vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: alexandru vasile

4 articole
Justiție

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat: „Competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică”, se arată într-un comunicat al instituției. Comunicatul CCR vine după ce un judecător de la Curtea de Apel Prahova a anulat decizia CCR de anulare a alegerilor.  Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Curtea mai anunță că a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat „În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024. Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică. Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc. Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii”, explică CCR. Decizia de la Ploiești, singulară „Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată. Independența judecătorului nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) și art.124 din Constituție, să le respecte și să le apere, nu să le încalce. Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției. Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției. Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului”, mai arată CCR. 

CCR susține că nici un act emis de această instanță nu poate fi atacat Foto: CCR
De ce a anulat judecătorul Alexandru anularea alegerilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

DOCUMENT De ce a anulat judecătorul Alexandru anularea alegerilor: CCR s-a autosesizat ilegal

De ce a anulat judecătorul Alexandru anularea alegerilor: CCR s-a autosesizat ilegal, se arată în motivarea sentinței. În plus, el arată că hotărârile CCR pot fi atacate în instanță, deciziile - nu: „Caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional”. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată De ce a anulat judecătorul Alexandru anularea alegerilor „Legal citată, pârâta Curtea Constituţională nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a formula apărări”, se consemnează în motivare.   „Pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, după cum se va detalia în cele ce urmează, nu vizează cerinţa prevăzută de lege, respectiv votarea şi stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat”, mai afirmă judecătorul Curții de Apel Ploiești. „În cazul prevăzut la art. 146 lit f) din Constituţie, conform căruia Curtea Constituţională «f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului;», nici Legea nr. 47/1992, nici Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, nu prevăd posibilitatea sesizării din oficiu a Curţii Constituţionale în vederea anulării procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României. Mai mult, dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 prevăd în mod expres titularii cererii de anulare a alegerilor, respectiv: partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, fără a fi prevăzută posibilitatea sesizării din oficiu prin încheiere, astfel cum a procedat Curtea Constituţională la data de 6 decembrie 2024”, se arată în motivare.  „În prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamantă, în cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind întemeiate”, mai explică Alexandru Vasile. „În prezenta cauză, aspectele reţinute de Curtea Constituţională în motivarea hotărârii atacate se referă la o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu se circumscriu cerinţei din Raportul Comisiei de la Veneția, referitoare la necesitatea ca aspectele invocate să vizeze afectarea rezultatului alegerilor. În consecinţă, Curtea reţine că şi cel de-al patrulea motiv de nelegalitate invocat de reclamantă este întemeiat”, mai explică motivarea. 

Judecătorul din Ploiești, om de sistem (sursa: Facebook/Alexandru Vasile)
Eveniment

DOCUMENT Judecătorul de la Ploiești ce a suspendat Hotărârea CCR, cerut în MJ de Cazanciuc & Predoiu

Judecătorul din Ploiești, om de sistem: Alexandru Vasile, judecătorul de la Curtea de Apel care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, a fost detașat de două ori în Ministerul Justiției, la Direcția de avizare acte normative. Judecătorul din Ploiești, om de sistem Prima dată, a fost detașat în Ministerul Justiției la data 1 august 2013, la cerea ministrului Justiției de atunci Robert Cazanciuc, actual senator PSD. Cea de-a doua cerere de detașare a fost semnată de liberalul Cătălin Predoiu, actual ministru de Interne și președinte interimar al PNL, chiar în ultima sa zi de ministru al Justiției. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Dintr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii reiese că ministrul Cătălin Predoiu a invocat în cerere „experiența și pregătirea profesională” ale judecătorulu Alexandru Vasile. Aprobarea cererii de detașare a fost semnată de către judecătorul Mihai Bogdan Mateescu, actualul secretar general al ministerului Justiției. Predoiu l-a vrut cu o zi înainte de ajunul Crăciunului Liberalul Cătălin Predoiu a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii detașarea judecătorului Alexandru Vasile de la Tribunalul Prahova la Direcția de avizare acte normative din Ministerul Justiției pentru o perioadă de trei ani. Se întâmpla în data de 23 decembrie 2020, chiar în ultima sa zi de ministru al Justiției. „În motivarea solicitării se menționează că experiența și pregătirea profesionala a domnului judecător Alexandru Vasile, complexitatea activității și creșterea constantă a volumului de activitate la nivelul Ministerului Justiției, faptul că domnul judecător ar ocupa funcția de personal de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor, în cadrul Direcției de avizare acte normative și se precizează atribuțiile postului, în esență constând în analizarea și avizarea, din punct de vedere al legalității, a proiectelor de acte normative din sfera dreptului public”, se menționează în hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.   Șefii nu au vrut să-l lase pe judecător să plece Judecătorul Alexandru Vasile și-a dat acordul scris pentru a putea fi detașat în Ministerul Justiției, așa cum a cerut ministrul Cătălin Predoiu. Dar președintele Tribunalului Prahova, respectiv cel al Curții de Apel din Ploiești nu au avizat favorabil cererea de detașare, motivând că schema de judecători de la cele două instanțe este incompletă. Cu toate acestea, detașarea a fost aprobată de CSM, sub semnătura judecătorului Mihai Bogdan Mateescu, actualul secretar general al Ministerului Justiției.  CSM a admis detașarea judecătorului Alexandru Vasile la Ministerul Justiției (sursa: CSM) Cazanciuc a deschis drumul detașărilor în MJ Dar judecătorul Alexandru Vasile nu era la prima detașare în Ministerul Justiției. Anterior, în perioada 01.08.2013 – 15.07.2017, a fost detașat tot la Direcția de avizare acte normative din cadrul Ministerului Justiției. Cererea de detașarea a fost semnată atunci de ministrul Justiției Robert Cazanciuc, actual senator PSD. Alina Gorghiu îl face praf pe judecător Liberala Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, nu are aceeași părere ca șeful ei de partid, ministrul Cătălin Predoiu, despre judecătorul Alexandru Vasile. „Povestea de azi este despre cum un judecător neprofesionist decredibilizează întregul sistem de justiție. Din punct de vedere juridic e imposibil de explicat o asemenea minune. E pur și simplu, o soluție aberantă care decredibilizeaza justiția profesionistă. Nu poate avea nicio consecința. Dar, sigur toată propaganda izolaționiștilor va spune: uite, vom avea turul 2 înapoi!”, a scris într-un comentariu pe Facebook Alina Gorghiu după ce judecătorul Alexandru Vasile a decis suspendarea hotărârii CCR privind anularea alegerilor prezidențiale. Magistratul Oțel neagă că i-ar fi naș Presa a relatat că judecătorul Alexandru Vasile ar fi finul magistratului Cătălin Oțel, unul dintre oamenii de bază ai Alinei Gorghiu, cel care a însoțit-o în mai multe deplasări externe, inclusiv în Japonia și Brazilia. Contactat de către DeFapt.ro, magistratul Cătălin Oțel a declarat că judecătorul Alexandru Vasile nu are nici o legătură de rudenie cu el:  „Nu e finul meu. E preluare eronată în presă, din păcate. Am fost colegi în MJ, ca și alte 220 de persoane. (…) Când am intrat în MJ dânsul era deja acolo”. 

Cazul Ploiești: legăturile judecătorului cu Predoiu (sursa: Facebook/Stelian Ion)
Eveniment

Predoiu l-a transferat în MJ pe judecătorul care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor

Cazul Ploiești: legăturile judecătorului cu Predoiu. USR-istul Stelian Ion, ex-ministru al Justiției, susține că judecătorul Curții de Apel Ploiești ar avea conexiuni cu actualul ministru al Internelor. Cazul Ploiești: legăturile judecătorului cu Predoiu Stelian Ion a scris, într-o postare pe Facebook, că, atunci când Cătălin Predoiu era ministru al Justiției, l-a transferat în MJ pe Alexandru Vasile, judecătorul care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor. Citește și: "Inginerie judiciară" la suspendarea Hotărârii CCR de anulare a alegerilor, acuză ex-judecătorul Danileț "Înțeleg că pentru niște indivizi e relevant cine a formulat în 23 decembrie 2020 din partea Ministerului Justiției cererea de detașare la MJ a judecătorului trăsnit care anulează decizii CCR pentru a readuce înapoi turul 2. În contextul ăsta, Mihai Gâdea ar fi rostit aseară numele meu, la fel ca alți <deontologi> care răspândesc același zvon.  Ghinion. N-ați vrea să-l întrebați mai bine pe Predoiu? Solicitarea de detașare a judecătorului a fost înregistrată la CSM pe 23.12.2020, eu am depus jurământul și am preluat mandatul de la Cătălin Predoiu seara, pe 23 decembrie, după ora 22, când cererea deja plecase de la MJ. Așa că poate vă lămurește Predoiu de unde îl cunoaște, ce l-a recomandat, finul cui este și de ce a vrut să îl înșurubeze la Direcția Avizare chiar în ultima lui zi de mandat. Pesemne era pentru el un om de încredere, om al Sistemului, executant de nădejde al sarcinilor trasate. Nu cred că sentința asta aberantă a picat de nicăieri. Iar ipoteza că  sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor ar fi fost fentat pentru ca speța să ajungă la acest judecător trebuie verificată serios pentru ca e plauzibilă. Sentința pare dată ca să agite apele și electoratul după niște calcule făcute de marii strategi care tot dau cu bâta-n baltă.", spune Ion.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră