duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: armata

71 articole
Internațional

Putin, paranoic din cauza șefilor armatei

Putin, paranoic din cauza șefilor armatei. Preşedintele rus Vladimir Putin este prost informat despre desfăşurarea războiului în Ucraina, consilierii săi se tem să-i dezvăluie pierderile militare şi economice suferite de Rusia, a declarat miercuri un înalt responsabil american, citat de AFP şi Reuters. Putin, paranoic din cauza șefilor armatei "Putin nu ştia nici măcar că armata sa recruta şi pierdea recruţi în Ucraina, ceea ce demonstrează o ruptură clară în fluxul de informaţii fiabile care îi parvin preşedintelui rus", a indicat acest responsabil sub rezerva anonimatului, asigurând că se bazează în aceste afirmaţii pe informaţii americane declasificate. "După părerea noastră, Putin este indus în eroare de consilierii săi asupra slabelor performanţe ale armatei ruse şi asupra severităţii impactului sancţiunilor asupra economiei ruse, pentru că cei mai înalţi consilieri ai săi se tem să-i spună adevărul", potrivit aceluiaşi oficial. Înaltul responsabil american asigură de altfel că există "de acum o tensiune constantă între Putin şi Ministerul Apărării". Încrederea, zdruncinată "Avem informaţii potrivit cărora (Vladimir) Putin a avut impresia că a fost indus în eroare de armata rusă", ceea ce l-a determinat să nu mai aibă încredere în comandamentul militar, a declarat el. Niciun comentariu cu privire la aceste declaraţii nu a putut fi obţinut pentru moment nici de la Kremlin, nici de la Ambasada Rusiei la Washington. Citește și: Un mesaj de la soție către un soldat rus aflat în Ucraina: „Andrei, ia tot ce poți”. Jafuri și violuri ale armatei invadatoare Invazia în Ucraina, lansată în 24 februarie, de Rusia s-a ciocnit pe numeroase fronturi de o rezistenţă tenace a forţelor ucrainene care au recâştigat poziţii în jurul Kievului, în nordul ţării, chiar dacă numeroşi civili sunt prinşi în capcană în oraşele asediat din sudul ţării. Rușii continuă să atace orașe Pe teren, armata rusă a bombardat miercuri suburbiile Kievului şi oraşul Cernigov, în nordul Ucrainei, a doua zi după promisiunea unei reduceri drastice a operaţiunilor sale militare în aceste regiuni. Aceasta afirmase că şi-a încheiat prima etapă a operaţiunii sale. Analişti militari estimează că Rusia a modificat modul de a-şi prezenta obiectivele de război cu scopul de a-i permite lui Vladimir Putin să-şi salveze obrazul datorită unei victorii de faţadă, în pofida înfrângerilor umilitoare suferite de armata rusă în cursul acestei campanii, notează Reuters. Moscova numeşte această ofensivă drept "operaţiune militară specială" care urmăreşte să "demilitarizeze" şi "denazifice" Ucraina.

Putin, paranoic din cauza șefilor armatei (sursa: AP)
Borrell acuză Moscova de crime de război (sursa: Twitter/Josep Borrell Fontelles)
Eveniment

UE va avea o armată operațională

UE va avea o armată operațională. Europenii vor dobândi, pentru prima dată în istoria lor, o capacitate de a desfăşura "operaţiuni de luptă", a declarat marţi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează AFP. UE va avea o armată operațională Miniştrii europeni de Afaceri Externe şi ai Apărării au decis luni să constituie o forţă militară de intervenţie rapidă de 5.000 de combatanţi, operaţională până în 2025. "Tratatele europene prevăd că UE se poate angaja în misiuni de luptă: nu a făcut-o niciodată, dar dacă aceasta se dovedeşte necesară, trebuie să fie pregătită", a precizat Josep Borrell în faţa unui grup de jurnalişti. Citește și: Macron întreține statul rus criminal cu investiții franceze, deși critică invazia din Ucraina: Arme explozive sunt utilizate în zone dens populate "Europenii trebuie să înţeleagă că anumite situaţii pot implica folosirea forţei. Capacitatea europeană trebuie antrenată pentru misiuni de luptă", a insistat el. Strategia de apărare ("busolă strategică") aprobată luni este "un plan de acţiune" şi "dacă nu va fi pusă în aplicare, va fi inutilă", avertizează totuşi Borell. Angajamentul colectide de apărare, pus în practică "Este pentru prima dată când statele membre şi-au luat un angajament colectiv pe probleme de apărare, acest angajament este public. Acum trebuie să îl punem în practică", a explicat el. Această forţă de intervenţie rapidă, care nu este o armată europeană, va fi formată din "componente terestre, aeriene şi maritime" şi dotată cu capacităţi de transport pentru a putea "efectua intervenţii pentru salvarea şi evacuarea cetăţenilor europeni" prinşi într-un conflict. Primul element pentru constituirea acestei forţe îl vor constitui "scenariile de intervenţie" cărora vor trebui să le corespundă mijloacele necesare şi mandatele. "Ele trebuie să fie adoptate până la sfârşitul anului 2022, va fi un semnal bun al voinţei statelor", a comentat Josep Borrell. "Unanimitatea rămâne regula pentru decizii, dar statele care nu vor să participe la o misiune vor putea sta departe, fără a le împiedica pe celelalte să acţioneze", a subliniat el. O forță complementară NATO Potrivit acestuia, această forţă trebuie să fie "complementară NATO, să acţioneze acolo unde NATO nu poate sau nu vrea să acţioneze". Pe lângă o revizuire a "grupurilor de luptă", create în 2007, dar niciodată utilizate, "rezervele de trupe vor fi mobilizate în funcţie de tipul misiunii de îndeplinit", a observat şeful diplomaţiei europene. Berlinul a propus luni să formeze nucleul acestei forţe în 2025. "Germania va conduce atunci un grup de luptă", a precizat Borell, pentru care esenţialul nu este să ştie care stat conduce forţa de intervenţie, "ci mobilizarea capacităţilor adaptate misiunii". Europenii trebuie, de asemenea, să investească în capabilităţi care le lipsesc în prezent, în special drone, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă. "Vom aproba o care nu este răspunsul la războiul din Ucraina, ci o parte a răspunsului, pentru că ea trebuie să ne facă mai puternici militar", a afirmat luni şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni comune a miniştrilor Afacerilor Externe şi miniştrilor Apărării din statele membre.

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina. Sursă imagine: Twiiter Ukrinform
Internațional

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina

Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina, este un avertisment al unui consilier din Ministerul de Interne al Ucrainei, citat de agenția Ukrinform. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Rușii minează câmpurile agricole în Ucraina În mai multe regiuni din Ucraina există o amenințare că invadatorii ruși plantează mine pe câmpurile agricole, relatează Ukrinform. Avertismentul a fost lansat de Vadim Denisenko, consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. „Din păcate, este o amenințare imensă pentru agricultură în multe regiuni, pentru că nu doar fabricile sunt minate, nu doar obiectivele de infrastructură, nu doar orașele, ci și câmpurile”, a declarat Denisenko. Acesta a anunțat că autoritățile ucrainene strâng date din toate regiunile cu mișcările de trupe ale rușilor. Citește și: Noi atacuri aeriene asupra Kievului, miercuri dimineață. Forțele ruse cresc presiunea și mai mult asupra civililor

Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front

Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat, luni seara, că nimeni nu poate să aducă în armată pe cineva neinstruit şi nu poate să meargă pe front cineva care nu a făcut armata. Dîncu a afirmat la Digi24 că s-au exagerat anumite aspecte privind un draft al unei legi care trebuia să se facă rapid pentru această situaţie de criză. Dîncu: Neinstruiții nu merg pe front "Au fost exagerate câteva aspecte, precum mobilizarea celor între 18 şi 60 de ani. Nicio lege nu poate spune asta, pentru că în Constituţie şi în legile vechi ale apărării se spune că se constituie rezerva activă a României, dar asta înseamnă că oamenii lucrează la locul lor de muncă. De exemplu, poate că în momentul acela sunt o serie de componente ale legii care spun că nu poţi să plece cadrele militare în concediu sau să-şi dea demisia sau alte lucruri care ţin de această zonă. Citește și: ȘOCANT Principalul program de știri al televiziunii ruse, bruiat de o protestatară anti-război Nimeni nu poate să aducă în armată pe cineva neinstruit, chiar dacă are 20 de ani, nu poate să meargă pe front cineva care n-a făcut armata. Au fost puse nepotrivit acolo, cei care le-au pus, fără să se gândească într-un context", a spus Dîncu. De ce este nevoie de trei legi Ministrul a detaliat pachetul de trei legi ale Apărării, care privesc securitatea naţională. "Proiectul conţine trei legi importante: proiectul pentru managementul situaţiei de criză, care este o lege mai veche, dinainte de pandemie (...), starea de criză nu este definită în Constituţie şi noi n-am încercat să creăm o nouă stare. A doua componentă este legea privind cyber-security, apărarea cibernetică - vedem acum că asta este o componentă foarte importantă a ameninţărilor - este continuă şi trebuie modificată. (...) Şi mai erau modificări la Legea 446/2006 - o lege a apărării naţionale care conţine, de exemplu, mobilizarea populaţiei, mobilizarea economiei, ce face economia în timp de ipotetic război, apoi conţine reglementări foarte importante referitoare la Agenţia Rezervelor Statului şi Situaţiilor Speciale - a trebuit să facem modificări care nu ţin de securitate sau comunicare, ci pur şi simplu reguli de organizare", a explicat Dîncu. Proiectul de lege disputat, retras El a precizat că proiectul care a ajuns în presă a fost propus înainte de a fi gândit pachetul de trei legi. "Ne-am gândit să facem o lege care să vină cu situaţia aceasta de criză din acest moment, pentru că încă avem criză sanitară, criza din Ucraina şi atunci să se facă rapid un proiect pentru această situaţie de criză. Toată lumea a luat din mai multe legi, din pachetul respectiv s-au luat bucăţi (...), s-a încercat să se facă un colaj. Când am văzut acest colaj, şi l-a văzut şi premierul, au zis cu toţii , pentru că era prea făcut pe picior, şi atunci rămânem la proiectul cu cele trei legi care vor fi într-un pachet. Dar a ajuns la presă, după ce noi ne-am hotărât să-l retragem şi a început o discuţie care conţine tot felul de amănunte care sunt potenţate de războiul hibrid de acum, pe care Rusia l-a dezvoltat în ultima vreme", a mai spus Dîncu.

Ordine false de încorporare, trimise prin poștă. Sursă: Facebook MAPN
Eveniment

Ordine false de încorporare trimise prin poștă

Ordine false de încorporare, trimise prin poștă oamenilor în județul Vâlcea, relatează presa locală. Ordine false au primit și oamenii din Cluj-Napoca și din Brașov, a avertizat joi Ministerul Apărării Naționale. MApN a precizat că persoanele care primesc astfel de hârtii trebuie să anunțe la Biroul de Recrutare. Acum două săptămâni, a circulat un alt fake news, privind încorporarea la Baza Deveselu. Citește și: Antena3 și RomâniaTV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV a invocat scenarii neprobate Ordine false de încorporare, trimise prin poștă în județul Vâlcea, în Brașov și Cluj Publicațiile locale din județul Vâlcea au avertizat, joi, că mai mulți oameni au primit prin poștă așa-zise ordine de încorporare. Și în municipiile Brașov și Cluj-Napoca, au apărut astfel de ordine false. Ministerul Apărării a sesizat Poliția. Sursa: MApN Ministerul Apărării a emis de acum trei zile un avertisment, publicând un astfel de „ordin”, pentru județul Vâlcea: „Documentul din imagine, fals de la un capăt la altul, se pretinde a fi un așa-zis "ordin de încorporare" emis de Centrul Militar Județean. Nimic din ceea ce se poate citi în acest document nu corespunde realității. Am sesizat autoritățile competențe pentru investigarea acestui fals, creat cu intenția evidentă de a manipula și crea panică. Dacă primiți așa ceva prin poștă, în primul rând sunați și anunțați la Centrul Militar Județean/ Biroul de informare Recrutare din zona dumneavoastră, la numerele de telefon disponibile aici: https://www.recrutaremapn.ro/contactbir.php”, arată MApN. Citește și: Șoșoacă și Flux 24 rostogolesc ultima minciună a Kremlinului: „Scandalul laboratoarelor biologice secrete din Ucraina” În ce condiții pot primi cetățenii ordine de încorporare „Singura situație în care cetăţenii încorporabili sau rezerviştii pot primi ordine de chemare pentru prezentarea la centrele militare este prevăzută de Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, care, la articolul 51, menționează că „centrele militare pot chema recruţii şi militarii rezervişti pentru precizarea unor date în legătură cu situaţia lor militară o dată pe an”. Această procedură nu vizează toți rezerviștii și se desfășoară în fiecare an, fără să aibă legătură cu situația de securitate din Ucraina. Aceste ordine de chemare sunt înmânate, conform prevederilor art. 45, alin. (1) lit. a) din aceeași lege, de către reprezentanții structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne”, arată Ministerul Apărării. În România serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin Legea nr. 395 din 16 decembrie 2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat. Executarea serviciului militar redevine obligatorie doar în situația decretării stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu (art. 3 din legea menționată), precizează MApN.

Rușii continuă să atace civilii ucraineni. Blocuri din Herson, lovite de rachete rusești. Sursă: Twitter NEXTA
Internațional

Rușii continuă să atace civilii ucraineniVIDEO Rușii continuă să atace civilii ucraineni: blocuri bombardate la Herson, om călcat de tanc în Sumî. Ministrul rus al Apărării: Moscova nu se va opri „până când obiectivele nu sunt atinse”

Rușii continuă să atace civilii ucraineni, acuză autoritățile din Ucraina. În zonele ocupate de ruși, civilii sunt luați ostatici, iar blocurile și alte construcții civile sunt bombardate, arată ucrainenii. Pe de altă parte, ministrul rus al Apărării a declarat marți că Moscova nu se va opri „până când obiectivele fixate nu sunt atinse”. Citește și: VIDEO Rusia, bombe termobarice în Ucraina, acuză ambasadoarea Ucrainei în SUA. Arma ar fi fost folosită pe cei 70 de soldați din Ohtîrka Rușii continuă să atace civilii ucraineni. În Herson, au aruncat în aer două blocuri de nouă etaje. Patru civili răniți Ukrinform trece în revistă atacurile trupelor rusești asupra civililor din Ucraina. În Herson, rachetele rusești au lovit două blocuri de nouă etaje, rănind cel puțin patru civili. Rușii au început să atace clădirile civile din Herson, a avertizat șeful Administrației Regionale Hennadiy Luhuta. Tot în Herson, au fost raportate luări de ostatici civili de către ruși, în cartierul Shumensky. #Ukrainian media report that the aggressor's infantry has entered #Kherson from the east and is moving deeper into the city. pic.twitter.com/lXwzr1uDAE— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022 În Severodonețk, Luhansk, un orfelinat regional a fost aruncat în aer. Copiii și personalul fuseseră evacuați anterior. În Sumî, tancurile rusești au strivit o mașină cu un bărbat înăuntru, care a încercat să le oprească. Procurorul districtului Romny a anunțat că a deschis o anchetă. Alți patru civili au fost omorâți marți în zona Kiev, într-un atac rusesc, conform Ukrinform. Ocupants shelling residential buildings in #Kherson pic.twitter.com/kgu8x5kCin— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022 ? In #Kherson, the tussian occupation forces are directly shelling residential buildings.PARLIAMENTS, GOVERNMENTS, NGOS, MEDIA WE NEED YOUR HELP!The world must know the truth about what is happening in #Ukraine!#NoFlyZoneUA #StopRussia #StopPutin #StandWithUkriane pic.twitter.com/lAgaPW19qM— Verkhovna Rada of Ukraine (@ua_parliament) March 1, 2022 Ministrul Apărării din Rusia anunță că Moscova nu se oprește „Forţele armate ale Federaţiei Ruse vor continua operaţiunea militară specială până când obiectivele fixate sunt atinse”, a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu. El a invocat „demilitarizarea” şi „denazificarea” Ucrainei, afirmând că armata rusă „nu ocupă Ucraina”, conform EFE și AFP. Șoigu a acuzat Occidentul că „încearcă să folosească poporul ucrainean” împotriva Moscovei, conform Agerpres. Ministrul Apărării a mai susținut că trupele rusești nu țintesc civilii, deși sunt raportate sute de morți civile în Ucraina. El a acuzat armata ucraineană că se folosește de civili ca scuturi umane. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Destroyed apartment in #VasilkovPeskov and Shoigu, is that enough for you? pic.twitter.com/HJD2QmEDSd— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022

Trupe din Belarus au invadat Ucraina, pe la Cernihiv. În imagine, orașul în flăcări. Sursă: Twitter @supra_anya
Internațional

Trupe din Belarus au invadat Ucraina

Trupe din Belarus au invadat Ucraina, a anunțat Parlamentul de la Kiev, citat de The Kyiv Independent. Trupe din Belarus au invadat Ucraina. Au intrat pe la Cernihiv Trupe din Belarus au intrat în Ucraina, a anunțat Parlamentul de la Kiev, pe canalul oficial. Trupele bieloruse au intrat pe la Cernihiv, în estul Ucrainei, ca să se alăture trupelor rusești. Anunțul Parlamentului de la Kiev, pe Telegram: Anterior, în această dimineață, dictatorul Aleksandr Lukașenko a susținut, într-o declarație pentru presa de stat, că nu va trimite trupe în Ucraina și că nici nu i s-a cerut acest lucru. Citește și: Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială: Armata din Belarus nu ia parte la „operațiunea specială” din Ucraina Ucrainenii, la protest în Cenihivul ocupat de ruși, în video mai jos: Civilians in #Chernihiv region block the way for #Russian vehicles. They sing the #Ukrainian #anthem.And they thought to conquer this nation in a couple of days? pic.twitter.com/J5U8Z5wKqC— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022 În curs de actualizare

Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială. Sursă imagine: The New York Times Twitter
Internațional

Lukașenko se delimitează de PutinLukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială: Armata din Belarus nu ia parte la „operațiunea specială” din Ucraina

Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială. Dictatorul din Belarus a declarat, pentru presa de stat, că armata bielorusă nu se va alătura trupelor rusești în invadarea Ucrainei. UPDATE: Marți, în jurul prânzului, trupe din Belarus au intrat în Ucraina, prin orașul Cernihiv, controlat de trupele rusești. Citește și: Trupe din Belarus au invadat Ucraina, anunță Parlamentul de la Kiev. Cum a mințit dictatorul Lukașenko Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială. Dictatorul din Belarus spune că armata sa nu va participa la invadarea Ucrainei Dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, un apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat că „armata din Belarus nu ia parte la acțiunile militare și nici nu a luat parte”, relatează BBC News. „Putem dovedi asta oricui. Conducerea Rusiei nu a ridicat această chestiune - implicarea noastră în conflictul armat. Și nu intenționăm să luăm parte în operațiunea specială din Ucraina nici pe viitor. Nu este necesar”, a declarat Lukașenko. Rusia a atacat Ucraina și de pe teritoriul Belarusului Luni, au fost temeri crescute că dictatorul din Belarus va trimite armata națională să se alăture trupelor rusești în războiul din Ucraina. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a apreciat că Moscova „și-a bătut joc” de suveranitatea Belarusului, lansând invazia asupra Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Și Belarusul este în vizorul Tribunalului Penal Internațional, pentru crime de război. Citește și: Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina

Forțele de elită ucrainene fac pregătiri la Cernobîl (sursă: Facebook/Ministry of Defence of Ukraine)
Internațional

Forțele de elită ucrainene fac pregătiri la Cernobîl

Forțele de elită ucrainene fac pregătiri la Cernobîl, în zona contaminată radioactiv. Trupe aparţinând Gărzii naţionale, forţele de elită ale Ucrainei, au organizat vineri exerciţii cu muniţie reală în imobile abandonate din Pripiat, oraş-fantomă ucrainean, unul dintre cele mai radioactive locuri de pe planetă, nelocuit de peste 35 de ani şi situat aproape de frontiera cu Belarusul, în "zona interzisă" din jurul centralei nucleare de la Cernobîl, transmite AFP. France Presse aminteşte că, la 27 aprilie 1986, după explozia catastrofală de la Cernobîl, aproape 50.000 de locuitori ai oraşului Pripiat - în marea lor majoritate, angajaţi ai centralei nucleare - au fost evacuaţi în trei ore şi nu s-au mai întors niciodată la casele lor. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Zona este sensibilă şi din alt motiv, scrie AFP. Moscova a comasat peste 100.000 de militari de-a lungul frontierei ucrainene - ceea ce a provocat temeri în Occident în legătură cu o ofensivă a Rusiei în Ucraina - şi a desfăşurat militari pentru exerciţii în Belarus, la doar 10 kilometri nord de Pripiat. Potrivit Ucrainei, un scenariu posibil ar fi o invazie din nord dinspre Belarus, aliat al Rusiei. Un astfel de scenariu ar putea presupune desfăşurarea de lupte în perimetrul zonei contaminate de lângă Cernobîl, în contextul în care capitala ucraineană Kiev se află la mai puţin de 70 de kilometri de "zona interzisă" şi la ceva mai mult de 80 de kilometri de graniţa cu Belarusul, notează dpa. Forțele de elită ucrainene fac pregătiri la Cernobîl, în zona radioactivă Totuşi, ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov a exclus practic posibilitatea unei incursiuni a forţelor ruse dinspre Belarus. Deşi SUA estimează că numărul militarilor ruşi din Belarus s-ar putea ridica la 30.000, Reznikov insistă asupra faptului că "doar câteva mii" de ruşi care traversează în prezent frontiera belarusă nu sunt suficienţi pentru a ataca. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator "Această zonă este greu de traversat, cu păduri, mlaştini, râuri, este greu şi să mergi pe jos, dar este şi mai greu cu un tanc", a explicat Reznikov ziariştilor invitaţi să ia parte la antrenamentele de la Pripiat. "Şi, nu uitaţi că, după catastrofă, mai există încă zone extrem de radioactive pe culoarul dinspre Belarus", a adăugat el. Trupe speciale, forţe de poliţie şi membri ai Gărzii naţionale s-au antrenat pe străzile înzăpezite din Pripiat, lângă hoteluri şi clădiri sovietice, unele dintre ele încă purtând stema cu secera şi ciocanul, scrie Reuters. Pentru forţele ucrainene, străzile pustii şi imobilele goale din oraşul evacuat în timpul celei mai grave catastrofe nucleare din istorie constituie locul de antrenament ideal, potrivit AFP. În uniformă de camuflaj de iarnă, Garda naţională ucraineană a simulat extragerea unor atacatori înarmaţi din clădiri sau contracararea lunetiştilor în mediu urban. Serviciile de urgenţă au organizat evacuări, ordonate prin portavoci de către drone, şi au stins incendii declanşate în urma luptelor. "Cum nu există civili în împrejurimi, putem realiza exerciţii cu muniţie adevărată în condiţii cât mai apropiate cu putinţă de un adevărat război de gherilă urbană", a explicat un membru al Gărzii naţionale, care s-a prezentat după poreclă, Litva. Înaintea antrenamentului, inedit pentru Pripiat, angajaţi specializaţi în controlul radiaţiilor au verificat zona cu aparate Geiger.

Rusia a lansat noi manevre militare. (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia a lansat noi manevre militare

Rusia a lansat noi manevre militare la granița Ucrainei dar și în peninsula Crimeea, care a fost ocupată ilegal în 2014. La exerciţii participă peste 6.000 de militari şi 60 de avioane de vânătoare şi de bombardament, potrivit agenţiilor ruse de presă, citate de AFP şi EFE.Este vorba despre o operaţiune ''interarme'' în care sunt angajate în special ''forţele aeriene şi antiaeriene, grupuri de nave ale flotelor de la Marea Neagră şi Marea Caspică'', a declarat comandantul districtului militar Sud, Aleksandr Dvornikov. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale”Potrivit agenţiei TASS, exerciţiile forţelor aeriene se desfăşoară în patru regiuni, inclusiv în peninsula Crimeea, şi au ca obiectiv principal testarea coordonării acţiunii marinei şi aviaţiei în cadrul unor tiruri cu rachete. La exerciţii participă avioane de vânătoare Su-27SM şi Su-30SM2, precum şi avioane de bombardament SU-34. Rusia a lansat noi manevre militare la frontierele Ucrainei Grupurile aeriene din districtul militar Sud şi din Flota Mării Negre sunt transferate la aerodromuri operative şi testează atacuri cu rachete la o ''distanţă cât mai mare posibil'', potrivit unui comunicat militar transmis de agenţia Interfax.În acest timp, la baze din mai multe regiuni din sudul Rusiei circa 6.000 de militari sunt angajaţi în exerciţii menite să verifice starea lor de pregătire de luptă. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale”Anunţarea acestor exerciţii survine la câteva ore după de Moscova a criticat decizia Washingtonului de a plasa în alertă mii de militari americani în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Occident asupra Ucrainei, Kremlinul estimând că această decizie duce la o ''exacerbare a tensiunilor''.

Rusia își etalează interesul pentru Cuba. (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia își etalează interesul pentru Cuba

Rusia își etalează interesul pentru Cuba, fostul aliat din America Centrală, în perioada Războiului Rece. Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său cubanez Miguel Diaz-Canel au purtat luni o discuţie telefonică în care au evocat voinţa de a 'întări relaţiile bilaterale' şi 'parteneriatul strategic' dintre ţările lor, informează AFP. Convorbirea s-a referit la 'cooperarea bilaterală în domeniile comerţului, economiei şi investiţiilor', precum şi la 'continuarea coordonării activităţilor celor două state pe scena internaţională, în conformitate cu principiile parteneriatului strategic şi cu tradiţiile de prietenie şi de înţelegere reciprocă', a transmis un comunicat al Kremlinului. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Cei doi preşedinţi 'şi-au confirmat voinţa de a lucra în strânsă colaborare pentru întărirea relaţiilor bilaterale şi au convenit să intensifice contactele la diferite niveluri', adaugă comunicatul. Rusia își etalează interesul pentru Cuba La rândul său, preşedintele cubanez Diaz-Canel a salutat, într-o postate pe Twitter, 'conversaţia prin telefon cordială şi fructuoasă' cu omologul său rus cu privire la 'stadiul excelent' al relaţiilor, la 'dezvoltarea viitoare' a acestora şi la 'situaţia internaţională actuală'. Convorbirea telefonică a avut loc în contextul crizei la frontiera ruso-ucraineană, viceministrul de externe rus Serghei Riabkov declarând că 'nu exclude' trimiterea de forţe ruse în ţări aliate ale Rusiei pe continentul american, în Venezuela sau în Cuba, dacă demersurile diplomatice vor eşua. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România 'Dacă Rusia va merge în această direcţie, vom reacţiona în mod hotărât', a replicat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, calificând aceste declaraţii drept 'fanfaronadă'. Aceste schimburi le aduc aminte multora de criza rachetelor din 1962, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică s-au aflat în pragul unui război nuclear după ce Moscova desfăşurase rachete balistice în Cuba, notează AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră