sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: alegeri

464 articole
Politică

Chirica nu are loc în AUR

Chirica nu are loc în AUR. "Mulţi vor să candideze din partea AUR. Actualul primar are nişte obstacole. Atâtea sunt dosarele pe numele lui”, a declarat George Simion. Chirica nu are loc în AUR Asta, în timp ce arăta cu braţele un teanc imaginar gros de jumătate de metru când a fost întrebat dacă Mihai Chirica ar putea să meargă la următoarele alegeri cu acest partid. Citește și: Cine plătește creditul ipotecar al soției lui George Simion? Doamna Simion nu are serviciu iar liderul AUR nu și-a asumat nici o obligație legală. Misterul „separației de bunuri” "Nu prea este compatibil cu această calitate de candidat AUR. Nu cred că şi le rezolvă între timp", a adăugat preşedintele AUR, aflat în weekend la Iaşi. În primăria Iași, cu voia lui Chirica, George Simion a filmat un clip electoral foarte controversat, cu imagini sado-maso (VIDEO). George Simion a mai spus că a auzit că unii ar vrea să-şi plătească locul. "La AUR nu se plăteşte locul", a adăugat el. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Chirica nu are loc în AUR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral. La 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. "Am discutat deschis cu președintele" "Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră", a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă la sediul SRI, la 3 iulie 2023. Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul Răzvan Ionescu, urmează să preia conducerea interimară a instituţiei după demisia lui Eduard Hellvig. Potrivit articolului 24 din Legea 14/1992, directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia. Șeful statului face propunerea Serviciul Român de Informaţii (SRI) este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea Preşedintelui României, potrivit portalului oficial al instituţiei. Potrivit Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, directorul SRI are rang de ministru, fiind numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună, la propunerea Preşedintelui României. Numirea se face în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor două camere ale Parlamentului (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Votul în acest caz este secret şi se exercită prin buletine de vot, potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, (art. 13 şi 99). Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral Numirea în plenul reunit a directorului SRI se concretizează printr-o hotărâre a Parlamentului şi se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi, conform cu art. 76, alin. 2 din Constituţia României: "Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră". Astfel, dacă, în acest moment, președintele Klaus Iohannis ar propune numirea unui nou candidat pentru șefia SRI, acesta ar trebui să întrunească acordul politic al ambelor mari partide din coaliția de guvernare. Or, tocmai acest acord ar fi foarte dificil de obținut în condițiile în care nici unul din partide nu-și dorește un șef al SRI care să aibă legături cu celălalt partid, în vederea alegerilor din 2024. Este, deci, de presupus că interimatul lui Răzvan Ionescu va dura până după alegerea unui nou președinte al țării. Cum e demis un șef al SRI La numirea în funcţie, directorul depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: "Eu, ..., jur că voi îndeplini de bună-credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi legilor tarii, atribuţiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii." (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de către Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor, se mai arată în Legea nr. 14/992. În executarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, directorul emite, potrivit legii, ordine şi instrucţiuni. Rolul Consiliului Director Directorul este secondat de un prim-adjunct pentru zona de informaţii-operaţiuni şi de trei adjuncţi. Prim-adjunctul şi adjuncţii directorului au rang de secretar de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii (art. 24 din Legea nr. 14/1992). Organismul deliberativ al Serviciului Român de Informaţii este Consiliul Director, compus din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi din şefi ai unor unităţi centrale şi teritoriale. Preşedintele Consiliului Director este directorul Serviciului Român de Informaţii. Biroul Executiv al Consiliului Director asigură conducerea operativă a Serviciului Român de Informaţii şi îndeplinirea hotărârilor Consiliului Director. Este alcătuit din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi (art. 16 şi 21 din Legea nr. 14/1992). Ionescu, al șaptelea director după '89 Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament. Citește și: Hellvig, posibil candidat la prezidențiale cu sprijinul PNL, potrivit unor scenarii politice. Șeful demisionar al SRI, văzut ca un adversar solid pentru Geoană, spre deosebire de Ciucă Anual sau când Parlamentul hotărăşte, directorul Serviciului Român de Informaţii prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, potrivit legii. Controlul este exercitat de către o comisie comună a celor două camere ale Parlamentului. Directorii SRI din 1990 până în prezent au fost: Virgil Măgureanu (mart. 1990 - apr. 1997); Costin Georgescu (mai 1997 - dec. 2000); Radu Timofte (febr. 2001 - iul. 2006); Florian Coldea (interimar; iul. - oct. 2006); George Maior (oct. 2006 - ian. 2015); Eduard Hellvig (mart. 2015 - iul. 2023)

Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale

Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale. Eduard Hellvig a anunţat, luni, că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. Hellvig, contracandidatul lui Geoană la prezidențiale "Finalizarea proceselor de actualizare operaţională a SRI mă obligă, în egală măsură, şi la analiză cu privire la viitor. Vorbesc despre viitor în raport cu valorile care mă definesc, cu lucrurile în care cred şi sub auspiciile sistemului democratic pe care am ales să-l slujesc. Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră", a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă (textul complet, aici) la sediul SRI.

Maia Sandu și PAS ar câștiga fără probleme alegerile Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu și PAS ar câștiga fără probleme alegerile

Maia Sandu și PAS ar câștiga fără probleme alegerile din Republica Moldova, arată un sondaj publicat azi de Watchdog.md. Datele sondajului au fost culese în perioada 10-19 iunie, deci înainte de scoaterea în afara legii a partidului ȘOR. Interviurile au fost făcute telefonic, pe un șeantion de 1121 de persoane și are o marjă de eroare de 2,5%. Maia Sandu și PAS ar câștiga fără probleme alegerile Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri, PAS ar obține 44,3% din voturile celor deciși să se prezinte la urne, arată acest sondaj. Ar urma BRCS - blocul comuniștilor și socialiștilor - cu o intenție de vot de 21,5% și ȘOR - 13,6%. Alte formațiuni nu ar trece de pragul de 5%. Intențiile de vot în ceea ce privește președintele Republicii Moldova sunt: Maia Sandu - 46,5% din cei deciși să meargă la urne (37,9% din totalul eșantionului), Igor Dodon - 17,4% din cei deciși să meargă la urne, Ion Ceban - 7,6%. Mai obțin peste 5% Ion Chicu, Vladimir Voronin și Renato Usatîi. Maia Sandu domină clar și topul încrederii, cu 30,1%. Pe locul II vine Igor Dodon, cu 5,4%, iar apoi Ilan Șor - 4,1%. Însă influența Federației Ruse rămâne mare în Republica Moldova: 47,6% din cei chestionați spun că nu reprezintă o amenințare (42,8% - da), 36,9% au încredere în Putin (locul IV, după președinții Macron, Iohannis și Zelenski) și 52,6% sunt împotriva aderării la NATO. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Puțin peste 44% dintre cei chestionați cred că statutul de neutralitate apără Moldova de o agresiune (peste 54% sunt de acord cu afirmația „Republica Moldova este o țară neutră și asta o va proteja de război”), iar 49% consideră falsă afirmația „Dacă Rusia ar fi ocupat Ucraina în martie 2022, ar fi atacat și Republica Moldova”.

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț (sursa: Facebook/Kemal Kılıçdaroğlu)
Internațional

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț. Alegerile prezidențiale din Turcia vor avea, în premieră, un al doilea tur de scrutin. Președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdoğan, este un model de islamo-naționalism despre care analiștii spun că e un amestec "uluitor" de succese diplomatice și eșecuri economice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Adversarul său, Kemal Kılıçdaroğlu, este lider de cincisprezece ani al Partidului Popular Republican (CHP), partidul fondat de Mustafa Kemal. A renunțat la funcții publice în 1999 Kemal Kılıçdaroğlu s-a născut în 1948 în districtul Nazımiye din Tunceli, al patrulea dintre cei șapte copii, având o mamă casnică și un tată, funcționar public. Provine dintr-o familie alevi - sectă islamică, o minoritate religioasă în Turcia, în mare parte sunită. Și-a terminat studiile primare și secundare în diferite orașe din Anatolia, dovedindu-se a fi un elev eminent. În 1971 a absolvit Academia de Științe Economice și Comerciale din Ankara, iar după terminarea facultății s-a angajat în cadrul Ministerului Finanțelor, ca asistent contabil. A făcut un stagiu de un an în Franța, iar în 1983 a fost numit în cadrul Direcției Generale a Venituri, mai întâi ca șef al departamentului, apoi, director general adjunct. În 1992 a fost numit director general al instituției de asigurări sociale a statului. În 1999, s-a pensionat, din proprie inițiativă. Președintele CHP din 2010 Pentru o perioadă, a susținut prelegeri pe teme economice, la Universitatea Hacettepe, apoi a devenit membru al Consiliului de Administrație la Banca Türkiye İş. În 2002 a devenit membru al Parlamentului, în calitate de deputat al Partidului Popular Republican. În 2009 a candidat pentru primăria Istanbulului, a pierdut alegerile, însă a câștigat simpatie pentru campania sa, fiind luat în vizor, pentru conducerea CHP. În 2010, după ce liderul CHP a demisionat, în urma unui scandal legat de o aventură extra-conjugală, Kılıçdaroğlu a devenit principalul candidat pentru funcție. Inițial a refuzat să candideze, nedorind să profite de acest scandal, însă s-a lăsat convins, fiind ales președinte al Partidului Popular Republican la cel de-al 33-lea Congres ordinar al CHP. "Gandhi Kemal" I se spune Gandhi Kemal – firea blândă, calmul, și o oarecare asemănare fizică cu fostul lider spiritual dând naștere acestei porecle. Potrivit prietenilor și colegilor de partid, când cineva intră în cameră, se ridică și dă mâna, nu vorbește niciodată cu oamenii care sunt ocupați și nu întrerupe niciodată pe nimeni. "Când l-am cunoscut prima dată, am crezut că nu e un lider revoluționar, ci unul evoluționist", a declarat pentru BBC, o coleg de partid, Melda Onur, care crede că meticulozitatea și tenacitatea au fost motivele pentru care a durat 13 ani pentru a-și remodela partidul și a-și asigura sprijinul pentru a candida la președinție. "Își propune o țintă, se ține de ea cu o seninătate incredibilă și, până la urmă, reușește. Este foarte hotărât și meticulos când crede că face ceea ce trebuie făcut.", a mai spus Onur. Fidel formării sale profesionale de economist, a menținut o disciplină financiară strictă. "Este foarte atent să nu cheltuiască nimic în plus pentru ceva inutil", a spus un apropiat, Okan Konuralp, adăugând: "Uneori lucrurile ne înnebunesc și nu putem să nu țipăm. Chiar și atunci, își păstrează calmul. N-am auzit niciodată un cuvânt plin de ură din gura lui. Ar putea fi supărat pe cineva, dar își păstrează calmul și apoi iartă ușor. Așa a putut lucra împreună cu politicienii care i s-au opus ferm în trecut.". "Helalleșme", reconcilierea În cei 13 ani de conducere, Kılıçdaroğlu a condus o revoluție "liniștită" în cadrul partidului, încercând să facă pace cu islamiștii prin gesturi precum participarea la cine Iftar (masa luată în fiecare seară, de către musulmani, după apusul soarelui în timpul postului din luna Ramadan) și a șters vechile coduri militariste ale partidului. În timp, a inclus în partid personalități religioase, activiști kurzi și activiști pentru drepturile femeilor în partid, pentru a demonstra societății turce că CHP s-a schimbat. Sub Kılıçdaroğlu, CHP s-a deplasat de la o poziție ideologică etatistă, la o viziune mai liberală și orientată spre reformă. Chiar de a doua zi după ce a fost ales lider, delegații de partid au înlocuit o mare parte din vechea gardă cu membri mai tineri, ceea ce i-a adus critici, în anii următori, că a diluat valorile CHP și a admis în rândul partidului membri controversați – de exemplu, un activist kurd și un lider de sindicat în 2011 – într-un moment în care partidul era deja vulnerabil la alegeri. Însă deschiderea partidului către alte medii, puncte de vedere și stiluri de viață a devenit o componentă definitorie a conducerii lui Kılıçdaroğlu, pe care acesta a denumit-o "helalleşme" (reconciliere). Una dintre cele mai vizibile transformări a vizat problema persistentă a acoperirii capului femeilor, despre care Kılıçdaroğlu a declarat, în iulie, 2020: "Am făcut din problema basmalei principala problemă în Turcia. Ce ne pasă de basma? Lăsați femeile să poarte ceea ce își doresc.". În aceeași lună, delegații au ales pentru prima dată o femeie în adunarea partidului. Femeia era însă purtătoare de hijab. Marșul de 480 de mile În 2017, Kılıçdaroğlu i-a convins pe susținătorii săi să nu protesteze față de referendumul controversat, care i-a acordat lui Erdoğan puteri vaste. Criticat fiind pentru pasivitate, Kılıçdaroğlu a explicat că aflase că susținătorii lui Erdoğan sunt înarmați și nu a vrut să fie responsabil pentru violențele care ar fi putut avea loc. Pentru a contracara criticile, Kılıçdaroğlu a organizat un amplu marș, denumit "Marșul pentru Justiție", de la Ankara la Istanbul, pentru a protesta împotriva condamnării lui Enis Berberoğlu – un parlamentar CHP, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că ar fi dezvăluit secrete de stat jurnaliştilor despre transportul de arme către jihadişti în Siria. Marșul de 480 de mile nu doar că i-a adus o vizibilitate internațională, dar a arătat că, deși Kılıçdaroğlu nu era revoluționarul dorit de opoziție, ar putea fi o forță liniștită de schimbare. Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț Se spune că Kılıçdaroğlu a fost ținta mai multor atacuri fizice și tentative de asasinat decât oricare alt politician din Turcia. În 2014, în timp ce susținea un discurs în Parlamant, a fost atacat și lovit de mai multe ori de un intrus. În 2016, la o lună după lovitura de stat eșuată, pe care de altfel Kılıçdaroğlu și partidul CHP au condamnat-o, convoiul său a fost atacat de o rachetă de către gruparea militantă kurdă PKK. În 2019, a supraviețuit unei tentative de linșaj, survenită la înmormântarea unui soldat. Când a fost atacat, a fost dus într-o casă din apropiere, unde o femeie îndemna mulțimea să incendieze clădirea. La mitingul electoral, de dinaintea primului tur al alegerilor, vineri, a purtat o vestă antiglonț, ca măsură de precauție, primindu-se informații că ar putea fi atacat. Vrea mai mult Occident în Turcia Kılıçdaroğlu este în favoarea rolului consolidat al Turciei în NATO. Într-un interviu pentru The Wall Street Journal, Kılıçdaroğlu a declarat: "Turcia este membră a Alianței Occidentale și a NATO, iar Putin știe bine acest lucru. Turcia trebuie să respecte deciziile luate de NATO.". În ceea ce privește Uniunea Europeană, Kılıçdaroğlu a declarat că, dacă va fi ales președinte, va urma o politică mai orientată spre Occident, transmițând mesaje pozitive Uniunii Europene. La sfârșitul anului trecut, în timpul unei conferințe la Universitatea Johns Hopkins, din Washington, Kılıçdaroğlu a declarat că, deși există probleme dificile pentru admiterea Turciei, "Aderarea deplină la UE este un obiectiv comun al tuturor celor șase lideri ai opoziției. Vom implementa reformele noastre democratice fără a aștepta ca UE să deschidă capitole de negociere, căci acestea vor aduce regulile democratice în țara noastră.". Kılıçdaroğlu i-a etichetat pe Erdoğan și Mitsotakis drept "populiști care joacă cărți de război în timp ce voturile lor sunt în scădere" pe fondul tensiunii din ce în ce mai mari dintre două țări cu privire la Insulele Egee. Deși și-a declarat scopul de a îmbunătăți relațiile cu Grecia, Kılıçdaroğlu s-a opus cu fermitate militarizării insulelor grecești. Poziții foarte nuanțate în legătură cu Rusia Dacă ar fi ales președinte, una dintre provocările imediate ale lui Kılıçdaroğlu pe plan extern ar fi gestionarea relației cu Rusia. Din toate declarațiile, se pare că va urma politica lui Erdoğan, menținând legăturile atât cu Moscova, cât și cu Kievul, neavând o politică anti-rusă, ci o abordare nuanțată. "În timp ce țările occidentale nu au furnizat multe tehnologii Turciei, Rusia a făcut-o", a spus Kılıçdaroğlu în octombrie, în timpul unei vizite la Washington, adăugând: "De exemplu, Rusia a furnizat tehnologie în domenii precum aluminiul, industria sticlei, industria petrochimică. (...) Ne vom menține relațiile economice cu Rusia.". Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului În plus, Kılıçdaroğlu a aprobat gestionarea "echilibrată" de către Erdoğan a războiului Rusia-Ucraina și Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră. El a promis că va continua construcția centralei nucleare Akkuyu, construită de antreprenori ruși. Totuși, mesajele pe care le transmite sunt confuze. Pe de o parte, Kılıçdaroğlu a afirmat: "Ne vom dezvolta relația cu Rusia. (...) Nu există nici o logică în lupta împotriva Rusiei". Pe de alta, a spus: "Credem că ar trebui să fim alături de Ucraina în războiul Rusia-Ucraina. (...) Nu e corect ca o țară cu arme nucleare să invadeze teritoriul unei țări fără arme nucleare, să înceapă un război.".

Erdogan a coborât sub 50% Foto: Facebook
Eveniment

Erdogan a coborât sub 50

La alegerile prezidențiale din Turcia, actualul președinte, Recep Tayip Erdogan, a coborât sub 50%, după numărarea a peste 90% din voturi. Până acum, datele parțiale furnizate de agenția oficială de știri, Anadolu, arătau că avea peste 50% din voturi, deci ar fi câștigat din primul tur. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Erdogan a coborât sub 50% El ar urma să se confrunte, în turul II, cu Kemal Kilicdaroglu, care ar avea, după numărarea a 90% din voturi, puțin peste 44% din voturi - datele agenției Anadolu. Turul II ar avea loc la 28 mai, peste două săptămâni. Însă doi dintre cei mai importanți politicieni de opoziție din Turcia, primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu, și primarul din Ankara, Mansur Yavaș, au criticat modul în care agenția de știri de stat Anadolu a prezentat duminică seară rezultatele alegerilor din Turcia, spunând că a anunțat prea multe voturi pentru Erdogan, în cadrul rezultatelor parțiale preliminare. Citește și: Aglomerația nu se vede de la Salonul oficial: Grindeanu spune că nu este nevoie de un terminal nou la aeroportul Otopeni The provinces where vote is outstanding can be expected to trend against Erdogan.Ankara is about 90% completed but Cankaya (the largest and most pro-opposition district) continues to lag. KK may take the province.— Grady Wilson (@GradysWilson) May 14, 2023 Opoziția susține că agenția de stat publică în mod deliberat date din circumscripțiile electorale favorabile lui Erdoğan și a partidului său - și nu contabilizează voturile din fiefurile opoziției - pentru ca observatorii electorali să se descurajeze și să nu aștepte să fie numărat până la ultimul vot. Candidatul opoziției, Kemal Kilicdaroglu, a promis o revenire la politicile economice corecte şi la sistemul parlamentar de guvernare, precum şi la independenţa sistemului judiciar despre care criticii spun că Erdogan l-a folosit pentru a reprima disidenţa. De asemenea, Kilicdaroglu propune relaţii ceva mai calde cu Occidentul. Planul de redresare al opoziţiei vizează reducerea inflaţiei, care a atins 85% anul trecut, chiar dacă se aşteaptă să aducă turbulenţe în continuare pe piaţa financiară şi, eventual, să provoace o ultimă cădere dintr-o serie de prăbuşiri ale monedei naţionale.

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia. Electoratul din Turcia a început să voteze duminică în cadrul unora dintre cele mai importante alegeri din istoria modernă de 100 de ani a ţării, alegeri care l-ar putea înlătura pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan după două decenii petrecute la putere. Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia Votul va decide nu doar cine va conduce Turcia, ci şi cum va fi guvernată ţara, cum va fi condusă economia într-un context de criză profundă a costului vieţii, şi care va fi politica sa externă, care a luat turnuri neaşteptate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sondajele preelectorale îi dau principalului contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianţă de şase partide de opoziţie, un uşor avans, însă, dacă niciunul dintre ei nu va obţine peste 50% din voturi, un tur decisiv va avea loc peste două săptămâni, pe 28 mai. Alegerile se desfăşoară la trei luni după cutremurele care au ucis peste 50.000 de oameni în sud-estul ţării. Mulţi locuitori din provinciile afectate şi-au exprimat furia faţă de răspunsul greoi iniţial al guvernului, dar există puţine dovezi că subiectul a modificat intenţiile de vot. Kurzii, rol decisiv Duminică, alegătorii vor alege de asemenea noul parlament, pentru care se anunţă o cursă strânsă între Alianţa Poporului, din care fac parte AKP al lui Erdogan, partidul naţionalist MHP şi altele, şi Alianţa Naţiunii, a lui Kilicdaroglu. Secţiile de vot s-au deschis la ora locală 08.00 (05.00 GMT) şi se vor închide la 17.00 (14.00 GMT). Potrivit legii electorale din Turcia, anunţarea oricăror rezultate este interzisă până la ora locală 21.00. Alegătorii kurzi, care formează 15-20% din electorat, vor juca un rol crucial. Partidul pro-kurd HDP nu face parte din principala alianţă de opoziţie, dar i se opune vehement lui Erdogan după o reprimare a membrilor săi în ultimii ani şi şi-a declarat sprijinul faţă de Kilicdaroglu în cursa prezidenţială. Erdogan, în vârstă de 69 de ani, un orator puternic şi un maestru al campaniilor electorale, s-a dezlănţuit în această campanie, în care se luptă să supravieţuiască celui mai dur test politic de până acum. El se bucură de loialitatea fermă a turcilor religioşi care s-au simţit în trecut defavorizaţi într-o Turcie secularizată. Economia s-a prăbușit Totuşi, dacă alegătorii îl vor înlătura pe Erdogan de la putere, aceasta se va întâmpla în mare parte deoarece îşi văd în declin prosperitatea, egalitatea şi capacitate de a face faţă nevoilor de bază, în condiţiile în care inflaţia a atins 88% în octombrie 2022 şi lira s-a prăbuşit. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, promite o revenire la politici economice "ortodoxe" şi la sistemul parlamentar de guvernare, de la sistemul prezidenţial executiv al lui Erdogan aprobat prin referendumul din 2017. El a promis de asemenea că va restabili independenţa unui sistem de justiţie despre care criticii lui Erdogan spun că acesta l-a folosit pentru a reprima opoziţia. Dacă va câştiga, Kilicdaroglu va avea misiunea dificilă de a păstra unită o alianţă care include naţionalişti, islamişti, secularişti şi liberali.

A început războiul electoral Ciucă - Ciolacu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

A început războiul electoral Ciucă - Ciolacu

A început războiul electoral Ciucă - Ciolacu. Coaliţia de guvernare caută în continuare soluţii pentru comasarea măcar a două scrutine dintre cele programate pentru anul viitor, a declarat, vineri, premierul Nicolae Ciucă. Acesta a adăugat că, pe de o parte, două treimi din electorat, conform sondajelor de opinie, îşi doreşte această comasare, iar pe de altă parte s-ar câştiga mai mult timp pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin programul de guvernare. A început războiul electoral Ciucă - Ciolacu "Atunci când am discutat comasarea alegerilor nu am făcut-o voluntar, ci am avut în vedere că, în urma sondajelor efectuate la nivelul fiecărui partid, şi cu toţii ştim, toţi partenerii din coaliţie, peste două treimi dintre români văd anul 2024, cu patru - cinci runde de alegeri, ca fiind unul cât se poate de aglomerat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şi, cum vă spuneam, această proporţie de peste două treimi este de acord ca numărul de alegeri să fie redus. Şi, atunci, căutăm împreună soluţii pentru ca cel puţin două dintre ele să poată să fie comasate, măcar să reducem cu un rând de alegeri", a afirmat Ciucă, într-o conferinţă de presă (VIDEO), întrebat dacă s-a ajuns la o variantă în privinţa comasării alegerilor de anul viitor. Potrivit premierului, anul viitor nu poate fi dedicat preponderent alegerilor, chiar dacă este un an electoral, în detrimentul gestionării chestiunilor legate de guvernare. Citește și: EXCLUSIV Șeful Anticorupției din MAI, chestorul șef Vasilescu, susține că are „grave suferințe psihologice” din cauză că a fost acuzat că a aranjat în biserică funeraliile interlopului „Emi Pian” "Ţinând cont de perioada de campanie, ţinând cont de intervalul dintre alegeri, perioada în care, în loc să ne ocupăm de ceea ce înseamnă componenta executivă, va fi o campanie politică şi nu ne putem permite să pierdem aproape un an de zile în tot acest ansamblu în care trebuie să gestionăm fondurile din PNRR, fondurile din Cadrul Multianual Financiar şi, desigur, ceea ce avem în programul de guvernare. Chiar dacă este an electoral, nu înseamnă că lăsăm totul deoparte şi ne ocupăm doar de alegeri", a explicat Ciucă, care efectuează o vizită în judeţul Neamţ.

Tudorel Toader nu candidează la Barou (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Tudorel Toader nu candidează la Barou

Tudorel Toader nu candidează la Barou. Zi de alegeri pentru cei 811 avocați, membri ai Baroului Iași, care își vor desemna pe 3 mai decanul Baroului Iași și reprezentanții în Consiliul Baroului, Comisia de Cenzori și Comisia de Disciplină. Tudorel Toader nu candidează la Barou Pentru cea mai înaltă funcție din Barou, deși una onorifică, lupta se dă între cinci avocați renumiți în Iași. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Decanul Baroului Iași este ales de către Adunarea Generală a baroului, dintre avocații definitivi cu o vechime în profesie de cel puțin zece ani. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Acesta trebuie să fie membru al baroului de cel puțin cinci ani, este ales pentru un mandat de patru ani și poate fi reales o singură dată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciucă habar n-are de candidații PNL (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Ciucă habar n-are de candidații PNL

Ciucă habar n-are de candidații PNL. În vreme ce, în America, Joe Biden și-a anunțat deja candidatura pentru alegerile de anul viitor din Statele Unite, în România obiceiul e cu totul altul. Ciucă habar n-are de candidații PNL Asta, nu pentru că ar fi criterii stricte de integritate sau de altă natură calitativă în desemnarea candidaților, ci pentru că, vorba prim-ministrului Nicolae Ciucă, până la locale mai e un an și jumătate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acesta a fost răspunsul președintelui PNL când l-am întrebat dacă partidul îi va avea din nou candidați pe actualii lideri din administrația publică ieșeană, Costel Alexe și Mihai Chirica. Citește și: Ambasadorul SUA la București, Kathleen Ann Kavalec: Am triplat numărul militarilor noștri în România "Nu am decis", a adăugat el când l-am întrebat dacă exclude această posibilitate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Maia Sandu și PAS ar câștiga fără probleme alegerile
Eveniment

Maia Sandu și PAS ar câștiga fără probleme alegerile

Maia Sandu și PAS, formațiunea politică pe care o susține și care este acum la guvernare, ar câștiga fără probleme alegerile, arată un sondaj WatchDog.md publicat astăzi. Sondajul a fost efectut între 4 și 13 aprilie prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.015 persoane, și are o marjă de eroare de 3,1%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Chestionarul a fost atât în română, cât și în rusă. Maia Sandu și PAS ar câștiga fără probleme alegerile Din totalul eșantionului, 38,3% au spus că ar vota pentru Maia Sandu, 18,4% – pentru Igor Dodon, 6,2% – Ion Ceban, 4,9% – Ion Chicu, 3,2% – Vladimir Voronin, 3,2% – Renato Usatîi, 2,5% – Ilan Șor, 2,2% – Marina Tauber, 0,3% – Ștefan Gligor. În ianuarie, 28,2% dintre repondeți ar fi votat cu Maia Sandu. În martie, procentul ajunsese la 31,8%. Pentru Igor Dodon, în ianuarie ar fi votat 17,6%, în martie – 17,8%. Pentru Ion Ceban, în ianuarie – 8,5%, iar în martie – 4,7%. Dacă se iau în considerare doar cei deciși să voteze, pe primul loc ar ieși Maia Sandu – cu 47,5%, urmată de Igor Dodon – cu 22,8%. Un expert WatchDog a apreciat că, dacă s-ar lua în considerare voturile Diasporei, probabil că Maia Sandu ar câștiga din primul tur. În cazul unui scrutin parlamentar, PAS ar obține 47,1% din voturile celor deciși să se prezinte la urne (33,1% din totalul eșantionului). Pe locul următor s-ar plasa blocul comuniștilor, BECS, cu 26,6% (18,7% din totalul eșantionului), iar formațiunea lui Ilan Șor ar fi votată de 10,1% (7,1% din totalul eșantionului). Nici un alt partid nu ar trece pragul electoral. Față de alegerile din 2021, PAS ar pierde circa cinci procente, dar ar păstra majoritatea. BECS este aproximativ staționar, iar ȘOR ar crește. Maia Sandu, îndemnată să-l roage pe Putin să-i dea gaze ieftine În ceea ce privește percepția față de situația politică: 58,7% cred că ar trebui ca Maia Sandu să meargă la Moscova ca să negocieze prețul gazelor. 48% nu cred că Rusia este o amenințare, 42,6% - spun că este Procente egale, de circa 41% din cei chestionați, cred sau nu că Rusia ar sprijini protestele ȘOR Peste 48% nu cred că Rusia ar pregăti proteste violente, doar 37,9% apreciază că ar Kremlinul ar face așa ceva În ordine, Iohannis (40%), Zelenski (37,8%) și Putin (34,2%) sunt șefii de stat în care moldovenii au cea mai mare încredere. O majoritate de peste 58% ar dori aderarea la UE, dar 52% se opun intrării în NATO. Peste 41% din cei chestionați consideră Rusia un partener strategic cu care trebuie conlucrat, peste 31% - un adversar, iar 14% un aliat cu care Moldova are valori comune. Citește și: În prețul mare al RCA intră și costuri de limuzină cu șofer pe care firmele de daune le solicită companiilor de asigurări

Ciolacu trântește liberalilor ușa în nas Foto: News.ro
Politică

Ciolacu trântește liberalilor ușa în nas

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, trântește liberalilor ușa în nas: „Nu cred că pe agenda de lucru sau de priorităţi a românilor este comasarea alegerilor”. Azi, PNL a decis constituirea unui grup de lucru care sa analizeze opţiunea comasării alegerilor locale cu cele generale, la propunerea secretarului general al PNL, Lucian Bode. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Din sondajele pe care le-am efectuat, într-o proporţie majoritară, cetăţenii îşi doresc comasarea sau mai bine zis, reducerea numărului de alegeri”, a spus președintele PNL, Nicolae Ciucă. Ciolacu trântește liberalilor ușa în nas Acum, omologul să de la PSD respinge ferm această variantă. „S-a discutat despre posibilitatea comasării alegerilor, nu cred, sincer, că pe agenda de lucru sau de priorităţi a românilor este comasarea alegerilor. Am terminat un scenariu, cel de anticipate şi acum intrăm în altul de comasare a alegerilor. Cred că mai important ceea ce se întâmplă în spatele meu, autostrada Moldovei, să găsim soluţii pentru reducerea preţurilor la produsele alimentare şi la un moment dat, cum e normal, politic vom lua şi decizii privind comasarea alegerilor, dar cred că în primul rând trebuie să respectăm legea”, a declarat Marcel Ciolacu, citat de news.ro. Citește și: Bolojan către conducerea PNL: „Nu mă mai faceți pesedist”. Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise – surse politice În februarie, liderul PSD declara: „Sunt nişte recomandări şi ale Comisiei de la Veneţia, ştiu că e şi o decizie a CCR, de aceea e o temă nouă. Ştiu că în 2024 avem toate alegerile. Începem cu europarlamentare şi terminăm cu cele pentru funcţia de preşedinte. Aşa sunt cronologic. Eu nu funcţionez să începem să gândim cu ceva care este în mijloc. De obicei, plec de la capete"

Finlanda: liderul opoziției conservatoare de dreapta anunță că a câștigat
Eveniment

Liderul opoziției de dreapta anunță că a câștigat

Alegeri în Finlanda: liderul opoziției conservatoare de dreapta, Petteri Orpo, anunță că a câștigat. Datele oficiale, după numărătoarea a peste 98% din voturi arată că partidul său, NCP (National Coalition Party) a strâns 20,8% din opțiunile electoratului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Finlanda: liderul opoziției conservatoare de dreapta anunță că a câștigat Partidul populist Finns, cu o agendă anti-imigrație, este pe locul II, cu 20,1% din voturi, iar social-democrații, conduși de Sanna Marin, ar fi obținut doar 19,9%. Petteri Orpo nu exclude un viitor guvern cu Finns. „Sanna Marin a devenit cel mai tânăr premier din lume când a ajuns pe scena politică în 2019. Ea a condus o coaliție de cinci partide, toate având lideri femei. La 37 de ani, ea a condus Finlanda la câteva zile de aderarea la NATO, după ce a fost aplaudată pentru răspunsul țării ei la invazia Rusiei. Cota ei în sondaje este încă ridicată, dar alegerile s-au desfășurat în mare parte pe tema datoriei publice a Finlandei, deoarece toate partidele importante au susținut aderarea la NATO”, explică BBC. Finlands konservative erklærer sejr over Sanna Marin https://t.co/5xeiNUuTih via @berlingske— Nino Brodin (@Orgetorix) April 2, 2023 „NCP a condus în sondaje timp de aproape doi ani, deși avansul său s-a topit în ultimele luni. Partidul a promis să limiteze cheltuielile și să oprească creșterea datoriei publice, care a ajuns la puțin peste 70% din PIB de când Marin a preluat funcția în 2019. Orpo a acuzat-o pe Marin că a erodat rezistența economică a Finlandei într-un moment în care criza energetică din Europa, determinată de războiul Rusiei din Ucraina, a afectat puternic țara, iar costul vieții a crescut. Orpo a declarat că va negocia cu toate grupurile pentru a obține o majoritate în parlament, în timp ce Marin a declarat că social-democrații pot guverna cu NCP, dar nu vor intra la guvernare cu Partidul Finlandez”, arată Reuters.

Rusofilii, aproape de putere în Bulgaria. Iar Borisov știe (sursa: Facebook/Boyko Borissov)
Internațional

Rusofilii, aproape de putere în Bulgaria

Rusofilii, aproape de putere în Bulgaria. Pentru a cincea oară în ultimii doi ani, un record în Uniunea Europeană (UE), bulgarii au început să voteze, duminică, pentru a-şi alege parlamentul, într-o ţară scindată în faţa invaziei ruse declanşate în Ucraina. Se așteaptă absenteism accentuat Departe de speranţele generate de valul de manifestaţii anticorupţie din vara lui 2020, această ţară cu 6,5 milioane de locuitori, cea mai săracă din UE, se cufundă în criză. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De la înlăturarea fostului prim-ministru conservator Boiko Borisov, după un deceniu în care s-a aflat la putere, diferitele partide din Bulgaria nu reuşesc să ajungă la un acord pentru a construi o coaliţie, iar guvernele interimare se succed. Problemele sunt accentuate de conflictul din Ucraina, într-o societate istoric şi cultural apropiată de Moscova şi care este în prezent scindată asupra ajutorului pentru Kiev. "În faţa războiului şi inflaţiei, societatea cere insistent o soluţie", potrivit lui Parvan Simeonov, de la Institutul Gallup International, însă mulţi dintre protestatarii din 2020 şi-au pierdut iluziile şi este de aşteptat un absenteism accentuat. Petkov versus Borisov Două mari forţe politice se confruntă în această duminică: de o parte, partidul conservator Gerb al lui Borisov, 63 de ani, de altă parte, reformatorii prooccidentali ai lui Kiril Petkov, om de afaceri de 42 de ani care a guvernat a scurtă perioadă în 2022. Sondajele de opinie dau aceste două forţe la scor aproape egal, cu 25% şi 26% din intenţiile de vot, lăsând să se întrevadă noi probleme pentru formarea unei coaliţii stabile. Secţiile de votare s-au deschis la orele 07:00 dimineaţa (04:00 GMT), iar primele estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne sunt aşteptate odată cu încheierea scrutinului, la orele 20:00 (17:00 GMT). Spirala alegerilor În faţa acestei "îngrijorătoare spirale de alegeri", Lukas Macek, cercetător asociat la Institutu Jacques Delors pentru Europa Centrală şi de Est, se declară "sceptic în ceea ce priveşte o posibilă soluţie, exceptând o retragere a lui Boiko Borisov". "Regăsim aceeaşi schemă ca în alte ţări din Europa Centrală: un fost lider care se agaţă (de putere), în timp ce alte partide refuză să se alieze cu el, dar fără a avea de altfel multe în comun între ele", a declarat Lukas Macek pentru AFP. Partidul Continuăm Schimbarea al lui Kiril Petkov s-a asociat de data aceasta cu formaţiunea de dreapta Bulgaria Democrată. Cu toate acestea, din lipsă de parteneri, ei nu pot decât să spere că vor forma un guvern minoritar, în esenţă fragil. În pofida reticenţelor faţă de Boiko Borisov, a imaginii sale pătate de afaceri de corupţie, tabăra prooccidentală are interesul să se alieze, opinează Ognian Peitchev, inginer de circa 60 de ani, intervievat de AFP la o recentă manifestaţie în susţinerea Ucrainei. "Mi-e teamă de influenţa partidelor proruse în viitorul parlament", a mărturisit el. Rusofilii, aproape de putere în Bulgaria Partidul Socialist Bulgar (PSB), succesorul fostului partid comunist, refuză orice livrare de arme Kievului şi apără deschis ideologia Kremlinului. La fel ca tânăra formaţiune ultranaţionalistă Vazrajdenie (Renaşterea), cu un start bun pentru a-şi continua ascensiunea: ea este creditată cu 13,6% în intenţiile de vot, comparativ cu 10% în octombrie. Citește și: O „farsă de 1 aprilie” care durează toată luna: Rusia conduce Consiliul de Securitate al ONU. Zelenski: Teroriștii, în prezidiul unei instituții falimentare Dacă acest nou vot nu va fi concludent, bulgarii vor trebui să formeze iarăşi un nou guvern interimar numit de preşedintele Rumen Radev, el însuşi ferm împotriva trimiterii de arme Ucrainei. Un scenariu care are sprijinul unor rusofili precum Mariana Valkova, 62 de ani. "Atât Petkov, cât şi Borisov sunt cu adevărat prea porniţi împotriva Rusiei. În aceste condiţii, prefer să nu fie format un guvern şi ca Radev să păstreze controlul", declară această şefă de întrepindere, nostalgică după Uniunea Sovietică unde lucrase cândva.

Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă (sursa: Facebook/NATO)
Politică

Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă

Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a prelungit lui Mircea Geoană cu un an mandatul în postul de secretar general adjunct al Alianţei, a anunţat vineri pe Twitter purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu. Candidatura lui Geoană la prezidențiale, incertă "Mircea Geoană a fost un secretar general adjunct al NATO remarcabil şi un mare sprijin pentru mine personal într-o perioadă critică pentru securitatea euro-atlantică", a transmis Stoltenberg în mesajul difuzat de purtătoarea de cuvânt. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Competenţa sa politică, expertiza şi echilibrul în lucrul sub presiune continuă să fie atuuri puternice pentru Alianţa noastră transatlantică. Recunoscând serviciile sale, i-am prelungit mandatul de secretar general adjunct cu un an, până la jumătatea lunii octombrie 2024. Îi mulţumesc lui Mircea pentru dedicarea sa şi aştept cu nerăbdare să ne continuăm activitatea împreună", mai afirmă secretarul general al NATO. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO în octombrie 2019.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră