională, deși Dîncu a promis 500.000 de locuri disponibile. Oficial, e treaba lui Arafat Ucrainenii care nu cer azil pot staționa pe teritoriul României 90 de zile. Documentele pentru azil sunt disponibile aici. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră