vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: armata

96 articole
Eveniment

Armata obligatorie în România, o catastrofă

Armata obligatorie în România, o catastrofă, spune sociologul Bruno Ștefan, care crede că "reagitarea" subiectului are de-a face cu o competiție UE - SUA. Armata obligatorie în România, o catastrofă "Tinerii au descoperit că armata obligatorie a fost inutilă. Liberalizarea oricărei societăți presupune o demilitarizare și crearea unei armate de profesioniști. Pentru ce să mai ai culcat, sculat, unități militare mari. Citește și: Armata obligatorie, respinsă de parlamentari. „Stagiul militar obligatoriu nu e nici oportun, nici posibil”, spune șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu Pe locul ălora s-au făcut ansambluri rezidențiale, parcuri, magazine. E dificil să mai reconstruiești încă o dată structura militară care a fost până când Băsescu a suspendat armata obligatorie. Era un cost uriaș, iar rezultatele erau infime. Noi eram în topurile militare căzuți pentru că din cauza întreținerii oamenilor în armată cu culcat, sculat, noi nu puteam să achiziționăm echipamente, să avem arme cât de cât performante. Și atunci noi am trecut printr-o criză a armatei catastrofale.", a spus Ștefan într-o discuție cu DeFapt.ro. "E o problemă între Europa și SUA" "Noi nu puteam să ne apărăm în fața nimănui cu faptul că aveam nu știu câte sute de mii de soldați de trupă fără armament profesionist. S-a apelat la soluția care era firească și care a dominat o lume întreagă, cea a armatei de profesioniști. Din păcate, numai profesioniști nu sunt nici ăia. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Acum se reagită subiectul ăsta doar pentru că e o problemă între Europa și SUA. Subiectul are un alt substrat, cred eu. Substratul este că e o presiune a Franței și a Germaniei de a avea o armată unică europeană. Adică să facem aici în Europa, adică în Franța și Germania, armele și să nu le mai luăm de la americani. Să nu mai întreținem industria de armament americană și să avem industria franco-germană de armament.", și-a detaliat sociologul concepția. "Noi oricum plătim" "Subiectul ăsta are un substrat geopolitic, nu are o necesitate economică pentru noi. Noi oricum plătim, trebuie să ne gândim cui dăm banii. Pentru că noi nu avem posibilitatea să construim arme, fabrici de armament. Nu avem tehnologie. Nouă nu ne rămâne să facem ceva pe partea de producție. În perioada asta de tensiuni, cresc înarmările și rămânem cu niște armament care se uzează. Care iese cel puțin din uzul moral, că apar altele noi. Noi suntem în această logică belicoasă în care trebuie să ne apărăm.", a încheiat Bruno Ștefan.

Armata obligatorie în România, o catastrofă (sursa: Facebook/MApN)
Armata obligatorie, plătită în statele UE (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie, plătită în statele UE

Armata obligatorie, plătită în statele UE. Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Armata obligatorie, plătită în statele UE Rusia a fost, de altfel, motivul pentru care mai multe țări ale Uniunii au păstrat sau au reintrodus serviciul militar. Cel mai recent, în 2023, Letonia a apelat la armata obligatorie. Citește și: Armata obligatorie, respinsă de parlamentari. „Stagiul militar obligatoriu nu e nici oportun, nici posibil”, spune șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin.Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Polonia, cea mai mare armată din UE Din punct de vedere al efectivelor militare, Polonia are cea mai mare armată din Uniunea Europeană, cu 202.100 de militari activi (dintr-o populație de puțin sub 37 de milioane de locuitori). Pe locul doi este Franța: 200.000 de militari activi (dintr-o populație de peste 68 de milioane de locuitori), la care se adaugă 41.000 de rezerviști. Germania, cu o populație de peste 84 de milioane de locuitori, are 181.600 de militari activi și 33.000 de rezerviști. În majoritatea țărilor UE, armata are mai puțin de 50.000 de militari activi Armatele europene au un număr scăzut de ofițeri, în comparație cu alte puteri geopolitice. Unul dintre motive: cheltuieli militare reduse. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Mai multe state membre ale Uniunii au o armată cuprinsă între 25.000 și 45.000 de soldați activi. Este cazul Țărilor de Jos (41.380), Bulgaria (37.000), Cehia (28.000) și Belgia (25.000). Țările cu cel mai mic număr de personal în armată sunt: Letonia (17.250), Cipru (12.000), Estonia (7.700) și Malta (1.700 de militari activi). România, a 47-a armată în lume (din 145 de state) conform clasamentului Global Firepower, are 81.300 de militari activi și 55.000 de rezerviști. Austria, armată obligatorie de 69 de ani În Austria, conscripția este obligatorie pentru bărbați din 1955. La cerere antrenamentul militar poate fi transformat în serviciu civic. În ultimii ani, aproximativ 45% dintre recruții eligibili au decis să facă serviciu în folosul comunității. De la 1 ianuarie a.c., conscrișii primesc un salariu de bază de 585 de euro pe lună. Salariile din armată, în perioada de formare, indiferent de cariera aleasă, subofițer sau ofițer, pornesc de la 1.365 euro net pe lună și sunt scutite de impozitul pe venit. Beneficiile suplimentare includ: mâncare și cazare gratuite, transport gratuit, și sporuri de sprijin pentru familie. Potențialii ofițeri de carieră primesc lunar din a 13-a lună de pregătire 2.910 euro brut (plus bonusuri de sărbători și Crăciun). Doar 100 euro/lună pentru înrolați în Cipru În 2016, Cipru a redus perioada serviciului militar obligatoriu de la doi, la un an. După împlinirea vârstei de 18 ani, ciprioții nu pot părăsi țara dacă serviciul militar obligatoriu nu a fost îndeplinit sau dacă nu există învoire specială, dată de Armată. Obligativitatea serviciului militar vizează și femeile. După terminarea liceului, tinerele trebuie să se prezinte la unitățile militare, o dată pe săptămână, timp de un an. Aici primesc cursuri de asistență medicală. După îndeplinirea serviciului militar, bărbații trebuie să se prezinte la unitățile militare de patru-cinci ori pe an, câte două zile, pentru antrenamente. Pentru perioada de serviciu obligatoriu, conscrișii primesc 100 de euro pe lună. Salariile ofițerilor în Armata cipriotă pornesc de la 12.620 de euro pe an. Pentru un ofițer al forțelor armate cu peste 20 de ani, salariul mediu de bază începe de la 29.320 de euro. Danemarca introduce armata obligatorie și pentru femei Salariul unui conscris danez este de 1.138 de euro pe lună. La acesta, se adaugă o sumă de 33 de euro pe zi, pentru masă. În plus, conscrișii primesc cazare și transport gratuit. În Danemarca, deși conscripția este obligatorie, doar 10% își efectuează efectiv serviciul militar în fiecare an. Restul aleg serviciul civil. Anul trecut, motivând egalitatea între sexe, guvernul danez a inițiat un proiect de lege, care prevede serviciul militar și pentru femei. De asemenea, noua lege vizează creșterea perioadei serviciului militar de la aproximativ patru la 11 luni.Se prevede ca aceasta să intre în vigoare în 2026. Estonienii se înrolează voluntar masiv Estonia, cu o populație mai mică de 1,4 milioane de locuitori, are nevoie de o armată de 60.000 de oameni. În prezent, armata estonă include în jur de 4.000 de militari de carieră, 3.500 de recruți și o Armată de Rezervă și Teritorială. Totalul forțelor armate care pot fi activate în caz de criză: 43.000 de persoane. În Estonia, serviciul militar este obligatoriu și durează între opt și 11 luni. Un conscris primește o indemnizație lunară din ziua sosirii la locul serviciului militar și până la încheierea serviciului militar. Indemnizația se plătește în funcție de serviciul ales pentru antrenament. Pentru un soldat, aceasta e de 115 euro pe lună. Pentru un caporal, 140 de euro pe lună, pentru un sergent, 200 de euro pe lună. Indemnizațiile cresc din a noua lună de serviciu militar: pentru soldați și caporali, aceasta este de 170 de euro pe lună. Dacă înrolații au copii, pot solicita o indemnizație lunară de 900 de euro per copil. Din 2022, tinerii care termină liceul pot opta să facă serviciul militar obligatoriu cu colegii. Înscrierile voluntare în armată au crescut de la an la an. Dacă, în 2018, 29% dintre militari erau voluntari, în 2022 numărul acestora a crescut la 63%. Salariile în armata estonă variază de la 1.900 de euro pe lună (pentru soldații nou intrați), până la 4.600 de euro, pentru personalul militar cu până la 20 de ani de experiență. Deținuții finlandezi, mai bine plătiți decât soldații În Finlanda, conscrișii nu primesc un salariu, ci doar o diurnă. Pe perioada serviciului militar obligatoriu, primesc cazare, hrană și îngrijire medicală, precum și îmbrăcăminte. În timp ce recruții care servesc timp de jumătate de an primesc o diurnă de 5,40 euro, deținuții din închisori pot câștiga 6,22 sau chiar 8,95 euro pe zi. Salariile medii anuale ale ofițerilor din armata finlandeză variază între 20.760 și 66.960 de euro. Amnesty International critică Grecia În Grecia, serviciul militar obligatoriu poate dura de la nouă luni la un an și este obligatoriu doar pentru bărbați. Deși justificată de existența unor amenințări teritoriale din cauza tensiunilor dintre Turcia și Cipru, conscripția e din ce în ce mai criticată de populație. Presa elenă aseamănă Grecia cu state totalitariste, precum Rusia sau Coreea de Nord. În fiecare an, zeci de mii de tineri greci încearcă să scape conscripție. Deși a fost înființat un serviciu alternativ pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză serviciul militar s-au confruntat cu urmărirea penală și închisoarea, precum se întâmplă în Turcia. Fapt pentru care țara a fost puternic criticată de Amnesty International. Conscrișii nu obțin nimic din serviciul militar. Nu sunt remunerați, nu primesc specializări și nici o educație. Salariile în armata greacă au fost majorate de la 1 ianuarie 2024. Loterie (la propriu) în Letonai Letonia a restabilit serviciul militar obligatoriu în 2023, cu intrare în vigoare din 2024. Conscrișii care se prezintă în mod voluntar vor fi plătiți cu 600 de euro pe lună. În ianuarie, un număr de 500 de conscriși s-au prezentat în mod voluntar. Dintre aceștia, 150 nu au fost eligibili, după examenul medical. Drept urmare, Ministerul Apărării a organizat o loterie, transmisă în direct, în care alți 150 de tineri, născuți în 2004, au fost selectați în mod aleatoriu. Aceștia vor primi lunar, jumătate din suma pe care o primesc voluntarii, adică 300 de euro. Lipsă de personal militar în Suedia După ce a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2010, armata suedeză a întâmpinat mari dificultăți în recrutarea soldaților pe bază de voluntariat. În 2015, din 4.000 de înrolări așteptate, doar 1.347 de persoane s-au prezentat. În fața amenințărilor Rusiei în Marea Baltică, Suedia a ales să reintroducă serviciul militar din 2017. Conscrișii nu primesc salariul, ci doar o indemnizația zilnică de 12 euro pe zi. În prezent, armata suedeză se confruntă cu o mare lipsă de personal militar activ, în special din cauza salariilor mici. În 2023, o mare parte a piloților de luptă ai forțelor aeriene a părăsit Forțele Armate. Salariile acestora erau cu aproximativ 1.700 de euro mai mici decât salariile piloților civili. Pentru a umple golul, au fost reangajați piloți pensionari. Aceștia și-au păstrat pensia de serviciu și au primit un salariu mai mare decât salariul final pe care îl avuseseră în calitate de angajați. Lituania, serviciu militar obligatoriu reintrodus Lituania a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2015 pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani. Un conscris primește salariul minim lunar și o alocație pentru masă de 5 euro pe zi. Salariul anual mediu al unui ofițer în armata lituaniană pornește de la 35.500 de euro. Un ofițer de armată cu 15 până la 20 de ani de experiență poate câștiga, în medie, 46.160 de euro pe an.

Armata obligatorie, respinsă majoritar de parlamentari (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie, respinsă majoritar de parlamentari

Armata obligatorie, respinsă majoritar de parlamentari: președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Laurențiu Leoreanu, susține că varianta susținută la unison este cea a stagiului militar voluntar. Armata obligatorie, respinsă majoritar de parlamentari "Membrii Comisiei de Apărare, la unison, sunt de acord cu introducerea stagiului militar voluntar. Adică, pentru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, care doresc să facă un stagiu. Perioada se va hotărâ în etapele următoare. Poate să fie de două luni, de trei luni. O pregătire militară de bază. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Plus că am putea să venim cu niște stimulente pe care să le acordăm persoanei care desfășoară această pregătire militară, în sistem militar voluntar de pregătire de bază. Sistemul militar obligatoriu nu l-am luat în considerare. Nu considerăm că este oportun și nici posibil în momentul de față. Sunt mai multe discuții legate de stimulente, nu aș vrea să le discutăm deocamdată.", a arătat Leoreanu într-un dialog cu DeFapt.ro. Stagiul voluntar, indiferent de sex "Stagiul voluntar prevede tineri între 18 și 35 de ani, și bărbați și femei. Indiferent de sex! Păi, nu am luptat cu toții ca să avem drepturi egale? Există fonduri pentru sistemul militar voluntar. Există pentru că deja avem, să zicem, un gol creat de cei care au plecat. Citește și: Armata obligatorie trebuie să suplinească lipsa resurselor României, care nu-și permite o armată profesionistă mare, spune generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO De aici ne gândim și la alte sisteme de reinserție, din cei care au făcut deja un serviciu militar voluntar și ar putea fi angajați permanent. Există deja discuții, premise în lucru astfel încât să completeze rezerva militară a ministerului. Poate fi patru luni, trei luni, atunci proiectul va fi și amendat. Proiectul poate prevede pregătirea anuală sau ori de câte ori ești chemat pentru a-ți revizui pregătirea. Sunt componente care vor suferi discuții, analize și probabil și amendări.", a adăugat deputatul. Stagiul militar obligatoriu, "greu de realizat" Întrebat dacă sigur nu se va reintroduce stagiul militar obligatoriu, deputatul Laurențiu Dan Leoreanu a declarat că „nu este în momentul de față pe masă nici o astfel de propunere în acest sens. Și eu cred că e și greu de realizat în momentul de față acest lucru. Dar stagiul militar voluntar pe bază de opțiune cred că este fezabil. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Este necesară, vedem, suntem într-o perioadă și într-o zonă de impredictibilitate a evoluției a tot ceea ce înseamnă acțiune în sud – estul Europei. În Ucraina vedem acțiuni de la o zi la alta sau de la o lună la alta, devin tot mai impredictibile și atunci trebuie să avem în atenție. Este o vorbă la noi la români: omul gospodar își face vara sanie și iarna, car. Așa și aici. Eu sunt de principiu că armata trebuie să fie pregătită și din punct de vedere tehnic, tactic, și din punct de vedere al resursei pentru un eventual conflict. Iar clasa politică trebuie să facă totul ca acel conflict să nu se întâmple. Adică să lupte ca țara să fie într-o zonă de pace și liniște. Dar pentru acest lucru era o vorbă a unui înțelept războinic asiatic care spunea că .", și-a etalat pseudo-erudiția șeful Comisiei de Apărare. "Un război este un război" De ce resping tinerii din România stagiul militar obligatoriu? "Motivele pot fi personale, de ordin general, există și această temere. Probabil din școală, din familie, trebuia aplecat pe patriotism, pe decizia de a iubi și apăra țara. Lucrurile astea au devenit mai mult niște șabloane, au devenit niște stereotipuri decât sentimente și trăiri intense. Cred că trebuie lucrat și aici. O națiune se clădește și pe modul în care este educată, civilizată, dezvoltată. Un război este un război. Un război aduce o temere destul de mare și evident există și un recul din acest punct de vedere. Dar vedem că în toată Europa există o pregătire în acest sens."

Armata obligatorie nu poate fi evitată (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie nu poate fi evitată

Armata obligatorie nu poate fi evitată, crede Iulian Fota, profesor la Academia de Informații a SRI și secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe până de curând. Războiul, foarte probabil "În primul rând, în acest context geopolitic foarte periculos, Borell a avut o declarație foarte relevantă din punctul ăsta de vedere, asta ar trebui să facem și noi în România. Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Citește și: Armata obligatorie trebuie să suplinească lipsa resurselor României, care nu-și permite o armată profesionistă mare, spune generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO Pregătirea pentru război trebuie să includă mai multe decizii, iar una dintre ele este cea legată de modul în care vom aborda războiul care, mai devreme sau mai târziu, o să vină peste noi. Sunt mai multe soluții puse pe masă în momentul acesta. Unele proaste, aia cu patru luni nu e o soluție serioasă. Acolo nu o să se întâmple nimic. Nu poți să faci, să obții un militar rezonabil în patru luni. E prea mic termenul.", a spus Fota într-un dialog cu DeFapt.ro. Armata obligatorie nu poate fi evitată "Eu, personal, nu m-aș mai încurca cu jumătăți de măsură. Aș merge pe variante mai lungi de timp ca măcar dacă tot aduc oamenii în armată să îi pregătesc suficient de bine încât după aia să poți conta pe ei ca militari. Nu ca niște cetățeni care au o armă în mână. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Personal, cred că varianta obligativității nu trebuie exclusă pentru că până la urmă astea sunt vremurile. Fiecare dintre noi, conform Constituției, avem datoria să ne apărăm patria. Deci, nu văd de ce încă mergem cu jumătăți de măsură și încercăm să nu ne angajăm într-o discuție care e foarte serioasă și care oricum trebuie făcută mai devreme sau mai târziu. E vorba de conștiința omului. E vorba de responsabilitatea lui față de propria țară, e vorba de conștientizarea vremurilor. Deci, încă o dată, a fost o diferență de atitudine, de aia lumea nord europeană și protestantă este mai bogată decât asta sud europeană.". "Este mult mai scump să nu îți aperi țara" "Nu văd care sunt dificultățile financiare și logistice să facem așa ceva. Astea nu sunt lucruri care se realizează peste noapte. Sunt lucruri care se realizează pe un plan în timp, treptat, cu măsuri foarte bine explicate. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Problema este în felul următor, pentru că trebuie să mergem la esență: este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi, este mult mai scump să nu îți aperi țara. Asta înseamnă pierderea libertății, înseamnă riscarea integrității teritoriale, îngrădirea suveranității, poate chiar dispariția noastră ca țară. Vezi cazul Poloniei, care a dispărut de pe hartă de două ori. Polonia nu întâmplător abordează astăzi mult, mult, mult mai serios decât România problema apărării sale. Pentru că polonezii știu din propria istorie ce înseamnă ca dintr-o dată să nu mai exiști ca țară pe hartă. Deci, e mult mai scump decât să nu îți aperi țara, decât să ți-o aperi.". Democrația și libertatea trebuie apărate "De la 2,5%, 3%, 4%, cât o fi bugetul Apărării, cât o fi nevoie să fie bugetul Apărării, până la atitudini inclusiv individuale, pentru că totuși avem o problemă de conștiință, chiar dacă noi fugim de ea. Avem o țară, ne lăudăm că suntem români, ne batem cu pumnul în piept, dar în momentul cel mai dificil... Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Lumea trebuie să înțeleagă un lucru important, cu două fațete: democrația, ca și libertatea, le ai dacă le aperi. Dacă nu le aperi și nu te lupți pentru ele, nu o să ai nici democrație, nici libertate pentru tine, ca țară, ca popor. Libertatea și democrația, dacă le vrei, trebuie să le aperi. Asta înseamnă inclusiv prin confruntare mlitară, dacă cineva te agresează. Nu vrea nimeni să plece la război și românii sunt iubitori de pace. Ce faci dacă vine altul cu parul peste tine?". "Nu este o decizie a Armatei" "Asta nu este o decizie a Armatei. Este o decizie politică! Faptul că lumea pune chestiunea asta în seama Armatei (într-un fel aici, este și vina Armatei, pentru că comunicarea strategică e proastă pe subiectul ăsta)... Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Plecatul la război este o decizie politică, nu Armata hotărăște plecarea la război. Pregătirea pentru război este o decizie politică! Încorporare, voluntariat pe patru luni, pe șase luni, toate astea nu se pot face fără lege. Înseamnă că sunt decizii politice. Apărarea unei țări nu e treaba Armatei. Treaba Armatei este să respecte ordinele și să facă tot ce poate când le primește. Dar deciziile de organizare, de plecare la război, de pregătire pentru război, sunt decizii politice. Deci, astea trebuie să fie deciziile PNL-ului, ale PSD-ului, ale USR-ului și cine o mai fi prin Parlament. Apărarea țării este înainte de orice obligația partidelor politice și a politicienilor, care pot fi deputați, simpli deputați, sau pot fi președintele, premierul unei țări. Nu Armata trebuie să stabilească cine petrece timp în încorporări, durată de timp, și așa mai departe. Armata dă un sfat. Explică avantajele diferitelor variante, dar decizia în final este a politicului. Politicul te cheamă la Armată și te încorporează dacă nevoile țării cer așa ceva.". "Rusia este o amenințare pentru toată Europa" "Rusia este o amenințare pentru toată Europa și după o perioadă de, cum să spun, superficialitate, și dezlânare, chiar incompetență a tuturor statelor europene și occidentale... aici au și americanii, la fel ca și noi, partea lor de vină: au înțeles într-un sfârșit că nu putem evita scenariile proaste, nu mai putem ignora posibilitatea ca Rusia să folosească forța militară împotriva noastră. Regula de bază în securitatea națională e să speri în ce e mai bine, dar să te pregătești pentru ce e mai rău, toată Europa a decis că e momentul pentru că așa e rațional, așa e prudent, să se pregătească pentru război. Sau ăia care sunt deștepți care au început deja să o facă, că sunt mai avansați decât noi. Noi, ăștialalți, care sperăm că dracu' nu-i atât de negru... asta e o formă de incompetență și superficialitate, încă o mai tărăgănăm. Suntem la doi ani de la război și noi de abia acuma ne punem problema ca să facem niște lucruri fără să știm exact cum le facem. Mai trec încă doi ani de război până ne hotărâm noi ce și cum.".

Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor

Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor. Aceasta este poziția pe care o susține generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO și fost deținător de funcții înalte în Statul Major General al Armatei Române. Serviciul militar obligatoriu, doar suspendat "Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat. O suspendare înseamnă o întrerupere pe o anumită perioadă - nedeterminată, în cazul nostru. Deci, în mod normal, este firesc să ne gândim că această suspendare poate fi întreruptă, poate fi anulată. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Activitatea serviciului militar obligatoriu ar putea fi, în limbaj juridic, pusă din nou pe rol. Pe de altă parte, în afară de aspectele legislative, avem aspectele de capabilitate și capacitate militară. Aceste aspecte se gândesc, se calculează sau se au în vedere prin prisma amenințărilor la care trebuie să se facă față. Acestor amenințări trebuie să li se opună măsuri care să le facă față.", a spus generalul Mîndrescu într-o discuție cu DeFapt.ro. "Avem o amenințare și avem o nevoie" "Acele măsuri implică niște efecte, efecte care sunt generate de structuri care au oameni, resurse. Oamenii fiind principala resursă, da? Dacă e să privim obiectiv e vorba de oameni, bani, pregătire și alte chestiuni care formează o capabilitate. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” O măsură implică atingerea unui efect care este generat de o structură care are oameni și alte tipuri de resurse. Deci, avem o amenințare și avem o nevoie. Și ne uităm atunci, după ce vedem amenințarea, fără să fim speriați, în mod obiectiv, care este nivelul acelei amenințări la un anumit moment. Și care ar fi perspectiva acelei amenințări.", a continuat generalul. "Apărarea necesită un efort național" "Vedem toate aceste chestiuni și ne uităm pe urmă în curtea proprie. Și ne zicem, putem noi să facem față, avem cu să facem față, putem genera acele măsuri pe care le vedem necesare și obligatorii pentru asigurarea apărării naționale? Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Atenție, când spunem , subliniez, nu spunem doar apărare armată. Și când spunem apărarea armată, nu spunem doar armata care se regăsește la un moment dat în uniformă. Vorbim de efortul național pentru că apărarea necesită un efort național. Și ne uităm și vedem. Care e valoarea amenințării care credem noi că ne va fi opusă în timp și spațiu? În anul 1, în anul 2, în anul 3, în anul 4. Ne uităm la ce avem și luăm o decizie. Și spunem: armata sau forțele militare profesioniste pe care le avem în acest moment și pe care le vom avea în dezvoltare având în vedere perspectiva.", a explicat Mîndrescu. Armată obligatorie la standarde din 2024 "Când spun nu mă refer doar la oameni și la ce pot face acei oameni în câmpul operațional. Putem spune că ce avem acum și ce vom avea în viitor vor rezolva problemele operaționale și rămânem la serviciul militar profesionist și cu rezerva care este la dispoziție? Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Sau spunem: nu putem să asigurăm capabilitatea militară necesară, nu avem de unde și este evident necesar să instaurăm serviciul militar național pentru a asigura capabilitatea militară națională? Eu când spun mă refer la anul 2024. Foarte mulți care l-au făcut odată își aduc aminte și de lucruri frumoase, și de lucruri mai puțin frumoase, exagerări, bullying și alte chestii care au mai fost. Nu vorbim de așa ceva. Aș vorbi, aș construi și aș oferi spre studiu un cadru de serviciu militar național la nivelul anului 2024, dacă se consideră că trebuie luat în vedere un asemenea cadru care să arate că ceea se urmărește a fi este competența militară care trebuie formată în condițiile anului 2024 cu respectarea drepturilor. Asigurarea unor condiții decente de instruire și de viață. Ar face un asemenea serviciu chiar atractiv.", a detaliat generalul în rezervă pentru DeFapt.ro. Modelul suedez "Dacă mă uită la alte țări, de exemplu Suedia, au reintrodus serviciul militar național, dar selectiv. Adică toată lumea este avută în vedere. Și apoi, din cei care sunt opozabili pentru a fi direct recrutați, pentru serviciul militar național se selectează în funcție de nevoile pe care armata le are la un moment dat. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Un articol sublinia că numărul suedezilor, și femei și bărbați, care vor să facă acest serviciu militar național este mult mai mare decât numărul locurilor disponibile pe care le are armata suedeză. Există cetățeni care vor să se pregătească fiind conștienți că numai competența militară și existența unei capabilități militare suficiente face ca, paradoxal, probabilitatea unui război să scadă.", a exemplificat fostul comandant NATO. Voluntariat versus contract "Stagiul militar pe bază de voluntariat îl avem într-un fel și acum. Numai că voluntariatul presupune existența unui contract pe termen scurt. Se vorbea de patru luni de zile, nu știu de unde l-au scos ei. S-a făcut un calcul, ce pot realiza în patru luni de zile, care e nivelul de instruire la care pot ajunge astfel încât cele patru luni de zile să fie cu adevărat fructificate și să conducă tipul de instruire la realizarea obiectivelor de instruire și de educație. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Voluntariatul pentru mine înseamnă acest serviciu militar pe care îl fac tinerii într-o anumită perioadă de timp, dar în cele patru luni de zile. Nu mai mult de atât. Militarii pe bază de contract semnează un contract care are o întindere mai mare și poate fi prelungit, resemnat, până la pensie. Serviciul militar pe bază de voluntariat nu presupune o asemenea continuitate și asemenea întindere în ceea ce privește perioada de timp.", a adăugat Mîndrescu. NATO are articolul 5, dar are și articolul 2 "Facem parte din NATO și această apartenență asigură deficitul de capabilitate militară pe care o avem. De asemenea nu trebuie să ne gândim, cum facem în momentul acesta, că vine cineva, o organizație, și ne oferă toate nevoile noastre de securitate fără ca noi să mișcăm un deget. Înainte de articolul 5, din cele 14 care formează Tratatul din 1949, avem articolul 2, care vorbește de faptul că trebuie să te aperi prima oară tu și apoi vor veni toți ceilalți, prietenii, aliații. Dar tu ai datoria de a-ți asigura o capabilitate militară necesară pentru a te apăra. În această zonă geografică, România are un vecin care încă o dată demonstrează că nu se împiedică de semnăturile, de clauzele generale care vizează asigurarea păcii, chiar și de semnăturile pe care le-a dat în anumite tratate, care atacă un alt vecin în văzul lumii fără nici un fel de jenă, care bombardează și face ceea ce face.", a atras atenția fostul oficial MApN. Armata obligatorie să suplinească lipsa profesioniștilor "Având în vedere tot acest complex de împrejurări, România nu are o altă soluție decât, într-adevăr, asigurarea efortului pentru crearea acestei capabilități militare. Noi nu ne putem permite să avem o armată de profesioniști de sute de mii de oameni. Nu avem o asemenea capabilitate financiară, nu suntem un popor atât de mare. Avem alte nevoi care trebuiesc rezolvate, o țară care trebuie să trăiască, populația care trebuie asigurată din toate punctele de vedere. Este evident că nu putem cheltui îndeajuns de mult încât să creștem o capabilitate suficientă pentru a face pericolului și amenințărilor. Cred că serviciul militar național ar fi o măsură pozitivă care ar constitui și ar contribui la creșterea capabilităților de apărare națională. Cu mențiunea că acest serviciu militar trebuie creionat în condițiile secolului 21.", a declarat generalul (r). "De ce românii nu mai vor să participe la efortul militar?" "De ce românii nu mai vor să participe la efortul militar? Este o chestiune asupra căreia trebuie să ne aplicăm foarte, foarte atent ca societate. Eu țin minte că părinții mei, profesorii mei, comunitatea din acele momente când eram tânăr - nimeni nu își punea problema că nu ar participa la efortul militar dacă ar fi sunat goarna. Nu exista o asemenea abordare. Dacă mă uit în istorie, la o privire superficială, țara asta, locuitorii au participat atunci când a fost supusă atacurilor. Cum și de ce am ajuns la situația de acum? O analiză sociologică arăta că 38% din bărbații României ar fi declarat că ei sunt gata să participe la efortul de război. 38% este o cifră extrem de mică, în opinia mea. Dacă asta ar fi realitatea, atunci ar fi necesare măsuri urgente pentru remedierea unei asemenea situații. Eu văd în acest 38% că ai unele rezerve și nivelul iubirii de țară nu este cel care a existat.", a constatat ex-comandatul din structurile NATO. Apărare pe salariul minim pe economie "Este extrem de important să ne întrebăm cum trebuie să arate armata asta în detaliu. Cum ar trebui să arate fizic, moral, intelectual soldatul cu gradul de soldat? Și spui, eu vreau ca soldatul profesionist, pentru ideea este că un militar profesionist trebuie să fie mai pregătit decât un militar care vine pe baza unui voluntariat de patru luni, să fie de patru ori mai pregătit. Apoi te duci pe piața muncii și spui că avem nevoie de asemenea soldați. Pentru un asemenea om, voi ce oferiți? Salariul minim pe economie! Asta e o mare problemă, haideți să privim obiectiv această problemă. Când cineva are asemenea calități, vrea ca serviciile lui să fie răsplătite. Tu în plus îi ceri să renunțe la o serie de libertăți. Să spună de fiecare dată când pleacă din cazarmă, să fie mereu la dispoziție 24 de ore din 24 de ore, să nu se bucure de anumite drepturi. Opreliști legale la care un militar achiesează prin jurământul militar. Și toate aceste aspecte tu vrei să i le impui, i le ceri și ce dai în schimb? Nu merge pentru că nu merge. Așa este viața. Asta la nivelul soldatului și la modul în care trebuie să gândim profilul acestuia.", a încheiat Mîndrescu.

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Eugen Bădălan (în dreapta) (sursa: mapn.ro)
Eveniment

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian

Armata obligatorie, necesară pe model elvețian - stagiu de trei luni, plus pregătire anuală până în 30 de ani, spune fostul șef al Armatei, generalul în rezervă Eugen Bădălan. "Eu aș opta pentru serviciul militar obligatoriu" Într-o discuție cu DeFapt.ro, generalul Bădălan, fost comandant al Statului Major General (SMG), a explicat de ce sistemul actual de serviciu militar voluntar nu este eficient pentru a apăra România. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” "Din câte știu eu, anunțul șefului Apărării a fost că au în intenție să facă serviciu militar voluntar, inclusiv cu rezervă voluntară. Am auzit și eu câțiva politicieni vorbind de serviciul militar obligatoriu. Dar, deocamdată, poziția oficială a Ministerului Apărării nu o știm în legătură cu asta. Citește și: De ce l-a luat Simion pe Neamțu în AUR: E campanie electorală, nu pot mânca singur atâta rahat Poziția președintelui nu o știm, poziția celor doi președinți de la Camera Deputaților și Senat, dar și a primului ministru, nu le știm. Eu aș opta pentru serviciul militar obligatoriu. Nu cum a fost, ci într-un sistem, să zicem, după modelul elvețian. Sistemul elvețian prevede că toți care au obligații militare sunt încorporați fac o perioadă scurtă de instruire, după care merg la domiciliu cu echipamentul și armamentul individual. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi În următorii zece ani, fac o convocare de pregătire de o lună de zile. În felul acest au și armata pregătită și rezerva.", a contextualizat fostul șef al SMG. "Nu problema banilor se pune" "Nu am stat să fac un calcul al costurilor pentru că astfel de chestiuni nu se fac la început. Când vrei să ai ceva nu începi cu gândul la costuri. Dacă facem învățământul după câți bani ne permitem să dăm în învățământ, înseamnă că o să condamnăm România la lipsă de educație. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Dacă facem sănătatea după câți bani am putea noi, chipurile, să dăm la sănătate, înseamnă să condamnăm populația României la boală continuă. Același lucru putem să îl spunem despre apărare. Nu problema banilor se pune. Ci problema adoptării unui sistem pe care după aceea îl suportăm conform costurilor. La armata pe baza de voluntariat a făcut cineva calculul costurilor? Păi, atunci despre ce vorbim?", s-a întrebat retoric generalul. "Armata de voluntari este o armată de mercenari" "Eroarea s-a făcut atunci când s-a optat pentru armate de voluntari. Pentru că armata de voluntari este o armată de mercenari care stopează legătura dintre cetățenii statului respectiv și propria armată. Armata de mercenari nu mai are sentimentul că își servește țara și cetățenii acelei țări. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Nu! El se duce acolo, optează pentru o profesie care îi aduce niște bani mai mulți sau mai puțini. E o altă formă de forță de muncă, nu de apărat țara. Foarte mulți tineri din ziua de azi nu își doresc să facă armata pentru că așa i-am educat noi. Să nu mai vrea să facă armată. Articolul 52 din Constituție spune că cetățenii României au dreptul și obligația de a-și apăra țara. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Dacă ei sunt obligați să își apere țara, statul nu este obligat să îi pregătească pentru a o putea apăra? Păi? Despre asta vorbim. Dacă cetățeanul român este obligat să își apere țara, statul român este obligat să îi asigure pregătirea.", a conchis Bădălan. Armata obligatorie, necesară pe model elvețian "Conform legislației în vigoare, în caz de mobilizare și război, în România se revine la serviciul militar obligatoriu. Așa prevede legea actuală. Adică, aștept să se declanșeze războiul, iar după aia îl iau în armată dar nu pot să îl trimit pe front. Întâi trebuie să îl pregătesc. Ca să îl pregătesc îmi trebuie măcar cinci-șase luni. Dar în timpul ăsta războiul se termină. Trebuie măcar să aibă capacitatea să se autoprotejeze, dacă nu poate proteja pe alții. În opinia mea, modelul elvețian este foarte nimerit. Ar merge foarte bine pentru România. Îi încorporezi pe toți care au obligații militare, îi pregătești trei luni de zile. Ulterior, în fiecare an, îi chemi după ce stabilești o perioadă de timp de pregătire. Astfel încât, cam până la vârsta de 30 de ani, să îi am în permanență pregătiți. Și cu asta am rezolvat problema. Dacă se adoptă acest sistem, după ce s-a adoptat fac calculele costurilor. Nu fac calculele înainte și zic că e prea scump. Așa că las țara fără apărare pentru că e prea scump.", a încheiat fostul șef al Armatei.

Armata obligatorie în România, măsură urgentă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armata obligatorie în România, măsură urgentă

Armata obligatorie în România, măsură urgentă. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport. Armata obligatorie în România, măsură urgentă "Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Citește și: Gabriela Firea și-a găsit stilul, în sfârșit: leită Caytlin Jenner, nu știi care-i mai naturală Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport", a spus preşedintele, în cadrul evenimentului "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional. România, în NATO de 20 de ani Iohannis a menţionat că România, împreună cu aliaţii NATO, va continua să ofere "sprijin politic şi practic multidimensional" Kievului. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal"O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloţi de F-16, la centrul pe care îl găzduim la Feteşti. Ne vom coordona în cadrul Uniunii Europene, pentru a sprijini parcursul european al Kievului şi al Chişinăului şi vom pleda pentru acordarea de asistenţă substanţială Ucrainei, pe toate palierele. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar De asemenea, România rămâne un ferm susţinător al legăturii transatlantice şi colaborării intensificate dintre NATO şi UE, în spiritul sinergiei eforturilor şi complementarităţii, reciproc benefice", a precizat Iohannis. La evenimentul "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", organizat de Ministerul Apărării Naţionale, au mai participat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, personalităţi politice şi militare din ţară şi din state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Armata obligatorie ar ajuta România acum, lasă MApN să se înțeleagă (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie ar ajuta România acum

Armata obligatorie ar ajuta România acum să se protejeze mai bine împotriva amenințărilor actuale, sugerează Ministerul Apărării Naționale. Armata obligatorie ar ajuta România acum Noul proiect de lege al apărării naționale, propus de Ministerul Apărării Naționale, arată că legea prin care serviciul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace a avut un impact mare asupra Armatei. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Potrivit Expunerii de motive a proiectului de lege, "în perioada 1994-2022, au fost adoptate o serie de acte normative care cuprind reglementări cu impact asupra structurii sistemului național de apărare, a organizării și funcționării forțelor armate la pace, precum: Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (...)". Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Expunerea de motive pomenește și alte legi "cu impact" asupra funcționării Armatei "pe timp de pace". MApN: O nouă lege, necesară Cum se poate traduce, deci, această frază din Expunerea de motive pe care se fundamentează noul proiect de lege al apărării naționale? Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar În primul rând, trebuie spus că MApN cere, pentru a contracara acest "impact", "adoptarea prezentului proiect de act normativ", care "este necesară". Ce spune noul proiect în privința serviciului militar? Există o singură mențiune care are legătură cu acest aspect, în articolul 28, la litera D. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Unde se spune că Ministerul Apărării "organizează, cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare". Armată obligatorie pe timp de pace Așadar, dacă MApN spune, pe de o parte, că suspendarea serviciului militar obligatoriu a afectat Armata și că, pe de altă parte, vrea să organizeze, "cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare", concluzia nu poate fi decât că se pregătește o revenire la stagiul militar obligatoriu pe timp de pace. Atenție, însă: legea 395/2005, care suspendă serviciul militar obligatoriu pe timp de pace, prevede foarte clar că altfel stau lucrurile în cazul unui conflict armat. Astfel, potrivit articolului 3 din legea 395/2005, "Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii.". Așadar, Ministerul Apărării are nevoie de mai mulț personal militar pe timp de pace, pentru a-l pregăti pentru război, mobilizare, asediu.

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea

Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea. În acest moment, Ministerul Apărării se chinuie să angajeze peste 5.000 de soldați și gradați profesioniști (SGP). Armata obligatorie, mai ieftină decât angajarea La sfârșitul lunii februarie a acestui an, MApN a anunțat că "Perioada de înscriere a candidaților pentru posturile de soldați și gradați profesioniști din cadrul activităților derulate, în această perioadă, de Ministerul Apărării Naționale, se prelungește până la data de 8 martie 2024". Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Potrivit aceleiași surse, "Pentru această serie au fost introduse în Planul de recrutare 5093 de locuri, în 41 de județe din ţară și în Municipiul București". Era un semn evident că Armata nu reușește să stimuleze civilii să intre în sistemul militar. Hemoragie de oameni din sistem Mai mult, sute de angajați militari renunță lunar la posturi. Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Salarii de mizerie Explicația pare să fie una foarte simplă: nivelul extrem de scăzut al salariilor. Potrivit chiar Ministerului Apărării, nivelul de salarizare net pentru soldații și gradații profesioniști se situează între 2.439 și 4.126 lei. Așadar, un proaspăt angajat în Armată nu ia în mână nici măcar 2.500 de lei, deci sub 500 de euro. Iar banii nu se înmulțesc nici după mulți ani în serviciu. Un comentariu postat la un articol despre anunțul de recrutare este foarte elocvent: "eu nici acum nu ajung la 4000 de lei doar foarte rar în 2 luni din an,după 18 ani de vechime in sistem". Un alt comentariu la același articol arăta că suma maximă este de neatins: "sunt foarte curios cine a luat 4000 de lei salariu , fara norma de hrana si alte bonusuri , dintre sgp-ii din armata romana !!!".

Armata obligatorie în România - soldați puțini (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie în România - soldați puțini

Armata obligatorie în România - soldați puțini. Aproape 13.000 de angajați au plecat din Ministerul Apărării de la începutul lui 2022 până în prezent, potrivit Europa liberă. Armata obligatorie în România - soldați puțini Instituția are un deficit de angajați de zeci de procente, deși, susțin surse din sistem, cel puțin în 2023, angajările au fost mai numeroase decât plecările. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar În acest moment, în care Occidentul vorbește despre Rusia ca fiind o amenințare, inclusiv împotriva statelor NATO, Ministerul Apărării Naționale (MApN) consideră că cifra plecărilor din Armată trebuie să rămână confidențială. Europa Liberă a pus cap la cap date oficiale privind ieșirile din sistem transmise de MApN redacției în primăvara anului 2023 și declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, din interviul acordat publicației pe 1 februarie a.c. Pensionări anticipate Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Germania se gândește la armată obligatorie Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia.

Armata obligatorie în România, presiuni externe? (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie în România, presiuni externe

Armata obligatorie în România, presiuni externe. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. Desființarea armatei obligatorii în Germania, "o greșeală" În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Citește și: Netflix negociază francizarea „3 Body Problem” cu case de filme pentru adulți Pistorius a spus în mai multe rânduri că, din perspectiva actuală, desfiinţarea serviciului militar obligatoriu în Germania în 2011 a fost o greşeală şi a profitat de o deplasare recentă în ţările nordice pentru a afla mai multe despre modelele de aici, în special despre cel suedez. În cadrul guvernului nu există o poziţie clară, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz şi-a arătat scepticismul în acest sens. Țările nordice vor și femeile în armată Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Guvernul danez doreşte să prelungească serviciul militar de la patru la 11 luni şi să îl facă obligatoriu şi pentru femei, aşa cum este deja cazul în Norvegia şi Suedia. Autorităţile daneze îşi propun să recruteze 5.000 de oameni în fiecare an, o cifră puţin mai mare decât cea obţinută în 2023, când s-au înrolat voluntar 4.700 de oameni. Nevoie de 50% în plus la recrutare Planurile executivului danez, format din social-democraţi şi reprezentanţi de centru-dreapta, ar putea fi însă afectate de opoziţia a două partide care ameninţă să îşi exercite dreptul de veto în acordul de apărare semnat anul trecut. În Norvegia, guvernul laburist şi centrist şi-a arătat în această săptămână intenţia de a creşte numărul de recruţi cu aproximativ 50%, progresiv, până în 2036. Aproximativ 9.000 de tineri efectuează serviciul militar obligatoriu în fiecare an, iar obiectivul este de a se ajunge la 13.600. Serviciu militar obligatoriu reintrodus în Suedia Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Deşi nu există planuri de a schimba modelul actual de serviciu militar, care durează 11 luni, numărul mare de tineri care susţin că suferă de diverse boli pentru a nu fi chemaţi la birourile de recrutare a generat îngrijorare în ultimele luni. Aproximativ 8.000 de tineri sunt aşteptaţi să efectueze serviciul militar în acest an, deşi obiectivul este creşterea acestui număr la 10.000 sau mai mult în următorii ani. Armata obligatorie în România, presiuni externe Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Toţi cei care efectuează serviciul militar, inclusiv femeile care o fac voluntar, intră în rezervă cel puţin până la împlinirea vârstei de 50 de ani şi trebuie să participe la exerciţiile periodice la care sunt convocaţi. În România, serviciul militar nu mai este obligatoriu de 20 de ani, de când România a intrat în NATO. Totuși, noul proiect de lege al apărării naționale conține prevederi care ar putea duce la reinstituirea armatei obligatorii în anumite condiții. Doi din trei polonezi nu vor la oaste Serviciul militar obligatoriu este în vigoare în Polonia, deşi aplicarea acestuia este suspendată de decenii bune. De la izbucnirea războiului din Ucraina, dezbaterea privind necesitatea reactivării acestei măsuri a fost readusă în discuţie, dar atât guvernul anterior, cât şi actualul executiv au respins, deocamdată, luarea unei astfel de decizii şi au optat pentru încurajarea creşterii efectivelor forţelor armate prin recurgerea la militari profesionişti. Sondajele de acum câteva luni au relevat că doi din trei polonezi aflaţi la vârsta majoratului nu ar sprijini armata obligatorie, deşi, în acelaşi timp, au declarat că înţeleg necesitatea extinderii forţelor armate până la 300.000 de militari, aşa cum plănuieşte guvernul, de la prezentul efectiv de 160.000 de militari. Pe de altă parte, în fiecare an, circa 200.000 de civili (bărbaţi şi femei) sunt convocaţi la centrele de recrutare de care aparţin pentru a li se evalua aptitudinile şi pentru a fi repartizaţi într-o unitate militară, în care vor fi plasaţi, cu statut de rezervişti. În țările baltice, se execută Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia. Lituania a abolit recrutarea în 2008, dar a reintrodus-o în 2015, într-un moment în care tensiunile dintre Rusia şi Occident erau în creştere, marcate de o intensificare a incursiunilor Moscovei în spaţiul aerian şi maritim al ţărilor baltice şi de incidente de spionaj. Letonia a desfiinţat serviciul militar obligatoriu în 2007, dar a propus reintroducerea acestuia în 2022 după un model în care recrutarea are loc numai dacă nu sunt îndeplinite cotele prevăzute de voluntari pentru a efectua acest serviciu militar cu o durată de 11 luni. Planul a fost aprobat în 2023 şi până acum au fost efectuate trei runde de recrutare, dintre care primele două au fost finalizate cu voluntari, în timp ce în a treia unii recruţi au fost selectaţi prin tragere la sorţi.

Armata obligatorie revine în România - proiect (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie revine în România - proiect

Armata obligatorie revine în România - proiect. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Proiectul noii legi a apărării naționale, întocmit de către Ministerul Apărării Naționale, are prevederi care pot influența masiv toată populația. Armata obligatorie revine în România - proiect Una dintre aceste prevederi se referă la posibila revenire a stagiului militar obligatoriu, arată APADOR-CH într-o analiză. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro "Art. 28 lit. d din proiect prevede că Ministerul Apărării Naţionale . Modul ambiguu în care este redactată această atribuţie nu exclude posibilitatea instituirii unui stagiu obligatoriu de pregătire militară pentru populaţie. Citește și: Ce motive ar fi putut avea George Simion pentru a-l atrage pe Mihai Neamțu în AUR Mai ales că în expunerea de motive la actualul proiect de lege, printre motivele care au creat probleme pentru apărarea naţională, este enumerată, pe primul loc, legea care suspendă stagiul militar obligatoriu (Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat). Este discutabil dacă introducerea unei astfel de atribuţii a MApN, care poate afecta destul de sever viaţa obişnuită a populaţiei, nu ar trebui supusă, pe lângă o dezbatere publică extinsă şi sinceră, şi unui referendum naţional. Ca atare, atribuţia prevăzută în art. 28 lit. d din proiect ar trebui ori eliminată ori reformulată mult mai precis şi previzibil, pentru a oferi certitudinea că această prevedere legală, prin ambiguitatea ei, nu va sta la baza reintroducerii stagiului militar obligatoriu.", se arată în evaluarea ONG-ului menționat. Iohannis și Tîlvăr susțin că e vorba de voluntariat La începutul acestui an, președintele s-a exprimat pe acest subiect. "Nu mi s-a părut un lucru grozav. Eu sunt dintr-o generaţie care a fost obligată să facă armata. Nu este fezabil, nu suntem în niciun fel pregătiţi pentru aşa ceva”, a declarat preşedintele la o întâlnire cu ziariştii, potrivit News.ro. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a afirmat în aceeași perioadă că reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România este exclusă. "E o perioadă în care lucrurile care ţin de Armată generează astfel de preocupări. Serviciul militar obligatoriu este exclus (...) nu există nicio discuţie la momentul acesta în acest sens", a declarat ministrul la Euronews România. Tîlvăr a explicat, însă, că se pune în discuţie existanţa unui serviciu militar voluntar, al cărui scop este de a satisface nevoia de rezervă pentru Armata. Ministrul a precizat că există un proiect care prevede un stagiu militar de câteva luni, pentru persoane de 18-35 de ani. "Nu ştim cum se va întâmpla, suntem în faza în care discutăm despre asta", a afirmat ministrul.

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone, dar a fost reprimat verbal de către politicieni
Eveniment

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone

În ianuarie 2024, într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful militar al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, dar politicienii i-au cerut să tacă. În plus, din 2020, România nu a mai alocat 2% din PIB pentru Apărare. În 2023, cheltuielile pentru Apărare au fost de doar 1,6%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Fragmente dintr-o dronă militară au fost găsite în Insula Mare a Brăilei, la doar 8 kilometri de orașul Brăila. Craterul format are un diametru de aproximativ 4 metri. Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone Ce spunea, în ianuarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad: „Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv”. Însă majoritatea politicienilor de la putere i-au cerut să tacă, iar premierul Marcel Ciolacu a spus că Gheorghiță Vlad „a greșit”. Citește și: Cum s-au cunoscut Marian Vanghelie și Piedone: unul făcea bișniță, celălalt era bucătar și vindea carnea la 100 lei/kg. Se întâmpla în anii ’80, când nici unul nu se visa primar Azi, întrebat de drona care a căzut în Insula Mare a Brăilei, liderul PSD a minimalizat incidentul: „Daca ne uităm la crater, nu a avut explozie. De aceea, nu putea să producă daune chiar dacă ar fi căzut în altă zonă”.

Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie Foto: Facebook
Politică

Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie

Premierul Marcel Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie, de 1,7% din PIB, fără precedent în ultimii zece ani. El a explicat acest deficit prin cheltuielile cu apărarea, amânate din 2023, când ministerul Apărării a cheltuit doar 1,6% din PIB, față de alocarea de circa 2%. România are și cea mai mare inflație din UE, de 7,1% în februarie, de 2,5 ori peste media UE, de 2,8%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie „S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu, aflat la Oradea. Ultimul raport NATO, publicat acum circa o săptămână, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Pe de altă parte, din 2014 până acum nu s-a mai întâmplat ca deficitul după primele două luni să ajungă la 1,7% din PIB. Iată care a fost deficitul consemnat de ministerul de Finanțe, în ultimii zece ani, ca procent din PIB: 0,46% în 2014; 0,33% - 2015; 0,10% - 2016; 0,05% - 2017; 0,58% - 2018; 0,51% - 2019; 0,79% - 2020; 1,14% - 2021; 0,67% - 2022 și 1,07% - 2023. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Oficialii UE spun că, la final de an, deficitul va fi 7% Ministerul de finanțe nu a publicat încă execuția bugetară pentru februarie, de obicei datele devin oficiale în ultimele zile ale lunii următoare. „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus recent un înalt functionar al Comisiei Europene, Declan Costello.

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Foto: Digi 24
Eveniment

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră