joi 14 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: atr

9 articole
Politică

Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache

Ultimul atac al lui Ilie Bolojan la „băieții deștepți din energie” a fost blocat de Florin Iordache, a cărui mandat la conducerea Consiliului Legisltiv a expirat de câteva luni. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Bolojan a vrut ca, prin ordonanță de urgență, să instituie o garanție de 30 de euro per kilowatt instalat, care trebuie constituită la momentul solicitării autorizației de înființare, drept o condiție pentru obținerea ei. Această măsură venea după ce premierul a constatat că Transelectrica emisese așa-numite Autorizații Tehnice de Racordare (ATR-uri) în exces, pentru firme-fantomă, iar investitorii care chiar doreau să dezvolte noi capacități de producție erau blocați și obligați să cumpere de la firmele fantomă care primiseră ATR-uri.  Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache „Am zis că nu plec din acest guvern până când în această dimineață nu am venit cu o ordonanță să impun garanții ferme. V-ați gândit, probabil, că dacă vă mișcați repede cu moțiunea, nu mai putem corecta ce era de corectat. Și poate nu știți cine e director la Transelectrica”, a spus Bolojan, în discursul susținut apoi în ședința de plen în care a fost votată moțiunea de cenzură. Însă adoptarea ordonanței a fost blocată de avizul Consiliului Legislativ, care a venit abia după ce guvernul Bolojan a fost dat jos prin moțiunea de cenzură. „Având în vedere că acest aviz negativ, a venit după ce guvernul fusese demis prin moțiunea cenzură, Ordonanța nu a mai fost repusă pe ordinea de zi spre rediscutarea avizului Consiliului Legislativ”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. Florin Iordache a depus jurământul în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ la 16 noiembrie 2020. Mandatul președintelui Consiliului Legislativ este de 5 ani, conform modificărilor aduse Legii 73/1993, și poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul lui Iordache a expirat, deci, de peste cinci luni. El are un salariu brut, de bază, de 21.840 de lei. 

Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache Foto: Guvernul României
Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan Foto: Hidroelectrica
Politică

Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan

Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie premierul Ilie Bolojan: acestea ajungeau la 150.000 - 180.000 de euro, pe lângă salariile mari. Premierul a arătat că cei din conducerea Hidroelectrica au preferat să-și dea aceste bonusuri în loc să investească în baterii de stocare a energiei, care ar fi adus profit. Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan „Gândiţi-vă că Hidroelectrica în aceşti ani a făcut puţine investiţii. Au preferat să facă profituri, pentru că oricum apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale, prin baraje, în loc să facă investiţii. Şi gândiţi-vă că dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcţioneze, pentru că nu poţi opri apa, am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare, în aşa fel încât toată producţia între orele de la prânz să fie stocate şi să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica şi ar fi însemnat preţuri cu 20 - 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri. Dar au preferat să ia bonusuri de performanţă în fiecare an pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut de 150.000 - 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au. În loc să facă aceste investiţii, dacă le-ar fi făcut, ar fi lăsat foarte multe spaţii, foarte puţine spaţii de tranzacţionat pe pieţe Şi cei care fac bani din operaţiuni care se întâmplă pe pieţele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mişcare şi preţul energiei ar fi scăzut”, a explicat Bolojan.  Vorbind despre situația ATR-urilor eliberate de Transelectrica, el s-a ăntrebat retoric: „Chiar n-a văzut nimeni timp de doi ani de zile această bătaie de joc faţă de un interes strategic al României, să ai pieţe de energie libere?”.  „Dacă te duci la Transelectrica să soliciţi, de exemplu, o racordare într-o anumită zonă, s-ar putea să primeşti un răspuns că nu se poate. Dar a doua, a treia zi, e posibil să te sune cineva. «A, în zona respectivă avem noi un proiect, dar vă costă atâta. » Şi nu cred în oameni talentaţi care fac nişte proiecte geniale în aceste zone, care primesc autorizaţii repede, fără să existe tot felul de complicităţi acolo. Şi cu siguranţă sunt foarte multe complicităţi, aici sunt foarte mulţi bani transpolitic, transinstituţional şi un deranj este foarte mare”, a explicat Bolojan. 

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie Foto: Transelectrica
Politică

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie: pe site-ul executivului a fost postată o listă de 1.400 avize tehnice de racordare (ATR) care aparțin, în prezent, unui număr de peste 1000 de titulari – companii private și cu capital de stat, municipalități, administrații publice și alte entități – care dețin cumulat cel puțin 1 MW.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Transelectrica, care a acordat majoritatea ATR-urilor, este condusă de un ex-consilier județean PSD din Buzău, Ștefăniță Munteanu.  Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie „Aceste avize tehnice de racordare valabile corespund unor proiecte energetice cu o putere totală planificată de peste 80.000 MW - de aproape zece ori puterea actuală necesară - disproporție accentuată de faptul că o parte însemnată a capacităților rezervate nu progresează în mod efectiv către implementare”, explică Guvernul. „A fost efectuată o interogare la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru un eșantion aleatoriu de 722 firme din listă ~ 72 000 MW capacitate aprobată.  Datele rezultate arată că cele mai multe dintre aceste firme, respectiv 437, au fost înființate în perioada 2020-2023, 105 firme în perioada 2010-2019, 100 înainte de anul 2010 și 59 după anul 2024. Din perspectiva analizei cifrei de afaceri, la nivelul anului 2024, 76% din aceste firme aveau cifră de afaceri zero, și doar 37 aveau cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei. De asemenea, 78% din firmele care au rezultat ca urmare a interogării ONRC nu aveau niciun angajat în anul 2024, și doar 15 firme aveau peste 250 de angajați. Analizate din punctul de vedere al capitalului social, peste jumătate din companii, respectiv 387, aveau capital social mai mic de 10.000 de lei, dintre care 318 firme aveau capital social sub 1.000 de lei. Doar 14%, adică 101 firme, aveau capital social între 100.000 de lei și 1 milion de lei”, arată comunicatul Guvernului.  La o simplă cercetarea acestei liste, realizată de DeFapt.ro, se poate constata că pe ea apar multe firme cu zero cifră de afaceri, zero sau un angajat și cu pierderi substanțiale. De exemplu, Electric Spot SRL are un ATR de la Transelectrica, acordat în iunie 2024, pentru o capacitate de 203 MW. Pe site-ul listafirme.ro, această companie are date din 2023, zero salariați și zero cifră de afaceri în 2023 și 2024, pierderi de circa 500.000 lei. Prowind Windfarm Viisoare, ATR pentru peste 50 MW, din 2009 are cifra de afaceri zero, abia în 2024 a avut un angajat, avea, în 2024, datorii totale de aproape 75 de milioane de lei și pierderi de 2,3 milioane de lei. Omega Eolian Project din Buzau a primit ATR pentru peste 90 MW. Cifră de afaceri zero, număr de angajați zero - din 2012 în 2024. În 2024, cumulase datorii de aproape 1,5 milioane de lei.  Photovoltaic Energy Plant are un ATR de peste 118 MW. Pe site-ul lisafirme.ro figurează cu date din 2023, cu un angajat, zero cifră de afaceri, datorii (2024) - 825.000 lei și pierderi (2024) de 42.628 de lei.  

„Băieți deștepți” din energie, lista lui Bolojan (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Criza invizibilă din energie: cum au ajuns mii de proiecte „pe hârtie” să blocheze România

Guvernul a publicat lista companiilor din sectorul energetic acuzate că țin blocate capacități importante de producție fără să finalizeze investițiile. Este vorba despre așa-numiții „băieți deștepți” din energie, care au obținut avize tehnice de racordare, dar nu au dus proiectele la capăt. Vorbim despre peste 1.400 de avize acordate unui număr de peste 1.000 de titulari, pentru proiecte care însumează peste 80.000 MW – de aproape zece ori mai mult decât consumul real al României. Pentru consumatorul obișnuit, această realitate se traduce simplu: energie mai puțină decât ar putea exista și facturi mai mari decât ar trebui. Lista lui Bolojan Potrivit datelor oficiale, au fost emise peste 1.400 de avize tehnice de racordare pentru aproximativ 1.000 de firme. Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Cu toate acestea, doar un procent de circa 10% dintre proiecte au fost finalizate și produc energie electrică. Restul investițiilor, în mare parte parcuri eoliene și fotovoltaice, au rămas la stadiul de plan sau documentație, fără implementare concretă. În mod aparent paradoxal, într-o țară care se plânge constant de prețurile mari la energie, există pe hârtie o capacitate uriașă de producție. Doar că ea nu există în realitate. Lista publicată de Executiv scoate la iveală o discrepanță fundamentală: între ceea ce este rezervat în sistem și ceea ce este efectiv construit. Ce este, de fapt, un ATR În mod normal, un ATR este doar o etapă tehnică: îți oferă dreptul de a conecta o centrală la rețea. Însă regulile permisive din ultimii ani au transformat acest document într-un activ speculativ. Datele Guvernului arată că 76% dintre firmele care dețin astfel de avize aveau cifră de afaceri zero în 2024, iar multe nu au nici angajați. În acest context, mecanismul s-a pervertit: avizul nu mai este începutul unei investiții, ci obiectul ei. Proiectele sunt obținute, apoi revândute către investitori reali, uneori chiar prin anunțuri online, transformând accesul la rețea într-o monedă de schimb. Iar aici se află cheia întregii probleme. Rețeaua electrică nu este infinită. Capacitatea ei este limitată, iar accesul la ea devine, implicit, o resursă strategică. Cine obține un ATR „rezervă” practic un loc în sistem. Într-un cadru ideal, acest loc este ocupat temporar, până când proiectul este construit. În realitatea românească, însă, acel loc a devenit o marfă. Cum a început derapajul: legislație permisivă și goana după investiții Problema nu a apărut peste noapte. Este rezultatul unui cumul de decizii legislative și administrative din ultimii ani. Pe fondul presiunii europene pentru tranziția verde și al crizei energetice, România a încercat să accelereze investițiile în energie regenerabilă. În acest context, regulile de acordare a ATR-urilor au fost, mult timp, extrem de permisive. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a atras atenția asupra apariției „samsarilor de proiecte” care incomodează investitorii serioși, menționând că aceștia au blocat rețeaua încă din 2024. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut explicit că, până în 2022, aceste avize erau acordate „fără condiții sau limitări serioase”. Nu existau garanții financiare consistente, termene stricte de implementare, filtre reale privind capacitatea investitorului. Rezultatul a fost previzibil: o explozie de cereri. În doar câțiva ani, s-au emis ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în condițiile în care România are nevoie, în medie, de aproximativ 9.000 MW pe zi. Cât de ușor se obține un ATR Obținerea Avizului Tehnic de Racordare (ATR) este considerată un proces relativ simplu și accesibil, în special pentru consumatorii casnici, datorită standardizării procedurilor și digitalizării serviciilor operatorilor de distribuție. - Procedurile sunt standardizate: Pentru locuințe individuale sau consumatori mici, există soluții de racordare standardizate, ceea ce reduce birocrația și timpul de analiză din partea distribuitorului. - Depunere online/digitală: Majoritatea operatorilor de rețea (ex. PPC, Rețele Electrice) permit depunerea documentației în format electronic, direct pe site-urile acestora, facilitând un proces rapid și accesibil de oriunde. - Claritate în documentație: Lista de acte necesare este clar definită (cerere, acte de proprietate, planuri topografice), iar operatorul are obligația să emită ATR-ul după plata tarifului și verificarea completitudinii dosarului. -Asistență prin firme autorizate: Dacă este necesar, un proiectant/executant autorizat ANRE poate gestiona întregul proces în numele solicitantului, simplificând și mai mult experiența utilizatorului. De la investiții la speculă În mod normal, un investitor obține un ATR pentru a construi o centrală. Dar, în lipsa unor bariere reale, modelul s-a inversat. A apărut o nouă logică: obții ATR-ul, nu construiești nimic, vinzi proiectul. Când proiectele ajung pe site-uri de anunțuri Unul dintre cele mai simptomatice efecte ale acestui mecanism este apariția proiectelor energetice la vânzare, inclusiv pe platforme generaliste de anunțuri. Există: - platforme și oferte reale: proiecte fotovoltaice „Ready to Build” puse la vânzare, inclusiv cu ATR și documentație completă. - platforme unde investitorii pot cumpăra putere de producție în proiecte în dezvoltare - site-uri specializate care listează proiecte cu ATR, PUZ și autorizații, la prețuri per MW Prețurile pentru asemenea proiecte sunt de sute de mii sau milioane de lei. Este momentul în care abstracția devine concretă. Ce se vinde, de fapt? Nu energia. Nu centrala. Nu investiția. Se vinde dreptul de acces la rețea. Cu alte cuvinte, un „loc” într-un sistem public limitat. Premierul a vorbit deschis despre acest fenomen: aproximativ 90% dintre proiecte sunt speculative și nu au intenția de a fi realizate. În acest punct, ATR-ul devine echivalentul unui „activ financiar”. Nu mai este un instrument tehnic, ci un bun tranzacționabil. Economia absurdului: firme fără activitate care controlează energie „virtuală” Datele oficiale publicate odată cu lista sunt poate cele mai grăitoare: - 76% dintre firmele analizate nu aveau cifră de afaceri - 78% nu aveau niciun angajat - sute de firme au capital social sub 1.000 de lei - multe au fost înființate recent, între 2020 și 2023 Aceste cifre nu demonizează automat modelul de business (există și vehicule investiționale legitime), dar ridică o întrebare esențială: cum pot entități fără activitate economică reală să „controleze” accesul la o infrastructură strategică? Răspunsul este simplu: pentru că sistemul le-a permis. De ce a devenit o problemă majoră pentru economie Consecințele nu sunt teoretice. Ele se resimt direct în economie și în facturile consumatorilor. Vorbim în primul rând despre blocarea investițiilor reale. Investitorii serioși, care chiar vor să construiască, se lovesc de un sistem deja „ocupat” pe hârtie. Rezultatul: proiecte întârziate și costuri suplimentareuneori. Uneori, abandon.

Bolojan vrea să arate ce bine e fără PSD: 3 reforme majore promovate de guvernul minoritar - presă Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan vrea să arate ce bine e fără PSD: 3 reforme majore promovate de guvernul minoritar - presă

Bolojan vrea să arate ce bine e fără PSD: sunt 3 reforme majore care vor fi promovate de guvernul minoritar, anunță G4Media, citând surse politice. Două din aceste măsuri au nevoie de aprobarea Parlamentului, nu este clar cum va reuși un guvern fără PSD să le treacă de Legislativ.  Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Bolojan vrea să arate ce bine e fără PSD: 3 reforme majore promovate de guvernul minoritar Ce măsuri vrea să ia, rapid, guvernul Bolojan: O reformă a legii de pensionare a militarilor, prin creșterea vârstei de pensionare. G4Media scrie că măsura va fi promovată printr-un simplu proces de lege Legea salarizării unitare a bugetarilor - jalon PNRR. Un proiect ar fi avut și ex-ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, dar ar fi adus o creștere a cheltuielilor de personal. Reforme în piața energetică, mai ales în ceea ce privește emiterea așa numitelor avize tehnice de racordare, pentru a determina scăderea prețurilor. Bolojan spunea: „Vom impune niște restricții pentru cei care le-au primit deja (avizele tehnice de racordare – n.red.) în așa fel încât să le crească garanțiile că dacă nu fac acele investiții, vor pierde 20% din valoarea acelei investiții (…) Din punctul meu de vedere, prețul la energie poate să scadă cu 10-20% fără probleme, prin câteva măsuri”. Însă ATR-urile sunt emise, în mare măsură, de Transelectrica, această companie fiind condusă de un consilier județean PSD din Buzău.  Fără miniștrii PSD, Bolojan va putea accelera elaborarea și avizarea acestor proiecte. Mai mult, premierul a preluat portofoliul Energiei, un gest simbolic. 

Bolojan, atacuri în serie, fără precedent, la companiile de stat din energie, inclusiv managerii incapabili
Economie

Bolojan, atacuri fără precedent la companiile de stat din energie, inclusiv la managerii incapabili

Premierul Ilie Bolojan a lansat atacuri în serie, fără precedent, la companiile de stat din energie, vorbind inclusiv despre managerii incapabili, numiți politic. El a arătat și cum a explodat eliberarea autorizațiilor tehnice de racordare (ATR) din 2024, an în care la conducerea Transelectrica a apărut Ștefăniță Munteanu, un fost consilier județean PSD din Buzău, cu studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Citește și: România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD - document oficial Bolojan, atacuri fără precedent la companiile de stat din energie, inclusiv la managerii incapabili Însă Bolojan, în conferința de presă de miercuri, a evitat să invoce partide sau nume.  Ce a arătat Bolojan: „Un grup de firme de consultanță, care au fost specializate în recrutări în sectorul public, au derulat concursuri, iar la finalul acestor concursuri au câștigat persoane care, dacă le analizăm CV-ul, vedem că, într-o formă sau alta, au conexiuni cu sectorul guvernamental, cu zona politică”.  „În condițiile în care, de exemplu, la Combinatul Oltenia ar fi fost niște indicatori de performanță de 5-6 ani de zile, relevanți, exacți, și realizarea unor grupuri energetice noi pe gaz, realizarea unor grupuri energetice pe fotovoltaic, ar fi fost clauză explicită cu ani cu termene, sunt convins că managerii de acolo ar fi fost mai determinați să le termine la timp, dar întrucât indicatorii au fost generali, ele nu s-au terminat, aceste investiții, noi n-am valorificat banii și avem și probleme pe componenta de decarbonizare” „Avem un grup energetic important, la Iernut, și sunt convins că dacă de 10 ani de zile, de când acest grup este în lucru, ar fi fost niște indicatori fără echivoc legate de finalizarea acestui grup, la o anumită dată, iar dacă n-ai terminat investiția și nu livrează energie în sistem, îți pierzi mandatul, conducerile Romgaz, indiferent câte au fost, ar fi fost mult mai atente la finalizarea acestui proiect” „La Hidroelectrica, în condițiile în care ai angajamente de realizare de 500 de MW, de exemplu, de proiecte în zona de energie, și ele ar fi fost cât se poate de clare să fie pe stocare, de exemplu, sunt convins că dacă ar fi fost fără echivoc un anumit număr de megawați într-un an, un anumit număr de megawați în alt an și așa mai departe, conducerile Hidroelectrica ar fi realizat aceste investiții, așa cum le-au realizat privații, iar energia pe care am putea- o folosi ca să echilibrăm sistemele, să le echilibrăm seara, ar fi fost într-o cantitate mult mai mare gestionată de companiile de stat” Bolojan a spus că vor fi auditate contractele de mandat, vor fi introduși indicatori de performanță „care sunt clari și măsurabili”, iar managerii care nu-i vor îndeplini vor fi schimbați.  90% din ATR-uri, cu carater speculativ, pentru a fi vândute Premierul a vorbit și despre autorizațiile tehnice de racordare (ATR) acordate în ultimii ani.  „Așa cum se vede în acest grafic, în ultimii trei ani de zile am avut cele mai mari creșteri, 27.000 de MW, 30.000 de MW, deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare au fost emise în ultimii trei ani de zile și suntem în situația în care analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat. Și aveți aici situația modului în care au avansat și așa cum se vede, din cei 80.000 de MW, în jur de 8.000 de MW au avansat. Asta înseamnă că 90% din aceste proiecte sunt cu caracter speculativ, cei care au obținut aceste proiecte nu intenționează să le dezvolte, ci urmăresc să le vândă. Ele oricum n-ar fi viabile, pentru că depășind de foarte multe ori consumul nostru, nu pot fi efectiv, n-ai cui să vinzi această energie ipotetică, poate am alimenta și Europa Centrală, dar în mod efectiv blochează accesul investitorilor serioși care dispun de finanțări și nu se pot racorda”, a explicat premierul.  „Nu am avut proceduri competitive și în principal Transelectrica, care a emis peste 2,3% din aceste puteri, care țin de aceste avize, a eliberat aceste documente și în funcție de dinamica și de contactele care erau cu Transelectrica, se rezolvau mai devreme sau mai târziu”, a arătat Bolojan. 

Clienți PSD-PNL, directori la Transelectrica, sub ancheta DNA Foto: Transelectrica
Politică

Clienți PSD-PNL, directori la Transelectrica, sub ancheta DNA: acuzațiile lui Bolojan, confirmate

Doi clienți PSD-PNL, directori la Transelectrica, sunt sub ancheta DNA, susțin mai multe publicații, iar acuzațiile lui Ilie Bolojan, despre așa-numitele „avize tehnice de racordare” (ATR), par să fie confirmate. Recent, Bolojan a explicat că s-au emis 78.000 de ATR-uri pentru proiecte care există doar pe hârtie și care îi blochează astfel pe cei care chiar doresc să investească în noi proiecte în energie. Premierul a apreciat că acesta este unul dintre motivele prețurilor mari la energie, care ar putea fi reduse cu 10-20%.  Citește și: Circa 200 de mașini confiscate de ANAF au dispărut misterios înainte de a fi vândute - presă. Fiscul anunță verificări care vor dura săptămâni Clienți PSD-PNL, directori la Transelectrica, sub ancheta DNA: acuzațiile lui Bolojan, confirmate Cine sunt cei doi clienți PSD-PNL: Victor Moraru, la bază merceolog (controla cântarele), cu facultate absolvită la 38 de ani, fost primar PSD la Amara. El a fost dat afară din postul de director la Transelectrica acum câteva zile, după ce i-a fost retras, de către ORNISS, avizul de acces la documente secrete. Fanatik scrie că Moraru intra cu telefonul în camera de documente secrete și era suspectat că fotografia aceste documente. Un coleg ar fi sesizat instituțiile statului. Moraru este un apropiat al vicepremierului PSD Marian Neacșu, care are o condamnare penală.  Cătălin Nadolu, cu licență în drept la Academia de Poliție, fost director la primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță - informație care nu apare în CV-ul său de pe site-ul Translectrica, ci în declarațiile de avere, unde figurează și cu funcția la Transelectrica. Între 2009 și 2021 ar fi fost director la un hotel RAAPPS, Cindriș, din Păltiniș - în CV el scrie că a fost „șef departament”. Soția sa, care lucra la un liceu din Vâlcea, a fost angajată la Romgaz, în 2023, potrivit declarațiilor de avere. Nadolu ar fi anchetat - potrivit România TV - pentru că ar fi emis un aviz tehnic de racordare (ATR) unui proiect din Arad care nu a fost finalizat nici acum. Nadolu este membru al biroului politic sector 3 PNL, potrivit declarației depuse la Transelectrica. Fanatik susține că ar fi apropiat politic de Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, un adversar al lui Bolojan.  Directorul Transelectrica, Ștefăniță Munteanu are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. El este membru PSD și a fost consilier județean la Buzău, fieful lui Marcel Ciolacu. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu. 

Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie Foto: Facebook
Politică

Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie

Premierul Ilie Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, un apropiat al lui Ciolacu, blochează piața de energie și astfel menține prețurile mari. CEO la Transelectrica este Ștefăniță Munteanu, membru PSD, fost consilier județean în Buzău, fieful fostului premier Ciolacu. El are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți Este pentru a doua oară când Bolojan vorbește despre așa-numitele ATR-uri -  aviz tehnic de racordare la rețeau electrică - eliberate de Transelectrica în număr foarte mare.  Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie „Ca să poţi să produci energie, trebuie să te poţi racorda la sistemul nostru de reţele. Dacă terenul este ocupat, atunci nu te poţi racorda, iar dacă e înghesuială într-o anumită zonă, ţi se cer costuri suplimentare, aşa-numirele întăriri de reţea, ca să dezvolţi reţeaua. Ştiţi în 3 ani de zile câte ATR-uri am eliberat, deci viitoare proiecte de conectare? 78.000 de megawati. Deci gândiţi-vă, dacă de la 9.000 am creşte la 11.000, 12.000, 13.000, am avea supraproducţie. Au eliberat unor oameni care cea mai mare parte fac doar hârtii, ei au ocupat reţelele, iar dumneavoastră, un investitor, dacă vreţi să faceţi o investiţie, nu vă mai puteţi racorda, că este ocupată. Dar a doua zi, după ce vă duceţi la această companie, s-ar putea să vă sune cineva care are un proiect, care să vă spună: vă vând eu documentaţia şi trebuie să spargem aceste ATR-uri care sunt de ani de zile ocupate şi practic în felul acesta ocupă posibilitatea de a produce energie în România, nu te poţi racorda la reţele sau te poţi racorda peste ceva ani sau poţi să produci ceva la nişte preţuri foarte mari”, a explicat Bolojan la Digi 24. El a vorbit și despre sistemul de „traderi” din energie și a atacat Hidroelectrica. „Trebuie să facem ordine în zona de traderi pentru că este anormal. Dacă am lucra serios toată lumea şi n-ar fi blocaje şi întârzieri, eu cred că între şase luni şi un an de zile am vedea nişte căderi serioase, pentru că asta înseamnă să încurajăm şi să finanţăm stocarea doar, să forţăm Hidroelectrica, care n-a făcut aproape nimic să facă stocare, să-şi facă stocarea şi să facem ordine în piaţă, în aşa fel încât contractele pe termen lung să devină dominante, în aşa fel încât preţurile la care cumpără companiile să fie predictibile nu să stea în fiecare zi la preţul zilnic, dar pentru asta trebuie lucrat foarte serios”, a arătat premierul. 

De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”

De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD. Ilie Bolojan nu a dat nume, dar a vorbit despre așa-numitele ATR-uri - aviz tehnic de racordare la rețeau electrică - acordate în număr uriaș unor „băieți deștepți”. Unul dintre cei care au beneficiat foarte repede, mult peste media de timp de așteptare, de un astfel de ATR a fost nepotul fostului premier PSD. ATR-ul a fost acordat de Translectrica, companie condusă de un consilier județean PSD din Buzău, fieful lui Ciolacu. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Transelectrica este sub controlul Secretariatului General al Guvernului, condus de pesedistul Radu Oprea.  De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie” Ce a spus Bolojan acum câteva zile: „Noi producem, să spunem, în total 9.000 de MW în structura noastră energiei. Cam asta este formula de echilibru dintre producţia de energie şi consum. Dar, în aceşti ani, ca să poţi să te conectezi în sistemul energetic, ca producător, ca stocare, am eliberat documentaţii, ATR-uri, pentru 77.000 de MW. Deci gândiţi-vă că practic am ocupat toată capacitatea, mai mult decât realistă, de conectare a unor investiţii, în domeniul energetic. Dacă mâine ai de făcut o staţie de stocare în România, nu te poţi conecta, pentru că tot terenul este ocupat şi aceste investiţii, parte sunt făcute de oameni serioşi, dar cea mai mare parte sunt investiţii de tip speculativ, de tip băieţii deştepţi, care, practic, dacă vrei să te conectezi cu o investiţie, astăzi, trebuie să te duci să le cumperi lor hârtiile. Astea trebuie să le spargem”.  Ce a arătat presa, în 2024: nepotul lui Marcel Ciolacu, Mihai Cristian Ciolacu, a înființat, în aprilie 2022, două firme. În 2022 și 2023 - zero cifră de afaceri. Ulterior, potrivit Hotnews: martie 2023, obține ATR-ul iunie 2022 aplică pentru fonduri PNRR pentru două parcuri fotovoltaice și stocare de energie.  decembrie 2023 - li se aprobă finanțarea PNRR. Alte solicitări de finanțare pe această schemă PNRR nu au primit aprobarea ministerului Energiei. „Important de precizat este că nu ar fi obținut ajutoarele de stat dacă nu avea avize de la Transelectrica. Mihai Cristian Ciolacu a depus cererile de aviz de racordare (ATR) la Transelectrica în noiembrie 2022 și în martie 2023 au fost emise avizele, potrivit Transelectrica. Conform surselor de piață, acesta este un termen foarte bun, de regulă avizele fiind primite într-un an sau chiar un an și jumătate”, arată Hotnews.  Ulterior, în 2024, nepotul și-a vândut firmele.  Cine conduce Transelectrica:  Ștefăniță Munteanu, membru PSD, fost consilier județean în Buzău, fieful fostului premier Ciolacu. El are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  Indemnizația sa brută este de 55.050 de lei, arată datele AMEPIP din august.  Fanatik scria, în 2023, că firmele lui Ștefăniță Munteanu au fost abonatela contracte cu statul. „În anii 2019 și 2020, potrivit portalului Sicap, compania a beneficiat de 21 de contracte publice în valoare totală de 1.466.498 lei, ceea ce înseamnă circa 60% din veniturile firmei în cei doi ani (...) Din anul 2018, timp de doi ani este membru în Consiliul de Administrație al CFR Marfă, și tot începând cu anul 2018 până în prezent este administrator și în CA al companiei Rofersped, companie deținută de CFR Marfă”, scria Fanatik.    

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră