sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: alegeri

464 articole
Politică

Ciolacu pune șef la PSD Iași

Ciolacu pune șef la PSD Iași. Premierul Marcel Ciolacu s-ar putea deplasa în weekend la Iaşi. Ciolacu pune șef la PSD Iași Filiala locală a PSD a început pregătirile pentru organizarea alegerilor interne. Desemnarea unei noi conduceri a fost amânată de mai multe ori, în ultimele luni. Citește și: Judecătoarea care i-a condamnat pe Lucian Duță, fostul șef al CNAS, pe Sorin Oprescu și pe Nelu Iordache, exclusă din magistratură a cincea oară. De alte patru ori și-a câștigat în instanță revenirea Potrivit unor surse din PSD, sâmbătă ar urma să aibă loc conferinţa judeţeană pentru alegerea preşedintelui filialei şi a biroului politic. La alegeri nu se prefigurează surprize: actualul şef interimar Bogdan Cojocaru nu va avea (probabil) contracandidaţi, iar posturile din biroul de conducere au fost deja stabilite în culise. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu pune șef la PSD Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme”

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” („weaponise”) cu care să influențeze alegerile din Europa, scrie The Telegraph. Citește și: Siegrfried Mureșan: „Nu am ajuns încă la nivelul la care să comentez glumele domnului Tudose”. Despre Grapini: „Avem parlamentari mai buni şi parlamentari mai puţin buni” Rusia încearcă să destabilizeze Europa și să influențeze alegerile din acest 2024 prin aducerea de emigranți pe continent cu ajutorul unor armate private, scrie și Daily Mail. Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” Vladimir Putin controlează deja unele dintre principalele rute folosite de aceștia pentru a ajunge pe continentul european. Acum, sunt temeri că Rusia își va „intensifica" eforturile de a trimite emigranții spre Europa, odată cu sosirea primăverii. Cu ajutorul forțelor paramilitare și al mercenarilor, inclusiv al celebrului grup Wagner, se crede că Rusia va alimenta violențele în țări deja instabile precum Burkina Faso, Mali, Sudan, Republica Centrafricană și Libia, forțând oamenii să își părăsească locuințele și determinând astfel refugiații să se îndrepte spre Europa. Granița Austriei Foto: Facebook ministerul austriac de Interne The Telegraph citează documente ale serviciilor de informații care detaliază planurile Rusiei de a înființa o "forță de poliție de frontieră de 15.000 de oameni" formată din foste miliții din Libia pentru a controla fluxul de migranți. O sursă din serviciile de securitate a declarat: „Dacă poți controla rutele migranților către Europa, atunci poți controla efectiv alegerile, deoarece poți restricționa sau inunda o anumită zonă cu migranți pentru a influența opinia publică într-un moment crucial". Încă din noiembrie 2023, Estonia a acuzat Rusia că a transformat în armă imigrația la frontierele estice ale Europei, în contextul în care numărul solicitanților de azil care încearcă să intre pe teritoriul său și al Finlandei a crescut. În timpul unei reuniuni la Stockholm a miniștrilor nordici și baltici ai apărării, Hanno Pevkur, ministrul estonian al apărării, a afirmat că sutele de persoane care au sosit la granițele celor două țări în ultimele săptămâni au făcut parte dintr-o operațiune orchestrată „în totalitate” de către Moscova.

Alegerile pentru Primăria Capitalei - veşnica luptă între dreapta şi PSD, spune Nicușor Dan
Eveniment

Alegerile Primăria Capitalei - veşnica luptă între dreapta şi PSD

Alegerile pentru Primăria Capitalei sunt veşnica luptă între dreapta şi PSD, a afirmat, azi, primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Alegerile pentru Primăria Capitalei - veşnica luptă între dreapta şi PSD „Sunt alegeri într-un tur. În alegerile dintr-un tur, tot timpul lucrurile se polarizează între doi candidaţi. Unul va fi de la PSD, al doilea... îl aveţi în faţă. Cred că există o majoritate în Bucureşti care s-a manifestat în 2020 şi care preferă lucrurile serioase, şi nu jaful şi spoiala marca PSD. E o decizie care le va aparţine oamenilor. Va fi veşnica luptă între dreapta şi PSD", a afirmat acesta, în cadrul unei conferinţe de presă. În opinia sa, atunci "când ai doi candidaţi care depăşesc, fiecare, 30%, e foarte greu să apară un al treilea candidat". Nicuşor Dan a vorbit şi de o problemă de gestionare, legată de vizele de flotant ale unor locuitori ai Capitalei. "Vreau să atrag din nou atenţia asupra faptului că, dacă alegerile vor fi devansate, mulţi oameni care locuiesc în Bucureşti, dar ştiau că trebuie să îşi facă viză de flotant cu şase luni înainte, nu vor putea vota. Deci, atrag atenţia asupra acestui fapt şi, dacă Parlamentul, care e legiuitor, va decide ca alegerile să fie devansate, eu solicit să se rezolve problema cu vizele de flotant, astfel încât oamenii care locuiesc de fapt în Bucureşti, plătesc taxe în Bucureşti, să poată să voteze în Bucureşti", a spus edilul.

Negocieri eșuate între PSD și PNL în ceea ce privește comasarea alegerilor Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Negocieri eșuate între PSD și PNL în ceea ce privește comasarea

Negocieri eșuate între PSD și PNL în ceea ce privește comasarea alegerilor, afirmă surse politice. Liderii coaliției majoritare s-au întâlnit în această după-amiază la Palatul Victoria, dar discuțiile s-au finalizat rapid, întrucât politicienii se grăbeau la Ziua Serviciului de Informații Externe. Citește și: Simona Halep, datorii enorme, de peste 12 milioane de euro, după ce a intrat în afaceri acum un an, la patru luni după ce a fost suspendată Discuţiile, care au vizat tot calendarul alegerilor programate pentru acest an, vor continua luni. Negocieri eșuate între PSD și PNL în ceea ce privește comasarea Liderii coaliției de guvernare nu au căzut de acord dacă să facă o înțelegere strict pentru comasarea localelor cu europarlamentarele, sau să facă o înțelegere mai largă care să cuprindă întregul an electoral. Opoziția critică intenția puterii de a comasa alegerile pe motiv că alegătorii vor fi derutați de suprapunerea temelor de campanie electorală și susțin că este o măsură anti-democratică. PSD și PNL par să fi decis să aibă liste separate la locale și europarlamentare, dar sunt discuții pentru o amplă înțelegere la parlamentare și prezidențiale. Într-o astfel de situație, cele două partide ar depune liste comune de candidați la alegerile parlamentare și ar avea un candidat comun la alegerile prezidențiale. La fel ca în 2004, când PNL și PD au format Alianța D.A., premierul ar fi dat de partidul care cedează Cotroceniul. În plus, liberalii șisocial-democrații arajunge la o înțelegere în ceea ce privește comisarul european susținut de România.

Primarii în funcție nu vor comasare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Primarii în funcție nu vor comasare

Primarii în funcție nu vor comasare. Intenţia liberalilor şi social-democraţilor din coaliţia de guvernare de a comasa două alegeri provoacă discuţii. Primarii în funcție nu vor comasare Asta, pentru că este vorba ca, o dată cu alegerile europarlamentare, fixate pentru data de 9 iunie, să se ţină şi scrutinul localelor. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV Adică cel în care vor fi aleşi consilierii locali şi judeţeni şi, într-un singur tur, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene. Primăriţa din Ciorteşti ridică şi o dilemă: cum ar funcţiona până în octombrie o comună cu un primar în funcţie şi alt primar ales? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciucă vrea comasarea alegerilor pentru elevi (sursa: Facebook/Nicolae Ionel Ciucă)
Politică

Ciucă vrea comasarea alegerilor pentru elevi

Ciucă vrea comasarea alegerilor pentru elevi. Ideea comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale este o una care poate aduce o prezenţă mai mare la vot, a declarat preşedintele PNL, Nicolae Ciucă. "Cel care va câştiga ia totul" El a fost întrebat, într-o emisiune transmisă sâmbătă la Prima TV, dacă PNL susţine comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” "Susţinem orice decizie, orice soluţie care să faciliteze faptul că avem un an cât se poate de complicat cu patru, putem spune chiar cinci runde de alegeri. Şi atunci, dacă ne uităm, din iunie până în decembrie, cu toţii vom fi ocupaţi şi preocupaţi de ceea ce se va întâmpla pe scena politică. Pentru că este o bătălie în urma căreia cel care va câştiga ia totul, iar ceilalţi trebuie să o ia de la început, ceea ce este foarte corect. Şi atunci nu cred că ne putem permite în contextul actual să sacrificăm o jumătate de an doar pentru un astfel de plan care se derulează pe cele şase luni", a declarat Nicolae Ciucă. Șeful PNL nu crede că românii vor fi disponibili să voteze El a precizat că varianta comasării alegerilor trebuie susţinută şi constituţional. "Şi dacă există posibilitatea constituţională, legală, care să vină în sprijinul democraţiei, pentru că până la urmă ce ne interesează? La alegeri să vină cât mai mulţi oameni, să putem să avem o legitimare a celor care sunt aleşi. Şi nu cred că cetăţenii - românii - vor fi atât de disponibili să participe la cinci runde de alegeri cu acelaşi entuziasm, dorindu-şi să îşi manifeste dreptul la vot. Ca atare, ideea comasării este o idee care poate să ne aducă o prezenţă mai mare la vot", a declarat Ciucă. Ciucă vrea comasarea alegerilor pentru elevi Acesta a pus în discuţie şi afectarea derulării procesului de învăţământ, în cazul în care alegerile nu ar fi comasate, având în vedere că secţiile de votare sunt amenajate în şcoli. "De asemenea, ştim cu toţii că secţiile de votare sunt organizate, unde în altă parte decât în şcoli. Şi atunci va fi un impediment şi în ceea ce priveşte derularea normală a anului de învăţământ, fie că vorbim de finalul anului 2023-2024 începutul anului de învăţământ 2024-2025. Și, dacă nu mă înşel, sunt aproape zece săptămâni care ar putea să fie afectate de desfăşurarea procesului electoral. Ca atare, o soluţie în acest sens cred că este binevenită", a explicat Nicolae Ciucă. Comasarea, la Guvern Liderul PNL a opinat că deciziile în plan normativ privind o comasare a alegerilor ar fi în sarcina Guvernului, dacă nu se intervine în elementele principale ale cadrului legislativ privind desfăşurarea alegerilor. "Aşa cum arată lucrurile acum, din punct de vedere constituţional, dacă nu se intervine în elementele principale ale cadrului legislativ privind desfăşurarea alegerilor, ci doar la elemente care ţin de temporalitatea procesului, de timpii în care se desfăşoară, atunci este o responsabilitate a Guvernului pentru a emite o hotărâre de guvern în care să se stabilească foarte clar calendarul alegerilor. Nu doar comasarea. Şi sunt nişte condiţionalizări de timp, 90 de zile, 75 de zile, să avem aceste hotărâri", a afirmat Ciucă. Ciucă face referire și la alte țări cu comasări El a fost întrebat şi care este stadiul discuţiilor purtate în cadrul coaliţiei cu preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, pe subiectul comasării. "Am discutat şi am convenit ca fiecare dintre noi să mergem în forurile de conducere ale partidelor, să obţinem mandat pentru a discuta despre această formă de comasare şi după aceea să revenim la forul de conducere, respectiv la Biroul Politic Naţional, să consultăm liderii partidului şi ulterior să prezentăm decizia noastră", a precizat Ciucă. El a vorbit şi cu privire la acuzațiile opoziţiei, potrivit cărora comasarea nu este o decizie democratică, întrebat dacă se va ţine cont de recomandările venite de la Comisia Europeană şi de la Comisia de la Veneţia. "Dacă ne uităm în istoria alegerilor europarlamentare nu este pentru prima dată când s-ar desfăşura alegeri europarlamentare laolaltă cu alegeri locale. S-au desfăşurat şi în celelalte ţări europene. În momentul de faţă ştim deja că sunt decizii luate în patru ţări şi vorbim de Germania, Italia, Belgia şi Irlanda. Şi mai sunt încă trei sau patru ţări care se gândesc, de asemenea, să realizeze această comasare. De unde rezultă că nu este o practică pe care o impune România. Ea a fost folosită, se foloseşte", a afirmat Ciucă.

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? (sursa: X/Борис Надеждин)
Internațional

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin?

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Alegerile prezidențiale din Rusia au loc în luna martie. Deși observatorii internaționali nu au nici o îndoială că președintele Vladimir Putin își va asigura al cincilea mandat, un nou contracandidat a stârnit un interes neașteptat. Atât la nivel național, cât și internațional. Este vorba de Boris Nadejdin. Politicianul, în vîrstă de 61 de ani, este un critic vocal al regimului lui Putin, condamnând în mod repetat războiul din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu „evaluarea anuală” Până în prezent, a strâns peste 150.000 de semnături de susținere a candidaturii. În mai multe orașe din Rusia, oamenii au stat la cozi enorme pentru a semna. Pe de altă parte, Nadejdin este criticat chiar de către opozanții lui Putin. Aceștia îl acuză că face jocul Kremlinului, creând iluzia competiției. Împotriva războiului din Ucraina Boris Nadejdin are 61 de ani, s-a născut în Tașkent, Uzbekistanul sovietic. Are rădăcini ucrainene, poloneze, evreiești și românești. A absolvit facultatea de Fizică și Matematică de la Universitatea de Stat din Moscova. În 1999, a devenit membru al Dumei de Stat. Între 2008 și 2011 a fost membru al Consiliului Politic Federal al partidului Cauza Dreaptă. În prezent, este membru al partidului de centru-dreapta Inițiativa Civilă. Pe site-ul său, Nadejdin se descrie ca fiind "fizician, antreprenor, avocat și politician". Din 2022, și-a exprimat în mod repetat opoziția față de război. Potrivit declarațiilor, își dorește să scoată Rusia din "drumul autoritarismului și militarizării". În campanie, a declarat: "Putin trage Rusia în trecut. Rusia are nevoie de un viitor, viitorul unei țări care va fi apreciată și la care oamenii liberi și educați vor dori să se întoarcă.". Nadejdin a promis că va pune capăt mobilizării, va aduce soldații ruși acasă și va elibera prizonierii politici. Nadejdin a numit restricțiile privind avortul și interzicerea mișcării LGBTQ+ "prostii monumentale", asemănându-le cu practici din evul mediu. Cozi pentru semnături la minus 34 de grade Candidatura prezidențială a lui Boris Nadejdin a fost primită cu un interes neașteptat de mare. "Acum, strângem aproximativ 15.000 de semnături pe zi", a declarat Nadejdin într-un interviu recent. În întreaga țară s-au format cozi lungi de ruși care îl susțin pe Nadejdin, inclusiv în orașe precum Sankt Petersburg, Saratov, Krasnodar, Ekaterinburg, Voronej și Ufa. În Sakha, oamenii au stat la coadă pentru semnătură în ciuda temperaturilor de minus 34 de grade Celsius. În prezent, potrivit site-ului său de campanie, Nadejdin a strâns peste 150.000 de semnături. În conformitate cu legile electorale rusești, un candidat la președinție care candidează dintr-un partid nereprezentat în parlament trebuie să adune 100.000 de semnături, cu cel mult 2.500 din fiecare dintre regiunile Rusiei. Nadejdin a explicat pe Telegram că și-a dorit o marjă suplimentară de semnături în cazul în care unele ar fi contestate de autorități. Deși Nadejdin are numărul suficient de semnături, acestea nu sunt o garanție că va putea candida. Comisia electorală, care trebuie să le valideze, este condusă de Ella Pamfilova, o confidentă a președintelui Putin. Dunțova, candidatură respinsă Oponenții lui Putin s-au plâns, în mod repetat, de faptul că înregistrarea le-a fost respinsă de comisia electorală din cauza unor erori formale. Este și cazul jurnalistei Ekaterina Dunțova. Dunțova a criticat constant războiul din Ucraina și a făcut campanie pentru eliberarea prizonierilor politici. În luna decembrie 2023, Ekaterina Dunțova a fost exclusă din cursă, înainte de a fi înregistrată oficial. Comisia electorală centrală a Rusiei a motivat că au existat mai multe erori în documentele depuse. Printre aceste erori au fost invocate litere greșit scrise în numele celor care au semnat pentru candidatură. Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Deși a stârnit interes, atrăgând și atenția internațională, contracandidatul lui Putin este și criticat, chiar de către opozanți ai Kremlinului. Aceștia susțin că Nadejdin face jocurile puterii creând "iluzia competiției". Coordonatorului de campanie din Voronej, Pavel Sychev, a declarat: "Jumătate dintre prietenii mei, care se află în tabăra opoziției, au refuzat să semneze pentru Nadejdin, pretinzând că el este un «proiect al Kremlinului»". Potrivit unor surse din administrația prezidențială, citate de Institutul de știri independent Verstka, la început, Nadejdin ar fi fost agreat de Kremlin. Așa se explică și faptul că acestuia i-au fost permise declarațiile publice față de războiul din Ucraina. Totuși, potrivit acelorași surse, atitudinea Kremlinului față de Nadejdin s-a schimbat brusc, după congresul partidului Inițiativa Civică din 23 decembrie, când acesta a fost propus pentru candidatură. Nadejdin a pierdut sprijinul Kremlinului nu doar pentru că a criticat războiul, ci și pentru că, în discursul din Congres, s-a ridicat contra lui Putin. Iar în prezent pare că a devenit un opozant serios. Cel mai probabil, Comisia electorală va refuza înscrierea sa în cursa prezidențială.

Alegeri ceaușiste la UMF din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Alegeri ceaușiste la UMF din Iași

Alegeri ceaușiste la UMF din Iași. Luni au loc alegerile academice pentru mandatul 2024-2029 la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" (UMF) din Iaşi. Alegeri ceaușiste la UMF din Iași Sunt votaţi rectorul, membrii Senatului, directorii de Departament, membrii Consiliului departamentului şi membrii Consiliului facultăţii. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Pentru funcţia de rector s-au înscris doi canditaţi, ceea ce face ca votul să fie unul de tip majoritar, chiar dacă, în premieră, o modificare adusă regulamentului prevede ca rectorul să fie ales din primul tur, chiar dacă are sub 50% din voturi. Cei doi reprezentanţi ai UMF Iaşi, care şi-au anunţat candidatura la funcţia de rector pentru următorii cinci ani, sunt rectorul în exerciţiu, prof. dr. Viorel Scripcariu, şi prof. dr. Mihai Danciu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Extremiștii europeni de dreapta, în top (sursa: Facebook/European Parliament)
Eveniment

Extremiștii europeni de dreapta, în top

Extremiștii europeni de dreapta, în top. Alegerile europene din 2024 atrag mai mulți votanți ca în trecut. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în decembrie, 57% dintre alegători sunt interesați de alegeri europene, cu șase puncte mai mult decât în perioada premergătoare alegerilor europene anterioare din 2019, iar 68% intenționează să voteze, o creștere de nouă puncte. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” România se situează printre țările cele mai dornice să voteze: 60%. Comparativ: în Germania, dorința de vot a fost exprimată de 65%, în Austria, 61%, iar în Franța, 43%. Polonia și Olanda se situează pe primele locuri: 68 și 69%. Extremiștii europeni de dreapta, în top În aproape o duzină de state membre ale UE, inclusiv Franța și Germania, partidele de extremă dreaptă sunt ori la guvernare, și/ori ocupă primele locuri în sondaje, pentru alegerile europene. În Austria, FPÖ are în sondaje 30%, iar în Germania, AfD, 22%. În Franța, Adunarea Națională (RN) este cu zece puncte deasupra alianței centriste a lui Emmanuel Macron. În Italia, partidul de extremă dreaptă al Giorgiei Meloni, Frații Italiei, rămâne în fruntea sondajelor: 29%. Sondajele sugerează, de asemenea, că partidul anti-Islam al olandezului Geert Wilders este printre cele favorite la alegerile europene. Franța: Jordan Bardella (Adunarea Națională) Potrivit unui sondaj din decembrie, 2023, Adunarea Națională (RN) se află în topul preferințelor alegătorilor francezi: 30%. În 2019, partidul era cotat cu 19,53% RN este condus în prezent de Jordan Bardella, 28 de ani, economist. În septembrie, Bardella a confirmat că este principalul candidat la alegerile europene din 2024. În decembrie, potrivit unui sondaj, Bardella a devenit a șasea personalitate politică favorită a francezilor. În timpul campaniei sale pentru alegerile europene din 2019, Bardella a evocat, în timpul unei emisiuni la BFM, teoria conspiraționistă emisă de Renaud Camus, eseist francez și politician de extremă dreapta, "Marea înlocuire". Potrivit acestei teorii ar exista o elită globală care urmărește înlocuirea populației albe din Europa cu popoare non-europene. În 2021, după ce Ali Rabeh, un musulman, a fost reales ca primar al orașului Trappes, Bardella a descris orașul drept o "republică islamică" la postul de radio Europa 1. După ce a fost inculpat pentru această declarație, Bardella a declarat: "Sunt dezamăgit de faptul că sistemul de justiție francez urmărește astăzi același obiectiv ca și islamiștii, de a-i reduce la tăcere pe cei care denunță probleme reale și pe cei care se opun transformării nenumăratelor cartiere din Franța". Tot în 2021, el a postat pe Facebook declarații de susținere pentru Génération Identitaire, o organizație de extremă dreaptă care fusese dizolvată de guvernul francez pentru incitarea la ură și violență rasială. Germania: Maximilian Krah (AfD) Maximilian Krah este avocat, are 46 de ani și e membru al Parlamentului European pentru Alternativa pentru Germania (AfD) AfD este un partid politic populist de dreapta, cunoscut pentru euroscepticism și opunerea imigrării în Germania. Majoritatea oficialilor AfD pledează fie ca UE să fie redusă la o uniune economică, fie ca Germania să părăsească Uniunea Europeană. Modelul de urmat declarat al candidaților AfD la alegerile europene: premierul Ungariei, Viktor Orbán. În februarie 2023, Maximilian Krah a fost suspendat din grupul parlamentar "Identitate și democrație" (ID), de care aparține AfD în Parlamentul UE, din cauza unor acuzații de fraudă. În iulie 2023, AfD l-a desemnat cel mai important candidat al la alegerile pentru Parlamentul European din 2024. Krah a sprijinit public partidul extremistului de dreapta Éric Zemmour în campania electorală pentru prezidențiale din Franța. Krah susține și apropierea de China, jucând un rol cheie în poziția partidului, din ce în ce mai prietenoasă cu China. Companiile Huawei și Petroleum China i-au cofinanțat mai multe călătorii în Republica Populară. La sfârșitul anului 2019, în timpul unei asemenea vizite, Krah a declarat presei de stat chineze că Huawei trebuie să fie implicată în extinderea rețelei 5G în Germania, altfel "suveranitatea germană ar fi în pericol". Întrebat de încălcările drepturilor omului din China, Krah s-a plâns în mass media germane că există o campanie masivă de dezinformare cu privire la China. În viziunea lui Krah, dictatura din China nu ar trebui să mai joace un rol în politica externă și economică a Germaniei. În schimb, Germania ar trebui să folosească banii chinezi pentru a se consolida într-o zonă de liber schimb cu Rusia, pentru a putea face față SUA. Austria: Harald Vilimsky (FPÖ) Popularitatea FPÖ a scăzut drastic înaintea alegerilor europene din 2019. Cauza: scandalul provocat de o înregistrare video din 2017, în care liderul partidului, Heinz-Christian Strache, și Johann Gudenus, un alt politician FPÖ, au propus contracte guvernamentale unei presupuse nepoate a unui oligarh rus. Aceasta pretindea că vrea să investească în Austria, propunând să cumpere un pachet de 50% din ziarul austriac Kronen Zeitung pentru a-i schimbe poziția editorială în sprijinul FPÖ. În schimb, Strache îi oferea contractele publice, cerând de asemenea înlăturarea câtorva jurnaliști. După izbucnirea scandalului, FPÖ a căzut în sondaje pentru alegerile europene la 17%. Apropierea politicienilor FPÖ de Rusia s-a manifestat însă și cu alte ocazii. În 2018, Karin Kneissl, nominalizată de FPÖ pentru funcția de ministru de Externe, l-a invitat pe Vladimir Putin la nunta ei. Kneissl a fost fotografiată îngenunchind în fața liderului de la Kremlin. În 2023, aceasta s-a mutat în Rusia. În prezent, FPÖ ocupă primul loc în sondajele pentru alegerile europene, ajungând la cel puțin 30%. SPÖ și ÖVP au ajuns pe locurile doi și, respectiv, trei. Social-democrații ar avea aproximativ 24%, iar Partidul Popular, 23%. Principalul candidat al FPÖ este Harald Vilimsky, un critic frecvent al Uniunii Europene. Harald Vilimsky are 58 de ani și este economist. Anul trecut, în iulie, Vilimsky susținea vehement veto-ului dat de Austria intrării României și Bulgariei în Schengen: "Un NU clar expansiunii Schengen în România și Bulgaria!". Potrivit lui Vilimsky, dorința EU de a extinde Schengen avea legătură doar cu "protecția climei”": "Argumentul pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen sunt motoarele cu ardere ale acelor autovehicule care trebuie să aștepte la graniță". La sfârșitul lunii decembrie, după ce România și Bulgaria obținuseră acordul pentru Schengen aerian, Harald Vilimsky, a susținut că aceasta este "o decizie greșită și precară". "Ceea ce este vândut oamenilor drept aderare treptată la Schengen nu e altceva decât deschiderea ușii pentru migrația ilegală nestăpânită în Austria și, prin urmare, un risc clar de securitate pentru țara noastră", a declarat Vilimsky, care a adăugat: "Decizia duce la o nouă pierdere a controlului și oferă oportunități suplimentare pentru traficanții și migranții ilegali de a-și îndrepta drumul spre Austria".

Ciolacu anunță calendarul alegerilor parlamentare și prezidențiale Foto: Facebook
Politică

Ciolacu anunță calendarul alegerilor parlamentare și prezidențiale

Premierul Marcel Ciolacu anunță calendarul alegerilor parlamentare și prezidențiale, ignorând complet solicitările PNL de comasare. El a oferit această informație într-un interviu pentru Antena 3, la Washington DC. Potrivit premierului, primul tur al prezidențialelor ar avea loc în ultima duminică din noiembrie, după care ar urma, duminica următoare, alegerile parlamentare, iar peste încă o săptămână ar fi turul II al prezidențialelor. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Problema ar fi că alegerile parlamentare ar avea loc pe 1 decembrie, zi liberă și în care s-ar putea estima o rată uriașă de absenteiști. Ciolacu anunță calendarul alegerilor parlamentare și prezidențiale „Alegerile prezidențiale se fac pe lege. La sfârșitul lunii noiembrie vor avea loc alegerile generale și prezidențiale. În ultima duminică din noiembrie ar trebui să aibă loc primul tur, apoi alegerile parlamentare, apoi turul doi”, a spus Ciolacu. Dacă acest calendar va fi adoptat, datele exacte ale alegerilor vor fi: 24 noiembrie 2024 - turul I al prezidențialelor, 1 decembrie - alegeri parlamentare și 8 decembrie - alegeri prezidențiale, turul II. Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat luni că sunt "cât se poate de obositoare" cinci rânduri de alegeri într-un singur an şi a subliniat că o comasare a unora dintre alegeri "este şi legal, şi benefic, şi economic". Întrebat dacă alegerile parlamentare ar trebui să aibă loc după turul al doilea al prezidenţialelor sau între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, Ciucă a răspuns că există riscul ca, la finalul a cinci rânduri de alegeri, oamenii să se simtă "sătui" şi "uzaţi" de campania electorală şi să nu se mai prezinte la urne.

Tudorel Toader poate pierde rectoratul UAIC (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Tudorel Toader poate pierde rectoratul UAIC

Tudorel Toader poate pierde rectoratul UAIC. Lupta pentru şefia Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi se anunţă a fi una dintre cele mai încinse din istoria post-decembristă a instituţiei de învăţământ superior. Tudorel Toader poate pierde rectoratul UAIC Unul dintre cei mai reputaţi cercetători ai UAIC, prof. dr. Tudor Luchian, de la Facultatea de Fizică, a anunţat că îşi va depune, la rândul său, candidatura. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Acesta a anunţat comunitatea academică printr-un mesaj în dimineaţa zilei de luni, 16 octombrie, în care le explică acestora intenţia sa. În momentul de faţă există patru candidaţi care au spus răspicat că doresc să devină rector în mandatul 2024 – 2029, primul mandat de cinci ani, conform legii învăţământului superior. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian. Autoritățile ucrainene mai au opt zile pentru a decide dacă vor organiza sau nu alegeri prezidențiale. Acestea ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului 2024. Însă, din cauza războiului, a legii marțiale și a costurilor pe care le implică, organizarea alegerilor prezidențiale este nesigură. La fel de nesigură este și candidatura lui Volodimir Zelenski pentru un nou mandat. Alegerile parlamentare, anulate Alegerile parlamentare din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc pe 29 octombrie 2023, însă au fost anulate, din cauza legii marțiale. Miza s-a mutat înspre alegerile prezidențiale. Primul tur ar trebui să aibă loc pe 31 martie 2024, iar al doilea (dacă e necesar), pe 21 aprilie. Citește și: EXCLUSIV Contract STS pentru firma-paravan a lui Claudiu Florică, omul cu spălarea banilor din afacerea de corupție a licențelor Microsoft. Firma-paravan, autorizată de CSAT Conform legii, Rada Supremă trebuie să anunțe alegerile viitoare cu cel puțin 180 de zile înainte de data primului tur. Termenul limită pentru acest anunț este 4 octombrie 2023. În timpul vizitei în Canada, președintele Volodimir Zelenski a declarat că legea din Ucraina interzice organizarea de alegeri în timpul războiului. Cele cinci argumente ale lui Zelenski Președintele a enumerat alte cinci motive principale pentru care desfășurarea alegerilor democratice este îngreunată. 1) alegerile trebuie să se desfășoare în mod democratic și transparent, iar pentru aceasta e nevoie de observatori independenți; 2) există probleme majore cu votul oamenilor din teritoriile ocupate temporar de invadatorii ruși; 3) votul pentru cetățenii Ucrainei aflați în străinătate este îngreunat; 4) lipsa de fonduri - Zelenski a amintit costurile uriașe pe care organizarea alegerilor le-ar implica: cel puțin 135 de milioane de dolari; 5) votul militar este practic imposibil de organizat; anterior, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, declarase că viitoarele alegeri politice din țară nu vor avea loc prin aplicația Diya. „Nu sunt efectuate procese și proceduri pregătitoare în această direcție”, a spus ministrul. Poziția senatorului Lindsey O. Graham În ciuda argumentelor președintelui Zelenski, unii politicieni occidentali insistă ca guvernul de la Kiev să organizeze alegeri parlamentare și prezidențiale. Subiectul a fost abordat inițial de Tiny Cox, șeful olandez al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Apoi a fost preluat de senatorul Lindsey O. Graham, în timpul unei vizite la Kiev, la sfârșitul lunii august. Graham a declarat că este „timpul ca Ucraina să facă următorul pas” în „dezvoltarea democrației, și anume să organizeze alegeri în 2024”. „Vreau ca această țară să aibă alegeri libere și corecte, chiar și atunci când este atacată”, a mai adăugat Graham. Potrivit unui oficial ucrainean, citat anonim de Washington Post, presiunea vine, în principal din partea republicanilor americani: „Înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, alegerile ucrainene au devenit, într-un fel sau altul, parte a discursului electoral american”. Președintele ucrainean vrea ca Occidentul să plătească Oficialii ucraineni sunt, astfel, puși în dificultate: vor respinge organizarea alegerilor sau vor ceda, pentru a nu înstrăina actorii politici cheie din Occident? Apar primele semnale: președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a declarat că, potrivit Constituției Ucrainei, alegerile în timpul războiului nu sunt interzise pe deplin. Astfel, deși pe timp de război, constituția interzice alegerile parlamentare, un nou președinte poate fi ales. Totuși, președintele Zelenski a enumerat condițiile, oferind o replică senatorului Graham: a afirmat că alegerile ar fi posibile dacă Parlamentul ar schimba legile și țările străine ar trimite observatori electorali, „mai ales în zona ostilităților”, și dacă Occidentul ar sprijini financiar procesul electoral. „Nu voi organiza alegeri pe credit și nici nu voi direcționa banii destinați armelor înspre alegeri.”, a adăugat Zelenski. Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian Într-o scrisoare deschisă, peste o sută de organizații și asociații neguvernamentale din Ucraina au cerut amânarea alegerilor. Potrivit acestora, organizarea alegerilor în timpul război este extrem de periculoasă. Poate duce la pierderea legitimității atât pentru procesul electoral, cât și pentru candidați, subminând statul în ansamblu: „În timpul unui război la scară largă, un stat nu poate garanta un mediu în care participanții la procesul electoral își pot exprima liber și pe deplin opiniile și voința, în care militarii și alegătorii din străinătate pot participa în mod semnificativ și în care există un mediu politic competitiv și vibrant, în special pe fundalul restrângerii drepturilor și libertăților în temeiul legii marțiale”. Olena Zelenska a evitat un răspuns În timp ce în Ucraina se dezbate organizarea următoarelor alegeri prezidențiale, prima doamnă, Olena Zelenska, a declarat pentru CBS News că nu este sigură dacă soțul ei va candida pentru un al doilea mandat în 2024. Zelenska a mărturist că aceasta este o întrebare „dificilă”, adăugând că nici la prima candidatură nu a fost „pe deplin de acord”. În ceea ce privește dorința președintelui Volodimir Zelenski de a candidat pentru un nou mandat, prima doamnă a Ucrainei a fost evazivă: „Nu știu dacă s-a hotărât s-o facă. Va depinde de situația din țara noastră, dacă vom putea organiza alegeri democratice. Va mai depinde și de dorința acestei țări de a-l avea încă președinte. Dacă va simți că societatea ucraineană nu-l mai dorește, probabil nu va mai candida.”.

Listele comune PSD-PNL, bucuria candidaților penali (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Listele comune PSD-PNL, bucuria candidaților penali

Listele comune PSD-PNL, bucuria candidaților penali. Primarul Mihai Chirica a pledat, indirect, pentru liste comune PNL-PSD la alegerile de anul viitor. Listele comune PSD-PNL, bucuria candidaților penali Deşi a spus că nu vrea să se pronunţe „acum în privinţa listelor”, edilul-şef al Iaşului a vorbit despre „stabilitate” şi „îngroparea securii războiului”. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE El a precizat că stabilitatea în România este necesară în contextul în care, la est, se desfăşoară un conflict militar. Iar la vest are loc o ascensiune a partidelor extremiste în preferinţele electoratului, România fiind prinsă între aceste „două bătălii”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PSD îl susține pe primarul GPL Ion Doldurea, aici alături de Adrian Chesnoiu (sursa: Facebook/Ion Doldurea)
Politică

PSD îl susține pe primarul GPL

PSD îl susține pe primarul GPL. Preşedintele organizaţiei PSD Olt, Marius Oprescu, a fost întrebat, luni, de presă dacă primarul municipiului Caracal, Ion Doldurea, va mai fi desemnat candidat al partidului pentru nou un mandat în cadrul alegerilor de anul viitor. PSD îl susține pe primarul GPL Oprescu a răspuns că în prezent este prea devreme pentru această decizie, care va fi luată în baza unor sondaje de opinie care se vor face. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV "E devreme să stabilim candidaţii pentru anul viitor. Aşa cum ştiţi, Partidul Social Democrat face sondaje şi în baza lor îşi desemnează candidaţii, chiar dacă sunt primari în funcţie. Nu este nimeni bătut în cuie, cum nici noi nu suntem bătuţi în cuie, atâta timp cât avem sprijinul organizaţiei şi sprijinul cetăţenilor, bineînţeles că suntem susţinuţi în continuare. Vom vedea ce va fi la momentul respectiv", a afirmat Marius Oprescu, răspunzând unei întrebări referitoare la desemnarea candidatului la funcţia de primar al municipiului Caracal. PSD se ferește de afacerea GPL ca de râie Preşedintele PSD Olt a subliniat că partidul nu are vreun amestec în afacerile familiei primarului Doldurea. "E foarte amintit partidul, bineînţeles, ca de fiecare dată în România, s-a încercat de o anumită parte a presei să se urce pe o tragedie, pentru că acolo a avut loc o tragedie, să se suie pe ea şi să o transforme într-o chestiune politică. Nu are Partidul Social Democrat niciun amestec în niciun fel de de afacere a familiei domnului primar Doldurea", a mai afirmat Marius Oprescu. Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a afirmat, sâmbătă, că i-a spus primarului de la Caracal, Ion Doldurea, să se autosuspende din Partidul Social Democrat, în contextul în care firma fiului acestuia deţine staţia GPL de la Crevedia, unde au avut loc exploziile în urma cărora au murit doi oameni şi au fost zeci de răniţi.

Ciolacu, noi posturi publice la locale (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, noi posturi publice la locale

Ciolacu, noi posturi publice la locale. Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, a anunțat o reformă radicală a administrației publice pentru a face rost de bani la bugetul de stat. Citește și: VIDEO Bătăușii de la Costinești nu au fost arestați, au fost puși sub control judiciar. Eliberați, au amenințat cu bătaia chiar în fața secției de poliție În realitate, vrea să se scape de angajații statului care nu au sprijin politic pentru a angaja alții, începând cu 1 iulie 2024. Adică în preajma alegerilor locale din 2024. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Defapt.ro a obținut în exclusivitate ultima versiune a proiectului de Ordonanță de Urgență (vezi documentul la finalul textului) "privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative", document care ar putea fi modificat din nou până la data la care va fi adoptat. Consilieri și secretari de stat, minus 30% Noua variantă a proiectului de Ordonanță de Urgență prevede reducerea numărului consilierilor și secretarilor de stat cu 30% până cel târziu la data 1 ianuarie 2024. În forma inițială, se menționa reducerea cu 20%. La articolul VI, alin. 4, se menționează că "Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcția de conducere deținută ca urmare a reorganizării activității beneficiază de drepturile prevăzute de lege. Acesta are dreptul de a ocupa o funcție publică de conducere vacantă de același nivel sau o funcție publică de conducere de nivel ierarhic inferior vacante, pentru care îndeplinește condițiile de ocupare. Citește și: Arma secretă a jandarmului de la Costinești: palma asurzitoare, care are rolul de a dezechilibra atacatorul și de a-l face vulnerabil la loviturile la corp Dacă nu există o funcție de conducere vacantă corespunzătoare postul ocupat de acesta se transformă în funcție publică de execuție care corespunde studiilor şi vechimii în specialitatea funcționarului public de conducere, de regulă, la nivelul compartimentului din care a făcut parte acesta". În această situație sunt menționate o serie de excepții, conform proiectului de OUG. Ciolacu, noi posturi publice la locale Proiectul de OUG prevede la articolul VI, alin. 8, că începând cu data de 1 iulie 2024 se pot înființa posturi noi doar cu aprobare specială. "Posturile nou înființate în cadrul structurilor organizatorice se pot înființa începând cu data de 1 iulie 2024 numai pentru cazuri temeinic justificate și cu memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene", se menționează la alin. 8. Adică posturile din administrația centrală se aprobă prin memorandum aprobat de Guvern, respectiv de premierul Marcel Ciolacu. În cazul posturilor nou înființate la nivel local este nevoie de aprobarea consiliului local sau județean. Unde se duc șefii de birou când se duc? La articolul VII, alin. 2, din proiectul de OUG se menționează că "personalul încadrat în funcția publică de șef birou beneficiază de toate drepturile legale odată cu eliberarea din funcția publică, inclusiv prin ocuparea, în condițiile legii, a unei funcții publice de conducere ierarhic superioare corespunzătoare vechimii, experienței, studiilor de specialitate sau a unei funcții publice de execuție vacante corespunzătoare vechimii, experienței, studiilor de specialitate de comun acord cu conducerea entității publice din care face parte. Dacă nu există o funcție de publică vacantă corespunzătoare postul ocupat de acesta se transformă în funcție publică de execuție care corespunde studiilor de specialitate, experienței şi vechimii în specialitate funcționarului public de conducere, de regulă, la nivelul structurii de organizare din care acesta a făcut parte acesta.". Dispar și birourile, dar nu toate Alineatul 3 prevede că, o dată cu desființarea funcției publice de șef birou, se desființează și structurile organizatorice care funcționează ca birouri. Personalul angajat în cadrul acestor structuri de birouri își păstrează drepturile salariale în vigoare la data desființării structurilor organizatorice de birouri și este preluat în alte structuri organizatorice odată cu aprobarea noilor organigrame. Iar la alineatul 4 se menționează că "până la aprobarea noilor organigrame, state de funcții, regulamente de organizare și funcționare și altor documente necesare personalul încadrat în funcția publică de șef birou este reîncadrat în funcția publică de șef birou interimar, păstrându-și drepturile salariale în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență prin decizie a conducătorului entității publice. Personalul încadrat în cadrul biroului exercită atribuțiile prevăzute în fișa postului și în regulamentul de organizare și funcționare până la data aprobării noilor organigrame.". De reorganizare scapă șefii structurilor teritoriale organizate ca birouri și care beneficiază de autonomie funcțională. Conform articolului 5, "prevederile alin. (1) nu se aplică structurilor teritoriale organizate ca birouri care beneficiază de autonomie funcțională, prin care se desfășoară activități de uz și interes public la nivel teritorial și se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea unui ordonator de credite.". Vouchere de vacanță doar la salarii de până la 8.000 de lei La articolul XIII, alin. 2 se specifică că "instituțiile publice (...) indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, acordă, anual, personalului încadrat care realizează venituri net lunar de natură salarială de până la 8.000 lei inclusiv, în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026, vouchere de vacanță în cuantum de 1.600 lei pentru un salariat. Măsura se aplică și polițiștilor, militarilor, polițiștilor de penitenciare, inclusiv personalului civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate.". Indemnizația de hrană, tot ca voucherele Noua variantă a proiectului de OUG prevede acordarea indemnizației de hrană pentru angajații care câștigă maxim 8.000 lei net lunar. "Începând cu 1 ianuarie 2024, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, pentru personalul încadrat ale căror venituri salariale nete lunar sunt sub 8.000 lei inclusiv indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, cu excepția personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și a personalului poliției locale care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare.". Cultura, spor de 1.000 de lei pentru periculozitate Proiectul de act normativ prevede ca pentru angajații din familia ocupațională "cultură" să fie acordate sporuri de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.000 lei, pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă. Același spor se acordă și angajaților din familia ocupațională "administrație", dar și angajaților de la Consiliul Concurenței. OUG-reducere-cheltuieli-publiceDescarcă

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră