sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ana blandiana

3 articole
Politică

Cărtărescu i-ar fi denigrat pe Eminescu și Cioran

Academicienii nu l-au vrut pe Mircea Cărtărescu membru corespondent fiindcă i-ar fi denigrat pe Eminescu și Cioran, relatează scriitorul Radu Vancu. Scriitorul Mircea Cărtărescu nu a fost acceptat ca membru corespondent al Academiei Române, i-a lipsit un vot, a arătat, azi, șefa secției de Filologie a Academiei, Rodica Zafiu. Candidatura lui scriitorului a fost respinsă în plenul Academiei, în așa numita adunare generală, unde el a obținut 73 de voturi, dar avea nevoie de 74. Potrivit lui Vancu, Cărtărescu ar fi arătat că Mihai Eminescu a fost antisemit, iar Emil Cioran - legionar. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Cărtărescu i-ar fi denigrat pe Eminescu și Cioran „Ar trebui să fie obligatoriu ca dezbaterile Academiei Române privind admiterea noilor membri să fie publice. Nu votul - acela să fie secret, cum e normal. Ci dezbaterile, cum zic. Fiindcă altfel ajungem la situații precum cea privindu-l pe Mircea Cărtărescu: cel mai important scriitor român contemporan e respins din cea mai importantă instituție de consacrare culturală & academică a României. Iar ce e și mai grav nu e doar respingerea în sine - oricum scandaloasă. Chiar mai oribil e că, din câte se spune, argumentele împotriva lui Cărtărescu au fost că i-ar denigra pe Eminescu & Cioran, întrucât ar fi afirmat că cel dintâi a fost antisemit - iar cel de-al doilea legionar. Chestiuni evident adevărate, probate & răsprobate istoric - dar, se pare, intolerabile într-o Academie în care adevărul nu mai contează. Ana Blandiana s-a ridicat & a protestat, spunând că atmosfera discuțiilor din Academie e exact cea din "Săptămâna" lui Eugen Barbu sau din "România Mare" a lui Vadim Tudor. For the record, nu știu asta de la doamna Blandiana însăși, ci din altă sursă - dar am ținut să consemnez aici că mai există și oameni onești în Academie. Cărora, cum mi-au spus, le e o rușine enormă. În orice caz, dacă nu are nimic de ascuns, Academia Română ar trebui să facă publice discuțiile & intervențiile acestea. Inclusiv textul indignat al acelui academician, el însuși prozator, pentru care constatarea lui Cărtărescu privitoare la trecutul legionar al lui Cioran e o culpă enormă & inacceptabilă, de natură să-i blocheze intrarea în Academie. Inclusiv textele acelor membri care-l acuză pe Mircea Cărtărescu de denigrarea lui Eminescu. Toate acestea ar trebui să fie conversație publică - de vreme ce Academia însăși e for public. Altfel, așa cum arată lucrurile acum, e limpede că o mare parte din Academia Română e locuită de spiritul naționalismului extremist de rit georgist. Ceea ce, dacă e adevărat (& Academia nu-mi dă motive să cred că nu e), e un eșec al tuturor conducerilor Academiei din '90 până azi”, a scris, pe Facebook, Radu Vancu. Academia Română va primi, de la buget, peste 680 de milioane de lei în 2025, deși dispune de o avere impresionantă, administrată complet netransparent. Cheltuielile salariale ale Academiei cresc cu peste 14% în 2025.

Cărtărescu i-ar fi denigrat pe Eminescu și Cioran, a fost argumentul academicienilor care l-au respins pe Cărtărescu Foto: Academia Română
Blandiana primește premiul Prințesa de Asturia (sursa: Facebook/Fundación Princesa de Asturias)
Eveniment

Blandiana primește premiul Prințesa de Asturia

Blandiana primește premiul Prințesa de Asturia. Ana Blandiana a primit prestigiosul Premiu Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, într-o ceremonie desfășurată la Teatrul Campoamor din Oviedo, în prezența Familiei Regale a Spaniei. Blandiana a spus că premiul reprezintă o confirmare a aprecierii de care se bucură cărțile sale în Spania. La ceremonie au fost prezenți Regele Felipe al Spaniei, Prințesa de Asturia, Leonor, și alți membri ai Familiei Regale. Discursul scriitoarei la primirea premiului poate fi citit aici. Blandiana primește premiul Prințesa de Asturia Juriul a motivat acordarea premiului menționând că opera Anei Blandiana vorbește despre „înfrângere și speranță” și reflectă o cunoaștere profundă a spiritului românesc într-o perioadă de opresiune. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Este primul român care obține această distincție. Acordată, din 1981, doar unui număr de șapte scriitori. Discursul Anei Blandiana În discursul de acceptare, Blandiana a vorbit despre admirația sa pentru Spania, unde poezia este foarte apreciată. Ea a amintit o întâlnire la care 800 de membri ai grupurilor de lectură din întreaga țară au fost prezenți și au discutat despre cele 11 cărți ale sale traduse în spaniolă. „A fost o experiență copleșitoare, care arată o adeziune profundă a spaniolilor față de cultură și poezie,” a afirmat Blandiana. Eveniment de Gală Președintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, prezent la ceremonie, a exprimat onoarea de a asista la un eveniment ce aduce recunoaștere literaturii române. Jicman a subliniat că Blandiana a inspirat societatea românească și cititorii din întreaga lume, iar evenimentul a marcat majoratul Prințesei de Asturia și aniversarea rolului său de președinte de onoare al Fundației Prințesa de Asturia. Recunoașterea internațională Doctor Honoris Causa al Universității din Salamanca, Blandiana a publicat peste 30 de cărți traduse în 25 de limbi, incluzând 11 cărți traduse în spaniolă cu sprijinul ICR. De-a lungul carierei, a primit premii internaționale precum Premiul Vilenica (2002) și Premiul Poetul European al Libertății (2016), precum și Legiunea de Onoare din partea Franței. Premiul: 50.000 de euro Premiile Prințesa de Asturia sunt recunoscute pentru promovarea valorilor culturale, științifice și umaniste și sunt acordate la opt categorii: artă, litere, științe sociale, comunicare, științe umaniste, cooperare internațională, cercetare și sport. Premiile, fiecare în valoare de 50.000 de euro, au contribuit semnificativ la recunoașterea patrimoniului cultural universal.

Scrisoare de solidaritate cu Maia Sandu Foto: Facebook
Eveniment

Scrisoare de solidaritate cu Maia Sandu

Mai mulți scriitori români, printre care Ana Blandiana, Radu Vancu, Ruxandra Cesereanu sau Radu Paraschivescu, au publicat o scrisoare de solidaritate cu Maia Sandu, în care critică, printre altele, numirea unei apropiate a oligarhului fugar Plahotniuc la conducerea ICR Chișinău. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Scriitorul Radu Vancu a explicat, pe Facebook, că „în interiorul PEN România a apărut ideea unei scrisori deschise, adresată de către societatea civilă din România președintei Maia Sandu, care să o asigure că poate conta pe sprijinul necondiționat al românilor pentru construirea destinului european al Republicii Moldova”. Scrisoare de solidaritate cu Maia Sandu „Vectorii de influență ai Rusiei sunt mai vocali decât oricând, deopotrivă în România și în Republica Moldova. „Ni se par inadmisibile intervențiile unor actori politici din România ale căror gesturi, în acest context atât de tensionat, pot cataliza reacții pro-ruse și anti-europene”, se arată în scrisoarea publicată de Ziarul de Gardă din Moldova. „Ne limităm la două exemple recente, vizibile în spațiul public din Republica Moldova și România deopotrivă. Primul dintre ele e reprezentat de forțarea retrocedării clădirii Bibliotecii Naționale a Moldovei către Mitropolia Basarabiei, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române, în urma unui lobby politic intens susținut de actori politici din România. Este inadmisibil ca patrimoniul arhitectural al Republicii Moldova să constituie obiectul unor tranzacții politice. Statul român are obligația morală să susțină fără rezerve Republica Moldova, fără a condiționa sprijinul de tranzacții de acest gen. Al doilea exemplu este recenta numire la conducerea Institutului Cultural Român din Chișinău a doamnei Monica Babuc, o apropiată a lui Plahotniuc – care i-a și condus partidul după fuga lui. Plahotniuc este pe lista de sancțiuni a SUA. Cum poate statul român să susțină, în diplomația sa externă, persoane apropiate de cei sancționați? Pentru SUA, această numire nu poate constitui altceva decât un afront mizerabil. ICR Chișinău trebuie condus de o persoană care să nu intre în coliziune cu parteneriatele noastre strategice. Doamnă Președintă, Și pentru noi sunt la fel de revoltătoare ca și pentru Dumneavoastră toate aceste gesturi – care încep să facă sistem. În pofida cinismului acestor actori politici români, vă asigurăm că aveți în societatea civilă din România un partener în eforturile dumneavoastră de a orienta definitiv Republica Moldova pe drumul destinului ei european”, arată semnatarii scrisorii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră