luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: alarmă

3 articole
Mediu

Ghețarii din Himalaya se topesc într-un ritm alarmant: semnal de alarmă pentru întreaga lume

Rata de topire a ghețarilor din lanțurile muntoase Hindu Kush și Himalaya s-a dublat începând cu anii 2000, pe fondul încălzirii globale, arată două studii recente. Fenomenul ridică semnale de alarmă majore pentru echilibrul climatic și pentru siguranța milioanelor de oameni care depind de aceste resurse naturale. Pierderi alarmante: până la 27 de metri grosime dispăruți Potrivit cercetărilor realizate de Centrul Internațional pentru Dezvoltare Montană Integrată (ICIMOD), cu sediul în Kathmandu, ghețarii din regiune au pierdut până la 27 de metri din grosime începând din 1975. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Specialiștii avertizează că nu este vorba despre o problemă îndepărtată, ci despre o criză în plină desfășurare. Directorul ICIMOD, Pema Gyamtsho, subliniază că efectele sunt deja vizibile și se manifestă prin dezastre recurente, în special în timpul verii și al sezonului musonic. Dezastre tot mai frecvente: inundații și alunecări de teren Țări precum Afganistan, Pakistan, India și Nepal sunt afectate anual de inundații devastatoare și alunecări de teren. Aceste fenomene sunt cauzate, în mare parte, de golirea bruscă a lacurilor glaciare. Experții avertizează că frecvența și intensitatea acestor dezastre sunt în creștere, pe măsură ce schimbările climatice accelerează topirea gheții. Date îngrijorătoare: scădere masivă a suprafeței și volumului de gheață Analiza ICIMOD arată că, între 1990 și 2020, suprafața ghețarilor din regiune s-a redus cu aproximativ 12%. În același timp, rezervele totale de gheață au scăzut cu 9%, ceea ce indică o degradare rapidă a ecosistemului montan. Rata de topire s-a dublat: explicațiile cercetătorilor Studiile arată o creștere semnificativă a ritmului de pierdere a gheții. Dacă între 1974 și 1999 ghețarii pierdeau, în medie, 35 de centimetri pe an, după anul 2000 această rată a ajuns la 72 de centimetri anual. Cercetătorul Mohd Farooq Azam explică faptul că temperaturile în creștere reduc timpul necesar ghețarilor pentru a-și reface masa. În lipsa unor măsuri urgente, ciclul natural de regenerare este grav afectat. Reducerea emisiilor și monitorizare mai eficientă Autorii studiilor atrag atenția asupra necesității reducerii emisiilor de carbon pentru a limita efectele schimbărilor climatice. În paralel, aceștia solicită consolidarea sistemelor de monitorizare a ghețarilor, pentru a putea anticipa riscurile și a preveni dezastrele majore. „Turnul de apă” al Asiei, în pericol Lanțurile muntoase Hindu Kush și Himalaya reprezintă cea mai mare rezervă de gheață de pe glob după regiunile polare. În total, aici se află peste 63.700 de ghețari, care acoperă o suprafață de aproximativ 55.800 de kilometri pătrați. Acești ghețari alimentează cel puțin zece bazine hidrografice majore, esențiale pentru alimentarea cu apă și agricultură în întreaga Asie. Accelerarea topirii lor amenință direct securitatea apei pentru milioane de oameni.

Himalaya, ghețarii se topesc în ritm accelerat (sursa: Facebook/Vatsal Bhatt)
Banchiza arctică, la un minim alarmant (sursa: Pexels/Simon Berger)
Mediu

Banchiza arctică, niveluri istorice de scădere: Arctica fără gheață devine o miză strategică

Banchiza din regiunea Arctica se îndreaptă spre una dintre cele mai slabe ierni înregistrate vreodată, potrivit datelor satelitare analizate de specialiști. Fenomenul este considerat o nouă dovadă a accelerării schimbărilor climatice provocate de activitățile umane și are implicații nu doar pentru mediu, ci și pentru echilibrul geopolitic global. Banchiza arctică – stratul de gheață format la suprafața oceanului în timpul iernii – se topește natural în sezonul cald și se reface iarna. În ultimii ani însă, procesul de refacere devine tot mai slab din cauza creșterii temperaturilor globale. O regenerare tot mai redusă a gheții Conform datelor furnizate de National Snow and Ice Data Center (NSIDC), iarna 2025–2026 prezintă o extindere a banchizei chiar mai redusă decât cea înregistrată anul trecut, care fusese deja cea mai mică din ultimii 40 de ani. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Dacă tendința actuală se menține până la finalul lunii martie, sezonul actual ar putea intra în topul celor mai calde ierni din istorie, alături de cele din 2025, 2018, 2017 și 2016. Există chiar posibilitatea ca recordul negativ stabilit anul trecut să fie depășit. Extinderea gheții arctice ar putea atinge un nou minim istoric Specialiștii avertizează că această iarnă ar putea deveni una dintre cele mai nefavorabile pentru banchiza arctică. Samantha Burgess, responsabilă pentru strategie climatică la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), estimează că sezonul actual se va situa „printre primele cinci” cele mai slabe ierni pentru gheața arctică. La rândul său, oceanograful polar Gilles Garric, cercetător la Mercator Ocean International din Toulouse, consideră că situația actuală plasează sezonul chiar „în primele trei”. Anul trecut, banchiza arctică a atins extinderea maximă pe 22 martie, cu o suprafață de aproximativ 14,31 milioane de kilometri pătrați. În această iarnă, cel mai mare nivel înregistrat până acum este de 14,22 milioane de kilometri pătrați, pe 10 martie. Arctica se încălzește de patru ori mai rapid decât restul planetei Creșterea temperaturilor globale afectează în mod disproporționat regiunile polare. Potrivit cercetătorilor, Arctica se încălzește de aproximativ patru ori mai rapid decât restul planetei. Ultimii unsprezece ani au fost printre cei mai calzi înregistrați vreodată la nivel global, iar specialiștii avertizează că tendința continuă. Shaye Wolf, directoare pentru științe climatice la Center for Biological Diversity, atrage atenția asupra gravității situației: omenirea se îndreaptă către o planetă tot mai supraîncălzită, cu efecte devastatoare asupra ecosistemelor. Topirea accelerată a gheții ar putea amplifica schimbările climatice Regenerarea tot mai slabă a banchizei arctice poate duce la o topire mai rapidă și mai extinsă în timpul verii. Deși topirea gheții marine nu contribuie direct la creșterea nivelului oceanului – spre deosebire de topirea calotelor glaciare sau a ghețarilor – aceasta are efecte climatice importante. Dispariția gheții afectează ecosistemele arctice, deoarece numeroase specii, precum urșii polari sau focile, depind de banchiză pentru hrană și reproducere. În plus, în anumite zone ale Oceanului Arctic, cum ar fi Marea Beaufort sau regiunile marine din apropierea Siberiei, expunerea apei la aer și vânt poate declanșa procese complexe de amestecare a apei, care pot elibera căldură acumulată în adâncuri și pot accelera încălzirea. Arctica devine o miză geopolitică majoră Reducerea stratului de gheață arctică are și consecințe geopolitice importante. Pe măsură ce gheața se retrage, se deschid noi rute maritime și devine posibil accesul la resurse minerale și energetice din regiune. Expertul în securitate climatică Elizabeth Chalecki consideră că Arctica riscă să devină o „nouă Mediterană” – o zonă maritimă comună, înconjurată de state rivale. Interesele geopolitice în regiune sunt tot mai evidente, iar competiția pentru resurse implică actori majori precum Statele Unite, Rusia și Canada. În acest context, președintele american Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința ca Groenlanda – teritoriu aflat sub administrația Danemarcei – să intre sub controlul Statelor Unite. Specialiștii avertizează că topirea accelerată a gheții arctice nu este doar o problemă de mediu, ci și una strategică, care ar putea remodela echilibrul geopolitic al planetei.

Aurul și argintul, recorduri pe piețele globale (sursa: Pexels/RDNE Stock project)
Economie

Aurul trece de 4.600 de dolari pe uncie, argintul, nou record: semnal de alarmă pe piețele globale

Aurul și argintul au înregistrat o creștere bruscă la începutul săptămânii, marcând un debut de an puternic pe piețele internaționale. Prețurile metalelor prețioase au avansat semnificativ chiar din prima zi de tranzacționare, semnalând o cerere accentuată într-un context global dominat de incertitudine geopolitică și financiară, arată o analiză de specialitate. Aurul, nou maxim istoric, argintul se apropie de record În intervalul cuprins între închiderea piețelor de vineri, 9 ianuarie, și luni, 12 ianuarie, aurul s-a apreciat cu aproximativ 1,3%, depășind temporar pragul de 4.600 de dolari pe uncie – cel mai ridicat nivel atins vreodată. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Argintul a înregistrat o evoluție și mai spectaculoasă, cu un avans de circa 4,1%, ajungând la aproximativ 83 de dolari pe uncie, foarte aproape de un record istoric. Două crize majore alimentează cererea pentru active de refugiu Potrivit analizei realizate de Tavex România și publicate marți, creșterea accelerată a prețurilor metalelor prețioase este alimentată de două crize majore aflate în desfășurare. Prima vizează escaladarea protestelor din Iran, soldate cu un număr tot mai mare de victime și cu schimburi de amenințări între liderii Republicii Islamice și administrația președintelui american Donald Trump. A doua criză este legată de scandalul apărut în jurul președintelui Rezervei Federale a SUA, Jerome Powell, vizat de o anchetă privind renovarea clădirii băncii centrale. Tensiunile au fost amplificate după ce Powell l-a acuzat public pe Donald Trump de presiuni politice. „Combinația dintre incertitudinea geopolitică și tulburările din funcționarea celei mai importante bănci centrale din lume a oferit un impuls puternic activelor de tip refugiu, precum aurul și argintul”, se arată în analiza Tavex România. Mișcare rară, semnal de volatilitate crescută Analiștii subliniază că o creștere de o asemenea amploare într-o singură zi este relativ rară și indică, de regulă, o reacție emoțională și colectivă a piețelor. Un astfel de început de an este adesea interpretat ca un semnal al unei volatilități ridicate și al unui interes susținut pentru metalele prețioase și în lunile următoare. Aurul ar putea ajunge la 10.000 de dolari pe uncie Victor Dima, manager Trezorerie la Tavex România, consideră că potențialul pe termen lung al aurului nu este nici pe departe epuizat. „Mișcarea actuală face parte dintr-un ciclu ascendent mai amplu. Dacă tendințele globale se mențin și problemele sistemelor monetare se adâncesc, prețul aurului de investiție ar putea atinge 10.000 de dolari pe uncie până la finalul acestui ciclu”, a declarat Dima. Investitorii caută siguranță într-un climat instabil Creșterea abruptă a prețurilor confirmă faptul că investitorii caută siguranță într-un mediu economic și geopolitic tot mai imprevizibil. Atunci când cotațiile urcă atât de rapid într-un interval scurt, metalele prețioase revin inevitabil în centrul atenției piețelor globale. Tavex, un jucător-cheie pe piața aurului de investiții Tavex este cel mai mare comerciant de aur de investiții din Europa de Nord și un jucător important pe piața din România și Europa de Sud-Est. Compania face parte din Grupul Tavid, fondat în 1991, și este prezentă în România din 2019, cu trei birouri în București și unul în Cluj. Tavex este specializată în aur de investiții – monede și lingouri –, argint de investiții, precum și în servicii de schimb valutar pentru 46 de valute.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră