luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: Antarctica

3 articole
Internațional

Topirea gheții din Antarctica dezvăluie resurse minerale și poate declanșa tensiuni internaționale

Pe măsură ce gheața Antarcticii se retrage, nu ies la suprafață doar munți și văi ascunse de milenii, ci și mize geopolitice uriașe. Un studiu recent avertizează că accesul la resurse minerale ar putea reaprinde competiția între state și chiar forța renegocierea tratatelor internaționale. Topirea Antarcticii, miză geopolitică Un studiu publicat în revista Nature Climate Change arată că încălzirea climatică ar putea dezgheța în Antarctica o porţiune de teren de mărimea Pennsylvaniei, până în anul 2300, ceea ce ar putea remodela drastic geopolitica antarctică, precum şi geografia continentulu. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Această evoluție ar putea schimba nu doar aspectul fizic al continentului înghețat, ci și echilibrul geopolitic global, prin deschiderea accesului către resurse naturale valoroase. Studiul este primul care integrează fenomenul de ajustare izostatică glaciară în proiecțiile privind apariția terenurilor fără gheață. Acest proces descrie modul în care solul se ridică treptat după topirea calotelor glaciare masive. Cercetarea, coordonată de geofiziciana Erica Lucas de la Universitatea din California, Santa Cruz, aduce o perspectivă mai complexă asupra transformărilor Antarcticii. Pe măsură ce gheața se retrage, terenul ascuns iese la suprafață, iar interesul pentru resursele minerale ar putea crește semnificativ. Resursele valoroase de sub gheață Sub calota glaciară se află un relief surprinzător de divers: munți, văi, canioane și chiar vulcani. Odată cu încălzirea globală, aceste structuri devin tot mai expuse. Potrivit cercetătorilor, zonele care ar putea deveni accesibile conțin resurse importante precum: cupru, aur, argint, fier și platină. Acestea sunt minerale esențiale pentru industrie și tehnologii moderne, ceea ce ar putea transforma Antarctica într-un punct de interes strategic. Noi proiecții: cât teren ar putea deveni accesibil Studiul estimează că până în anul 2300 vor apărea: - 120.610 km² de teren (scenariu de topire ridicată) - 36.381 km² (scenariu mediu) - 149 km² (scenariu scăzut) „Ştim că am avut retragerea gheţii în ultimele două decenii”, a declarat Erica Lucas, subliniind că aceste estimări nu sunt surprinzătoare în contextul actual al schimbărilor climatice. Modelele utilizate includ factori noi, precum modificările nivelului mării, grosimea litosferei, efectele gravitaționale ale calotei glaciare. Cine va controla resursele Antarcticii Cele mai mari suprafețe de teren emergent sunt estimate să apară în zone revendicate de Argentina, Chile și Regatul Unit. Aceste teritorii coincid și cu zone bogate în resurse minerale, ceea ce ar putea amplifica tensiunile internaționale. În prezent, exploatarea comercială este interzisă prin Tratatul Antarctic, care permite doar activități științifice legate de resurse. 2048, anul care ar putea schimba regulile jocului Un moment-cheie este anul 2048, când semnatarii tratatului vor putea solicita revizuirea protocolului de mediu. Dacă accesul la resurse devine mai ușor, statele cu revendicări teritoriale ar putea avea motive puternice să renegocieze regulile actuale. Între competiție și cooperare Autorii studiului avertizează că aceste transformări ar putea pune presiune pe cadrul juridic internațional. „Aceasta este o evaluare corectă”, a declarat Tim Stephens, profesor de drept internațional la Universitatea din Sydney. Totuși, el temperează scenariile alarmiste: „Cu toate acestea, este puţin probabil ca apariţia terenului fără gheaţă, proiectată de noul studiu, să declanşeze de la sine o schimbare majoră a guvernării Antarcticii.” În plus, condițiile extreme rămân un obstacol major: „Continentul va rămâne în continuare un mediu foarte dificil pentru extracţia resurselor minerale”.

Topirea Antarcticii dezvăluie zăcăminte de aur (sursa: Pexels/ArcticDesire.com Polarreisen)
Antarctica, sub calota de gheață (sursa: Pexels/Susanne Jutzeler, suju-foto)
Eveniment

Ce ascunde Antarctica sub calota de gheață: munți, canioane și mii de formațiuni necunoscute

Oamenii de știință au realizat cea mai detaliată hartă de până acum a terenului aflat sub vasta calotă de gheață a Antarcticii, scoțând la iveală un peisaj complex, format din munți, canioane, văi, câmpii și mii de formațiuni necunoscute anterior. Harta a fost obținută prin combinarea observațiilor satelitare de înaltă rezoluție cu o metodă inovatoare de analiză a fluxului de gheață, care permite estimarea topografiei subglaciare la nivelul întregului continent. Tehnologii noi pentru zone necartografiate până acum Cercetătorii au folosit date satelitare avansate și modelări ale modului în care gheața curge peste relief pentru a cartografia inclusiv regiuni care nu fuseseră niciodată analizate în detaliu. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Această abordare a permis eliminarea lacunelor mari existente în hărțile anterioare, unde distanțele dintre măsurători ajungeau uneori la zeci sau chiar sute de kilometri. Descoperiri fără precedent sub gheața Antarcticii Noua hartă a scos la iveală peste 30.000 de formațiuni deluroase necunoscute până acum, cu înălțimi de cel puțin 50 de metri. Relieful subglaciar al Antarcticii s-a dovedit a fi extrem de variat, comparabil cu peisaje din Scoția, Scandinavia, nordul Canadei sau Groenlanda, fapt care oferă cercetătorilor un nivel ridicat de încredere în acuratețea rezultatelor. De ce contează relieful subglaciar pentru schimbările climatice Potrivit glaciologului Robert Bingham, de la Universitatea din Edinburgh, forma reliefului de sub gheață influențează frecarea gheții și viteza cu care aceasta se deplasează spre ocean. Aceste date sunt esențiale pentru modelele numerice care estimează topirea calotei glaciare antarctice și contribuția sa la creșterea nivelului mării. Antarctica, o masă de gheață cu impact global Calota glaciară antarctică este cea mai mare de pe Pământ și conține aproximativ 70% din apa dulce a planetei, având o grosime medie de 2,1 kilometri și un maxim de aproape 4,8 kilometri. Continentul, mai mare decât Europa și Statele Unite, ascunde un relief modelat înainte de formarea gheții, cu peste 34 de milioane de ani în urmă, și ulterior remodelat de dinamica glaciațiilor. De la Marte la Antarctica: un decalaj de cunoaștere recuperat Până de curând, suprafața planetei Marte era mai bine cartografiată decât terenul aflat sub gheața Antarcticii. Noul studiu, publicat în revista Science, marchează un pas major în recuperarea acestui decalaj și oferă o imagine coerentă a peisajului subglaciar de pe întreg continentul. Implicații pentru prognozele IPCC și cercetările viitoare Cercetătorii speră ca harta să contribuie la îmbunătățirea prognozelor privind creșterea nivelului mării și a modelelor climatice utilizate de IPCC. Totodată, noile date permit identificarea zonelor unde sunt necesare cercetări de teren suplimentare, optimizând viitoarele misiuni științifice în Antarctica.

Adrian Ahrițculesei, nouă expediție extremă (sursa: Facebook/Ahritculesei Adrian)
Eveniment

Alpinistul Adrian Ahrițculesei pleacă în Antarctica: va urca cel mai înalt vârf al continentului

Adrian Ahrițculesei, alpinist român cunoscut pentru cucerirea vârfului Everest și a celor mai înalți șapte vulcani ai lumii, se pregătește pentru o nouă expediție extremă. Pe 27 decembrie, acesta va pleca în Antarctica, unde și-a propus să urce pe Mount Vinson (4.892 m), cel mai înalt vârf al continentului înghețat. Pregătire intensă pentru o expediție în condiții extreme Originar din Petroșani, alpinistul spune că s-a pregătit intens atât fizic, cât și psihic pentru această aventură. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Experiența anterioară în Antarctica, din ianuarie 2023, când a reușit ascensiunea pe Mount Sidley, îl ajută să știe ce îl așteaptă. El atrage atenția că principala provocare va fi frigul extrem: deși în emisfera sudică este vară, temperaturile din Antarctica pot ajunge la –35, –40 de grade Celsius. De la București la unul dintre cele mai izolate locuri de pe planetă Adrian Ahrițculesei va pleca din București spre Istanbul, apoi spre São Paulo, Santiago de Chile și Punta Arenas, cel mai sudic oraș din Chile, unde se va reuni cu restul echipei de expediție. De aici vor urma două zboruri private în interiorul Antarcticii către tabăra Union Glacier, apoi, cu un avion de mici dimensiuni, spre tabăra de bază de pe Mount Vinson Dacă vremea va permite, ascensiunea ar putea avea loc în perioada 4–5 ianuarie 2026. Everest și „Circuitul celor 7 vulcani” Alpinistul are deja la activ unele dintre cele mai dificile provocări montane din lume. Printre reușitele sale se numără: cucerirea vârfului Everest, în mai 2024 finalizarea „Circuitului celor 7 vulcani”, în ianuarie 2023 Prin această realizare, el a devenit primul bărbat din România care a încheiat circuitul celor mai înalți vulcani de pe fiecare continent. Cine este Adrian Ahrițculesei Adrian Ahrițculesei are 42 de ani și este absolvent al Facultății de Educație Fizică și Sport din Timișoara. În paralel cu performanța sportivă, el lucrează ca optometrist la o firmă din Petroșani, reușind să îmbine viața profesională cu pasiunea pentru alpinismul de mare altitudine.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră