sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ancheta

42 articole
Economie

Wizz, Austrian, KLM, Lufthansa - prețuri umflate

După pandemia de COVID, oamenii au început să călătorească din ce în ce mai mult, în special cu avionul. Călătoriile de "revanșă", cum au fost denumite în domeniul aviatic, au fost monetizate corespunzător - biletele de avion s-au scumpit de la an la an: Wizz, Austrian, KLM, Lufthansa - prețuri umflate. Greenwashing-ul scumpește biletele Transportatorii invocă pierderile de miliarde provocate de restricțiile din timpul pandemiei, penuria de avioane, cauzată de problemele lanțului de aprovizionare, dar și taxele mai mari pentru poluare și politica ecologică impuse de Parlamentul European în decembrie anul trecut. Citește și: Care sunt companiile aeriene care oferă de multe ori prețuri chiar mai bune decât Wizz Air în Europa. Ofertele pentru destinații de vacanță în 2024, foarte ieftine Pe de altă parte, Uniunea Europeană critică creșterea costului biletelor de avion și pune presiune pe companiile aeriene. Deși Comisia Europeană nu are puterea de a reglementa tarifele aeriene, în aprilie a.c. a demarat o anchetă care vizează 20 de companii aeriene. Companiile sunt acuzate de practici de greenwashing (înșelarea publicului cu privire la proiecte ecologice) prin care au cerut taxe suplimentare călătorilor. De partea lor, investitorii în companii aeriene susțin că, atât companiile aeriene europene, cât și cele americane "testează" toleranța călătorilor la creșterea de prețuri de după pandemie. 50% în plus pe zboruri După pandemia de COVID, industria turismului în Europa s-a relansat. În doar primele luni ale anului 2024, călătoriile turiștilor au depășit nivelul anului 2019. Citește și: Șmecheria la care apelează companiile aeriene care refuză pasageri cu bilete valabile din cauză că vând mai multe bilete decât locuri: „uită” să informeze călătorii că fac overbooking pe zboruri Potrivit datelor europene, tendința ascendentă, observată în 2023, e datorată în mare măsură călătoriilor intraregionale puternic alimentate de Germania, Franța, Italia și Olanda. La acestea se adaugă turiștii din SUA, care continuă să fie cea mai importantă piață a turismului în Europa. Relansarea turismului vine la pachet cu costuri mai ridicate. În 2023, o dată cu inflația, au crescut și prețurile asociate turismului. Față de 2019, prețurile hotelurilor au crescut cu 35%, ale pachetelor de vacanță - cu 47%, iar prețul biletelor de avion pentru zborurile internaționale - cu până la 49%. Prețurile mari nu i-au descurajat, însă, pe turiști. Potrivit lui Miguel Sanz, președintele European Travel Comission, în 2024, cheltuielile de călătorie ale consumatorilor vor crește considerabil în toată Europa, atingând cifre-record în lunile de vară. Clienții, încă dispuși să plătească Anul acesta, companiile aeriene (americane și europene) au de gând să-și sporească profiturile, mărind prețurile biletelor, arată o analiză Reuters. Citește și: Afaceri austriece: Austrian Airlines ia banii pe mai multe bilete decât locuri în avion, apoi le cere unor pasageri să renunțe la cursă. Tactica, folosită des de companii low-cost Potrivit mai multor investitori în companii aeriene și directori de companii, transportatorii aerieni "încearcă să strângă tot ce pot din boom-ul călătoriilor post-COVID și să-și atenueze costurile din ce în ce mai mari provocate de penuria persistentă de avioane". Jamie Lindsay, investitor al companiei aeriene la Artemis Investment, a declarat că „Tarifele mai mari în această vară vor continua să genereze profituri. Companiile aeriene vor câștiga mai mulți bani, deoarece clienții sunt încă dispuși să plătească mai mult". Ryanair ba scumpește, ba nu, dar pierde la acțiuni În luna februarie a.c., CEO-ul Ryanair, Michael O'Leary, a declarat că prețurile biletelor Ryanair vor fi cu până la 10% mai scumpe în această vară, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Printre cauze: creșterea numărului de pasageri și lipsa de aeronave, noile livrări de avioane Boeing fiind întârziate. Însă, în luna mai a.c., O'Leary a revenit cu noi declarații: Ryanair nu va crește prețurile biletelor pe timp de vară.În urma anunțului, acțiunile companiei aeriene au scăzut cu 4%. Comisarul Vălean cere "explicații" companiilor Anul trecut, companiile aeriene europene au crescut prețurile biletelor cu până la 30%, în timpul verii. În decembrie, Adina Vălean, comisarul UE pentru Transport, a declarat că Bruxelles are nevoie de "explicații" din partea companiilor pentru aceste creșteri de preț. Comisarul a mai declarat că oficialii UE au început deja să analizeze tarifele aeriene în toată Europa. Totuși, companiile aeriene sunt libere să-și stabilească propriile tarife, în conformitate cu legile UE. Vălean a subliniat acest lucru, declarând că nu are de gând să intervină pe piața aviației, însă Comisia "are nevoie de mai multe detalii despre dinamica industriei care a dus la creșterea prețurilor". Oficialul european a spus că se teme că prețurile biletelor de avion vor continua să crească și, deși Comisia nu este "un organism de reglementare a micromanagementului prețurilor", este îngrijorător că "un preț ar putea deveni o barieră pentru conectivitate". Wizz, Austrian, KLM, Lufthansa - prețuri umflate Câteva luni mai târziu, pe 30 aprilie a.c., Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor au demarat o anchetă împotriva a 20 de companii aeriene. Motivul: practici înșelătoare de greenwashing (afirmații false despre cât de ecologic este un produs, o politică sau o organizație). Invocând protecția climatică, companiile vizate sunt suspectate că au cerut taxe suplimentare călătorilor. Companiile au afirmat că emisiile de CO2 cauzate de zboruri ar putea să fie compensate prin proiecte climatice la care consumatorii ar putea contribui prin plata unor taxe suplimentare. Investigația a fost lansată în urma unei alerte venite din partea Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC). Companiile aeriene au la dispoziție 30 de zile pentru a aduce dovezi științifice care au stat la baza proiectelor climatice invocate pentru care au cerut bani de la călători. Printre companiile investigate se numără: Air Baltic, Air Dolomiti, Air France, Austrian Airlines, Brussels Airlines, Eurowings, Finnair, KLM, Lufthansa, Norwegian Air, Ryanair, SAS, Swiss, TAP, Volotea, Vueling și Wizz Air.

Wizz, Austrian, KLM, Lufthansa - prețuri umflate (sursa: Facebook/Austrian Airlines)
Ce nu vi se spune despre drama de la spitalul Sf. Pantelimon Foto: Facebook
Eveniment

Ce nu vi se spune despre drama de la spitalul Sf. Pantelimon

Ce nu vi se spune despre drama de la spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți ar fi fost uciși, pentru a se elibera paturile: mai multe elemente relevante sunt ignorate de oficiali sau slab mediatizate de către presă. Oficialii români, în frunte cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, inițial au respins vehement acuzațiile. Însă, în această după-amiază, Rafila s-a dus în inspecție la acest spital. Citește și: Care sunt acuzațiile de la Spitalul Sf.Pantelimon: 17 pacienți ar fi fost uciși în 48 de ore prin reducerea dozei de noradrenalină, pentru a se elibera paturile. Unul dintre ei, internat de un an Ce nu vi se spune despre drama de la spitalul Sf. Pantelimon Ce elemente lipsesc sau sunt ascunse în declarațiile oficialilor și ale presei: spitalul este în subordinea directă a ministerului Sănătății, care controlează sub 60 din cele peste 300 de spitale de stat plângerea ar fi fost făcută de o asistentă, care a notificat-o în scris pe directoarea de îngrijiri medicale care, la rândul ei, l-a informat pe manager. Ulterior, a fost depusă o plângere la parchet. Nu există nici un element care să indice că asistentele aveau vreun motiv să lanseze acuzații false. Ulterior, au apărut acuzații la adresa unui medic, fost șef al ATI, suspectat că ar fi sesizat Parchetul. Nici in acest caz nu este clar de ce ar ar fi depus denunțuri calomnioase, faptă pedepsită penal. presa a publicat fotografii ale injectometrelor care indicau o doză mult redusă de noradrenalină presa a relatat periodic despre problemele de la acest spital. De exemplu, acum trei săptămâni presa prelua postarea unor cadre medicale care arătau că transportă mâncarea pe sub o țeavă spartă de la WC-uri. „Suntem la Spitalul Pantelimon, la subsol. Uitați în ce condiții ne putem schimba. În fiecare dimineață îmi curge apă în cap din această conductă, în fiecare zi când vin la muncă, iar fetele trec cu masa pe aici. Și pică în oalel. Niște pipi și ne pică în cap, în fiecare dimineață. Astea sunt condițiile noastre, poate vede și cine să facă, să rezolve această problemă", spunea o angajată. nici spitalul, nici ministerul Sănătății n-au fost capabile să prezinte statistici privind rate ale deceselor la alte spitale, in aceleași secții, care să arate dacă este un fapt obișnuit ca 17 pacienți să moară într-un timp atât de scurt. Potrivit unui deputat USR, Emanuel Ungureanu, care este medic de profesie, rata de decese la Sf Pantelimon, la secția de terapie intensivă, a fost de 70%, fără precedent. Azi, un bărbat al cărui cumnat a murit fulgerător după ce a stat internat două zile la Secția ATI de la Spitalul Sfântul Pantelimon din București spune că nu a primit nici o explicație despre deces. Rudele celor decedați în ultimele zile cer acum dezgroparea celor decedați, pentru ca procurorii să verifice decesele suspecte.

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari. Partidul Popular European (PPE) a cerut sâmbătă desfăşurarea unei dezbateri urgente în Parlamentul European după ce această instituţie a anunţat că studiază acuzaţii despre existenţa unor presupuse plăţi ruseşti către unii eurodeputaţi pentru a răspândi propagandă favorabilă Rusiei şi a influenţa alegerile europarlamentare din 9 iunie, o cerere privind o astfel de dezbatere venind anterior şi din partea grupului liberal Renew. Se cere o dezbatere urgentă "După dezvăluirile despre ingerinţa rusă în Europa, grupul PPE cere o dezbatere urgentă în Parlamentul European", afirmă într-un comunicat acest grup politic, adăugând că se "opune ferm dezinformării şi propagandei" pe care, potrivit PPE, o lansează preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un purtător de cuvânt al preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat vineri că aceasta "examinează acuzaţiile specifice". Toate acestea se întâmplă după ce Republica Cehă, una dintre ţările cu guvernele cele mai active în susţinerea politică şi militară a Ucrainei în războiul cu Rusia, a susţinut miercuri că a descoperit o reţea de propagandă favorabilă Kremlinului care încearcă să influenţeze Parlamentul European şi alegerile europene cu mesaje contrare integrităţii teritoriale a Ucrainei, dar fără a oferi detalii sau nume concrete. Rusia a plătit mai mulți europarlamentari Despre existenţa unei astfel de reţele a vorbit şi premierul belgian Alexander De Croo, însă nici acesta nu a dat detalii. Publicaţii din Republica Cehă care au relatat despre această presupusă reţea afirmă, făcând referire la surse neprecizate din serviciile de informaţii cehe, că ar fi vorba despre eurodeputaţi din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria care ar fi încasat prin intermediul website-ului "Vocea Europei" (Voice of Europe) sume de bani provenite din Rusia. Şi grupul liberal Renew a cerut o dezbatere pe acest subiect care să se desfăşoare la reuniunea plenară a Parlamentului European din aprilie. Letona Zdanoka, primul caz cunoscut O astfel de dezbatere a avut loc şi în februarie, după ce o eurodeputată letonă, Tatiana Zdanoka, în vârstă de 73 de ani, a fost acuzată de un website rus anti-Kremlin stabilit în Letonia, The Insider, că a colaborat cu serviciul rus de informaţii externe FSB. Acel website, care şi-a formulat acuzaţia după ce a consultat e-mailuri despre care susţine că le-a obţinut printr-o "investigaţie jurnalistică", evidenţiază că Zdanoka a apărat deschis poziţiile Moscovei şi a urmărit să creeze o atmosferă favorabilă Rusiei în statele baltice. Eurodeputata letonă este în prezent anchetată penal în ţara sa pentru o presupusă colaborare cu serviciile secrete ruse, caz descris de Kremlin ca făcând parte dintr-o vânătoare de vrăjitoare anti-rusească, comparabilă cu "macartismul" anilor '50 în SUA, când persoanele bănuite de legături cu fosta Uniune Sovietică erau persecutate.

Sancțiuni ridicole pentru polițiștii care l-au lăsat pe șoferul drogat Vlad Pascu să conducă Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Sancțiuni pentru polițiștii care lăsat pe șoferul drogat să conducă

Sancțiuni ridicole pentru polițiștii care l-au lăsat pe Vlad Pascu să conducă drogat până a ucis doi oameni, în stațiunea 2 Mai: doi agenți vor avea salariul tăiat cu 20% timp de trei luni, arată Libertatea. Dintre cei aflați la conducerea unităților de poliție din Constanța, nimeni nu a fost pedepsit disciplinar. Citește și: O contabilă de Primărie și-a făcut state de plată pe lângă salariu pe care și le-a și plătit, lunar, timp de cinci ani, fără să se prindă nici un șef Dosarele penale deschise împotriva polițiștilor care l-au scăpat printre degete pe Vlad Pascu de două ori în noaptea de dinaintea accidentului soldat cu doi morți nu sunt finalizate. „S-a greşit grav în acest caz! Sistemul a eşuat, s-a pierdut o viaţă”, a declarat ministrul de interne, Cătălin Predoiu, în august 2023, imediat după accidentul de la 2 Mai. Șapte luni după acele declarații, nu s-a întâmplat aproape nimic. Sancțiuni pentru polițiștii care l-au lăsat pe șoferul drogat să conducă Ce s-a întâmplat cu polițiștii responsabili de faptul că Vlad Pascu, deși oprit de două ori pentru că conducea haotic, a reușit să plece, a continuat să conducă și, la final, a omorât doi tineri: Constantin Stoian, șeful Poliției Rutiere Constanța, este primul care l-a oprit pe Pascu. El ar fi putut constatat mai multe nereguli care i-ar fi permis inclusiv să rețină certificatul de înmatriculare al Mercedesului cu care circula Pascu, dar nu a făcut nimic. El a demisionat din funcția de conducere, nu a primit nici o sancțiune și s-a pensionat la începutul acestui an. Un subcomisar, operatorul 112, a primit o tăiere de salariu de 20%, timp de trei luni. El lucrează în continuare acolo unde se afla și-n vara lui 2023. Șeful poliției Mangalia: 20% din salariu tăiat timp de trei luni. Acum este adjunct al poliției Mangalia. Șeful poliției județene Constanța, Adrian Glugă, a demisionat din funcția de conducere și nu a primit nici o sancțiune. IGPR nu a putut preciza, pentru Libertatea, ce post deține acesta acum. Adjunctul șefului poliției județene Constanța, Marin Dincă, a devenit și el pensionar special. Potrivit Libertatea, ancheta parchetului nici măcar nu a identificat vreun posibil vinovat, fiind la stadiul unei cercetări „in rem”.

Turcan, obligată să verifice restaurarea bojdeucii (sursa: Facebook/Costel Alexe, Raluca Turcan)
Eveniment

Turcan, obligată să verifice restaurarea bojdeucii

Turcan, obligată să verifice restaurarea bojdeucii. Pe lista monumentelor istorice din județul Iași, bojdeuca lui Ion Creangă este la numărul 1.597 și are codul IS-IV-m-B-04328. Turcan, obligată să verifice restaurarea bojdeucii Lista este întocmită de Institutul Național al Monumentelor Istorice, subordonat Ministerului Culturii. Citește și: Bojdeuca lui Creangă din Iași era din lemne și lut. A devenit din ciment încă din 1984, după prima restaurare Acest institut, prin Direcția de Cultură Iași, ar fi trebuit să supervizeze lucrările de restaurare ale bojdeucii lui Ion Creangă din municipiu. Și direcțiile județene de cultură sunt subordonate Ministerului Culturii, condus acum de Raluca Turcan, colegă în PNL cu Costel Alexe, șeful Consiliului Județean Iași (instituția care s-a ocupat de restaurarea bojdeucii). Construită în 1842, căsuţa din mahalaua Ţicău a devenit primul muzeu memorial din România, al unui scriitor român, pe data de 15 aprilie 1918. Actuala restaurare este însă a treia, iar multe din elementele puse acum la zid în public, cum ar fi cimentul de pe pereţi sau curtea pavată, existau dinaintea acestei intervenţii.

Sute de morți îngropați, descoperiți întâmplător (sursa: Google Maps)
Eveniment

Sute de morți îngropați, descoperiți întâmplător

Sute de morți îngropați, descoperiți întâmplător. Sute de schelete şi fragmente osoase au fost descoperite în ultimele săptămâni în gropi săpate în spatele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Sute de morți îngropați, descoperiți întâmplător Surse din rândul istoricilor şi arheologilor ieşeni vorbesc de rămăşiţele a 500 - 600 de persoane, cel mai probabil soldaţi germani din cel de-Al Doilea Război Mondial, care au fost scoase din şase gropi comune. Citește și: Judecătorii din CSM, conduși de amicul Liei Savonea, apără vehement halucinanta sentință în care securiștii care ar fi coordonat asasinarea disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați Cifra s-a dublat practic în câteva zile: la sfârşitul lunii trecute numărul scheletelor descoperite era de circa 300. Descoperirea s-a făcut în timpul săpăturilor pentru construirea unui nou cămin studenţesc, în complexul Titu Maiorescu, în spatele cantinei studenţeşti. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Țara în care poți arde de viu, responsabilii PSD scapă

România este țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă: au trecut zece zile de la incendiul de la Crevedia, cinci oameni au murit, zeci de persoane sunt rănite, dar ancheta Parchetului general este „in rem”. După incendiul de la Colectiv, patronii clubului au fost reținuți în circa 72 de ore. Citește și: Teodosie Tomitanul, delir verbal împotriva lui Bănescu: „Culpabilitate irefutabilă față de raportarea eclesiologic-ontogenezică”. Baconschi: „N-are sens, nu-i duce bila” În cazul firmei Flagas, controlată de Ionuț Doldurea, fiul primarului PSD de Caracal, statul nu a luat nici o măsură. Nici măcar nu se știe dacă patronii firmei, Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă, ar fi fost audiați la Parchet. Firma Flagas funcționează fără nici un fel de impediment din partea autorităților. UPDATE 18.39: Procurorii Parchetului General i-au adus, marți, la audieri pe Ionuț Doldurea, acționar majoritar și administrator al firmei Flagas SRL, al cărei depozit de gaze a produs explozia de la de la Crevedia. La Parchet a fost adus și celălalt patron, Cosmin Stângă. România, țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă Cazul Crevedia/ Flagas nu este singurul în care incendii a căror cauză poate fi conexată politic, la PSD, au rămas nerezolvate, fără nici o trimitere în judecată. Incendiul de la spitalul județean Piatra Neamț, din 14 noiembrie 2020, în care zece oameni au murit și patru au fost rănite. Parchetul General a anunțat punerea sub acuzare a unor foști manageri ai spitalului, dar nimeni nu a fost trimis în judecată. Spitalul era fieful baronului PSD Ionel Arsene, acum refugiat în Italia, după ce a fost condamnat pentru corupție. Incendiul de la spitalul Matei Balș, din București, fief al lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD. La acest spital era angajat și actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, prietenul lui Cercel. În incendiu și imediat după au decedat 17 persoane, deși în unele cazuri nu este clară cauza morții. imediat după incendiu, presa și Corpul de Control al Primului-ministru au indicat numeroase suspiciuni de corupție. Nimeni nu a fost trimis în judecată, nu se mai știe soarta anchetei Parchetului. DNA a închis dosaruld e abuz în serviciu. Pe 1 octombrie 2021 un incendiu s-a produs la Secția ATI a Spitalului de Boli infecțioase din Constanța. În total, 12 persoane și-au pierdut viața în urma acestei tragedii. Nu se știe soarta anchetei penale. Managerul de la acel moment al spitalului a fost destituit de primarul PNL al Constanței, Vergil Chițac - fusese instalat la conducere pe vremea când primar era Radu Mazăre (PSD) - dar a câștigat în instanță dreptul de a-și relua funcția, întrucât ar fi fost dat afară ilegal. Pe 11 noiembrie 2021 un incendiu s-a produs la Spitalul suport covid Movila din Ploiești, iar doi pacienți au decedat. O infirmieră a fost arsă pe 40% din corp. Soarta anchetei parchetului - necunoscută. La acest spital, manager era Bogdan Nica, membru PNL, transferat la ALDE când liberalii erau în opoziție și apoi recuperat de PNL - potrivit presei locale. Foto: Captură video Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Chiar și în cazul condamnărilor de la Colectiv, singura persoană conexată politic, primarul Cristian Popescu Piedone, membru al PUSL, aliatul permanent al PSD, a fost eliberată, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Accidentul tânărului șoferul drogat, anchetat greoi (sursa: adevarul.ro)
Eveniment

Accidentul tânărului șoferul drogat, anchetat greoi

Accidentul tânărului șofer drogat, anchetat greoi. Doi studenţi răniţi în accidentul provocat de un şofer drogat, între Vama Veche şi 2 Mai, au fost audiaţi, luni, la sediul Brigăzii Rutiere a Capitalei. Accidentul tânărului șofer drogat, anchetat greoi "Au fost audiaţi şi ceilalţi doi tineri care au fost răniţi, situaţia începe să prindă contur. Au declarat faptul că au fost acroşaţi de o maşină care a venit în viteză din direcţia Vama Veche către 2 Mai. După ce s-au dezmeticit la faţa locului şi-au dat seama că au fost victimele unui accident rutier, iar şoferul fugise de la faţa locului", a declarat, luni, avocatul Gabriel Hozoiu. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un portofel cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat El a precizat că cei doi au trecut printr-un eveniment traumatizant, deoarece şi-au văzut prietenii răniţi, în timp ce alţii erau decedaţi - "nişte imagini de nedescris". Avocatul a adăugat că din punct de vedere fizic unul este bine, iar celălalt va avea nevoie de recuperare, timp de trei-patru luni, având o mână fracturată. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV "Actele de urmărire penală vor fi efectuate în continuare, deocamdată suntem la debutul anchetei. Săptămâna trecută s-au stabilit obiectivele pentru expertiza tehnică, pentru stabilirea dinamicii accidentului, urmează să fie audiaţi şi alţi martori - persoanele din grup care nu au fost rănite în acest eveniment rutier, precum şi ceilalţi martori care erau participanţi la trafic şi au observat evenimentul", a mai spus Hozoiu. Audiați părinții celor morți și accidentații răniți El a mai declarat că până luni au mai fost audiaţi părinţii victimelor, ai celor decedaţi şi toţi cei care au fost răniţi în accident, urmând să fie audiaţi şi cei care nu au fost răniţi în accident. Citește și: EXCLUSIV Tatăl șoferului drogat de la 2 Mai, rudă cu profesorul universitar Ilie Pascu de la Academia de Poliție, care a predat la Școala de Ofițeri Activi de la Băneasa încă din 1973 Doi tineri au decedat şi alţi trei au fost răniţi după ce un şofer a intrat cu maşina într-un grup de pietoni pe DN 39, în apropierea localităţii 2 Mai. În urma accidentului rutier, au decedat la faţa locului o tânără de 20 de ani, şi un tânăr de 21 de ani. De asemenea, au mai fost răniţi doi băieţi - de 19 ani, respectiv 20 de ani - şi o fată, de 20 de ani. Ulterior producerii accidentului, conducătorul auto a părăsit locul faptei, fiind depistat de poliţişti, la scurt timp, în staţiunea Vama Veche, unde a fost testat cu aparatul drugtest, rezultatul fiind pozitiv pentru cocaină, amfetamină şi metamfetamină. Totodată, conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Mari producători români de ulei, "blat" (sursa: pexels.com/Designecologist)
Economie

Mari producători români de ulei, "blat"

Mari producători români de ulei, "blat". Consiliul Concurenței, condus de Bogdan Chirițoiu, a anunțat că a declanșat o investigație pentru a verifica dacă marii producători de ulei de floarea soarelui au făcut înțelegeri ascunse pentru a stabili prețul uleiului pe piața din România. Investigația îi vizează pe americanii de la Bunge, francezii de la Expur și românii de la Prutul și Ardealul. Cumulat, cele patru societăți au o cifră de afaceri de peste 1,25 de miliarde de euro și profituri de peste 50 de milioane euro. Mari producători români de ulei, "blat" Cel mai mare producător de ulei de floarea soarelui de pe piața românească este compania Bunge România, producătorul uleiurilor Floriol, Unisol, Ulvex și Rază de Soare. Parte a grupului american Bunge, filiala românească este deținută de alte două societăți, Bunge Biocombustibil SRL și Koninklijke Bunge BV din Olanda, și persoana fizică Arie Johannes De Lange. Ultimul este directorul a două companii off shore ale grupului Bunge, înregistrate în paradisuri fiscale din Cipru și Marea Britanie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform informațiilor fiscale, compania Bunge România a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 1,94 miliarde lei și pierderi declarate de peste 71 milioane lei. Însă, în anul fiscal 2021, cifra de afaceri a producătorului de ulei a crescut la peste 3,03 miliarde lei, în timp ce pierderile au depășit suma de 126 de milioane lei. Compania mama Bunge, fondată în anul 1818 în Amsterdam, este înregistrată în Insulele Bermude, în timp ce sediul operațional este în statul american Missouri. La finalul anului 2022 a avut venituri globale de 67,23 miliarde dolari și 23.000 de angajați. În România, a declarat un număr mediu de 586 angajați. Creșteri financiare pe toată linia Pe locul secund în topul producătorilor de ulei din floarea soarelui se află compania Expur, deținută de francezii de la Saipol, filială a grupul Avril. Expur vinde pe piața românească celebrul ulei Untdelemn de la Bunica, dar și uleiurile Olpo, Marisol și Ulcom. Directorul general al companiei Expur, investigată de Consiliul Concurenței, este bulgarul Nikolay Valeriev Belchev. Datele financiare ale companiei arată că cifra de afaceri a crescut de la peste 1,156 miliarde lei în 2020, la peste 1,692 miliarde lei în 2021. Iar profitul net a crescut de la peste 16,32 milioane lei, la peste 125,8 milioane lei în anul fiscal 2021. Adică o creștere de aproape opt ori. Prutul de la Galați Investigația Consiliului Concurenței vizează și compania românească Prutul SA, deținută de afaceristul gălățean Marian Andreev. Fabrica de ulei Prutul a fost înființată în Galați în anul 1893 sub numele Fleming Oil. Compania lui Marian Andreev deține un terminal de ulei cu punct de încărcare la Dunăre, în Portul Comercial Galați. Aflată pe locul trei în topul producătorilor de ulei din floarea soarelui din România, firma Prutul comercializează uleiurile Spornic, Spornic Profesional, Bonatello, Boniflor, Surâsul Soarelui și Prutul. Firma lui Marian Andreev a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 648 milioane lei și un profit net de aproape 16 milioane lei. Totul, cu 418 angajați. Un an mai târziu, cifra de afaceri a depășit 1,03 miliarde lei, în timp ce profitul net a depășit suma de 63,72 milioane lei. Discretul afacerist gălățean Marian Andreev susține pe site-ul companiei sale că "misiunea procompetitivă a S.C. PRUTUL S.A. se bazează pe premisa fundamentală a legislaţiei în domeniul concurenţei potrivit căreia concurenţa produce cele mai bune produse şi servicii la cele mai mici preţuri, încurajează eficienţa şi inovaţia şi întăreşte economia în ansamblul ei. Restricţiile asupra concurenţei afectează toate părţile implicate, de la consumatori la angajaţi. Dorinţa mea este de a ne asigura că acționăm corect într-o piaţă care funcţionează pe baze concurenţiale prin eliminarea restricţiilor nerezonabile și prin prevenirea comportamentelor anticoncurenţiale.". Ardealul din Satu Mare Ultima companie aflată sub investigația Consiliului Concurenței este Ardealul SA, din județul Satu Mare. Aceasta comercializează uleiurile Ardealul, Floarea de Aur și Helios. Datele de la Registrul Comerțului arată că societatea este deținută de 4.178 de acționari, dar are un Consiliu de Supraveghere condus de președintele Angela Lupșica Negrean. Din consiliu mai fac parte Pop Diana Lupșica Negrean și Zsolt Dula. Funcția de președinte al directoratului este deținută de Simona Maria Nuna. Citește și: Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic Datele fiscale arată că Ardealul SA a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 258,8 milioane lei și un profit de este 21,5 milioane lei. Dar, un an mai târziu, cifra de afaceri a crescut la peste 416,4 milioane lei și profitul, la peste 57,5 milioane lei.

Adopțiile internaționale din România fraudă, înșelăciune (sursa: vice.com)
Eveniment

Adopțiile internaționale din România: fraudă, înșelăciune

Adopțiile internaționale din România: fraudă, înșelăciune. Una dintre cele mai mari asociații de intermediere a adopțiilor internaționale, Le Rayon de Soleil de l’Enfant Etranger, activă și în România până în 2004, este în prezent investigată. Acuzațiile: fraudă, înșelăciune și nereguli masive în ceea ce privește adopțiile internaționale intermediate în anii ‘90. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În decembrie 2022, Ministerul Afacerilor Externe din Franța i-a retras toate acreditările pentru adopție. Reprezentanții asociației susțin însă că totul a pornit de la zvonuri inventate de mass media. RDSEE, principii minunate Le Rayon de Soleil de l’Enfant Etranger (RDSEE) a fost înființată în 1976 de doctorul Marie-Antoinette Lemire, primind Autorizația pentru Adopție (OAA) în 1978, pe baza căreia a acționat ca intermediar de plasament pentru adopția a mii de minori din străinătate. În paralel, asociația intermediază și sponsorizări pentru orfelinate și centre pentru copii – în prezent aceasta funcționând în România ca intermediar pentru Casa de copii „Sf. Maria” din Barați-Mărgineni. Se află sub supravegherea Ministerului Europei și Afacerilor Externe, fiind o entitate recunoscută și de Misiunea pentru Adopție Internațională (MAI). Din 2019, "Le Rayon de Soleil de l’Enfant Etranger" face parte din Federația Franceză a Organizațiilor Autorizate pentru Adopție (FFOAA). "Primul drept al copilului este de a fi crescut în familia sa de origine și de a fi iubit acolo", este unul dintre principiile de bază ale asociației, care susține că "Prima datorie a Rayon de Soleil de l’Enfant Etranger este să facă totul pentru a păstra această legătură". În viziunea declarativă a RDSEE, adopția internațională este luată în considerare doar atunci când un copil este orfan sau abandonat și când nu poate fi adoptat sau crescut în propria țară, un copil devenind adoptabil "doar dacă a fost recunoscut ca atare în țara sa de origine". Practica avea să arate o cu totul altă poveste. Copii "furați" de la părinți din Peru și Mali În februarie 2007, în Franța, apare la editura Flamarion una dintre cele mai șocante cărți ale anului, "J’ai été volée à mes parents" (Am fost furată de la părinții mei - n.r.). O investigație prin care autoarea, Céline Giraud, adoptată în Franța, din Peru, pe când avea doar două săptămâni, a descoperit numeroase practici ale RDSEE pe care le-a denunțat drept ilegale. Printre altele, susține autoarea, asociația colaborase în anii 1980 cu un intermediar din Peru, implicat în trafic de copii. În același an, televiziunea franceză TF1 difuzează un reportaj din Mali, printre părinții care și-au încredințat copiii pentru adopție organizației RDSEE, între 1980 și 1990. Toți cei intervievați au declarat că nu au fost niciodată de acord cu o adopție totală, ci doar cu una parțială. Ce se întâmplase? Danielle Boudault, angajata de atunci a RDSEE, îi convingea pe părinții din Mali să-și plaseze temporar copiii la o familie din Franța spunându-le că acolo vor putea studia, asigurându-i că despărțirea nu e definitivă, promițându-le că vor ține legătura, că vor primi fotografii și vizite regulate. În plus, le mai promitea că, atunci când vor împlini 18 ani, copiii li se vor întoarce. Însă, după semnarea actelor și plecarea copiilor, părinții n-au primit decât câteva fotografii, un an, maximum doi, din partea familiilor adoptive. Apoi, tăcere. "În Mali înțelegem altfel adopția – ne adoptăm chiar reciproc copiii, când părinții trec printr-o perioadă dificilă, dar asta nu înseamnă că îi separăm total", a povestit una dintre mamele intervievate. Act de "adopție provizorie" Mărturiile părinților sînt, de altfel, susținute legal, căci legislația din Mali nu permite, sub nici o formă, adopțiile totale, dacă părinții sunt în viață. Potrivit articolului 66, din Legea adopțiilor, "Nu pot fi adoptați decât copiii abandonați, ai căror părinți sunt necunoscuți, sau cei ai căror părinți au murit, fără a numi tutori". După ce îi convingea să-și lase copiii "la studii" în Franța, angajata RDSEE le dădea părinților din Mali să semneze un act de "Adopție provizorie". Însă, în paralel, le strecura și un formular mai discret, potrivit căruia aceștia își dădeau, de fapt, consimțământul pentru adopția totală. Intervievați de jurnaliștii francezi, reprezentanții RDSEE au susținut că toate acele adopții au fost întru totul legale. "Noi nu știm ce li s-a spus acolo părinților", au declarat aceștia, adăugând că, dacă au fost greșit informați e doar vina angajatei care le-a făcut acele promisiuni (orale, nu în scris!) și a întocmit actele. Angajată respectivă nu mai lucra la asociație. În plus, reprezentanții RDSEE au ținut să sugereze că poate acei părinți intervievați s-au trezit să vorbească doar din interes, căutând un suport financiar din partea copiilor pe care i-au abandonat. Un judecător francez își admite greșeala Însă de ce a închis ochii justiția franceză la aceste adopții? Cum a putut fi declarată o adopția totală în Franța, în timp ce în Mali aceasta era interzisă prin lege, părinții fiind în viață? N-au știut judecătorii de legea respectivă sau nu au vrut să știe? În 2020, intervievat de doi jurnaliști, de la Le Monde și TV5 Monde, Jacques Vieilleville, fost judecător, implicat în validarea mai multor adopții internaționale, a recunoscut că ar fi trebuit să verifice mai atent detaliile și autenticitatea documentelor aflate în posesia sa: "Nu cunoșteam această lege a adopțiilor din Mali. Ar fi trebuit să mă interesez. Dacă această adopție nu era recunoscută în Mali, statul francez este într-adevăr responsabil.". Această neglijență a permis RDSEE să intermedieze în anii '80-'90, mai mult de 300 de adopții, doar în Mali. Și, chiar dacă după anii '90, presa din Mali și Peru a publicat articole despre aceste nereguli, chiar dacă presa franceză a alertat, în repetate rânduri, asupra cazurilor suspecte de adopție, ministerul Afacerilor externe din Franța, cel însărcinat cu supravegherea adopțiilor internaționale, nu a acționat în nici un fel, motivând, în 2020, că nu au existat plângeri în Justiție. MAE francez, declarații evazive Despre cazurile de adopție din anii '80-'90, Laureance Haguenauer, directoarea departamentului de supraveghere a adopțiilor internaționale, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a declarat jurnaliștilor de la TV5 Monde că "reglementările de atunci nu erau cele de azi" iar anchetarea RDSEE nu putea începe doar pe baza unor zvonuri iscate în presă. "N-am primit sesizări din partea Justiției și, evident, noi răspundem Justiției. Sau familiilor care ni se adresează direct, cu fapte, dovezi, dosare, care nici ele n-au existat. Nu putem acționa pe baza zvonurilor.", a spus Haguenauer. Chiar dacă au existat tentative de deschidere a unei anchete în ce privește activitatea RDSEE, acestea au fost omorâte în fașă. Pe 8 iunie 2020, nouă cetățeni francezi, de origine maliană, au depus o plângere împotriva organizației și a angajatei din Mali, Danielle Boudault. Plângerea, depusă la Tribunalul din Paris pentru "fraudă, ascunderea fraudei și încălcarea încrederii", le-a fost însă respinsă. Potrivit procuraturii, faptele calificate drept "fraudă" sunt prescrise, iar cele calificate drept "ascunderea fraudei" și "încălcarea încrederii" nu sunt "suficient descrise". MAE francez revine și retrage autorizațiile RDSEE Totuși, ceva a început să se clatine. În 2021, Yves Denéchère, profesor de istorie contemporană la Universitatea din Angers, a propus Misiunii Internaționale de Adopție (MAI) să realizeze un studiu asupra practicilor ilicite în adopția internațională în Franța, iar Ministerul Afacerilor Externe a acceptat să finanțeze proiectul. În septembrie 2022, plângerea celor nouă francezi contra RDSEE a fost acceptată iar o anchetă judiciară a fost deschisă. În noiembrie, 2022, Guvernul francez a anunțat lansarea unei investigații asupra adopțiilor ilegale internaționale, iar o lună mai târziu, în decembrie, Ministerul Afacerilor Externe din Franța a retras toate autorizațiile de adopție acordate RDSEE, fără însă a da o explicație clară asupra deciziei. În februarie 2023, a fost dat publicității studiul condus de profesorul Yves Denéchère. Studiul este bazat pe 9.600 de pagini de arhive din colecțiile diplomatice ale guvernului, majoritatea clasificate, iar concluziile sunt șocante: numeroase adopții, făcute în peste 20 de țări, din anii '60 până în 2005, au fost făcute în mod abuziv. Este semnalat și cazul ARSEM (Association Rayon de soleil de l'enfant au Mali), asociație înființată de RDSEE în Mali, ca o corespondentă locală, pe care o și finanța. ARSEM a fost acuzată în 1993 de delapidare. Potrivit cercetării, între anii 1970 și 1980, majoritatea copiilor adoptați în Franța au venit din America Latină, apoi de la sfârșitul anilor 1980 și până în 1990, copiii adoptați au venit din Europa de Est, în special din România. Părinții biologici, împiedicați să-și vadă copiii În România nu se cunosc, nici până azi, multe dintre afacerile cu traficul de copii care au avut loc sub forma adopțiilor internaționale. După 1989, reportajele din orfelinate au atras mulți străini empatici, dornici să adopte orfanii României, fluxul acestora dând apă la moară celor cu inițiativă. Neexistând o monitorizare strictă a adopțiilor, multe erau făcute fie la mica tocmeală, fie copiii erau furați de-a dreptul din orfelinat. Și mai exista o tactică, înlesnită legal. Potrivit Legii nr. 47 din 13 iulie 1993, copilul aflat în îngrijirea unei instituții de ocrotire socială putea fi declarat abandonat, dacă se dovedea că părinții "s-au dezinteresat de el, în mod vădit", adică nu-l mai contactau timp de șase luni. În umbra acestei legi au fost creați falși orfani. În unele cazuri, părinții săraci, care își plasau temporar copiii în grija statului, erau "sfătuiți" să nu mai semneze registrul vizitelor, sau chiar nu mai erau lăsați s-o facă, iar în altele, erau pur și simplu alungați când veneau să-și vadă copiii. Un copil din România: 15.000 de dolari Este și cazul semnalat în 2000, într-un reportaj al BBC, al unui bărbat dintr-un sat din Argeș, Nico Georgescu. "Mi-am dat copiii la orfelinat (la Câmpulung), pentru că nu aveam cu ce să-i hrănesc. Când m-am dus să-i vizitez, mi-au spus că unul e bolnav, iar celălalt nu mai e acolo, că a plecat cu niște străini", a mărturisit acesta, plângând, reporterilor BBC. Reporterii au mers la orfelinat, pretinzând că vor să înfieze un copil, adăugând că sunt oameni bogați. Directoarea, dr. Babuș, nu le-a cerut nici un act de identitate și, mai mult, când a fost întrebată dacă părinții biologici și-au dat consimțământul pentru adopție, aceasta le-a zis că "semnăturile pot fi falsificate. Le cumpărăm părinților un sac de făină, nu se plâng niciodată". Le-a mai spus că, pentru a le putea trimite copilul în Anglia, va trebui să mituiască autoritățile locale și asociațiile oficiale prin care se făcea adopția. Totul ar fi costat 15.000 de dolari. Adopțiile internaționale din România: fraudă, înșelăciune Printre fundațiile care au intermediat adopțiile din România, până în 2004, se număra și asociația franceză RDSEE, aflată azi sub investigație. "Retragerea autorizației RDSEE, la sfârșitul lunii decembrie, a redeschis răni vechi, întrebări care au rămas fără răspuns", scrie Le Point. Adoptată din România în 1999, Lia (pe atunci în vârstă de șase ani) le-a povestit jurnaliștilor francezi că, aflând mai de mult din presă despre acuzele aduse RDSEE, și-a revizuit dosarul de adopție, pe care nu-l mai deschisese de când era adolescentă. În dosar apăreau informații "îngrozitoare" despre mama ei biologică, care n-ar fi avut "nici un interes" pentru copilul ei și n-ar fi "încercat niciodată s-o recupereze", însă nu există nici o decizie legală din partea statului francez și nici un act de abandon din partea mamei sale biologice. România, "supermarketul adopției" În schimb, exista un document, cu antetul RDSEE, în care se pretinde suma de "4.500 de dolari" de la părinții adoptivi pentru "costurile din România" pentru "procedură și formalități românești", fără a se da detalii despre ce proceduri sau formalități era vorba. Lia a venit în România, și-a găsit mama biologică, care i-a spus că "niciodată" nu a vrut s-o abandoneze, că a venit mereu s-o vadă la orfelinat, dar că la un moment dat i s-a spus că nu mai trebuie să semneze registru de vizite. "A fost foarte, foarte ușor în România anilor ’90, cu atât mai mult cu romii", a spus Lia. "Căderea lui Ceaușescu, al cărui regim a interzis avortul, a dezvăluit lumii întregi condițiile de viață a mii de copii închiși în instituții publice sordide. Însă foarte puțini erau cu adevărat orfani. Adopția internațională a explodat într-un mod total haotic, cu mulți bani în joc, până în punctul în care țara a ajuns să fie supranumită «supermarketul adopției».", notează Le Point. Un copil, 6.000 de dolari Un alt caz asemănător, semnalat de Le Monde, este Maria, adoptată prin intermediul RDSEE, în 1996, din București. "În august 2020, Maria și-a deschis dosarul de adopție. (...) Printre acte, două ordine de plată «mâzgălite manual». «Corespondentul român al asociației a cerut 6.000 de dolari în numerar de la părinții mei (adoptivi), pentru a avansa dosarul, ceea ce era mai mult decât taxele standard cerute»", potrivit publicației franceze. Maria, alături de alți șapte cetățeni francezi, elvețieni, belgieni și canadieni, adoptați din România, și reuniți în grupul Racines et dignité, a depus o plângere la procurorul din Paris pe 5 octombrie 2022. Potrivit presei franceze, RDSEE a continuat să intermedieze adopții din România până în 2004, iar în prezent, potrivit site-ului asociației, singura ei activitate în România este intermedierea de sponsorizări pentru "Casa de Copii Sf. Maria" din Barați-Mărgineni. Comunicat cinic al RDSEE În ceea ce privește iureșul de acuze, RDSEE nu a reacționat în prezent decât printr-un comunicat de presă, potrivit căruia decizia Ministerului de a le retrage autorizația pentru adopție a fost luată "doar pe baza zvonurilor din mass media": "Până în prezent, singura plângere în justiție contra RDSEE a fost respinsă prin decizia Parchetului din Paris din 24 iunie 2020 pe motiv că «infracțiunea nu pare a fi suficient de constituită sau descrisă, ancheta nereușind să adune probe suficiente». Prin urmare, Tribunalul de la Paris nu a solicitat deschiderea unei anchete în urma unei plângeri depuse în iunie 2020 de nouă francezi adoptați în Mali, așa cum, în mod fals, a transmis Le Monde. Reclamanți au fost cei care au dorit să treacă peste această decizie a Procurorului prin sesizarea directă a unui judecător de instrucție al Curții Judiciare din Paris.". Citește și: Fost director în CFR, după accidentul de la Galați: în orice clipă, vagoanele CFR Călători pot sări de pe linie și lovi un marfar cu benzină. “Trenurile CFR Călători sunt un real pericol“ RDSEE respinge categoric și confuzia care s-ar face în diverse articole între acțiunea sa și practicile ilicite în adopția internațională din Franța, vizând studiul lansat în luna februarie, de profesorii Yves Denéchère și Fábio Macedo: "RDSEE este prezentată în studiu ca fiind în «colimatorul presei și persoanelor adoptate din anii 2000», referindu-se la suspiciunile ridicate asupra asociației de către doamna Céline Giraud într-o lucrare publicată în 2007, în care critică asociația pentru că nu a informat-o despre un scandal juridic izbucnit în țara ei de origine, Peru. RDSEE dorește să sublinieze că nici răspunderea sa penală, nici răspunderea sa civilă nu au fost angajate în ceea ce privește adopțiile ilegale în Peru la începutul anilor 1980.". Minciuni grosolane În ceea ce privește scandalul de delapidare în care a fost implicată corespondenta asociației în Mali, ARSEM, RDSEE menționează că "S-a menținut în mod voluntar o confuzie cu o asociație locală din Mali numită ARSEM, prezentată în mod greșit drept «ștafeta RDSEE în Bamako până în 1994». RDSEE nu avea nicio autoritate asupra acelei asociații locale căreia îi oferea doar sprijin financiar. RDSEE a fost informată în 1993 de delapidarea comisă în cadrul ARSEM și, prin urmare, a încetat relația cu aceasta, începând cu 29 octombrie 1993.". Totuși, asociația ARSEM, înființată de RDSEE în Mali, nu a fost acuzată doar de delapidare. Potrivit corespondenței diplomatice din 17 noiembrie 1993, obținută de Le Point, oficiali ai ARSEM au fost suspectați de serviciile sociale din Mali și pentru că ar fi "încurajat familiile să se separe de copiii lor făcându-le să spere la o viață mai bună dacă aceștia ar fi fost adoptați.".

Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful lui Cercel și Rafila (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful Cercel și Rafila

Se împlinesc, azi doi ani de la incendiul de la Institutul Matei Balș, fieful lui Streinu Cercel și Rafila: anchetele Parchetului și DNA, învăluite în mister. Până acum, statul român nu a identificat nici un vinovat pentru 20-21 de morți (datele diferă, nu există un comunicat oficial), unii arși de vii, nimeni n-a fost trimis în judecată. Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful lui Cercel și Rafila Senatorul PSD Adrian Streinu Cercel a condus peste 20 de ani acest spital, părăsind postul cu câteva săptămâni înainte de producerea incendiului, întrucât fusese ales senator PSD. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila era angajat la acest institut. După incendiu, care ar fi cauzat moartea a 20 sau 21 persoane, din care patru chiar pe 29 ianuarie 2020, iar celelalte în zilele următoare, au fost declanșate două anchete: una a parchetului general, iar alta DNA, după o sesizare a Corpului de Control a Guvernului. Premier era, la acel moment, Florin Cîțu. Buletin de București a solicitat, pe 4 ianuarie 2023, Parchetului de pe lângă Tribunalul București și DNA informații privind stadiul anchetelor în dosarul Institutului Matei Balș. „A răspuns doar DNA care a informat că s-a dispus clasarea achetei cu privire la suspiciune infracțiunii de abuz în serviciu și declinarea cauzei către Parchetul de pe lângă Tribunalul București”, scrie Buletin de București. Ce spunea Florin Cîțu la 10 martie 2021: „O sesizare, da, se face către Direcţia Naţională Anticorupţie şi este vorba de: asigurarea serviciilor în domeniul intervenţiilor în situaţii de urgenţă cu o firmă ce nu era avizată de IGSU şi nu era organizată pentru a putea asigura cerinţele obligatorii într-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi”. Chiar Antena 3 scria, în februarie 2020: „Firma care trebuia să apere de incendii Institutul Matei Balş din Capitală este o societate cu un singur acţionar, care are sediul într-o casă din oraşul Pantelimon (...) Firma Midan Fire Exit SRL, care a încasat în ultimii doi ani 286.000 de lei de la Institutul Matei Balş pentru servicii de pompieri, are sediul într-o căsuţă modestă din oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov”. Contractul a fost atribuit fără licitație. Presa arată corupția de la spital „În ultimii trei ani, 20 de milioane de lei au fost atribuiți direct unor firme fără angajați sau fără experiență. Mai mult, Institutul Balș a făcut afaceri de zeci de mii de euro și cu Hospital Technical Solutions, aceeași firmă care i-ar fi oferit mită fostului ministru PSD al Sănătății, Sorina Pintea. În plus, în urma incendiului care a avut loc vineri dimineață am aflat că societatea care a primit 55 de mii de EURO pentru a se ocupa de prevenția și stingerea incendiilor, Midan Fire Exit, nu are nici un angajat și zero experiență”, arăta Starea Presei. La un an de la incendiu, Parchetul General a comunicat, pentru DeFapt.ro, că ancheta se desfășoară in rem, adică nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, care transmis că se desfășoară cercetări in rem „sub aspectul infracțiunii de distrugere din culpă care a avut drept urmare un dezastru”. DNA nu a comunicat dacă are vreun dosar deschis în acest caz. Pe scurt, nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare sau trimisă în judecată. Nu se știe clar nici până astăzi câți dintre pacienții decedați au murit din cauza bolii și câți din cauza incendiului, în afară de cei trei găsiți carbonizați. Mogulii spitalului, Rafila și Cercel Înainte de a fi parlamentar PSD și ministru, Alexandru Rafila era angajat la Matei Balș și câștiga aproape 19.000 de lei pe lună, doar de aici. Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD, lua și el aceeași sumă. Citește și: Fritz prevestește finalul carierei politice a lui Cioloș: „Dacă eşti deja la al treilea sau al patrulea proiect politic, cine te mai ia în serios?” În anul 2015, Agenția Națională pentru Integritate (ANI) l-a acuzat pe Streinu-Cercel că a fost incompatibil între 2008 și 2012, pentru că a fost simultan manager la Institutul Balș și președinte al Senatului Universității Carol Davila. De asemenea, ANI l-a declarat incompatibil și pentru că între 2010-2012 a fost în același timp manager la Balș și secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Belarus are pretext să atace Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Belarus are pretext să atace Ucraina

Belarus are pretext să atace Ucraina. Kievul "nu exclude o provocare deliberată" a Rusiei pentru "a implica Belarus în război" după ce Minskul a anunţat joi că a doborât o rachetă antiaeriană ucraineană, a anunţat Ministerul ucrainean al Apărării. Belarus are pretext să atace Ucraina "Partea ucraineană nu exclude o provocare deliberată a statului terorist rus, care a calculat o astfel de rută pentru rachetele sale de croazieră pentru a provoca interceptarea lor în spaţiul aerian de deasupra teritoriului Belarus", a precizat Ministerul Apărării de la Kiev într-un comunicat. Kievul s-a declarat, de asemenea, "gata să efectueze o anchetă în Ucraina asupra incidentului produs pe 29 decembrie pe cerul de deasupra teritoriului Belarus", a adăugat ministerul, precizând că doreşte să coopereze cu "experţi" internaţionali ale căror "state nu sunt asociate cu susţinerea" Rusiei. Mai devreme joi, Minskul l-a convocat pe ambasadorul ucrainian şi i-a transmis că doreşte "efectuarea imediată a unei anchete aprofundate asupra circumstanţelor tirului cu rachetă, pedepsirea vinovaţilor şi luarea de măsuri globale pentru a împiedica pe viitor astfel de incidente, care ar putea avea consecinţe catastrofale". 69 de rachete rusești lansate joi Apărarea antiaeriană ucraineană a reuşit joi să doboare 54 dintre cele 69 de rachete lansate asupra Ucrainei, a anunţat pe Twitter comandantul-şef al forţelor armate, Valeri Zalujni: "Conform unor date provizorii, au fost lansate în total 69 de rachete, iar 54 de rachete inamice au fost doborâte". Anterior, preşedinţia ucraineană anunţase că până la 120 de rachete ruseşti au fost lansate asupra ţării. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina La rândul său, şeful administraţiei militare a Kievului, Serghei Popko, a spus că apărarea antiaeriană ucraineană a reuşit să doboare toate cele 16 rachete ruseşti care au vizat joi capitala. După o serie de eşecuri militare pe teren la finalul verii şi în toamnă, Kremlinul a schimbat tactica şi, în octombrie, a început să atace cu regularitate, folosind zeci de rachete şi de drone, transformatoarele şi centralele electrice din Ucraina.

Ancheta Parchetului la SJU Neamț, blocată în noi expertize Foto: Exploziv TV
Politică

Ancheta Parchetului, blocată în noi expertize

Doi ani de la incendiul de la spitalul județean Neamț: ancheta Parchetului este blocată în noi expertize, arată o informare din 7 octombrie 2022 a procurorului general Gabriela Scutea. Incendiul a avut loc la 14 noiembrie 2020, zece oameni au murit arși de vii, iar patru au fost răniți. Însă, acum o lună, ISU Neamț constata nenumărate probleme la sistemele de avertizare a incendiilor și amenda spitalul. Ancheta Parchetului, blocată în noi expertize Potrivit datelor Parchetului General, în acest dosar „sunt în curs de desfășurare expertize (supliment) în domeniul construcțiilor și instalațiilor, al proceselor pirogene (...) și în medicină legală (în ceea ce privește două victime). A fost efectuată o constatare tehnico-științifică (...) Probatoriul a fost suplimentat (...) și se continuă audierile”. Gabriela Scutea nu oferă nici o estimare privind finalizarea dosarului. În octombrie 2021, zece persoane au fost puse sub acuzare de Parchetul General, printre care șase foști manageri interimari ai spitalului. Aceștia sunt acuzați de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă în formă calificată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. La 6 octombrie 2022, ISU Neamț a amendat Spitalul Județean Neamț pentru nereguli la sistemul de avertizare la incendiu. Citește și: Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: „Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial”. Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO „Instalația de detectare, semnalizare și avertizare incendiu cu care este echipat etajul 4 (slave 1 și slave 2) nu este în stare de funcționare la parametrii nominali, în sensul că la data controlului aceasta era scoasă din funcțiune, iar la repornire prezenta erori și defecte. S-a dispus menținerea în stare de funcționare, sub supraveghere până la efectuarea mentenanței cu personal autorizat”, a transmis ISU Neamț. Nu sunt soluții „adecvate” pentru evacuarea pacienților Ce a mai constatat ISU Neamț, potrivit Mesagerului de Neamț: o parte dintre furtunurile cu care sunt echipați hidranții interiori prezintă grad avansat de uzură/îmbătrânire și nu prezintă marcaj C.E O parte dintre lămpile aferente instalației de iluminat de securitate pentru evacuare și pentru marcarea hidranților interiori nu sunt în stare de funcționare Nu există sisteme de alarmare acustică eficiente, pentru evacuarea pacienţilor şi a personalului spitalului Nu au fost adoptate soluţii şi măsuri adecvate pentru asigurarea evacuării copiilor, bolnavilor şi a persoanelor netransportabile în cazul producerii unui incendiu Acest spital este subordonat Consiliului Județean Neamț, condus de Ionel Arsene (PSD).

Google a apreciat că este un caz de abuz sexual Foto: datahost.ro
Eveniment

Google a apreciat caz de abuz sexual

Presa din SUA scrie despre un tată care a trimis medicului fotografii ale copilului său, bolnav, cerând un diagnostic. Dar Google a „văzut” imaginile, a apreciat că este un caz de abuz sexual, i-a închis părintelui contul și l-a dat pe mâna poliției. Ancheta a stabilit rapid că părintele este nevinovat - de altfel, medicul a dat, pe baza fotografiilor, un tratament care l-a vindecat pe bebeluș - însă Google nu a restabilit contul. Părintele încriminat folosea frecvent servicile Google și a pierdut date, informații și contacte. Google a apreciat că este un caz de abuz sexual Incidentul a avut loc în perioada pandemiei, acesta fiind motivul pentru care părintele a apelat la poze trimise pe telefon. Însă sistemul automatizat pentru CSAM (child sexual abuse material) pe care Google îl folosește pentru scanarea conținutului de pe telefoanele cu Android în căutarea indiciilor care arată abuzuri împotriva minorilor, a marcat imaginile respective și a alertat poliția. Google a suspendat contul părintelui la două zile de la trimiterea pozelor. Cel blocat a completat un formular prin care solicita o revizuire a deciziei Google, explicând situația fiului său. „În același timp, a descoperit efectul domino al blocării de către Google. Nu numai că a pierdut e-mailurile, informațiile de contact ale prietenilor și foștilor colegi și documente despre primii ani de viață ai fiului său, dar i-a fost închis contul Google Fi, ceea ce înseamnă că a trebuit să obțină un nou număr de telefon, la un alt operator. Fără acces la vechiul său număr de telefon și adresa de e-mail, nu a putut obține codurile de securitate de care avea nevoie pentru a se conecta la alte conturi de internet, blocându- în mare parte din viața sa digitală”, relatează New York Times. În paralel, poliția din San Francisco a primit acces la contul său Google și a declanșat o investigație, în primăvara anului trecut. Abia în decembrie 2021 ea a fost închisă. Poliția, dispusă să ajute. Google, inflexibil, nu-și repară greșeala Google i-a respins cererea de redeschidere a contului, fără explicații. Familia a șters fotografiile considerate suspecte, de teamă că și Apple le va închide contul. Poliția are însă datele stocate de Google și le-ar putea returna familiei. New York Times relatează despre un caz identic în Houston, Texas. În această situație, suspectul a fost chemat la poliție. Acum, el folosește hotmail și are mai multe back-upuri pentru datele sale. Părintele din San Francisco a vrut să dea Google în judecată, dar l-ar fi costat prea mult, peste 7.000 de dolari. The Electronic Frontier Foundation apreciază că ar putea fi mii de cazuri ca acestea.

Trump încaieră republicanii cu justiția americană (sursa: Twitter/Kevin McCarthy)
Internațional

Trump încaieră republicanii cu justiția americană

Trump încaieră republicanii cu justiția americană. Republicanii din SUA au promis marţi că, dacă recapătă controlul asupra Camerei Reprezentanţilor, vor ancheta posibila influenţă politică din spatele percheziţiei efectuate de FBI (Biroul Federal de Investigaţii) la reşedinţa Mar-a-Lago a fostului preşedinte Donald Trump, transmite Reuters. Trump încaieră republicanii cu justiția americană Aliaţii lui Trump din Congresul Statelor Unite susţin că FBI a căutat în complexul de lux din Florida presupuse documente sustrase de Trump de la Casa Albă cu scopul de a-i scădea acestuia şansele de a candida din nou la preşedinţie în 2024. Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar "Dacă republicanii recuceresc Camera, vom efectua imediat o supraveghere a acestui departament, vom urmări faptele şi nu vom omite nimic", a avertizat printr-un mesaj pe Twitter liderul congresmenilor republicani, Kevin McCarthy, adăugând, la adresa procurorului general Merrick Garland: "Păstrează-ţi documentele şi fă-ţi loc în agendă". Reuters observă că republicanii sunt favoriţi pentru obţinerea majorităţii în Camera Reprezentanţilor şi au şanse şi la recucerirea Senatului la alegerile parţiale din 8 noiembrie, la jumătatea mandatului prezidenţial. Oricare din cele două camere ale Congresului poate declanşa o anchetă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră