Pensia poate crește și în 2026: adeverința care transformă veniturile uitate în bani în plus
Veniturile uitate prin arhive pot fi transformate, în 2026, în bani în plus la pensie. Primele, orele suplimentare, al 13-lea salariu sau plata în acord, obținute înainte de aprilie 2001, pot fi introduse în calcul dacă pensionarul prezintă adeverința întocmită conform anexei nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Documentul poate fi depus fără termen-limită, însă majorarea se acordă numai din luna următoare cererii, astfel că orice amânare poate însemna bani pierduți. Pensia nu a fost calculată întotdeauna după toate veniturile încasate În vechiul sistem, pensia era stabilită în principal pe baza salariilor și sporurilor înscrise în carnetul de muncă. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Numeroase sume primite efectiv de angajați nu erau valorificate sau nu puteau fi dovedite suficient de clar. Noua lege a pensiilor permite folosirea venitului total lunar realizat înainte de 1 aprilie 2001, cu condiția ca asupra acestuia să se fi datorat contribuția de asigurări sociale. Astfel, un pensionar care a fost plătit peste salariul tarifar înscris în carnetul de muncă poate cere ca diferența să fie luată în calcul. Nu denumirea venitului este decisivă, ci caracterul său contributiv și existența documentelor din statele de plată. Casa Națională de Pensii Publice enumeră printre veniturile care pot fi valorificate sporurile nepermanente, primele, premiile, al 13-lea salariu, orele suplimentare și plata în acord. Ce venituri pot aduce bani în plus În funcție de sistemul de salarizare și de perioada în care a lucrat pensionarul, pot fi valorificate: Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 - primele acordate lunar, trimestrial sau anual; - premiile pentru realizări deosebite; - al 13-lea salariu; - plata orelor suplimentare; - sporurile pentru muncă suplimentară; - sporul pentru lucrul sistematic peste program; - indemnizațiile pentru muncă nenormată; - veniturile obținute în acord global; - plata în acord individual sau colectiv; - plata cu bucata ori în regie; - anumite sporuri specifice unei ramuri sau profesii; - recompensele acordate în anumite sectoare; - alte sume plătite din fondul de salarii pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Lista nu înseamnă că orice primă sau recompensă mărește automat pensia. Casa de Pensii verifică regimul legal aplicabil în luna în care suma a fost plătită și dacă aceasta a intrat în baza contribuției de asigurări sociale. Adeverința din Anexa 6 poate mări pensia Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, veniturile suplimentare nu se găsesc, de regulă, în baza electronică a Casei de Pensii. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Pensionarul trebuie să le dovedească printr-o adeverință întocmită conform modelului din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001, CNPP precizează că pensionarii nu trebuie să procure adeverințe privind veniturile nepermanente. Informațiile au fost declarate nominal de angajatori și se află în bazele electronice ale sistemului public de pensii. Prin urmare, demersul îi privește în primul rând pe cei care au lucrat înainte de aprilie 2001 și au câștigat mai mult decât salariul tarifar înscris în carnetul de muncă. Dacă există suspiciunea că veniturile declarate după 2001 sunt greșite sau incomplete, situația trebuie verificată separat. Angajatorul poate fi obligat să corecteze declarațiile nominale, iar o simplă adeverință nu înlocuiește întotdeauna rectificarea datelor fiscale. Carnetul de muncă nu arată întotdeauna câștigul real Carnetul de muncă poate menționa salariul de încadrare, funcția, vechimea și anumite sporuri permanente. El nu cuprinde însă neapărat toate sumele câștigate în fiecare lună. De exemplu, un salariat putea avea înscris un salariu tarifar de 3.000 de lei vechi, dar să primească într-o anumită lună 4.500 de lei datorită muncii în acord, orelor suplimentare și unei prime. Dacă pensia a fost calculată numai pe baza celor 3.000 de lei, diferența poate produce un punctaj lunar mai mare. Pentru recalculare nu este suficient ca pensionarul să își amintească faptul că primea „mai mulți bani în mână”. Sumele trebuie să rezulte din documentele contabile păstrate de fostul angajator sau de deținătorul arhivei. Adeverința trebuie eliberată pe baza statelor de plată Documentul esențial este adeverința privind venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Adeverința trebuie să respecte modelul din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023 și să fie eliberată pe baza statelor de plată. Ea trebuie să permită Casei de Pensii să identifice, lună cu lună: - perioada lucrată; - funcția sau meseria; - salariul de încadrare; - sporurile și celelalte venituri; - venitul total lunar realizat; - temeiul în baza căruia sumele au fost plătite; - faptul că asupra veniturilor s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Documentul trebuie să conțină datele de identificare ale angajatorului și ale salariatului, număr și dată de înregistrare, semnătura persoanei autorizate și celelalte elemente cerute de modelul legal. O adeverință generică potrivit căreia salariatul „a beneficiat de prime și ore suplimentare” poate fi insuficientă dacă nu arată cuantumul lunar și baza documentară. Ce trebuie menționat în cerere Dacă fostul angajator este încă activ, pensionarul trebuie să îi adreseze o cerere scrisă. În cerere este bine să solicite expres: „Adeverință privind venitul total lunar realizat, brut sau net, pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, întocmită conform anexei nr. 6 la Legea nr. 360/2023, pe baza statelor de plată”. Formularea este importantă. O simplă cerere pentru „adeverință de vechime” poate conduce la eliberarea unui document care confirmă doar perioada lucrată, nu și veniturile necesare recalculării. Cererea trebuie înregistrată sau trimisă printr-un mijloc care permite dovedirea datei expedierii. Ce se întâmplă dacă angajatorul s-a desființat Desființarea fabricii sau a întreprinderii nu înseamnă neapărat că și arhiva a dispărut. Documentele pot fi păstrate de: - succesorul în drepturi al fostului angajator; - societatea care a preluat patrimoniul; - lichidatorul judiciar; - un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice; - o instituție publică sau o structură județeană a Arhivelor Naționale. Datele despre societate și eventualii succesori pot fi căutate la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Pentru identificarea operatorului care deține arhiva, pensionarul se poate adresa Arhivelor Naționale sau serviciului județean al instituției. Arhivele Naționale publică lista prestatorilor autorizați și tarifele maxime valabile în 2026. Adeverința poate costa, dar tarifele nu sunt nelimitate Dacă documentele sunt păstrate de un operator privat autorizat, serviciile de cercetare a arhivei și eliberare a adeverinței sunt prestate contra cost. Operatorul nu poate stabili însă orice sumă dorește. Limitele maxime ale tarifelor sunt stabilite anual de Arhivele Naționale. Pensionarul ar trebui să ceară înainte: - tariful pentru cercetarea arhivei; - costul adeverinței; - numărul lunilor sau anilor pentru care se face verificarea; - termenul de eliberare; - explicația sumelor solicitate. Înainte de a plăti pentru zeci de ani de cercetare, este util ca persoana să verifice carnetul de muncă, vechile fluturașe de salariu, decizia de pensionare și adeverințele deja aflate în dosar. Astfel poate restrânge perioada în care a primit veniturile suplimentare. „Mica recalculare” nu a închis dreptul pensionarilor Termenul de șase luni despre care s-a vorbit în legătură cu „mica recalculare” a creat impresia că adeverințele nu mai pot fi depuse după martie 2025. Interpretarea este greșită. Termenul de șase luni a fost stabilit pentru casele teritoriale de pensii, în vederea procesării din oficiu a adeverințelor care se găseau deja în dosare la 1 septembrie 2024. Pentru documentele depuse înainte de această dată, recalcularea trebuia efectuată din oficiu, cu acordarea drepturilor de la 1 septembrie 2024. Pensionarii care găsesc documentele ulterior le pot depune și în 2026. CNPP precizează explicit că nu există un termen-limită pentru depunerea lor. Adeverința depusă acum nu aduce toți banii din urmă Lipsa termenului-limită nu înseamnă că pensionarul va primi diferențele retroactiv de la data pensionării. Pentru adeverințele depuse după 1 septembrie 2024, recalcularea se face la cerere, iar drepturile rezultate se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii. De exemplu, dacă cererea și adeverința sunt înregistrate în octombrie 2026, noul cuantum se acordă din noiembrie 2026. Pensionarul nu va primi automat diferențele pentru anii anteriori în care veniturile nu s-au aflat la dosar. Tocmai de aceea, obținerea și depunerea documentului nu trebuie amânate inutil. Dreptul de a solicita recalcularea nu expiră, dar lunile anterioare cererii nu sunt recuperate. Adeverința nu produce efecte dacă rămâne acasă După obținerea documentului, pensionarul trebuie să depună la casa teritorială de pensii: - cererea pentru recalcularea pensiei; - adeverința în original; - actul de identitate; - după caz, alte documente solicitate pentru identificarea dosarului. Formularul este anexa nr. 16 la Normele de aplicare a Legii nr. 360/2023 și poate fi găsit între formularele publicate de CNPP. Cererea trebuie să primească număr de înregistrare. Adeverința trimisă fără o cerere clară de recalculare poate genera întârzieri sau discuții privind data de la care trebuie acordate noile drepturi. Cum verifici dacă venitul a fost deja folosit Înainte de a plăti o arhivă, pensionarul poate solicita Casei de Pensii: - consultarea dosarului de pensie; - copii după adeverințele existente; - buletinul de calcul sau informații privind veniturile valorificate; - confirmarea perioadelor pentru care au fost utilizate salariile din carnetul de muncă ori veniturile brute. Dacă adeverința privind veniturile nepermanente era deja în dosar înainte de 1 septembrie 2024, pensionarul nu trebuie să obțină automat un document nou. Mai întâi trebuie verificat dacă aceasta a fost analizată în cadrul recalculării din oficiu. Pentru adeverințele emise înainte de 1 septembrie 2024 se aplică regulile de valabilitate existente la momentul emiterii, inclusiv modelul prevăzut de Ordinul nr. 487/2021. Faptul că documentul nu arată identic cu noua anexă nr. 6 nu justifică, singur, respingerea sa. Nu orice venit duce la o pensie mai mare Casa de Pensii poate refuza valorificarea unei sume dacă: - nu rezultă că venitul a fost plătit din fondul de salarii; - pentru suma respectivă nu se datora contribuție de asigurări sociale; - documentul nu este întocmit pe baza statelor de plată; - veniturile nu sunt defalcate lunar; - adeverința nu respectă cerințele legale; - emitentul nu deține legal arhiva sau nu poate certifica datele; - sumele au fost deja incluse în calculul pensiei. Diurnele, deconturile, drepturile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli și alte sume care nu au avut natură salarială nu devin contributive doar pentru că au fost primite în timpul raportului de muncă. De asemenea, expresia „s-a datorat contribuția” este esențială. Pensionarul nu trebuie să dovedească neapărat că fostul angajator și-a achitat corect toate obligațiile, dar adeverința și regimul legal trebuie să arate că pentru venitul respectiv exista obligația contribuției. Ce faci dacă adeverința este respinsă Casa de Pensii trebuie să emită o decizie de recalculare sau de respingere. Un răspuns verbal la ghișeu nu înlocuiește decizia și nu permite verificarea motivelor. Dacă documentul este respins, pensionarul trebuie să verifice: - ce element lipsește; - dacă venitul este considerat necontributiv; - dacă adeverința nu respectă modelul legal; - dacă emitentul nu a precizat baza documentară; - dacă sumele fuseseră deja valorificate. Uneori problema poate fi remediată prin corectarea sau completarea adeverinței. Dacă pensionarul consideră decizia nelegală, aceasta poate fi contestată la tribunal în termenul prevăzut de Legea nr. 360/2023. Un calcul simplu înainte de plata arhivei O adeverință nu garantează că majorarea va fi spectaculoasă. Efectul depinde de valoarea sumelor, numărul lunilor în care au fost primite și raportul dintre venitul pensionarului și salariul mediu al perioadei. O primă mică, acordată o singură dată, poate avea un efect redus. În schimb, munca în acord sau orele suplimentare plătite constant timp de mai mulți ani pot modifica semnificativ punctajul. Dacă cercetarea arhivei este costisitoare, pensionarul poate cere mai întâi o estimare, poate limita solicitarea la anii în care știe că a primit veniturile și poate consulta Casa de Pensii pentru a afla ce documente se află deja la dosar. Documentul vechi poate produce bani noi În 2026, pensionarii nu au pierdut dreptul de a valorifica primele, premiile, orele suplimentare, al 13-lea salariu sau plata în acord realizate înainte de aprilie 2001. Condițiile sunt ca veniturile să fi fost contributive, să nu fi fost deja incluse în calcul și să fie dovedite printr-o adeverință legală. Cea mai mare greșeală este așteptarea unei noi recalculări generale. Pentru documentele obținute acum, Casa de Pensii nu acționează din oficiu: pensionarul trebuie să depună adeverința împreună cu cererea de recalculare. Pensia poate crește din luna următoare solicitării, dar nu și pentru lunile în care documentul a rămas în arhivă sau în sertarul beneficiarului.
