vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: armata

96 articole
Politică

Propunere - armată obligatorie pentru toți tinerii

Propunere - armată obligatorie pentru toți tinerii. O idee propusă de noul partid al lui Cosette Chichirău – CURAJ – a stârnit dezbateri aprinse pe diferite grupuri de discuţie din Iaşi în rândul tinerilor. Propunere - armată obligatorie pentru toți tinerii În mod concret, la capitolul „Renaştem patriotismul românesc” din „planul de ţară” propus de fosta şefă USR, se propune înfiinţarea Corpului Civil de Intervenţie. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Ceea ce ar presupune un „stagiu obligatoriu de pregătire militară de două săptămâni pentru toţi cetăţenii 18 – 35 de ani”. Mulţi dintre tineri văd decizia ca fiind una axată pe a căpăta capital politic în contextul în care războiul este una dintre temele principale pe agenda publică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Propunere - armată obligatorie pentru toți tinerii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici (sursa: Facebook/Poliția Română)
Internațional

Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici

Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici. Ce salarii au polițiștii și militarii în alte țări ale Uniunii Europene? Între statele membre, Luxemburg și Franța ocupă un loc fruntaș, salariile lunare în poliție ajungând și la 8.000 de euro. Salariile militarilor, în Austria, pot depăși 10.000 de euro. Luxemburg: stat mic, salariu uriaș În Luxemburg, salariul mediu pentru un ofițer de poliție este de 6.655 de euro pe lună. Cel mai mic salariu este de 4.705 de euro, iar cel mai mare, de 8.000 de euro. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Salariile din armată sunt mai mici. Un ofițer va primi, în medie, lunar, aproximativ 4.370 de euro. Cel mai mic salariu mediu lunar este de aproximativ 1.958 de euro, iar cel mai mare, 6.736 de euro. Salariul mediu lunar al unui polițist francez este de 2.660 de euro, în regiunea Île-de-France. Un agent de circulație are un salariu de bază de 1.500 de euro pe lună, un jandarm, 2.100 de euro, iar un comisar de poliție, 3.200 de euro. Odată cu vechimea și experiența profesională, salariile cresc și pot ajunge până 3.600 de euro pentru jandarmi, 5.200 de euro pentru ofițeri și 8.000 de euro pentru comisari. În afara zonei Île-de-France salariile sunt mai mici, însă cu doar câteva sute de euro. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc În ceea ce privește pensia, polițiștii francezi sunt asimilați funcționarilor publici și beneficiază de aceeași schemă de pensii. Pensia este calculată în funcție de vechime și salariul primit în ultimele șase luni de muncă. Pensia lunară medie a unui polițist francez este de 1.351 de euro. Pentru militarii francezi, salariu mediu brut a fost stabilit de guvern, în 2021, la aproximativ 2.650 de euro pe lună. În prezent, un soldat are un salariu net, de bază, de aproximativ 1.649 euro pe lună. Dacă evoluează la gradul de caporal major, salariul mediu, de bază, ajunge la 2.075 de euro, net. În ceea ce privește gradele superioare, salariile în armata franceză ajung la 5.969 de euro pentru generalii de divizie. Cuantumul pensiei militare variază în funcție de gradul, numărul de ani de serviciu și bonusurile militarului. De pildă, pensia militară medie pentru un soldat este de 1.391 de euro, iar pentru un colonel, de 2.936 de euro. În Germania, bonusurile fac diferența În Germania, un polițist cu experiență profesională mai mică de trei ani are un salariu de 3.050 de euro pe lună. În medie, polițiștii care au o experiență profesională de trei până la șase ani primesc 3.250 de euro brut, pe lună. Între șase și nouă ani, salariul crește la 3.500 de euro iar când experiență profesională depășește nouă ani, salariul ajunge la 4.200 de euro. Salariul net al polițiștilor din Germania variază în funcție de zonă. Cele mai mari salarii le au polițiștii din Renania de Vest, în medie, 2.528 de euro, net, pe lună. Urmează Saxonia Inferioară (2.517 de euro), Hamburg (2.422 de euro) și Brandenburg (2.408 de euro). În Berlin, polițiștii au cel mai mic salariu: 2.147 de euro, net, pe lună. Deși salariul polițiștilor germani este adesea considerat a fi unul relativ mic, există câțiva factori care pot afecta pozitiv veniturile: bonusuri pentru turele de noapte, munca în zilele de duminică și sărbătorile legale, precum și alte bonusuri pentru căsătorii și copii. Cât de mari sunt aceste bonusuri depinde de bugetul alocat de stat. În ceea ce privește pensia unui polițist german, aceasta depinde atât de vechimea în muncă, cât și de salariu. Pensia maximă este calculată în funcție de 71,75% din ultimul salariu primit (rata maximă a pensiei este atinsă după 40 de ani de serviciu). Cu toate acestea, o dată ce părăsesc serviciul, polițiștii pensionari trebuie să plătească costul integral al asigurării de sănătate și impozite pe pensie. În ceea ce privește salariile militarilor, acestea sunt similare cu cele ale funcționarilor publici federali. Salariul lunar net al unui soldat cu doi ani de serviciu este în medie de 2.250 de euro. Pentru un ofițer cu zece ani în serviciu, acesta este de 3.260 de euro. Pentru gradele superioare, precum căpitan în forțele maritime, cu 15 ani în serviciu, salariul poate ajunge la 7.300 de euro. Deși considerați funcționari federali, pensiile militarilor germani se calculează după schema pensiilor pentru funcționarii publici: maximum 71,75% din ultimul salariu, după 40 de ani de serviciu. Pensia unui polițist austriac, 3.000 de euro Polițiștii austrieci au un salariu mediu lunar, brut, de aproximativ 4.300 de euro, însă suma variază în funcție de vechime și de regiune. Cele mai mici salarii le au polițiștii din regiunile St. Pölten, Amstetten, Baden, Schwechat și Kapfenberg, unde salariul pornește de la 3.500 de euro pe lună. Cele mai mari salarii le au polițiștii din Bregenz, care au un salariu lunar de 4.091 de euro, urmați de cei din Hard și Dornbirn, cu 4.000 de euro. În Viena, salariul lunar al unui polițist pornește de la 3.950 de euro. Salariile polițiștilor austrieci pot crește, datorită vechimii și a prestanței, ajungând până la 4.783 de euro pe lună (57.400 de euro pe an). Pensia medie a unui polițist austriac este de 3.100 de euro pe lună. În ceea ce privește militarii, în primul an de formare, toți câștigă aceeași sumă lunară: 1.250 de euro. Suma este suplimentată de mese și cazare gratuite. Din a 13-a lună de pregătire, potențialii ofițeri de carieră primesc aproximativ 2.650 de euro pe lună (plus bonusuri de vacanță și Crăciun). Salariul mediu al unui soldat din armata Austriei ajunge la 3.000 de euro, iar cel al unui ofițer cu grad înalt ajunge la aproximativ 11.000 de euro pe lună. Spania, sub Franța și Germania Salariul lunar mediu al unui polițist spaniol este de 1.925 de euro, al unui inspector de poliție, 2.570, iar al unui comisar, 3.071 de euro. În ceea ce privește pensia polițiștilor, aceasta este, în medie, în jur de 2.000 de euro pe lună. În armată, salariile lunare ale militarilor variază, în funcție de grad, de la 1.416 la aproape 5.000 de euro. Soldații și marinarii primesc, lunar, 1.486 de euro, sergenți, 2.054 euro, sublocotenenții, 2.558 de euro, locotenenții colonel, 3.204 de euro, generalii, între 3.770 și 5.000 de euro. Pensiile militarilor spanioli sunt mult mai mici decât salariile, suma lunară medie fiind de 2.109 de euro. Deși există o serie de remunerații suplimentare, care pot crește pensia militarilor, acestea sunt supuse unei limite maxime care, în 2021, a fost stabilită la 2.707 de euro pe lună. Polițisti, militari români, bulgari, salarii mici În Bulgaria, un polițist fără studii superioare primește, lunar, un salariu de aproximativ 600 de euro iar un ofițer, 800 de euro. În armată, salariul unui soldat, anul trecut, era identic cu cel al polițiștilor (600-800 de euro), sumă la care se adaugă beneficii și gratuități sociale. Un ofițer de armată câștigă lunar, în medie, de la 1.300, la 2.223 de euro. Anul acesta, salariile militarilor bulgari au crescut cu 10%, urmând ca de anul viitor să crească cu 25%. Ungaria, puțin peste România și Bulgaria În Ungaria, salariile medii ale ofițerilor de poliție se situează între 800 și 1.600 de euro. În primele două luni de formare, un polițist din Budapesta primește un salariul minim lunar de 671 de euro. În armată, salariile militarilor maghiari variază între 600 și 1.200 de euro, net. Salariul mediu lunar net al unui soldat este de 685 de euro, al unui caporal, 719 de euro, al unui sergent, 837 de euro. În medie, lunar, un locotenent va primi 972 de euro, un maior, 1.094 de euro, iar un colonel, 1.288 de euro. Pensiile militarilor sunt calculate în baza a 70% din ultimul salariu, la care se adaugă o indemnizație în funcție de vârsta militarului în cauză. Cea mai mare indemnizație este de 1.800 de euro, net.

Haos în Rusia: Wagner versus armată (sursa: Twitter/Dmitri)
Internațional

Haos în Rusia: Wagner versus armată

Haos în Rusia: Wagner versus armată. Liderul grupării paramilitare Wagner a acuzat vineri armata rusă că a efectuat lovituri asupra taberele luptătorilor săi din spatele frontului ucrainean provocând "un număr foarte mare de victime". Haos în Rusia: Wagner versus armată "Au efectuat lovituri, lovituri cu rachete, asupra taberelor noastre din spate. Un număr foarte mare dintre luptătorii noştri au fost ucişi", a declarat Evgheni Prigojin într-un mesaj audio difuzat de serviciul său de presă în care promite că va "răspunde" acestor atacuri ordonate, potrivit acestuia, de ministrul rus al Apărării. Liderul grupării de mercenari a cerut să fie "oprit" comandamentul militar rus, pe care l-a acuzat că a efectuat lovituri mortale asupra taberelor luptătorilor săi. "Comitetul de comandă al Grupului Wagner a decis că cei care au responsabilitatea militară a ţării trebuie opriţi", a spus Prigojin în mesajul audio, cerând să nu se opună "rezistenţă" trupelor sale şi afirmând că ministrul Apărării Serghei Şoigu va fi "oprit" . Armata rusă a dezminţit vineri că ar fi bombardat poziţiile mercenarilor Wagner, aşa cum a susţinut Evgheni Prigojin, în acuzaţii spectaculoase, care dezvăluie tensiunile profunde care există în cadrul forţelor Moscovei din Ucraina. FSB: Prigojin, trădător "Mesajele şi videoclipurile postate pe reţelele sociale de către E. Prigojin privind presupusele lovituri ale Ministerului rus al Apărării asupra bazelor din spate ale grupului paramilitar Wagner nu corespund realităţii şi reprezintă o provocare", se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării de la Moscova. Serviciul Federal de Securitate (FSB) îndeamnă luptătorii grupului Wagner să nu dea curs ordinelor criminale și trădătoare ale lui Prigojin, ci să ia măsuri ca acesta să fie arestat, potrivit Ifax. Citește și: Salt spectaculos al Bucureștiului în Topul 100 al celor mai bune orașe de locuit: capitala României a avansat 21 de poziții și a ajuns pe locul 99 Potrivit FSB, comentariile liderului Wagner sunt un apel pentru începerea unui conflict armat civil în Rusia. Mișcări de trupe în Rusia, potrivit Nexta care relatează că autoritățile din Moscova sunt în alertă, iar pe drumul principal de la Rostov-pe-Don la Moscova au fost instalate filtre. În același timp, autoritățile ruse ar fi demarat o percheziție la centrul grupării de mercenari Wagner din Sankt Petersburg.

Putin îngroapă economia Rusiei în război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în război

Putin îngroapă economia Rusiei în război. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că ţara sa va continua să-şi dezvolte potenţialul militar, inclusiv "pregătirea pentru luptă" a forţelor sale nucleare, în plin conflict în Ucraina şi criză cu occidentalii. Noi amenințări nucleare "Forţele armate şi capacităţile de luptă ale forţelor noastre armate cresc în mod constant şi în fiecare zi. Iar acest proces, desigur, îl vom dezvolta", a spus Putin cu prilejul unei reuniuni cu ofiţeri superiori, menită să fixeze obiectivele armatei ruse pentru 2023. "Vom continua să menţinem şi să creştem pregătirea pentru luptă a triadei noastre nucleare", a adăugat el. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin Putin a anunţat, spre exemplu, intrarea în serviciu la începutul lui ianuarie a noilor rachete hipersonice de croazieră Zircon, care aparţin noii familii de armamente dezvoltate în ultimii ani de Rusia. Armată mai mare, cere Șoigu La reuniune, ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a considerat necesare creşterea efectivelor armatei la 1,5 milioane de militari, majorarea vârstei limită pentru serviciul militar şi crearea a două noi entităţi administrative militare în nord-vestul Rusiei. "Sunt de acord cu propunerile dumneavoastră în ce priveşte viitoarele schimbări structurale ale forţelor armate", i-a răspuns Putin, dând asigurări că aceste evoluţii vor fi realizate "fără pagube" pentru societatea şi economia ţării. El le-a adus, de altfel, un scurt omagiu soldaţilor ruşi căzuţi în timpul ofensivei. "Evident, operaţiunile militare sunt întotdeauna asociate cu tragedii şi pierderi umane. Dar, întrucât este inevitabil, e mai bine să se întâmple astăzi decât mâine", a spus el. Potrivit lui Putin, conflictul din Ucraina este o "tragedie comună", însă nu Rusia este vinovată. Putin îngroapă economia Rusiei în război În acelaşi discurs, el a dat asigurări că Moscova nu are nicio problemă în a finanţa campania militară, în pofida sancţiunilor occidentale. "Nu avem nicio limită de finanţare. Ţara şi guvernul dau tot ceea ce armata cere. Cu adevărat tot!", a spus liderul rus, care a decretat în septembrie o mobilizare militară după o serie de retrageri ale forţelor armate. El a reamintit că 300.000 de ruşi au fost mobilizaţi între timp şi că, dintre aceştia, "o parte" sunt deja în teatrul de operaţiuni. "150.000 (mobilizaţi) sunt în curs de instruire în bazele militare. Este o rezervă suficientă pentru a desfăşura operaţiuni, o rezervă strategică care nu a fost utilizată în operaţiunile militare", a mai afirmat el.

Putin va face un anunț important (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin va face un anunț important

Putin va face un anunț important. Preşedintele rus Vladimir Putin va face un anunţ major săptămâna viitoare la o reuniune la Ministerul Apărării, potrivit unui post public rus citat duminică de agenţia DPA. Putin va face un anunț important "Aşteptăm declaraţii importante", a declarat la radio-televiziunea publică rusă VGTRK Pavel Sarubin, moderatorul programului "Moscova. Kremlin. Putin". Conform acestui program, Putin va conduce o reuniune lărgită a Ministerului Apărării; data acesteia încă nu este cunoscută. Liderul de la Kremlin are deocamdată pe agendă o vizită luni în Belarus, unde se va întâlni la Minsk cu aliatul său, preşedintele Aleksandr Lukaşenko. La o şedinţă de guvern la care a participat săptămâna trecută, Putin a cerut ajustarea activităţii complexului militar-industrial al Rusiei pentru a se adapta nevoilor războiului împotriva Ucrainei lansat pe 24 februarie, Moscova denumindu-l în continuare "operaţiune militară specială". La reuniunea de săptămâna viitoare el ar putea discuta cu responsabilii militari despre noi măsuri pentru funcţionarea economiei conform regimului de economie de război, în condiţiile în care trupele ruse din Ucraina continuă să se confrunte cu dificultăţi logistice. Război de artilerie Aceste dificultăţi au determinat armata rusă să se retragă în martie din nordul Ucrainei, unde ajunsese atunci până la porţile Kievului, pentru a se concentra pe fronturile de est şi de sud. Între timp însă, trupele ruse au fost forţate să se replieze şi din mare parte din provincia nord-estică Harkov în urma unei contraofensive ucrainene şi apoi de asemenea de pe malul de vest al fluviului Nipru în regiunea sudică Herson. Armata rusă s-a regrupat în provinciile estice Doneţk şi Lugansk şi în ce mai controlează din Harkov, consolidând linia frontului în timp ce continuă să încerce acţiuni ofensive şi obţine înaintări minore, în special în zona oraşului Bahmut, unde se dau cele mai grele lupte. Dar pe ansamblu frontul pare îngheţat într-un război de uzură cu un mare consum de muniţii şi mari pierderi umane şi în echipamente, pierderi pe care fiecare parte le minimalizează în ce o priveşte şi le exagerează pe cele ale adversarului. "Acest război este în mare parte un război de artilerie şi Ucraina are nevoie de mai multe tunuri pentru a putea opri ofensivele ruseşti şi pentru a-şi continua propriile contraofensive", a declarat marţi ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Rusia, o nouă ofensivă? De când a început invazia rusă Ucraina a primit din partea SUA şi statelor UE ajutoare militare substanţiale constând în muniţii şi arme de diverse feluri, precum rachetele antitanc Javelin sau NLAW care au jucat un rol major în zădărnicirea ofensivei ruse către Kiev, sistemele antiaeriene care au împiedicat Rusia să obţină supremaţia aeriană, tancuri T-72 şi alte blindate de concepţie sovietică cu care armata ucraineană este familiarizată, sau lansatoarele multiple de rachete HIMARS care au permis armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti mult în spatele liniei frontului. Acest ajutor a diminuat însă semnificativ stocurile occidentale, iar în privinţa muniţiilor de artilerie completarea lor va necesita 10-15 ani, a avertizat proprietarul unei mari companii cehe producătoare de armament implicată în ajutorul militar oferit Ucrainei. Citește și: Rusia, unde jurnaliști sunt arestați, bătuți, uciși, reclamă „cenzura politică” din Republica Moldova, după ce au fost suspendate licențele a șase posturi TV pro-ruse care dezinformau Oficiali ucraineni au evocat săptămâna aceasta posibilitatea unei noi ofensive militare ruse la începutul anului viitor, când îşi vor încheia programul de instrucţie circa jumătate dintre cei aproximativ 300.000 de rezervişti mobilizaţi în septembrie de Putin. Conform preşedintelui rus, 150.000 dintre aceşti rezervişti se află în zona de operaţiuni militare în Ucraina, iar dintre aceştia aproximativ 77.000 sunt angajaţi direct în lupte. În timp ce campania militară din Ucraina evoluează nefavorabil pentru Rusia, Kremlinul a anunţat că tradiţionala conferinţă de presă la care Putin participă la sfârşitul fiecărui an nu va mai avea loc anul acesta, şi nici discursul său în faţa camerelor reunite ale parlamentului.

Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale Foto: Twitter
Eveniment

Putin, despre dotarea dezastruoasă a armatei sale

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale, a dat un răspuns ferm: „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”. Între timp, apar relatări ale soțiilor celor de pe front care susțin că militarii ruși mor de foame și mânâncă porumbul rămas pe câmp, nerecoltat. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin a fost întrebat de către o jurnalistă despre cum stau lucrurile cu adevărat în ceea ce privește echipamentul soldaților ruși. Putin, întrebat despre dotarea dezastruoasă a armatei sale Jurnalista a subliniat că „informații contradictorii cu privire la dotarea armatei ruse” au fost primite de mass-media și de voluntari. Potrivit jurnalistei, militarii se plâng de lipsa medicamentelor și a uniformelor, în timp ce Putin însuși afirmă că problemele sunt în curs de a fi soluționate sau sunt deja rezolvate. Putin: "You can't trust anyone. You can only trust me".And that's how they live. Zombies pic.twitter.com/Sf8FkABalx— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) December 9, 2022 „În cine să avem încredere – rapoartele Ministerului Apărării sau soldații de pe front?”, a întrebat jurnalista. „Nu trebuie să aveți încredere în nimeni, numai în mine”, i-a răspuns liderul de la Kremlin, zâmbind ironic. „Harașo”, a fost reacția jurnalistei, vizibil intimidată. Recent, soțiile militarilor ruși s-au mobilizat și au făcut dezvăluiri despre condițiile grele în care luptă bărbații lor, pe frontul ucrainean. Femeile au relatat că soldații au fost trimiși la război cu mâinile goale și cu stomacul la fel de gol. "Nu există mâncare, apă, echipament, uniforme, medicamente, muniție, mitraliere, nimic", a spus o rusoaică. Militarii ruși mobilizați de Vladimir Putin și trimiși pe frontul din Ucraina au ajuns să mănânce porumb cules din câmpurile nerecoltate de localnici. Citește și: Vasile Dîncu, pe contrasens despre eșecul primirii în Schengen: „În portul Constanța, este funcțional un singur scanner, și acela se oprește câteodată” „Lucrurile sunt foarte proaste, lipsesc de toate. Nu există mâncare, apă, echipament, uniforme, medicamente, muniție, mitraliere, nimic. Sunt într-o zonă de război și literalmente nu au arme”, a spus o femeie.

Putin trăiește cu frică pentru viața sa Foto: Kremlin.ru
Internațional

Putin trăiește cu frică pentru viața sa

Putin trăiește cu frică pentru viața sa, pe măsură ce armata sa pierde teren, spune, în The Times, un consilier al președintelui Zelenski, Alexei Arestovici. Acesta este un ofițer de informații ucrainean născut în Georgia, cu grad de locotenent-colonel, blogger, actor, cronicar politic și militar. Presa a speculat că ar putea fi succesorul lui Zelenski la președinția Ucrainei. În declarațiile pentru The Times, el spune, printre altele, că Rusia ar trebui să rămână fără arme nucleare, după acest război. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze Putin trăiește cu frică pentru viața sa „«Lui Putin îi este foarte frică pentru că în Rusia nu există iertare pentru țarii care pierd războaiele. Acum luptă pentru viața lui. Dacă pierde războiul, cel puțin în mintea rușilor, înseamnă sfârșit. Sfârșitul lui ca personaj politic. Și, eventual, în sens fizic», a declarat Arestovici, care acum ocupă funcția de consilier al șefului de cabinet al președintelui ucrainean”, arată The Times. Potrivit lui Arestovici, chiar și cei mai apropiați oameni din cercul lui Putin au început să aibă îndoieli după pierderea localității Herson. Arestovici a spus că Ucraina va încerca să folosească sistemele HIMARS pentru a lovi podul de 12 mile care leagă Crimeea de Rusia, pentru a izola trupele ruse staționate acolo. „Putem izola Crimeea și va rămâne o insulă. În acest caz, ei vor fi incapabili fizic să țină Crimeea. Le este teribil de frică de asta”, a spus Arestovici. Orice nave rusești care încearcă să aducă provizii forțelor lor peste Marea Neagră sau Marea Azov ar fi o țintă ușoară Foto: Facebook Alexei Arestovici El a avertizat, însă, în legătură cu așteptările că Ucraina va recuceri Crimeea în viitorul apropiat, indicând pozițiile puternic fortificate ale Rusiei în Melitopol, un oraș cunoscut drept „poarta Crimeei”. Arestovici a mai spus că concentrarea de trupe a Rusiei în regiunea Donbas avea ca scop împiedicarea Kievului să organizeze o ofensivă de succes asupra Crimeei.

Polonia, viitoarea superputere militară a Europei Foto: Facebook Andrzej Duda
Eveniment

Polonia, viitoarea superputere militară a Europei

Polonia ar putea fi viitoarea superputere militară a Europei, scrie Politico, arătând că cheltuielile cu apărarea ale acestui stat au crescut substanțial. Politico atrage atenția și asupra faptului că Polonia preferă să cumpere acum armament din Coreea de Sud, pe fondul fricțiunilor politice cu Uniunea Europeană. Polonia, viitoarea superputere militară a Europei „«Polonia a devenit cel mai important partener al nostru în Europa continentală», a spus un înalt oficial al armatei americane în Europa, invocând rolul crucial pe care l-a jucat Polonia în sprijinirea Ucrainei și în susținerea apărării NATO în țările baltice. În timp ce Germania, în mod tradițional aliatul cheie al Americii în regiune, rămâne un pivot ca centru logistic, dezbaterile interminabile ale Berlinului asupra modului în care își poate reînvia armata și lipsa unei culturi strategice i-au redus eficiența ca partener, a spus oficialul”, scrie Politico. Citește și: Rusia va fabrica drone iraniene pe propriul teritoriu, în urma unui acord cu Teheranul Lista de cumpărături a Varșoviei Publicația arată că: În timp ce Germania dezbate dacă va putea aloca 2% pentru Apărare, Polonia a decis să ridice cheltuielile de la 2,4% la 5%. Polonia are deja mai multe tancuri și obuziere decât Germania și este pe cale să aibă o armată mult mai mare, cu o țintă de 300.000 de soldați până în 2035, comparativ cu cei 170.000 pe care îi are acum Germania. Acum, Polonia are 150.000 de militari, din care 30.000 fac parte din forțele teritoriale de apărare - „soldați de week-end” care uirmează un curs de antrenament de 16 zile. „Inițial au fost văzuți ca o glumă, dar succesul Ucrainei în utilizarea miliției mobile echipate cu rachete antitanc și antiaeriene face acum ca ideea să pară mult mai sensibilă”, scrie Politico. Polonia a semnat în această primăvară un acord de 4,9 miliarde de euro pentru 250 de tancuri Abrams din SUA care vor înlocui cele 240 de tancuri sovietice trimise în Ucraina. Polonia dispune de avioane americane F-16 și în 2020 Varșovia a semnat un acord de 4,6 miliarde de dolari pentru 32 de avioane de vânătoare F-35. Polonia a făcut comenzi de 10-12 miliarde de euro din Coreea de Sud, de unde va cumpăra 180 de tancuri K2 Black Panther, 200 de obuziere K9 Thunder, 48 de avioane de atac ușor FA-50 și 218 lansatoare de rachete K239 Chunmoo. Coreea de Sud ar urma să furnizeze 1.000 de tancuri K2 și 600 de obuziere K9 până în 2025, respectiv 2029. Varșovia a comandat elicoptere italiene Leonardo pentru 8 miliarde de zloți (1,7 miliarde euro), dar acordul prevedea ca elicopterele să fie fabricate în Polonia. „Atracția Coreei este că echipamentele lor militare sunt în general mai ieftine decât alternativele americane și europene și le pot produce într-un calendar strâns. Achizițiile sunt, desigur, o lovitură în față la visele președintelui francez Emmanuel Macron de „autonomie strategică”, în care își imaginează o Europă care este capabilă să se apere cu armele proprii (cel mai probabil, franceze)”, comentează Politico.

Armata vrea să controleze internetul românesc (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata vrea să controleze internetul românesc

Armata vrea să controleze internetul românesc. Noul proiect de lege privind securitatea cibernetică prevede că MApN va avea atribuții sporite de apărare a fruntariilor virtuale ale patriei, va transforma Internetul național într-un câmp tactic și va chema la instrucție firmele private, potrivit organizației APADOR-CH. Armata vrea să controleze internetul românesc Noul proiect de lege a securității cibernetice, aflată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Cercetării, conține mai multe prevederi de natură să militarizeze Internetul românesc, punându-l sub coordonarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Sub pretextul asigurării securității spațiului cibernetic național, MApN obține puteri de coordonare, control și reglementare a spațiului virtual civil, lucru inadmisibil într-o societate democratică. APADOR-CH a formulat cinci propuneri de modificare a proiectului de lege. 1. Legea militarizează Internetul privat sub pretextul securizării La Art. 3 al. 1 lit. c din proiect se prevede că legea aflată în dezbatere se aplică atât rețelelor și sistemelor informatice deținute de autorități și instituții publice, cât și persoanelor juridice care furnizează servicii publice ori de interes public. Practic, proiectul de lege vizează orice furnizor de internet şi orice reţele sau sisteme informatice, pentru că această activitate poate fi considerată ca fiind de interes public. APADOR-CH cere eliminarea din lege a referirii la persoanele juridice care furnizează servicii publice ori de interes public și lăsarea unui spaţiu liber, care să nu intre sub reglementările cvasi militare ale acestui proiect de lege, pentru reţelele şi sistemele informatice „civile”, care nu interesează securitatea naţională. A introduce toate reţelele şi sistemele informatice în sistemul de protecţie a securităţii naţionale este excesiv şi dăunător pentru libertatea de exprimare şi dreptul la viaţă privată. 2. Un consiliu consultativ va emite hotărâri obligatorii La art. 8 din proiect se prevede că COSC (Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică) este un organ consultativ, care emite hotărâri obligatorii, ceea ce reprezintă un oximoron, deoarece organele consultative nu ar trebui să poată emite decât recomandări, nu hotărâri obligatorii. 3. Armata vrea să apere cu forța și Internetul civil Art. 11 din proiect prevede că MApN „este autoritate competentă la nivel național în domeniul apărării cibernetice” primind atribuții în domeniul apărării cibernetice atât asupra rețelelor și sistemelor informatice militare și de apărare, cât și asupra sistemelor civile. Aceasta indică o militarizare a spaţiului cibernetic, sub pretextul apărării securităţii acestuia. APADOR-CH consideră că ar fi de dorit ca spaţiul cibernetic să nu fie apărat de militari, ci de civili cu pregătire adecvată. Prin urmare asociația cere eliminarea din art. 11 a formulării „Ministerul Apărării Naționale, denumit în continuare MApN, este autoritate competentă la nivel național în domeniul apărării cibernetice”. Astfel, se păstrează doar partea din art. 11 care prevede că MApN se ocupă de problemele de securitate cibernetică strict militare. 4. MApN va conduce Internetul național ca pe o unitate militară La art. 29 din proiect, se prevede că, în domeniul apărării cibernetice, MApN are şi alte atribuţii decât cele de a apăra și proteja sistemele și rețelele informatice aparținând MapN, cum ar fi: – planifică și conduce operații în spațiul cibernetic prin Centrul Național Militar de Comandă; – planifică și execută operații defensive în spațiul cibernetic, pe timp de pace, prin Comandamentul Apărării Cibernetice; – dezvoltă și implementează capabilități militare de execuție a operațiilor în spațiul cibernetic prin Comandamentul Apărării Cibernetice; – participă la activități de descurajare în spațiul cibernetic; – elaborează și implementează politici și standarde în domeniul apărării cibernetice, în acord cu interesul național, precum și cu standardele și cerințele instituțiilor sau agențiilor NATO ori ale Uniunii Europene. Toate aceste atribuţii acordate MApN de proiectul de lege, suplimentar faţă de atribuţia – rezonabilă – privind apărarea și protecţia sistemelor și rețelelor informatice aparținând MApN, vor duce la o implicare excesivă a militarilor în spaţiul cibernetic, care este de nedorit din perspectiva normală că spaţiul cibernetic, ca şi cel geografic, ar trebui să fie un spaţiu predominant civil, în care armata/autorităţile militare să nu aibă un rol central şi dominant, ci să reprezinte o excepţie, ca prezenţă, participare şi implicare. APADOR-CH cere eliminarea din art. 29 din proiect a atribuţiilor prevăzute pentru MApN la lit. b,c,d,g şi i. Acestea, dacă sunt indispensabile menţinerii securităţii cibernetice, ar putea fi prevăzute pentru autorităţi civile, nu militare. 5. Recrutarea și instruirea furnizorilor de Internet Art. 30 din proiect prevede că MApN poate convoca mediul privat pentru formare şi instruire periodică, după cum apreciază necesar, pe baza unor criterii pe care tot MApN le va stabili printr-o lege pe care urmează să o iniţiere. "APADOR-CH consideră că acest drept prevăzut pentru MApN este excesiv, dacă se pleacă de la premisa că societatea în care trăim este preponderent civilă şi că armata, deşi este o componentă indispensabilă a societăţii, nu este totuşi componenta primordială. Asociația cere eliminarea completă a articolului 30 din proiectul de lege.", potrivit unui comunicat al organizației.

„Unde este aramata? Ce o sa facem?”, întreabă propagandistul Kremlinului, Vladimir Soloviov Foto: twitter
Eveniment

Unde este armata? Ce o să facem?

„Unde este armata? Ce o să facem?”, se întreabă, în direct, în timpul unui one-man show radiodifuzat, unul din cei mai fideli propagandiști ai Kremlinului, Vladimir Soloviov. În comentariile sale, Soloviov - care, de câteva zile, pare a fi tot mai deprimat - le dă dreptate lui Ramzan Kadîrov și Evgheni Prigojin, care au criticat deschis conducerea militară a armatei ruse. „Unde este armata? Ce o să facem?” „Am mobilizat 300.000. Bine. I-am scos din economia națională. Ucrainenii fac tam-tam pe tema asta. Ok. Dar întreb a 156 oară, dacă armata noastră este de două milioane de oameni, la operațiunea specială participă 150.000 (...) Avem două milioane, dintre care 150.000 slujesc efectiv. Am o întrebare simplă: poate ar trebui să-i chemăm sub arme pe cei sub contract? Unde sunt cei două milioane de militari? (...) dar când citesc cum ne merge de câteva săptămâni și totuși Herson nu e saturat cu militari, Zaporojie nu e saturat... Poate imi scapă ceva? Spuneți-mi: unde e armata? Răspundeți-mi la această întrebare! (...) General colonelul Kadîrov a spus lucrurile care trebuiau spuse, iar domnul Prigojin a fost ecoul celor spuse. Dar cei care au fugit? Aveau contracte, dar au spus, brusc, că nu mai vor? Ce vom face?”, a spus Solviov, trist-furios. Solovyev is struggling to understand where's the rest of the 2-million Russian army, why only 150,000 are fighting, and why mobiks need to be removed from the economy ? pic.twitter.com/nHy4SxmaMP— Dmitri (@wartranslated) October 7, 2022 Recent, șeful comisiei de apărare din Duma de stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului rus), general-colonelul în retragere Andrei Kartapolov a criticat ministerul rus al Apărării, într-o intervenție la televiziunea de stat a Moscovei. Kartapolov a cerut miercuri armatei să „înceteze să mai mintă” despre înfrângerile militare pe care evită să le recunoască în Ucraina. „Kartapolov a spus că toți rușii știu că ministerul Apărării minte și că acest lucru trebuie să înceteze, dar acest mesaj nu ajunge însă la «anumiți lideri», ceea ce reprezintă o altă împunsătură directă la adresa lui Șoigu”, se arată într-un raport al institutului de studii a războiului, ISW. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă „Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Şi el vede că nu vrem să-i spunem decât o parte din adevăr. Aceasta poate antrena o pierdere de credibilitate”, a declarat Andrei Kartapolov. „Inamicul este pe pământul nostru. Toate satele de graniţă din regiunea (rusă) Belgorod sunt practic distruse”, a adăugat Kartapolov, vorbind pe canalul Telegram al prezentatorului rus Vladimir Soloviov, propagandistul preferat al lui Vladimir Putin.

Măcelarul de la Mariupol, șeful logisticii (sursa: mil.ru)
Internațional

"Măcelarul de la Mariupol", șeful logisticii

"Măcelarul de la Mariupol", șeful logisticii. Viceministrul rus al apărării responsabil cu logistica, generalul Dmitri Bulgakov, a fost eliberat din funcţie, a anunţat sâmbătă Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de agenţiile internaţionale de presă. "Măcelarul de la Mariupol", șeful logisticii "Generalul de armată Dmitri Bulgakov a fost eliberat din funcţia de viceministru al apărării al Federaţiei Ruse, întrucât a primit alte însărcinări", semnalează comunicatul. În locul său a fost numit generalul Mihail Mizinţev, care până în prezent a fost şeful Centrului Naţional de Comandă al Apărării. Acesta va fi responsabil cu "aprovizionarea materială şi tehnică a forţelor armate", precizează comunicatul, în timp ce Rusia se află în plină campanie de mobilizare a circa 300.000 de rezervişti pentru a-şi consolida trupele ce participă la conflictul din Ucraina şi care au pierdut în ultimele săptămâni teritorii în urma unei contraofensive ucrainene. Mizințev, tactici sălbatice în Siria Generalul Mizinţev este un ofiţer foarte cunoscut care a comandat operaţiuni ale armatei ruse în Siria şi a coordonat anul acesta în luna mai asaltul încheiat prin cucerirea oraşului ucrainean Mariupol. Citește și: Cine este „măcelarul de la Mariupol”, generalul rus care a aplicat aceleași tactici în Siria Înlocuirea viceministrului apărării însărcinat cu aprovizionarea trupelor readuce în atenţie numeroasele probleme logistice de care armata rusă s-a lovit de la începutul invaziei în Ucraina şi care par a fi jucat un rol major în eşecurile de pe front, inclusiv în decizia de retragere din nordul Ucrainei şi axarea pe ofensivele din estul şi sudul acestei ţări, unde liniile de aprovizionare cu arme, muniţii, provizii şi echipamente din Rusia sunt mai scurte.

Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni

Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni. Războiul se decide în birouri, dar se duce pe teren. Deficienţele armatei ruse de la începutul conflictului ucrainean relevă neajunsuri frapante în ceea ce priveşte managementul trupelor, subliniază vineri France Presse într-o amplă analiză. Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni Încă din primele zile ale invaziei ruse declanşate în 24 februarie se crease impresia că soldaţii trimişi pe front nu-şi cunoşteau obiectivele. Unele unităţi chiar credeau că merg la manevre. "Armata rusă este armata minciunii", declara în luna mai şeful Statului Major al armatei franceze, generalul Thierry Burkhard. "Oamenii au minţit spunând că armata ucraineană nu va lupta, că forţele ruse sunt pregătite de război, că şefii ştiu să comande", adaugă el. Şase luni mai târziu, analiştii occidentali descriu în continuare o armată cangrenată de minciuni şi corupţie. Nimeni nu-l confruntă pe Putin "Ofiţerii superiori nu râvnesc decât la medalii şi se îngrijesc de cariera lor. Iar soldaţii nu vor decât să supravieţuiască", afirmă Alexandre Grinberg, analist la Institutul pentru Securitate şi Strategie din Ierusalim (JISS). La vârful ierarhiei, preşedintele "Putin cere rezultate nerealizabile. Şi nimeni nu-i poate spune adevărul, nici măcar în privat", adaugă acest fost membru al serviciului israelian de informaţii militare. "Este oare posibil ca un ofiţer curajos să gândească în afara cadrului? Da, dar va rămâne o excepţie care nu va schimba lucrurile pe teren" în afară "să limiteze pagubele şi să salveze vieţi". Subofițerii, soldați care nu se pricep la nimic În faţa unui conflict extrem de devastator în echipamente şi oameni, armata rusă - ale cărei pierderi exacte rămân necunoscute - s-a confruntat rapid cu probleme de gestiune a trupelor. Dezertări, refuz de a respecta ordinele, moral scăzut, notează AFP. Mai mulţi generali şi un număr mare de ofiţeri au căzut pe câmpul de luptă, paralizând şi mai mult lanţul de comandă deja apreciat ca necorespunzând cerinţelor. Or, înlocuirea lor este cu atât mai complicată cu cât diferite eşaloane ale armatei sunt neglijent formate. "Există o problemă de formare a cadrelor, în special absenţa corpului de subofiţeri în armata rusă", apreciază un înalt responsabil militar francez, indicând că subofiţerii sunt aleşi dintre soldaţii cu cea mai mare vechime. Or, "un subofiţer este un expert în domeniul său", susţine acesta. Şi "când singura relaţie cu subordonaţii săi este raportul de forţă, când doar cel mai în vârstă şi cel mai puternic ajunge subofiţer" este complicat să "ataci inamicul frontal". Deficiențe de recrutare/instruire/inovare Beneficiind de imaginea măgulitoare moştenită din timpurile de glorie ale Armatei roşii, uneori văzută chiar şi de statele majore occidentale prin prisma bătăliei de la Stalingrad din 1943-1944, armata rusă apare în realitate desigur puternică prin număr, dar slabă în privinţa calităţii sale. Iar deficienţele sale se înmulţesc pe măsură ce conflictul se prelungeşte, iar pierderile se măresc. "O armată este o sumă de competenţe şi de abilităţi. În lipsa unei infrastructuri solide de recrutare/instruire/inovare, suma rusă se diminuează constant", afirmă fostul colonel şi istoric de război Michel Goya. "Forţa de manevră rusă a slăbit, fiind prost înlocuită cu unităţi şi mai puţin numeroase şi de o calitate inferioară", potrivit acestuia. Minciuna ca ordin Chiar şi mai rău, armata rusă este subminată de minciuna instituţionalizată. Istoricul şi autorul independent Chris Owen a publicat pe Twitter afirmaţii ale unor soldaţi ruşi, difuzate în anumite scopuri de propagandă de către ucraineni, dar cu toate acestea revelatoare. Ei vorbesc despre manevre reduse pentru a deturna bugete, evaluări false privind starea unor unităţi de luptă, rapoarte obiectiv false asupra rezultatelor unei operaţiuni. "Planificarea se bazează pe rapoarte. Iar rapoartele diferă de realitate", rezumă Chris Owen, care afirmă că caracterul mincinos al documentelor care circulă în armată a fost documentat "în unităţi ruse de pe toate fronturile şi din toate categoriile, de la paraşutişti la infanteria mecanizată". Mobilizarea generală, imposibilă. Apar pușcăriașii De la primele eşecuri suferite în primăvară de către ruşi a apărut ipoteza unei mobilizări generale. Aceasta este însă puţin probabilă, căci este susceptibilă să întoarcă opinia publică rusă împotriva autorităţilor şi, în plus, l-ar obliga pe Putin să numească "război" ceea ce el denumeşte "operaţiune specială". Prin urmare, Moscova recurge la voluntari şi mercenari, în special la cei ai dubioasei societăţi private Wagner. Citește și: Cadavre cu urme de tortură și copii în cimitirul improvizat de ruși în pădurea din Izium. „Torționari și ucigași”, a spus Zelenski despre forțele Moscovei Într-un videoclip devenit viral pe reţelele de social media, un bărbat prezentat ca fiind miliardarul rus Evgheni Prigojin, un apropiat al lui Putin şi presupus finanţator al societăţii de mercenari Wagner, este filmat în curtea unei închisori propunând contracte deţinuţilor. AFP nu l-a putut identifica oficial, dar afirmaţiile sale sunt clare. "Dacă faceţi şase luni în Wagner, veţi fi liberi", spune el. "Dar dacă sosiţi în Ucraina şi decideţi că nu este pentru voi, veţi fi executaţi!", mai explică acesta. "Nu numai că este complet sinistru", comentează Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea din Saint Andrews (Scoţia), dar este şi o dovadă a "crizei masive" în privinţa recrutării de soldaţi în Rusia, afirmă el.

Șoigu nu mai contează la Apărare (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Șoigu nu mai contează la Apărare

Șoigu nu mai contează la Apărare. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a încetat să mai joace vreun rol la conducerea armatei ruse încă de acum trei luni, a declarat luni consilierul ministrului ucrainean de interne Vadim Denisenko, conform agenţiei ucrainene de presă Ukrinform. Șoigu nu mai contează la Apărare Comentariul face referire la informaţii publicate anterior de serviciile secrete britanice, conform cărora Serghei Şoigu a fost îndepărtat de la comanda trupelor ruse din Ucraina din cauza problemelor cu care se confruntă armata rusă pe frontul ucrainean. "De fapt, cred că Şoigu a încetat să mai joace vreun rol în Ministerul rus al Apărării încă de acum trei luni. Atât (Valeri) Gherasimov (şeful Statului Major rus), prim-adjunct al ministrului rus al Apărării, cât şi Şoigu nu mai sunt, de fapt, la conducerea armatei ruse", a declarat Denisenko. Dacă generalul Valeri Gherasimov în genere nu apare nicăieri, ministrul Şoigu trebuie să îndeplinească anumite funcţii simbolice. Putin, șeful de facto al armatei ruse "De facto, el (Şoigu) a încetat de mult să mai reprezinte ceva pentru ofiţerii ruşi", adaugă acelaşi consilier ucrainean, potrivit căruia preşedintele Vladimir Putin a preluat întregul management al armatei ruse. Generalii îi raportează "direct lui Putin despre tot ce se întâmplă în armată şi pe front, dar şi în complexul militar-industrial al Federaţiei Ruse", susţine Denisenko, adăugând că Şoigu este în prezent mai mult o "anexă", care este scoasă atunci când este necesar să se facă anumite fotografii. Potrivit oficialului ucrainean, ministrul Apărării în Federaţia Rusă este, de fapt, Vladimir Putin. Într-un buletin informativ anterior, Ministerul britanic al Apărării, citând date ale serviciilor sale de informaţii, preciza că reputaţia ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, în rândul soldaţilor şi ofiţerilor armatei ruse este la un nivel extrem de scăzut. Șoigu, fără experiență militară relevantă Şoigu a încercat mult timp să scape de reputaţia de om fără experienţă militară serioasă, întrucât cea mai mare parte a carierei sale a petrecut-o în sectorul construcţiilor şi la conducerea Ministerului Situaţiilor de Urgenţă, iar actuala campanie militară i-a dat lovitura de graţie, conform serviciilor britanice. Într-o anchetă dată publicităţii la 23 august, publicaţia rusă independentă Vajnîe Istorii concluziona că ministrul rus al apărării a încetat să mai fie favoritul preşedintelui rus. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Surse apropiate de Statul Major al armatei ruse au declarat pentru jurnaliştii de la Vajnîe Istorii că, după ce "operaţiunea militară specială" în Ucraina nu a mers conform planului, iar blitzkrieg-ul a eşuat, trupele ruse suferind pierderi grele, Putin şi-a pierdut încrederea în Şoigu. După retragerea forţelor ruse în martie de lângă Kiev, Putin a încercat personal să decidă asupra operaţiunilor din teren, dar la scurt timp a renunţat, iar acum, peste capul lui Şoigu, discută direct cu comandanţii militari implicaţi în campanie, potrivit jurnaliştilor ruşi citaţi.

Putin construiește o armată din pix (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin construiește o armată din pix

Putin construiește o armată din pix. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat joi un decret ce prevede creşterea efectivelor armatei ruse cu 137.000 de soldaţi, transmite agenţia EFE. Putin construiește o armată din pix Efectivele armatei ruse vor ajunge astfel la 1.150.628 de militari, conform acestui decret, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Liderul de la Kremlin stabilise în noiembrie 2017 la 1.013.628 numărul militarilor armatei ruse, după prima creştere a efectivelor militare decisă atunci prima dată după aproape un deceniu. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează După noua creştere a efectivelor armatei ruse şi luând în calcul de asemenea personalul său civil, aceasta va ajunge la un total de peste două milioane de membri.

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. În imagine, Hermes 450 produsă de Elbit (sursa: UK Crown)
Investigații

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. Atât vrea să plătească în plus Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, pentru achiziția a șapte sisteme de drone. Valoarea estimată a contractului a ajuns la 354 milioane de euro, deși în urmă cu două luni, atunci când s-a anulat vechea licitație, contractul era estimat la doar 277 milioane de euro. Singura ofertă admisă atunci a fost a companiei israeliene Elbit Systems, dar sistemul de drone nu corespundea cerințelor tehnice din caietul de sarcini. Dar Elbit Systems este favorită și în noua cursă pentru adjudecarea contractului. HG 912/2021: 277 milioane de euro Achiziția a șapte sisteme de drone a fost aprobată în anul 2020 de către Parlament. Pentru fiecare sistem erau prevăzute trei aeronave fără pilot. Un an mai târziu, Guvernul a emis Hotărârea de Guvern 912 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Ministerul Apărării Naționale a estimat atunci valoarea contractului cadru la aproximativ 277 milioane de euro plus TVA. În documentul citat se menționează că interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie „consolidarea/realizarea pe teritoriul naţional a unei capacităţi de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru UAS-TO, pentru asigurarea securităţii aprovizionării, pe timp de pace, dar mai ales pe timp de criză şi război, în vederea producerii sistemelor electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS-TO, structurii platformei aeriene şi a structurii containerului destinat staţiei terestre de comandă-control aferente UAS-TO, integrării finale şi testării sistemelor UAS-TO, precum şi realizării mentenanţei de nivel complex pe durata ciclului de viaţă al UAS-TO”. Toți ofertanții, respinși La licitație s-au înscris trei ofertanți: Israel Aerospace Industries, cu drona Tactical Heron, Elbit, cu Hermes 450, și U-TacS, cu Watchkeeper X. U-TacS este un joint-venture format din Elbit UK și francezii de la Thales. Drona acestora a fost modificată conform cerințelor armatei britanice. Primele două companii au fost respinse de la început. Ulterior a fost respinsă și oferta U-TacS pentru că drona Watchkeeper X nu îndeplinea cerințele tehnice prevăzute în caietul de sarcini. Motiv pentru care licitația a fost anulată. Anunțul oficial privind anularea procedurii de achiziție a fost făcut la începutul lunii iunie 2022. Dronele Armatei, încă 77 milioane euro Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a demarat o nouă procedură de achiziție pentru cele șapte sisteme de drone. Ocazie cu care a crescut prețul de la 277 milioane de euro la 354 milioane euro fără TVA. Valoarea estimată a primului contract subsecvent este de peste 504 milioane lei, echivalentul a 101 milioane euro, pentru un singur sistem de drone. „În funcție de bugetul alocat anual, autoritatea contractantă poate acorda un avans, pentru fiecare contract subsecvent, în cuantumul maxim prevăzut de legislația în vigoare”, se menționează în Fișa de date a achiziției. Șpil: afaceri doar cât primul contract subsecvent Firmele care participă la licitație trebuie să facă dovada că au vândut către armate din statele membre NATO minim două sisteme de drone în ultimii cinci ani. În plus, trebuie să facă dovada că au avut o cifră de afaceri în ultimii trei ani de de minim 504,4 milioane lei, atât cât este valoarea primului contract subsecvent. Acest aspect este foarte interesant pentru că la alte licitații, cum ar fi achiziția de sisteme portabile de rachete, se cere ca cifra de afaceri să fie echivalentă cu valoarea contractului cadru, nu cu cea a primului contract subsecvent. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Bătălia pentru acest nou contract de 354 milioane de euro se va da între companiile israeliene Elbit și Israel Aerospace Industries (IMI). Elbit pleacă cu prima șansă în cursa pentru adjudecarea contractului pentru că dronele acestora ar putea fi produse și asamblate cu ajutorul partenerilor locali: Aerostar, Romaero, AE – Electronics, Elmet și Simultec. Dar, potrivit unor surse din industria apărării, surpriza ar putea să apară de la compania Israel Aerospace Industries, care ar putea să vină cu o ofertă tentantă pentru Armată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră