sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ancheta

42 articole
Eveniment

România anchetează ruși criminali din Ucraina

România anchetează ruși criminali din Ucraina. Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General anunţă că s-a sesizat din oficiu şi a deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu invazia rusă din Ucraina şi consecinţele operaţiunilor militare asupra oamenilor cu cetăţenie română din ţara vecină. România anchetează ruși criminali din Ucraina "Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. g) şi k) din Codul penal. Competenţa privind efectuarea cercetărilor aparţine Secţiei Parchetelor Militare. În fapt s-au reţinut următoarele: la data de 24.02.2022, Federaţia Rusă a lansat o amplă operaţiune militară (aeriană, terestră şi maritimă) de invadare a Ucrainei - stat independent şi suveran. Potrivit informaţiilor publice existente, atacul militar este generalizat şi sistematic, fiind îndreptat atât împotriva unor obiective militare, cât şi împotriva unor obiective civile, rezultând date că au fost bombardate şcoli, spitale, complexe comerciale, fiind afectată în mod direct populaţia civilă din Ucraina. Consecinţele atacului sunt deosebit de grave, în rândurile populaţiei civile survenind un număr mare de decese, inclusiv copii, precum şi răniri de persoane. În acelaşi timp, ca urmare a traumei psihice provocate de atacul militar al Federaţiei Ruse, milioane de civili au părăsit teritoriul Ucrainei, având în prezent statutul de persoane refugiate, inclusiv pe teritoriul României", anunţă Parchetul General, într-un comunicat de presă. De ce se aplică legea română Parchetul susţine că, potrivit art. 10 al Codului de procedură penală, legea penală română se aplică şi infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin contra unui cetăţean român. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz "Jurisdicţia se exercită de organele de urmărire penală române şi pe baza principiului universalităţii. Cercetările au în vedere şi deţinerea de către cetăţeni ucraineni a cetăţeniei române", spun procurorii.

România anchetează ruși criminali din Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean (sursa: Facebook/Ministerul rus al Apărării)
Internațional

Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean

Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean. Rusia a anunţat marţi că anchetează presupuse torturi la care bănuieşte că au fost supuşi soldaţi ruşi luaţi prizonieri de forţele ucrainene şi eliberaţi în urma unui schimb cu Ucraina, informează AFP. Rușii se plâng de prizonieratul ucrainean "Comitetul de Anchetă al Federaţiei Ruse verifică faptele de tratamente inumane aplicate unor soldaţi ruşi prizonieri ai Ucrainei", a anunţat instituţia într-un comunicat. Rusia şi Ucraina au făcut mai multe schimburi de prizonieri de război de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie; cel mai recent a avut loc pe 29 iunie şi a vizat 144 de combatanţi de fiecare parte. Unii dintre ruşii eliberaţi cu această ocazie au acuzat "numeroase fapte de violenţă la care au fost supuşi" în timpul detenţiei, printre care lovituri, torturi cu electricitate sau privare de apă şi de hrană. Rușii care s-au predat, mister Rusia a anunţat săptămâna trecută că deţine mai mult de 6.000 de prizonieri de război ucraineni, fără a preciza câţi ruşi s-au predat în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane Kievul acuză Moscova de numeroase crime de război, pe care autorităţile ruse le neagă sistematic, chiar dacă sunt documentate. La rândul său, Rusia acuză forţele ucrainene de abuzuri şi de înscenare a unor crime atribuite armatei ruse.

Cum se folosesc lămpile cu ultraviolete (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Anchetă ISJ: copii de grădiniţă expuşi razelor unei lămpi cu ultraviolete. O fetiţă a ajuns la spital

Cum se folosesc lămpile cu ultraviolete. Copiii care fac parte dintr-o grupă a Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 20 din Iaşi au fost expuşi razelor emise de lampa UV, folosită pentru dezinfecţia sălii. Aproximativ 25 de copii se aflau în camera respectivă, iar o parte dintre ei au avut nevoie de consult medical. Cum se folosesc lămpile cu ultraviolete În cursul zilei de ieri, au fost prezenţi la grădiniţă 16 dintre copii, restul fiind acasă sub tratament la domiciliu, însă niciunul nu se află internat. La Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului de Copii „Sf. Maria” a ajuns o fetiţă în vârstă de 4 ani, care, după ce a fost consultată de medic, a fost diagnosticată cu conjunctivită la ambii ochi. Citește și: Decizie comună extrem de importantă a Germaniei și SUA: cele două țări nu vor recunoaște nici un câștig teritorial al Rusiei în Ucraina, vor susține țara invadată până la capăt „Copilul a fost consultat de medicul nostru de gardă, avea o stare de agitaţie declanşată de durerea de la nivelul ocular. A fost diagnosticat cu conjunctivită, declarativ după ce a fost expus la o lampă cu ultraviolete. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ancheta DNA la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Anchetă DNA la Iași

Anchetă DNA la Iași. Ancheta DNA în cazul Poliţiei Locale Iași creează o undă de şoc puternică în interiorul instituţiei, dar şi în afara acesteia. Din cercetările procurorilor rezultă că poliţiştii ar fi emis ilegal certificatele de atestare a edificării în cazul construcţiilor recepţionate în perioada noiembrie 2016 – decembrie 2017. Actele au provocat efecte: certificatele au fost folosite de beneficiari pentru intabularea imobilelor. Anchetă DNA la Iași „Actele au intrat în circuitul civil, iar cumpărătorii sunt consideraţi de bună-credinţă”, ne-a declarat ieri un jurist. În perioada menţionată, din informaţiile ZdI, ar fi fost eliberate circa 500 de certificate de edificare. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Din discuţiile avute ieri cu surse din mai multe instituţii implicate, nu este clar încă ce consecinţe ar putea avea o eventuală anulare a certificatelor pe calea instanţei. Cert este că o astfel de menţiune ar putea fi înscrisă în cartea funciară, dar acest lucru nu ar împiedica vânzarea unui apartament de un actual proprietar, conform juristului consultat de ZdI. Dar cine ar mai cumpăra o locuinţă care are acte anulate în spate? Continuarea, în Ziarul de Iași.

ONU cere anchetarea violurilor comise de ruși în Ucraina (sursa: UN Women.org)
Eveniment

ONU cere anchetarea violurilor comise de ruși în Ucraina

ONU cere anchetarea violurilor comise de ruși în Ucraina. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a cerut o investigaţie independentă asupra violurilor şi violenţei sexuale în contextul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, după apariţia de informaţii conform cărora civili au devenit victime ale agresiunilor sexuale din partea forţelor militare ruse, informează marţi dpa. "Auzim tot mai des despre viol şi violenţă sexuală. Aceste acuzaţii trebuie investigate independent, pentru a se asigura că se va face dreptate şi cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere", a declarat luni seara directoarea executivă Naţiunilor Unite pentru Femei, Sima Bahous, în timpul unei şedinţe a Consiliului de Securitate al ONU. ONU cere anchetarea violurilor comise de ruși în Ucraina "Combinaţia dintre strămutarea în masă cu o prezenţă numeroasă de recruţi şi mercenari şi brutalitatea folosită împotriva civililor ucraineni stârnesc motive de profundă îngrijorare", a spus ea, potrivit Agerpres. Comisarul Parlamentului ucrainean pentru drepturile omului, Liudmila Denisova, a declarat că soldaţii ruşi au violat minori. Denisova a îndemnat Naţiunile Unite să investigheze asupra acestor fapte şi altor crime de război. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus Şeful administraţiei militare a oraşului Krîvîi Rih (Crivoi Rog), Oleksander Vilkul, a raportat la rândul său că mai multe femei ucrainence au fost violate, precizând că printre victimele din regiunea Herson se numără o tânără de 16 ani gravidă şi o femeie de 78 de ani. Grupuri pentru apărarea drepturilor omului, printre care Human Rights Watch (HRW) şi Amnesty International, au acuzat la rândul lor armata rusă de crime de de război, precum execuţii şi jafuri în Ucraina. Potrivit HRW, o femeie de 31 de ani a fost violată de mai multe ori de un soldat într-o şcoală din regiunea Harkov, iar Amnesty a raportat, citând martori ucraineni, că trupele ruse au împuşcat mai mulţi civili neînarmaţi în casele lor sau pe stradă. În unul dintre cazuri, o femeie a fost violată de mai multe ori după ce soţul ei a fost ucis.

Ancheta DIICOT pentru viol și trafic de persoane (sursa: Pixabay)
Eveniment

Ancheta DIICOT pentru viol și trafic de persoane

Ancheta DIICOT pentru viol și trafic de persoane. DIICOT a anunţat marţi că a extins urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane şi viol, în cazul tinerei cu cetăţenie americană, sechestrată într-un imobil din oraşul Voluntari. "La data de 11.04.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a dispus declinarea în favoarea DIICOT - Structura Centrală într-o cauză în care se efectuau cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal. La data de 11.04.2022, procurorii DIICOT au dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane şi viol. Ancheta DIICOT pentru viol și trafic de persoane În cauză au fost efectuate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea percheziţii domiciliare la două imobile din judeţul Ilfov, fiind ridicate bunuri de interes pentru soluţionarea cauzei. Procurorii DIICOT au audiat în cursul nopţii de 11/12.04.2022 mai mulţi martori în vederea lămuririi situaţiei de fapt. Cercetările sunt continuate de către DIICOT cu sprijinul BCCO Bucureşti, urmărirea penală desfăşurându-se in rem", spune DIICOT într-un comunicat remis marţi, potrivit Agerpres. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus Luni seara, un reprezentant al Biroului de Securitate Diplomatică din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti a sesizat IPJ Ilfov cu privire la faptul că într-un imobil din Voluntari a fost sechestrată o tânără cu cetăţenie americană, în vârstă de 21 de ani. Poliţiştii au descins la imobilul respectiv, unde au găsit tânăra de 21 de ani, dar şi o altă fată româncă. Potrivit unor surse judiciare, imobilul aparţine unor britanici stabiliţi în România, fraţii Tristan şi Andrew Tate, ultimul fiind un fost luptător de kickboxing. Aceştia au fost ridicaţi de poliţişti şi duşi la sediul DIICOT pentru audieri, după care au fost eliberaţi. La momentul descinderilor, tânăra româncă şi-a chemat mama în ajutor. "M-a sunat ea şi mi-a spus şi eu am venit aici. E un copil extraordinar de cuminte, nu mi-a făcut niciodată probleme. Mi-a spus că se duce la un suc cu o fată, dar ea cred că de fapt a venit aici la ăsta. Eu am văzut-o că are figură dubioasă şi nu mi-a plăcut. Din fotografie mi-am dat seama că nu e lucru curat. Cred că de aia a şi racolat-o. Că ăia e d-ăia care racolează. Zice că îl cunoaşte de o lună de zile", le-a spus mama tinerei jurnaliştilor.

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea (sursa: Reuters)
Internațional

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea

Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea. Turcia a cerut miercuri o anchetă independentă în legătură cu cadavrele găsite în oraşul ucrainean Bucea, la nord-vest de Kiev, după plecarea trupelor ruse, adăugându-se valului de indignare mondială, potrivit Agerpres. Turcia cere anchetarea crimelor de la Bucea "Imaginile cu masacrul, care au apărut în presă din diverse regiuni, între care Bucea şi Irpin, în apropiere de Kiev, sunt şocante şi triste pentru umanitate", a scris Ministerul turc al Afacerilor Externe într-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Ştirea a stârnit indignarea statelor occidentale şi a ONU. Însă, în afara unei postări de luni pe Twitter a Ambasadei Turciei în Ucraina, comunicatul de miercuri este prima reacţie oficială a Ankarei după ce zeci de cadavre au fost găsite în gropi comune sau pe străzi în weekend. Minciunile Kremlinului Kremlinul a respins luni "categoric" toate acuzaţiile legate de descoperirea de cadavre ale unor civili, susţinând că imaginile publicate sunt "false". Armata ucraineană a preluat controlul asupra oraşului Bucea în urmă cu câteva zile, la scurt timp după retragerea trupelor ruse. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat acest omoruri drept "cele mai mari crime de război" de după Al Doilea Război Mondial şi "genocid". Statele occidentale au anunţat o înăsprire a sancţiunilor împotriva Moscovei. "A lua ca ţintă civili nevinovaţi este inacceptabil", a precizat Ministerul turc al Afacerilor Externe în comunicat, cerând de asemenea o "anchetă independentă" pentru "a-i identifica" pe vinovaţi, care "vor trebui traşi la răspundere". Turcia va continua să lucreze pentru a opri astfel de "scene ruşinoase în numele umanităţii", încheie comunicatul. Stat membru al NATO, Turcia are legături puternice atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. Ankara este implicată în medierea între cele două ţări în încercarea de a pune capăt conflictului.

Putin, investigat pentru crime de război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, investigat pentru crime de război

Putin, investigat pentru crime de război. Uniunea Europeană (UE) este gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina pentru a ajuta la colectarea de dovezi despre crimele de război de care sunt acuzate forţele ruse în regiunea Kiev, a anunţat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează AFP. Putin, investigat pentru crime de război "Autorii acestor crime odioase nu trebuie să rămână nepedepsiţi. UE a înfiinţat o echipă de anchetă comună cu Ucraina, pentru a aduna dovezi şi a ancheta asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii", a declarat Ursula von der Leyen după o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: ANALIZĂ Poate fi Putin judecat pentru crime de război? "UE este gata să întărească acest efort, trimiţând echipe de anchete pe teren pentru a susţine serviciile ucrainene însărcinate cu urmărirea în justiţie. Eurojust (agenţia de cooperare judiciară a UE) şi Europol (agenţia europeană pentru combaterea crimei organizate) sunt gata să-şi ofere ajutorul", a precizat Ursula von der Leyen într-un comunicat. Curtea Penală Internațională anchetează de peste o lună "Negocieri sunt în curs între Eurojust şi Curtea Penală Internaţională pentru a-şi uni forţele şi pentru ca CPI să se ralieze echipei de anchetă comune", a adăugat ea. "O astfel de abordare coordonată a autorităţilor ucrainene, UE, agenţiilor şi statelor sale membre şi CPI va permite colectarea, analizarea şi tratarea dovezilor în modul cel mai complet şi mai eficace posibil", a accentuat şefa executivului comunitar. CPI anchetează din 3 martie acuzaţiile de crime de război în Ucraina. CPI, care are sediul la Haga, a fost înfiinţată în 2002 pentru a judeca indivizi pentru crime de război, crime împotriva umanităţii sau acte de genocid. Biden invocă un proces pentru "crime de război" Preşedintele american Joe Biden l-a numit luni "criminal de război" pe omologul său rus Vladimir Putin şi a declarat că doreşte un "proces pentru crime de război", după descoperirea a numeroase cadavre de civili în regiunea Kievului în urma retragerii forţelor militare ruse, transmit Reuters şi AFP. De asemenea, liderul american s-a pronunţat pentru adoptarea unor "sancţiuni suplimentare" contra Rusiei. Biden a făcut aceste declaraţii la Washington, după un weekend petrecut la reşedinţa sa familială din statul Delaware. Imaginile cu zeci de cadavre în gropi comune sau pe străzile din jurul capitalei ucrainene apărute în weekend, după retragerea rusă, au revoltat ţările occidentale.

Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene (sursa: eppo.europa.eu)
Eveniment

Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene

Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene. Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) anchetează nouă companii bulgare care sunt suspectate de comiterea de fraude pentru a obţine fonduri europene, a anunţat vineri EPPO într-un comunicat. Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene Manageri, proprietari şi reprezentanţi ai companiilor care au solicitat şi au obţinut fonduri europene în cadrul programului operaţional Inovaţii şi Competitivitate fac obiectul anchetelor. Ei sunt bănuiţi de participare la o grupare infracţională organizată şi de prezentare de documente şi declaraţii false pentru a obţine fondurile respective. Citește și: Kovesi reacționează la eliberarea fostului premier bulgar Boiko Borisov: Am primit rapoarte care conțin acuzaţii grave de fraudă cu fonduri UE La 25 martie, Directoratul general pentru combaterea criminalităţii organizate din Bulgaria a efectuat 25 de percheziţii la locuinţe, birouri, depozite şi vehicule deţinute de acest companii, în Sofia şi alte oraşe din regiunile Sofia, Pernik şi Montana. Au fost confiscate un număr mare de documente şi suporturi de stocare electronică, precum şi echipamente de construcţii, inclusiv excavatoare, care fuseseră cumpărate din suma de 6 milioane de euro primită în cadrul programului operaţional. Zece suspecţi au fost chestionaţi, potrivit comunicatului EPPO. Ce face Parchetul European Parchetul European ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. EPPO, la care participă 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Patru state membre ale UE - Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda - au ales să nu participe la EPPO, iar Danemarca are un opt-out de la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie.

Consiliul Concurenţei declanşează în premieră o investigaţie (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Consiliul Concurenţei declanşează în premieră o investigaţie

Consiliul Concurenţei declanşează în premieră o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forţei de muncă specializată din domeniul producţiei de autovehicule şi al altor activităţi conexe din România, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă.Companiile investigate sunt: Renault Technologie Roumanie, Alten Si-Techno Romania, Akka Romserv, Bertrandt Engineering Technologies Romania, Expleo Romania, Fev Ece Automotive şi Segula Technologies Romania. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURAstfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-şi împărţi piaţa forţei de muncă calificată/specializată în domeniul activităţilor de inginerie automotive şi de a impune un nivel minim al drepturilor salariale.Practicile, numite "no-poach", prin care companiile se înţeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate, elimină concurenţa reală între companii pentru atragerea angajaţilor, creând bariere artificiale pe piaţă, scăzând mobilitatea forţei de muncă, chiar ţinând-o captivă. Consiliul Concurenţei declanşează în premieră o investigaţie în industrie Practic, aceste acorduri au drept consecinţă menţinerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real.Forţa de muncă reprezintă o componentă esenţială pentru desfăşurarea unei activităţi economice pe piaţă, costurile cu aceasta reprezentând costuri fixe pentru societăţile achizitoare (angajatorii). Prin acordurile de a nu concura pentru anumite categorii de angajaţi şi de a îşi împărţi angajaţii, companiile îşi coordonează achiziţia de forţă de muncă cu scopul de a creşte puterea de cumpărare şi de a reduce astfel costurile cu forţa de muncă. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la MogoșoaiaActivitatea de recrutare de forţă de muncă reprezintă un parametru concurenţial între părţile implicate, fiind aplicabile aceleaşi reguli privind concurenţa ca atunci când întreprinderile comercializează bunuri sau prestează diverse servicii.În ultimii ani, autorităţile naţionale de concurenţă europene, precum cele din Lituania, Ungaria, Polonia sau Portugalia, au început să investigheze şi să sancţioneze acorduri de tipul "no-poach" şi de fixare a salariilor.Această tendinţă a autorităţilor de concurenţă reflectă o atenţie sporită acordată acordurilor anticoncurenţiale pe pieţele de forţă de muncă, aspect subliniat şi de Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, care a anunţat recent că acţiunile Comisiei Europene se vor concentra pe astfel de practici din sectorul resurselor umane.În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor investigate. Posibile activități anticoncurențiale Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor destinate clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.Compania Segula Technologies Romania a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 441.494,13 lei pentru refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate de autoritatea de concurenţă, respectiv nu a permis accesul inspectorilor de concurenţă în vederea inspectării contului de e-mail al administratorului unic al firmei.În situaţia în care, în cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.Investigaţia a fost declanşată şi ca urmare a informaţiilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă.Persoanele afectate în mod direct de posibila coordonare comportamentală investigată se pot adresa autorităţii de concurenţă.

Un an de la incendiul de la Balș Foto activenews.ro
Eveniment

Un an de la incendiul de la Balș

Un an de la incendiul de la Balș, în urma căruia au murit 20 oameni, și ancheta parchetului nu a identificat nici un responsabil. După incendiu, trei victime au fost găsite carbonizate. Probabil, acei pacienți au ars de vii. Spitalul a fost condus, de la înființare până la finalul anului 2021, de Adrian Streinu Cercel. Acesta a părăsit postul după ce a ajuns senator PSD. Actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, era și el angajat la acest spital. Fiicele lui Streinu Cercel lucrează aici. Un an de la incendiul de la Balș ancheta este „in rem” La un an de la incendiu, Parchetul General a comunicat că ancheta se desfășoară in rem, adică nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, care transmis că se desfășoară cercetări in rem „sub aspectul infracțiunii de distrugere din culpă care a avut drept urmare un dezastru”. DNA nu a comunicat dacă are vreun dosar deschis în acest caz. Pe scurt, nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare sau trimisă în judecată. Nu se știe clar nici până astăzi câți dintre cei 20 de pacienți decedați decedați au murit din cauza bolii și câți din cauza incendiului, în afară de cei trei găsiți carbonizați. Cîțu susține că a sesizat DNA-ul Pe 10 martie 2021, premierul Florin Cîțu anunța că a primit raportul Corpului de Control în legătură cu incendiul de la Institutul Matei Balș, va fi sesizată Direcția Națională Anticorupție după ce s-au găsit nereguli și că se așteaptă ca Ministerul Săntății "să ia și alte măsuri". Ministerul Sănătății nu a anunțat niciodată ce măsuri sau "alte măsuri" a luat. În vară, Ioana Mihăilă, cea care i-a luat locul lui Vlad Voiculescu, spunea, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor într-o conferință de presă, că nu poate vorbi despre incendiul de la Piatra Neamț. Ea arăta că raportul a fost trimis la Parchet. "Raportul inițial și raportul următor, cel care a venit cu o completare a raportului și a măsurilor, au fost trimise către Parchet. Este în analiză la Parchet. Au ajuns la Ministerul Sănătății și au fost trimise mai departe la Parchet", spunea Mihăilă. Rafila a vizitat spitalul în decembrie 2021, în calitate de ministru al Sănătății. El nu a spus nimic despre răspunderile administrative sau penale pentru incendiul din ianuarie. În martie, presa a prezentat câteva concluzii preliminare ale anchetei Corpului de control al premierului. Lipsa dispozitivelor de alarmare optice sau acustice, pereţii nerezistenți la foc ai căilor de evacuare și o instalaţie de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu deficitară sunt câteva din neregulile găsite de Corpul de Control. Rafila și Streinu Cercel au făcut bani buni la Balș Înainte de a fi parlamentar PSD și ministru, Alexandru Rafila era angajat la Matei Balș și câștiga aproape 19.000 de lei pe lună, doar de aici. Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD, lua și el aceeași sumă. În anul 2015, Agenția Națională pentru Integritate (ANI) l-a acuzat pe Streinu-Cercel că a fost incompatibil între 2008 și 2012, pentru că a fost simultan manager la Institutul Balș și președinte al Senatului Universității Carol Davila. De asemenea, ANI l-a declarat incompatibil și pentru că între 2010-2012 a fost în același timp manager la Balș și secretar de stat la Ministerul Sănătății. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Adrian Streinu-Cercel are două fiice, Anca Streinu-Cercel și Oana Săndulescu, ambele medici specializați în boli infecțioase. Ambele sunt angajate la Institutul Matei Balș și conferențiare la catedra de boli infecțioase a Universității Carol Davila. Adică acolo unde tatăl lor este profesor universitar. Ambele au un doctorat luat sub coordonarea tatălui. Ambele sunt coautoare cu tatăl lor la mai multe lucrări științifice și fac parte din conducerea unor filiale din România ale unor publicații medicale străine, unde Adrian Streinu-Cercel a fost șef, arăta, acum un an, site-ul Europei Libere.

Boris Johnson e vizat de anchete (sursă: Facebook/ITV)
Internațional

Boris Johnson e vizat de anchete

Boris Johnson e vizat de anchete privind petrecerile organizate în perioada pandemiei. Poliţia londoneză a anunţat marţi că anchetează în legătură cu mai multe petreceri organizate în Downing Street şi în interiorul înaltei administraţii britanice în perioadele de lockdown, a căror dezvăluire pune în pericol supravieţuirea politică a premierului Boris Johnson, transmite AFP.Poliţia metropolitană londoneză ('Met') era criticată pentru că a întârziat să reacţioneze la dezvăluirile care se succed în ultimele săptămâni despre petreceri în grădina reşedinţei oficiale a premierului, de rămas-bun sau aniversare ţinute la vârfurile puterii în timp ce britanicii erau obligaţi să-şi restrângă contactele.În cursul audierii în faţa unor aleşi londonezi, şefa Met, Cressida Dick, a anunţat că poliţia anchetează în prezent un anumit număr de 'evenimente' petrecute în Downing Street şi în instituţiile înaltei administraţii, pe tema unor 'potenţiale încălcări ale regulilor legate de COVID-19'. Boris Johnson e vizat de anchete pentru chefurile din pandemie Ea a precizat că mai multe alte 'evenimente' au fost examinate, dar sunt considerate ca neimplicând o anchetă penală.'Faptul că anchetăm acum nu înseamnă, desigur, că vor fi necesare amenzi în fiecare caz şi pentru fiecare persoană implicată', a subliniat Cressida Dick. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale”Criticat pentru o serie de petreceri în Downing Street în plin lockdown, Boris Johnson trece prin cea mai gravă criză de la ascensiunea sa triumfală la putere în vara lui 2019.Vizat de cereri de demisie, inclusiv din propria tabără conservatoare, prim-ministrul a făcut trimitere deocamdată la concluziile unei anchete interne întreprinse de înalta funcţionară Sue Gray, aşteptate în zilele următoare.Această anchetă 'continuă' şi au avut loc contacte cu poliţia, a transmis Cabinet Office, agenţia interministerială care supervizează aceste investigaţii. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în RomâniaÎn cea mai recentă dezvăluire, postul ITV a afirmat luni seară că Boris Johnson şi-a sărbătorit ziua de naştere alături de apropiaţi şi colaboratori în după-amiaza de 19 iunie 2020, în timpul primului lockdown, când astfel de reuniuni erau interzise.La petrecere ar fi participat în jur de 30 de persoane, printre care Lulu Lytle, arhitecta care s-a ocupat de lucrările de reamenajare costisitoare şi cu finanţare controversată din apartamentul lui Boris Johnson de la reşedinţa oficială.Conform unei purtătoare de cuvânt a Downing Street, Boris Johnson ar fi participat 'mai puţin de zece minute' la această reuniune a colaboratorilor săi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră