marți 20 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

ai

17 articole
Internațional

Cât de protejate sunt datele pe care le introducem în programele AI: Comisia Europeană ia măsuri

Comisia Europeană a prezentat, la 7 iulie 2026, Planul de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială, un cadru destinat gestionării simultane a avantajelor și riscurilor generate de modelele avansate de IA. Inițiativa pornește de la faptul că inteligența artificială poate identifica vulnerabilități, detecta atacuri și proteja infrastructuri critice, dar poate fi folosită și pentru automatizarea operațiunilor ostile, găsirea rapidă a punctelor slabe și amplificarea incidentelor cibernetice. Trei obiective complementare Planul urmărește trei obiective complementare: utilizarea sigură și responsabilă a inteligenței artificiale avansate, consolidarea securității și rezilienței cibernetice a Uniunii Europene și extinderea capacităților europene de IA aplicată domeniului cibernetic. Măsurile sunt adresate statelor membre, autorităților publice, companiilor, cercetătorilor și organizațiilor care administrează servicii sau infrastructuri importante. O primă direcție privește evaluarea modelelor avansate înainte ca acestea să fie introduse pe piața europeană. Comisia intenționează să dezvolte capacitatea UE de evaluare independentă a performanțelor și riscurilor, în sprijinul Oficiului pentru IA și al aplicării Regulamentului privind inteligența artificială. ENISA și modelul european Comisia și Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, ENISA, vor elabora un model european pentru accesul structurat și securizat la sistemele avansate de IA. Împreună cu Centrul Comun de Cercetare, ENISA va participa și la crearea unei platforme securizate de testare, inclusiv în medii simulate. Aceasta va permite organizațiilor din energie, transporturi, sănătate, finanțe și administrație publică să testeze soluțiile înaintea utilizării lor operaționale.  Planul recomandă aplicarea mai riguroasă a măsurilor de igienă cibernetică, gestionarea riscurilor și integrarea securității încă din faza de proiectare. Organizațiile sunt încurajate să utilizeze instrumente de IA, inclusiv modele cu sursă deschisă atunci când este adecvat, pentru identificarea și remedierea mai rapidă a vulnerabilităților. ENISA urmează să ofere orientări, recomandări și bune practici și să susțină securizarea programelor critice cu sursă deschisă. Reducerea dependenței tehnologice a UE Pentru dezvoltarea capacităților europene, Comisia va utiliza infrastructura fabricilor de IA și a viitoarelor gigafabrici și va încuraja investițiile private. O „Mare provocare a UE” va reuni companii și cercetători pentru dezvoltarea unor soluții de securitate bazate pe IA. Planul nu înlocuiește legislația existentă, ci completează Regulamentul privind IA, Directiva NIS2, Regulamentul privind reziliența cibernetică, DORA și Regulamentul privind solidaritatea cibernetică. Prin această abordare, Comisia încearcă să reducă dependența tehnologică, să stimuleze piața de securitate cibernetică și să creeze condiții de testare. Documentul are caracter strategic și stabilește direcții de cooperare, nu un set de obligații aplicabile. Implementarea va depinde de coordonarea dintre Comisie, agenții, guverne și sectorul privat, precum și de investițiile în competențe, infrastructură și cercetare. Siguranța datelor Și europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu s-a adresat Comisiei Europene în legătură cu această temă. „Cât de în siguranță sunt datele pe care le introducem în programele bazate pe inteligența artificială? Am întrebat Comisia Europeană ce planuri are pentru a proteja informațiile asociate conturilor utilizatorilor de inteligență artificială. La 12 iunie 2026, Anthropic a restricționat accesul utilizatorilor din UE la cele mai avansate dintre modelele sale de inteligență artificială, în urma unei directive a guvernului SUA care limitează exporturile acestor tehnologii în interesul securității naționale. Chiar dacă restricția a fost între timp ridicată, au rămas semne de întrebare despre siguranța informațiilor asocitate conturilor utilizatorilor din UE. Ce mi-a răspuns Henna Maria Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene: ℹ️ Comisia a adoptat un Plan de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială. Una din prioritățile-cheie ale Comisiei este de a se asigura că modelele de inteligență artificială de avangardă sunt sigure și accesibile și pot fi implementate pentru a garanta securitatea cibernetică în Europa. ℹ️ Comisia intenționează să propună proceduri și restricții privind gestionarea informațiilor, cum ar fi prompturile, fișierele încărcate și rezultatele, asigurând astfel confidențialitatea și siguranța informațiilor europene potențial critice. ℹ️ În cadrul pachetului privind suveranitatea tehnologică, Comisia a propus un regulament privind dezvoltarea tehnologiilor de tip cloud și a inteligenței artificiale, care ar extinde capacitatea centrelor de date din UE și autonomia în domeniul tehnologiei de tip cloud și al inteligenței artificiale, sprijinind implementarea pe scară mai largă a inteligenței artificiale. ℹ️ Planul de acțiune urmărește să extindă capacitățile europene în materie de inteligență artificială pentru a garanta securitatea cibernetică.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Cât de protejate sunt datele pe care le introducem în programele AI: Comisia Europeană ia măsuri
Mo Gawdat, la București, avertisment pentru era AI: Oamenii trebuie să ia acum deciziile corecte, înainte ca tehnologia să-i depășească
Eveniment

Mo Gawdat, la București, avertisment pentru era AI: Oamenii trebuie să ia acum deciziile corecte, înainte ca tehnologia să-i depășească

Mo Gawdat și alți 20 de experți în inteligență artificială, tehnologie, antreprenoriat, filosofie și psihologie se vor reuni pe 15 octombrie 2026, la HALO Events Center din București, în cadrul IQ Digital Summit Bucharest. Tema centrală a evenimentului este dacă inteligența artificială va deveni cea mai mare realizare sau cea mai mare eroare a umanității. Discuțiile vor aborda atât efectele dezvoltării AI asupra economiei și pieței muncii, cât și modalitățile prin care noile tehnologii pot fi utilizate în afaceri, educație, viața personală și funcționarea societății. Invitatul principal este Mo Gawdat, fost Chief Business Officer al Google X și autorul bestsellerului „Scary Smart”. El vine pentru prima dată în România și va susține prezentarea „Don’t Rage Against the Machine! A Wake-Up Call in the Age of AI”. În 2021, când inteligența artificială nu se afla încă în centrul dezbaterilor publice, Gawdat avertiza că aceasta ar putea deveni de până la un miliard de ori mai inteligentă decât oamenii până în 2049. În prezent, lucrează la documentarul „Chasing Utopia”, pentru care i-a intervievat, printre alții, pe Geoffrey Hinton, Fei-Fei Li, Sam Altman și Yoshua Bengio. O conferință organizată ca o călătorie multimedia IQ Digital Summit Bucharest se desfășoară sub motto-ul „Change at AI Warp Speed”, inspirat din universul „Star Trek”. Evenimentul este conceput ca o călătorie multimedia care combină prezentările, dezbaterile, interviurile, demonstrațiile, networkingul și un spectacol de comedie. Prima parte a zilei, „Zoom Out”, analizează direcția în care se îndreaptă revoluția inteligenței artificiale și locul pe care România îl poate ocupa în noul context economic și tehnologic. A doua parte, „Back to Earth”, este dedicată soluțiilor practice: cum pot companiile și angajații să se pregătească pentru economia agenților AI și cum pot integra noile instrumente în activitatea curentă. Programul IQ Digital Summit Bucharest din 15 octombrie Accesul participanților și sesiunea de acomodare sunt programate între orele 09.00 și 10.00. Deschiderea oficială, între 10.00 și 10.15, va fi susținută de Smaranda Heroiu, director executiv Upgrade 100, Cătălin Lupoaie, B2B Marketing Manager al BCR, și Dragoș Stanca, fondator Upgrade 100. Între 10.15 și 10.55, Riaz Shah OBE, profesor de inovare și leadership la Hult International Business School și fost lider global EY, va vorbi despre conducerea oamenilor într-o perioadă în care schimbările tehnologice se produc mai repede decât capacitatea organizațiilor de adaptare. Shah, cel mai apreciat speaker al turneului IQ Digital, susține că principala dificultate nu este tehnologia, ci gestionarea unei schimbări pe care oamenii nu au cerut-o. De la 10.55 la 11.10, Sergiu Manea, CEO al BCR, va analiza modul în care România poate transforma inteligența artificială, energia și noua ordine geopolitică într-un avantaj competitiv. Subiectele prezentate de Riaz Shah și Sergiu Manea vor fi discutate între 11.10 și 11.30 într-o dezbatere moderată de Diana Stafie, fondatoarea Future Station. După o pauză de networking, programată între 11.30 și 11.45, Mo Gawdat va avea la dispoziție o oră pentru prezentarea și interviul său, între 11.45 și 12.45. Momentul va aborda pregătirea oamenilor, liderilor și societății pentru apariția unor sisteme inteligente care vor depăși capacitățile umane. Între 12.45 și 13.05, Radu Georgescu, Founding Partner Gecad Ventures și Chairman SeedBlink, va participa la o sesiune dedicată companiilor românești cu ambiții globale. Alături de el vor fi Marius Trușculescu, de la Romanian InSpace Engineering – RISE, și Filip Bușcu, cofondator Oculta.dev. Momentul este prezentat drept o pledoarie „non-mioritică” împotriva limitelor impuse de lipsa de încredere și resemnare. De la 13.05 la 13.25 va fi prezentat programul de accelerare Go Global > South, creat de Upgrade 100 împreună cu Impactum Group pentru startup-urile din Europa de Sud-Est care urmăresc extinderea în Asia de Sud-Est și în alte piețe din Sudul Global. Invitatul sesiunii este Lucian Despoiu, președintele Impactum Group, cunoscut și drept cofondator al eJobs și al agenției Kondiment. Antreprenorul va prezenta informații și experiențe dobândite în timpul propriei extinderi în Asia de Sud-Est. Între 13.25 și 13.30 este programat un dialog între Toni Grecu și Dragoș Stanca despre efectele inteligenței artificiale asupra artei, creativității și umorului. De la 13.30 la 14.00, Toni Grecu, Doru Antonesi și Valentin Gora vor susține un spectacol Divertis despre relația dintre oameni și tehnologie. Membrii grupului vor apărea atât pe scenă, cât și prin intermediul propriilor avatare AI, încercând să răspundă la întrebarea dacă omul sau mașina poate crea glumele mai bune. Pauza de prânz va avea loc între 14.00 și 15.00. Inteligența artificială în afaceri și pe piața muncii Partea practică a evenimentului începe la ora 15.00. Timp de 20 de minute, Andrei „Andi” Petreanu, expert în inteligență artificială și cofondator RoAI Alliance, va analiza diferența dintre promovarea excesivă a unor produse AI și tehnologiile care funcționează efectiv în prezent. Între 15.20 și 16.10 este programată sesiunea „Economia Centaurului: era 50% om, 50% AI a început”. Bogdan Putinică, fondator Outcome1 AI și fost CEO Microsoft România, Virgil Tornoreanu, autorul cărții „The Centaur Economy”, Paul Olteanu, fondator Mind Architect și ADN Vocațional, și Diana Stafie vor discuta despre transformarea pieței muncii. Sesiunea va analiza apariția „angajaților digitali”, colaborarea dintre oameni și agenții AI, precum și consecințele profesionale, psihologice și emoționale ale acestei schimbări. De la 16.10 la 16.45, Nancy Rademaker, expertă europeană în inteligență artificială și Customer Experience, va participa pentru prima dată la un eveniment din România. Prezentarea sa pornește de la ideea că viitorii clienți ai companiilor ar putea fi agenți AI, iar tranzacțiile ar putea avea loc direct între algoritmul vânzătorului și cel al cumpărătorului. Sesiunea va fi moderată de jurnalistul Radu Hângănuț. Dezbatere Oxbridge despre viitorul inteligenței artificiale Evenimentul se încheie, între 16.45 și 18.00, cu prima dezbatere în format Oxbridge organizată la un eveniment românesc dedicat afacerilor și tehnologiei. Moțiunea dezbaterii este: „Accelerarea dezvoltării inteligenței artificiale ne va conduce spre o eră a abundenței, nu spre colapsul umanității”. Echipa PRO este formată din antreprenorii Andrei Pitiș, fondator Genezio și Innovation Labs, Beniamin Mincu, cofondator și CEO MultiversX, și Simona Olteanu, reprezentanta Debate4Adults. Echipa CONTRA îi include pe filosoful și jurnalistul Mihnea Măruță, autorul cărții „Identitatea virtuală”, Paul Olteanu, fondator Mind Architect și ADN Vocațional, și Laura Drăgoi, de la Debate4Adults. Dezbaterea va fi moderată și arbitrată de Șerban Pitic, fondatorul Debate4Adults. Publicul va vota înaintea confruntării și după prezentarea argumentelor, iar rezultatele vor indica dacă și în ce măsură opiniile participanților s-au schimbat. Programul se încheie la ora 18.00. Agenda oficială, cu toate momentele și intervalele orare, este disponibilă pe site-ul evenimentului. Bilete și reduceri Prețul standard afișat pentru un bilet este de 199 de euro plus TVA. Plata cu George sau cu un card emis de BCR reduce prețul la 149 de euro plus TVA. Pentru grupurile de două până la patru persoane, prețul este de 179 de euro plus TVA pentru fiecare bilet, iar pentru grupurile de minimum cinci persoane ajunge la 169 de euro plus TVA. Combinarea plății cu un card BCR cu achiziția pentru un grup de cel puțin cinci persoane poate reduce prețul la 127 de euro plus TVA pentru fiecare participant. IQ Digital revine la București IQ Digital este un concept media hibrid lansat la sfârșitul anului 2021 de Upgrade 100 împreună cu George Business, platforma de banking pentru companii dezvoltată de BCR. Formatul combină evenimentele live cu producții de televiziune, materiale video, podcasturi și sesiuni de instruire. În aproape cinci ani, proiectul a organizat ediții în opt orașe – Iași, Brașov, Cluj, Timișoara, Oradea, Constanța, Craiova și Pitești –, a adus pe scenă 177 de speakeri și a reunit peste 6.300 de participanți. Materialele educative publicate gratuit după fiecare ediție au acumulat milioane de vizualizări. Ediția din 15 octombrie marchează revenirea IQ Digital la București, orașul în care proiectul a început în 2021, în timpul pandemiei, cu un prim sezon filmat fără public. Este și prima ediție în care proiectul are un partener pentru expansiune internațională, rol preluat de Impactum Group.

Renate Weber, Avocatul Poporului: „Oamenii au fost folosiți pe post de oi în pandemie”. Teorii conspiraționiste despre AI
Politică

Renate Weber, Avocatul Poporului: „Oamenii au fost folosiți pe post de oi în pandemie”. Teorii conspiraționiste despre AI

Avocatul Poporului, Renate Weber, a fost invitată la podcastul lui Vasile Ernu - un scriitor si eseist, originar din Republica Moldova - unde a apreciat că „abuzurile au fost foarte mari” în pandemie și a spus că Anthony Fauci, medicul care a a condus Institutul Național pentru Alergii și Boli Infecțioase al SUA în timpul pandemiei de COVID-19, ar trebui să se execute singur în piața publică. Citește și: Sociologul Cătălin Stoica sugerează că ultimul sondaj INSCOP este o manipulare: „Deci, bravo, il rezolvaram pe Bolojan si aripa sa din PNL” Ea a criticat-o și pe Ursula von der Leyen pentru că nu prezintă discuțiile de pe Whatsapp cu Pfizer, dar și pe preșdintele Franței, Emanuel Macron, pentru restricțiile din pandemie.  În interviu ea mai anunță că nu o să uite niciodată SUA „pentru cum au nenorocit America Latină și așa mai departe”. Weber este Avocat al Poporului din 2019, cu o întrerupere pe perioada în care a fost suspendată.  Weber despre Fauci: „Măi, băiatule, du-te și execută-te în piața publică!” Ce a spus Weber la podcastul lui Vasile Ernu: „Deci cam asta este părerea mea despre despre pandemie și îmi vine Fauci după cinci ani și-mi spune: «Am greșit atunci». Măi, băiatule, du-te și execută-te în piața publică dacă vrei să te creadă cineva” „Oamenii au fost folosiți pe post de oi în pandemie” „Și mi-am dat seama că e vorba strict de... s-a transformat repede într-un experiment: «Hai să vedem câtă presiune putem pune noi pe oameni». Și era clar, dacă induci frica, oamenii îți vor răspunde la orice aberații le vei impune tu sau le vei solicita să să facă. Și sincer asta se vede și acum”. „L-am văzut pe Regele Soare, Emanuel Macron. L-am văzut în în ziua în care spunea: «Anul acesta de...» Deci era după 2020. Știi că ei n-aveau voie să circule nici măcar 1 km mai departe de casă. Dacă n-aveai de unde să-ți cumperi o pâine la un km, nu puteai. Bun. Și l-am văzut pe regele Soare spunând: "Anul acesta...», într o franceză frumoasă, că el vorbește frumos franceză... «vă permitem să vă deplasați până la, nu știu, prieteni, părinți» că venea Paștele. Și eu îmi dădeam două palme și ziceam: «Țara asta mă convinge pe mine că a făcut revoluție și a dărâmat Bastilia și, poftim, asta-i țara drepturilor omului». Deci, vă permitem, adică eu și cu mine, că bănui că era el de două ori. Dar același lucru l-am văzut în Belgia, l-am văzut în Australia, l-am văzut în Noua Zeelandă, l-am văzut și în Germania, deși în Germania cred că erau totuși și ceva nuanțe. Deci l-am văzut în multe părți din Uniunea Europeană, a Statelor Unite și așa mai departe.” Pe de altă parte, Renate Weber a susținut că UE ar vrea ca inteligența artificială să impună cetățenilor când să consume curent. „Adică îmi vine mie inteligența artificială să-mi spună că nu mai pot să-mi spăl rufele, nu știu, la 12:00 noaptea, că trebuie să le spăl la 1:00 noaptea, pentru că la 12:00 are industria nu știu ce de făcut. Și asta este o urmare directă a felului în care oamenii au fost folosiți pe post de oi în pandemie. Dacă așa ceva se întâmplă la nivelul Uniunii Europene, asigur că ei vin cu narativul: în felul acesta veți avea facturi mai mici de plătit, pentru că inteligența artificială fiind ea foarte inteligentă, o să vă spună când anume să băgați fierul în priză.” „De ce între interesele cetățenilor europeni și interesele marii industrii, de ce întotdeauna câștigă marea industrie?”, a întrebat ea, retoric. 

VIDEO Ce este inteligența artificială pentru Călin Georgescu - declarație la Agro TV
Politică

VIDEO Ce este inteligența artificială pentru Călin Georgescu - declarație la Agro TV

Călin Georgescu a declarat la Agro TV - o televiziunea controlată de Mihaela Neagu, supranumită „Regina contractelor cu statul” - că inteligența artificală este „antihristul digital”. El a spus că salvarea României este agricultura, iar România „va salva lumea”, prin exemplul propriu.  Citește și: Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD Este pentru prima oară câmd Georgescu emite opinii despre inteligența artificială. România va salva lumea refuzând inteligența artificială pentru a face agricultură „Vreau să fiu foarte clar: viitorul lumii este agricultura, nu inteligența artificială. Astăzi, când lumea se îndreaptă către un Antihrist Digital, agricultura românească este nu doar potențialul românesc de salvare și de prosperitate, ci este forma prin care România va ajuta o întreagă lume prin exemplu propriu. Nu poți mânca bani. Poți mânca doar produse agricole, bani nu ai cum să mănânci. Cine se îmbată cu apă rece pe tema asta, se înșeală”, a perorat Georgescu în fața unui reporter evident plictisit și absent.  În cadrul acestui interviu, în timpul unei discuții despre agricultură la Combinatul Agroindustrial Curtici, Georgescu a îndemnat și la eliminarea samsarilor, pentru ca agricultorii să-și vândă direct „românilor” producția.  „Cheia jocului în agricultură o reprezintă piața, piața liberă, care este făcută strivct între consumatori și producători, fără intermedieri. Noi discutăm strict de producătorul român pur sânge și de consumatorul român (...) Au venit și s-au implicat marile lanțuri corporatiste. Acesta este necazul României”, a susținut fostul candidat la prezidențiale. Călin Georgescu s-a aflat sâmbătă în județul Arad, unde a vizitat Piața Pâncota. Ulterior, a avut o întâlnire la Curtici cu cel mai important om de afaceri din zonă și unul dintre cei mai mari agricultori din vest, Dimitrie Muscă. „Noi trebuie să administrăm apa, nu seceta. Cine își bate joc de apă își bate joc de energie și de agricultură. Și atunci oamenii ajung să cumpere produse și alimente din străinătate la prețuri foarte mari, iar economia moare pentru că se consumă ce produc alții. Avem nevoie de oameni iubitori de țară și de pământ, cum este domnul Muscă și voi toți”, a spus Călin georgescu, citat de ecopolitic.ro.  Mihaela Neagu, cea despre care site-ul de investigații Snoop scria în noiembrie 2024, că avea contracte de milioane de euro cu statul, a intrat din februarie 20226 în acționariatul postului Agro TV.  Mihaela Neagu a participat în 2024, la o dezbatere organizată de Antena 3 CNN în care invitat a fost candidatul PSD de atunci la prezidențiale, Marcel Ciolacu. Neagu a stat lângă Paul Stănescu și Sorin Grindeanu. „Nu o cunosc pe doamna și nu știu cum a ajuns pe acel loc”, a declarat atunci pentru Snoop.ro, Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte PSD.

Un tânăr român olimpic dă o lecție magistrală despre AI: Există de 30 de ani și nu e doar conversație cu un robot
Eveniment

Un tânăr român olimpic dă o lecție magistrală despre AI: Există de 30 de ani și nu e doar conversație cu un robot

Inteligența artificială este deja parte din viața de zi cu zi, de la aplicațiile de navigație și telefoanele mobile până la echipamentele medicale din spitale și platformele educaționale. Argint la EUROAI Mulți se tem că această tehnologie ar putea înlocui oamenii sau ar putea elimina locuri de muncă. Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Dar un absolvent de liceu din Iași, premiat la o competiție europeană importantă, susține că adevăratul risc nu este inteligența artificială, ci modul în care oamenii aleg să o folosească. Ștefan-Alexandru Asandei, absolvent al Colegiului Național Iași, a obținut medalia de argint la Olimpiada Europeană de Inteligență Artificială (EUROAI), desfășurată la Cluj, conform Ziarului de Iași. Admis la Ecole Polytechnique Performanța vine după ani de rezultate importante la competiții naționale și internaționale de informatică, inteligență artificială, robotică și inovație digitală. Tot în acest an, tânărul a promovat Bacalaureatul cu media 9,61 și a fost admis la Ecole Polytechnique din Franța, unde va urma o dublă licență în Matematică-Informatică. EUROAI a durat o săptămână, cu două probe de câte cinci ore, bazate pe analiză de date și predicții.

ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente
Eveniment

ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente

Un antreprenor român a descoperit recent că ANAF i-a respins contestația fiscală invocând articole de lege care nu există, hotărâri judecătorești inventate sau practici ale unor organisme internaționale inexistente, toare fiind inventate de Inteligența Artificială, AI, arată CC Tax Advisory, citând un articol din presă. „Nu este un scenariu ipotetic. Este realitatea descrisă, săptămâna aceasta, de un avocat dintr-o firmă internațională”, scrie site-ul Republica. Citește și: Miruță acuză Finanțele lui Nazare că blochează programul SAFE, care are termen-limită la 31 mai - presă Câți contribuabili au fost puși la plată urmare a unor greșeli ale AI?  „În lumina acestui caz, pur și simplu nu putem ști cât de extins este fenomenul. Poate a fost un caz singular, dar acest lucru este foarte improbabil. Iar discuția nu este doar despre folosirea AI-ului la redactarea documentelor prin care sunt respinse contestațiile contribuabililor, ci și despre folosirea AI-ului în stabilirea riscului fiscal și chiar în modul de calcul al obligațiilor pe care ANAF consideră că trebuie să le impună constribuabililor. În ultima perioadă, conducerea ANAF a vorbit despre folosirea algoritmilor și a inteligenței artificiale în analizarea volumului uriaș de date pe care ANAF le colectează. Acum, avem toate motivele să ne întrebăm despre cât de corect sunt folosite aceste noi tehnologii. Devine esențial transparența calcului de risc fiscal, pentru că nu putem să avem încredere că ANAF a calculat corect riscul unui contribuabil, sau a lăsat AI-ul să halucineze”, a comentat Cornelia Năstase, CEO la CC Tax Advisory.  CC Tax Advisory consideră că această practică constituie o încălcare a cadrului juridic european aplicabil sistemelor de inteligență artificială și a drepturilor fundamentale ale contribuabililor, și solicită ANAF, Ministerului Finanțelor și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), să inițieze de urgență o anchetă administrativă și să clarifice public în ce măsură și în ce condiții sunt utilizate sisteme AI în procedurile de soluționare a contestațiilor fiscale, dar și în ceea ce privește stabilirea riscului fiscal și a calculului deciziilor de impunere emise.

Medicii își apără teritoriul: AI nu poate da diagnostice și nu poate comunica cu pacientul
Eveniment

Medicii își apără teritoriul: AI nu poate da diagnostice și nu poate comunica cu pacientul

Medicii atrag atenția că inteligența artificială poate deveni un sprijin important pentru pacienți, însă nu poate înlocui rolul medicului. AI, doar să clarifice și să explice Folosită corect și cu înțelegerea limitelor sale – faptul că nu stabilește diagnostice, nu prescrie tratamente și nu poate substitui examinarea clinică – inteligența artificială poate fi o unealtă utilă. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual Mai ales în condițiile în care sistemul spitalicesc din România nu permite întotdeauna timpul necesar pentru ca pacientul să înțeleagă în detaliu informațiile primite la consult. Pneumologul ieșean Traian Mihăescu explică faptul că inteligența artificială poate fi utilizată în anumite etape pregătitoare ale actului medical, pentru informare și clarificarea unor termeni sau proceduri, însă nu poate înlocui relația directă, comunicarea și încrederea dintre medic și pacient. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fizicianul Cristian Presură a rugat AI-ul să-i scrie trei fraze despre fizică în stilul Călin Georgescu
Politică

Fizicianul Cristian Presură a rugat AI-ul să-i scrie trei fraze despre fizică în stilul Călin Georgescu

Fizicianul Cristian Presură scrie pe Facebook a rugat AI-ul să-i scrie trei fraze despre fizică în stilul Călin Georgescu și, la finalul acestui experiment, a apreciat că „AI-ul i-a recunoscut stilul!”. Presură și-a luat doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, și a publicat mai multe cărți la Editura Humanitas, printre care Fizica povestită (Humanitas, 2014), O călătorie prin univers (Humanitas, 2019), Care e diferența dintre un copil și un laptop? (Humanitas, 2020). Citește și: Neînfricata Șoșoacă se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” cerută de procurori Cristian Presură a rugat AI-ul să-i scrie trei fraze despre fizică în stilul Călin Georgescu Presură nu a precizat ce AI a folosit.  „I-am zis lui AI: "fa-mi 3 fraze despre fizica in stilul lui calin georgescu". Si mi-a dat asta : - Energia care mișcă stelele este aceeași care ne cheamă pe noi să ne regăsim locul în acest întreg viu. - Fizica nu este doar o știință a particulelor, ci o chemare la înțelegerea armoniei universului în care trăim.. - Atunci când descifrăm natura, nu cucerim lumea, ci ne apropiem de sensul ei adevărat.   AI-ul i-a recunoscut stilul!”, a scris Presură pe Facebook.  Însă un comentator, Pan Bonobo, susține că AI-ul Google, Gemini, i-a oferit alte variante: „«Gravitația nu e o forță, e o rugăciune a pământului» ​«Entropia este doar oboseala sufletului neamului» «Atomul e o sferă de tăcere dacică» «Viteza luminii e doar pasul mătăsos al străbunului» ​«Magnetismul e dorul pământului de sine însuși» ​«Gaura neagră e gura de rai a universului»”.   

Între asistenta Carolina AI și câinele-robot de la Boston Dynamics - DIZ iași, ediția a patra
Economie

Între asistenta Carolina AI și câinele-robot de la Boston Dynamics - DIZ iași, ediția a patra

Peste 700 de experți din domeniul tehnologiei, antreprenoriatului și administrației publice au participat la cea de-a patra ediție a Conferinței DIZ 4.0, organizată de Digital Innovation Zone în parteneriat cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Afaceri, medicină, administrație Evenimentul a reunit specialiști și reprezentanți ai mediului public și privat interesați de direcțiile actuale și viitoare ale digitalizării. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Programul conferinței a fost structurat în jurul unor domenii esențiale pentru transformarea digitală. În zona de business, specialiștii au prezentat modele predictive bazate pe inteligență artificială, menite să optimizeze consumul energetic și să crească competitivitatea companiilor. În sectorul medical, discuțiile s-au concentrat pe digitalizarea clinicilor și pe securitatea datelor sensibile, iar în administrația publică a fost abordată adaptarea la directiva europeană NIS2, cu exemple concrete din Republica Moldova și Ucraina. Continuarea, în Ziarul de Iași.

AI poate genera radiografii false care păcălesc peste 50% din medici și chiar aplicații AI
Eveniment

AI poate genera radiografii false care păcălesc peste 50% din medici și chiar aplicații AI

Un studiu recent atrage atenția asupra unui risc major din domeniul medical: imagini radiologice false, generate de inteligența artificială, pot păcăli inclusiv radiologi experimentați. Cercetarea, citată de revista Nature, evidențiază vulnerabilitățile serioase pe care această tehnologie le introduce în sistemele de diagnostic. Studiu internațional: cât de ușor pot fi confundate imaginile În cadrul cercetării, 17 radiologi din 12 spitale, situate în șase țări, au analizat un set de 264 de radiografii. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Jumătate dintre acestea erau imagini sintetice, create cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială precum ChatGPT sau RoentGen. Rezultatele au fost îngrijorătoare: atunci când medicii nu știau că participă la un test privind imaginile generate de AI, doar 41% au reușit să identifice corect radiografiile false. Precizia crește când radiologii sunt avertizați După ce participanții au fost informați că unele imagini sunt generate artificial, capacitatea lor de a face diferența între radiografiile reale și cele sintetice a crescut semnificativ, ajungând la o precizie medie de 75%. Datele au fost publicate în revista de specialitate Radiology și subliniază importanța conștientizării în fața noilor tehnologii. Riscuri majore: fraude medicale și atacuri cibernetice Coordonatorul studiului, Dr. Mickael Tordjman, de la Școala de Medicină Icahn din cadrul Mount Sinai din New York, avertizează asupra implicațiilor grave ale acestor descoperiri. Potrivit acestuia, existența unor radiografii false extrem de realiste deschide calea unor posibile fraude medicale. De exemplu, o fractură generată artificial ar putea deveni imposibil de diferențiat de una reală, ceea ce ar putea influența procese legale sau decizii medicale critice. În plus, există și un risc semnificativ de securitate cibernetică. Hackerii ar putea compromite sistemele informatice ale spitalelor și introduce imagini false în dosarele pacienților, manipulând diagnosticele sau generând haos în activitatea clinică. Nici inteligența artificială nu detectează perfect falsurile Studiul a analizat și performanța mai multor modele de inteligență artificială în identificarea imaginilor false. Printre acestea s-au numărat GPT-4o și GPT-5 (OpenAI), Gemini 2.5 Pro (Google) și Llama 4 Maverick (Meta). Rezultatele au variat semnificativ, cu rate de detecție cuprinse între 57% și 85%. Chiar și modelul care a generat imaginile false, GPT-4o, nu a reușit să le identifice pe toate, deși a avut cele mai bune rezultate dintre sistemele testate. „Doar vârful aisbergului”: pericolele viitoare Autorii studiului avertizează că situația actuală ar putea reprezenta doar începutul. În viitor, imagini mult mai complexe, precum scanările CT sau RMN, ar putea fi falsificate cu același grad de realism. În acest context, dezvoltarea unor baze de date educaționale și a unor instrumente eficiente de detectare devine esențială pentru protejarea sistemului medical și menținerea încrederii în diagnosticele digitale.

Nici un student nu mai are garanția, după apariția AI, că va avea un loc de muncă
Eveniment

Nici un student nu mai are garanția, după apariția AI, că va avea un loc de muncă

Inteligența artificială schimbă radical piața muncii, iar studenții nu mai au garanția unui loc de muncă sigur după absolvire. Joburi după facultate amenințate de AI Automatizarea și algoritmii AI elimină treptat joburile repetitive, în timp ce competențele umane precum gândirea critică, empatia și adaptabilitatea devin tot mai valoroase. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat Specialiștii avertizează că viitorul aparține profesiilor care combină tehnologia cu decizia complexă și interacțiunea autentică, de la medici și profesori până la meserii tehnice. În noua economie digitală, succesul nu mai depinde de diplomă, ci de capacitatea de a colabora inteligent cu AI și de a transforma informația în acțiune relevantă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Probabil primul regulament de lucru cu AI în școală, elaborat și folosit la un liceu din Pașcani
Eveniment

Probabil primul regulament de lucru cu AI în școală, elaborat și folosit la un liceu din Pașcani

Un colegiu din Pașcani a elaborat un regulament intern privind utilizarea inteligenței artificiale în școală, considerat printre primele inițiative de acest tip la nivel local. Regulament AI la un liceu din Pașcani Documentul stabilește că elevii pot folosi AI pentru teme și activități educaționale, însă tehnologia nu trebuie să înlocuiască gândirea proprie sau efortul individual. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Procedura introduce reguli clare atât pentru elevi, cât și pentru profesori, în încercarea de a încuraja o utilizare responsabilă a instrumentelor digitale. Inițiativa Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” urmărește să pregătească elevii pentru conviețuirea cu inteligența artificială într-un mod echilibrat și etic. Continuarea, în Ziarul de Iași

Imagini trucate ale unor medici, folosite pentru a promova "tratamente-minune"
Eveniment

Imagini trucate ale unor medici, folosite pentru a promova "tratamente-minune"

Atenție la reclamele pentru "tratamente-minune": dr. Carmen Dorobăț, medic infecționist cunoscut din România, a devenit recent ținta unei campanii online de dezinformare, în care imaginea și vocea sa au fost falsificate digital cu ajutorul inteligenței artificiale.  Atenție la reclamele pentru "tratamente-minune" Clipul fals, distribuit intens pe rețelele sociale, promovează în mod fraudulos un așa-zis „tratament-minune” antiparazitar. Citește și: VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat În videoclipul fals, se susține că medicul ar recomanda un supliment care elimină paraziții rapid și sigur, fiind prezentate imagini șocante cu pacienți „infestați cu viermi în organe”. Se afirmă în mod mincinos că acest produs ar fi „singurul eficient”, în timp ce toate celelalte tratamente de pe piață ar fi inutile. În realitate, dr. Carmen Dorobăț nu are nicio legătură cu produsul promovat și nu și-a dat acordul pentru utilizarea imaginii sau a vocii sale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Viitorii șomeri ChatGPT: vor dispărea multe meserii pentru care este nevoie de competențe intelectuale. Meseriile bazate pe competențe fizice, ferite de risc
Eveniment

Viitorii șomeri ChatGPT: vor dispărea multe meserii pentru care este nevoie de competențe intelectuale. Meseriile bazate pe competențe fizice, ferite de risc

Viitorii șomeri ChatGPT au competențe intelectuale. La finalul lunii martie, sute de experți din întreaga lume, printre care și Elon Musk, au semnat un apel pentru o pauză de șase luni în dezvoltarea inteligenței artificiale, până când efectele vor fi cunoscute, minimalizându-se astfel riscurile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ChatGPT, revelația inteligenței artificiale, a provocat numeroase controverse: vor mai fi motivați copiii să învețe, câți oameni își vor pierde locurile de muncă și care sunt meseriile cele mai expuse pericolului de a fi înlocuite de ChatGPT? Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a declarat că, în mod sigur, acest instrument va înlocui anumite meserii. Etuziaștii văd în progresul inteligenței artificiale un instrument prețios pentru cercetare. Cei îngrijorați se tem că instrumentul nu va fi folosit doar în scopuri nobile, ci va încuraja lenea intelectuală, deschizând larg poarta unei imbecilizări în masă, fiind și o amenințare la adresa democrației. Cunoscutul lingvist Naom Chomsky atacă dur ChatGPT. Cum faci o mașină să gândească uman? GPT, prescurtarea de la "Generative Pre-Training Transformer", este un program de procesare a limbajului uman. Conceptul a fost prezentat în 2018 de OpenAI în studiul "Îmbunătățirea înțelegerii limbajului prin pre-formare generativă", scopul declarat fiind de a învăța o mașină să gândească precum un om. În linii mari, acest model de procesare a limbajului preia cantități uriașe de date, caută tipare în ele, iar mai apoi, pe baza acestora, generează rezultate probabile statistic – imitând limbajul și gândirea umană, la o scară infinit mai mare. "Educate" în primă fază pentru a putea învăța să genereze texte asemănătoare celor învățate, prin anticiparea următorului cuvânt dintr-un pasaj, îmbunătățite an de an, modelele GPT au generat la sfârșitul anului trecut revelația Inteligenței Artificiale: ChatGPT ne permite să discutăm cu un computer, ca și cum am vorbi cu un om extrem de instruit, care ne dă răspunsuri la orice, ne scrie eseuri pe orice temă, face traduceri, calculează taxe și impozite. Testând ChatGPT, muncim voluntar pentru OpenAI La doar câteva zile după ce a fost lansat, ChatGPT a avut peste un milion de utilizatori. După o lună, în ianuarie 2023, numărul acestora avea să crească la peste 100 de milioane, oameni atrași din ce în ce mai mult, atât de publicitatea enormă, cât și de beneficiile oferite în mod gratuit. Însă gratuitatea chatbotului are și latura sa pragmatică, de vreme ce ChatGPT se deosebește de alți chatboți prin modelul de funcționare – cu cât primește mai mult feedback uman, cu atât înțelege, învață și își corectează greșelile. Astfel, de fiecare dată când un utilizator testează ChatGPT și raportează dacă un răspuns este sau nu adecvat, sau cere instrumentului să-și reformuleze răspunsul ținând cont de un element suplimentar, oferă sistemului posibilitatea de a se rafina cu fiecare nouă observație. Cu alte cuvinte, testând ChatGPT, lucrăm, în mod gratuit, pentru OpenAI. Elevii, demotivați să mai învețe? Pe 5 ianuarie, școlile publice din New York au interzis folosirea ChatGPT, Jenna Lyle, purtătoarea de cuvînt a departamentului de educație, declarând la vremea respectivă: "Acest instrument (...) nu dezvoltă abilități de gândire critică și de rezolvare a problemelor, care sunt esențiale pentru succesul academic și pe tot parcursul vieții". Pe 27 ianuarie, în Franța, Universitatea Science Po interzicea utilizarea ChatGPT, și a tuturor celorlalte instrumente bazate pe inteligența artificială, în cadrul universității, sancțiunile prevăzute pentru utilizarea acestora mergând pînă la excluderea studentului, atât din instituție, cât și din învățămîntul superior francez în ansamblu. Însă nu toți profesorii sunt de acord cu această măsură. "Interzicerea unui instrument nu i-a împiedicat niciodată pe elevi – care știu să ocolească perfect regulile – să-l folosească", afirmă Marie-Astrid Chauviré, profesoară de istorie și geografie, care aseamănă valurile produse azi de ChatGPT cu cele pe care le-a stârnit Google, în urmă cu cincisprezece ani: "Plagiatul a existat întotdeauna, ia doar forme noi. Practic, folosirea inteligenței artificiale nu este cu nimic mai înșelătoare decât atunci când părinții fac temele copiilor.". Viitorii șomeri ChatGPT au competențe intelectuale Potrivit unui studiu al companiei americane Resume Builder, publicat la sfârșitul lunii februarie, aproximativ 49% dintre firmele de peste Atlantic folosesc deja ChatGPT zilnic și, dintre acestea, 48% au declararat că productivitatea crescută datortită ChatGPT va putea periclita locurile de muncă. Printre profesiile care pot fi cel mai grav afectate se numără traducătorii, sociologii, creatorii de conținut, precum scriitorii sau jurnaliștii, cei care lucrează în relații publice, contabilii și matematicienii. La polul opus se numără agricultorii, sportivii, bucătarii, mecanicii, electricienii, frizerii și coafezele. Deși studiul atenționează că este vorba doar despre o simulare a ceea ce se poate întâmpla în Statele Unite, nu e vorba doar de simple speculații. Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a afirmat recent, într-un interviu acordat ABC News că el însuși este "puțin speriat" de aceste tehnologii și de impactul pe care acestea le-ar avea atât în piața muncii, cât și în alegerile politice, fiind capabile să răspândească propaganda și dezinformarea. Potrivit lui Altman, ChatGPT va "elimina un număr mare de locuri de muncă actuale". Dar a adăugat imediat: "Putem crea locuri de muncă mult mai bune. AI, în ceea ce privește îmbunătățirea vieții noastre, va fi cea mai mare tehnologie pe care omenirea a dezvoltat-o vreodată". Totuși, Altman e de acord că societatea umană are nevoie de timp pentru a se putea adapta noii tehnologii. Conținutul original, întotdeauna necesar. Sau nu? În ceea ce privește traducătorii, provocările tehnologiei nu sunt noi. De la apariția Google Translate, apoi a DeepL, concurența acestor instrumente e o îngrijorare constantă. Totuși, dacă pentru traducerile standardizate acestea s-au impus deja, pentru cele literare, înlocuirea gândirii umane va produce derapaje. Oliver Mannoni, traducător profesionist, a declarat, în acest sens, că niciodată nu poți face o traducere perfectă, însă un om poate dibui ironia, gravitatea unei situații, sau umorul: "O mașinărie, oricât ar fi de performantă, este incapabilă de toate acestea, nu poate înțelege un stil, o formă, un talent". În aceeași direcție, eliminarea unor meserii (precum jurnalismul sau creatorii de conținut, care implică, pe de o parte analiza și explicația unor evenimente, pe de alta, inventivitate) ar duce la o inevitabilă implozie a sistemului care stă la baza ChatGPT – să nu uităm că acesta funcționează pe baza textelor create de oameni. "Va exista întotdeauna o cerere pentru conținut creativ, original, care necesită perspectiva și înțelegerea unică a unui scriitor uman", răspunde chiar ChatGPT, la întrebarea dacă oamenii vor fi demotivați de acum încolo să mai scrie și să mai producă conținut. Chomsky: "Falsa promisiune a ChatGPT" Într-un articol publicat în The New York Times, "Falsa promisiune a ChatGPT", cunoscutul lingvist Noam Chomsky analizează limitarea sistemelor de limbaj, axându-se în mod special pe ChatGPT, susținând că mecanismele acestuia diferă profund de modul în care oamenii gândesc și folosesc limbajul. Potrivit lui Chomsky mintea umană nu e un motor statistic, ci un sistem inimitabil care, deși operează cu cantități mici de informații, caută să înțeleagă cauzele și efectele, pe baza cărora creează explicații. Inteligența artificială, axată pe descriere și predicție, nu poate oferi explicații cauzale, sau să distingă posibilul de imposibil. "Aceste programe au fost ovaționate ca fiind primele licăriri la orizontul inteligenței artificiale – însă momentul demult profețit, în care mințile mecanice depășesc creierul uman nu numai cantitativ în ceea ce privește viteza de procesare și dimensiunea memoriei, cît și calitativ în ceea ce privește înțelegerea intelectuală, creativitatea artistică și orice altă facultate specific umană, încă nu a venit (...). Oricât de utile ar fi aceste programe în anumite domenii (...), știm din știința lingvistică și din filosofia cunoașterii că ele diferă profund de modul în care oamenii raționează și folosește limbajul.". De ce mintea umană nu este ChatGPT Potrivit lui Chomsky, mintea umană nu e, precum ChatGPT, un motor statistic greoi pentru potrivirea tiparelor, saturată cu sute de terabiți de date, care extrapolează cel mai probabil răspuns conversațional sau cel mai probabil răspuns la o întrebare științifică" "Dimpotrivă, mintea umană e un sistem surprinzător de eficient și chiar elegant, care funcționează cu cantități mici de informații; nu caută să deducă corelații brute între punctele de date, ci să creeze explicații.". Lingvistul propune exemplul unui copil mic care, dobândind limbajul, dezvoltă - inconștient, automat și rapid, din date minuscule - o gramatică sofisticată de principii și parametri logici: "Această gramatică poate fi înțeleasă ca o expresie a unui «sistem de operare» înnăscut, instalat genetic, care dă oamenilor capacitatea de a genera propoziții complexe și lungi șiruri de gândire. Când lingviștii caută să explice de ce o anumită limbă funcționează așa cum funcționează, construiesc în mod conștient și laborios o versiune explicită a gramaticii pe care copilul o construiește instinctiv, cu minimum de informații. Sistemul de operare al copilului e complet diferit de cel al unui program de învățare automată.". Cel mai profund defect al acestor programe, susține lingvistul, este absența capacități de bază a oricărei inteligențe: să poată nu doar să descrie și să facă predicții, ci să și explice. De ce cade mărul? Dacă ții un măr în mână, și îi dai drumul, observi rezultatul și spui: "Mărul cade". Descrii ceea ce se întâmplă. Afirmând "Mărul va cădea dacă deschid mâna", faci o predicție. Însă o explicație include nu doar descriere și predicție, ci și conjecturi contrafactuale precum "Orice astfel de obiect ar cădea", adăugând o condiție suplimentară, "din cauza forței gravitaționale" sau "din cauza curburii spațiului- timp". Gândirea reală generează explicația cauzală: "Mărul nu ar fi căzut dacă nu ar fi fost forța gravitației". "Cheia învățării automate e descrierea și predicția; nu presupune mecanisme cauzale sau legi fizice. Desigur, orice explicație în stil uman nu e neapărat corectă; suntem failibili. Dar asta face parte din ceea ce înseamnă să gândești. Inteligența constă nu numai din conjecturi creative, ci și din critică creativă. Gândirea umană se bazează pe posibile explicații și corectarea erorilor, un proces care limitează treptat posibilitățile care pot fi luate în considerare în mod rațional. (...) În timp ce oamenii ajung la tipurile de explicații pe care le presupun raționale, sistemele de învățare automată pot învăța atât că pământul e plat, cât și că pământul e rotund. (...) ChatGPT și programele asemănătoare sunt incapabile să echilibreze creativitatea cu constrângerile raționale. Ele fie supragenerează (producând atât adevăruri, cât și falsități, susținând decizii etice și neetice deopotrivă) sau subgenerează (demonstrând neangajamentul față de orice decizie și indiferență față de consecințe).". Omenirea, prea tânără pentru AI Pe 29 martie, sute de experți, din întreaga lume, printre care și Elon Musk, au lansat un apel, cerând o pauză de șase luni în cercetarea și dezvoltarea Inteligenței artificiale, care ar putea depăși ChatGPT 4, invocând pericolul la care este expusă civilizația umană. "Ar trebui să lăsăm mașinile să ne inunde canalele de informare cu propagandă și minciuni? Ar trebui să automatizăm toate locurile de muncă, inclusiv cele care ne îmbogățesc spiritual? Trebuie să dezvoltăm minți non-umane care ar putea fi într-o zi mai numeroase, mai inteligente, dar și mai mai anacronice și să le permitem să ne înlocuiască? Ar trebui să riscăm să pierdem astfel controlul asupra civilizației noastre?", se putea citi în apel. Citește și: Orice telefon poate fi ascultat iar datele aflate în acesta, accesate de la distanță, fără instalarea unui soft pe aparat. Cine se poate proteja și cum Printre altele, experții solicită înființarea unor sisteme de securitate, inclusiv noi autorități de reglementare dedicate supravegherii sistemelor inteligenței artificiale și instituții capabile să gestioneze "perturbările economice și politice dramatice (în special amenințarea democrației) pe care IA le va provoca". Yoshua Bengio, unul dintre semnatarii apelului, și-a exprimat îngrijorarea în timpul unei conferințe de presă: "Nu cred că societatea e pregătită să facă față acestei tehnologii, existând un potențial de manipulare care ar putea pune în pericol democrațiile. (...) Trebuie să facem o pauză, pentru a încetini această cursă comercială (...) cum am făcut-o și în cazul armelor nucleare.".

FOTO Cum ar arăta scenele arestării lui Trump, potrivit Midjourney, un soft de inteligență artificială care transformă text în imagini
Internațional

FOTO Cum ar arăta scenele arestării lui Trump, potrivit Midjourney, un soft de inteligență artificială care transformă text în imagini

Arestarea lui Trump, imagini generate AI. Subiectul săptămânii în SUA este posibila arestare a lui Donald Trump, anunțată ca fiind posibilă chiar de acesta. Deocamdată, fostul președinte s-a înșelat, prognoza sa fiind că urma să fie arestat marți, pe 21 martie. Arestarea lui Trump, imagini generate AI În așteptarea verdictului, unii au făcut exerciții de imaginație și au creat vizual scene potențiale ale arestării. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Imaginile fabricate arată ceea ce par a fi ofițeri ai Departamentului de Poliție din New York care îl imobilizează pe Trump în timp ce acesta opune rezistență. Una dintre imagini îl înfățișează chiar pe Trump fugind de ofițeri. La o privire mai atentă, se poate observa un text distorsionat pe uniforma ofițerilor de poliție, alături de fețe și mâini distorsionate. Una dintre imagini îl arată pe Trump purtând o centură de poliție. Imaginile au fost create de Eliot Higgins, fondator și director de creație al colectivului de investigații Bellingcat, potrivit AP. Higgins a distribuit imaginile pe Twitter și a precizat că acestea au fost generate cu ajutorul Midjourney, un instrument care folosește inteligența artificială generativă pentru a crea imagini pornind de la o simplă solicitare de text. Trump cu trei picioare Pentru a genera imaginile, Higgins a spus că a scris "Donald Trump care cade în timp ce este arestat. Spirala Fibonacci. Imagini de știri". "În prima imagine, Trump are trei picioare și o centură de poliție", a declarat Higgins într-un e-mail pentru The Associated Press. "Am presupus că oamenii își vor da seama că Donald Trump are două picioare, nu trei, dar se pare că acest lucru nu i-a împiedicat pe unii oameni să considere imaginile drept autentice, ceea ce evidențiază acea lipsă de gândire critică din sistemul nostru educațional.". Citește și: Trump le cere fidelilor săi să îl salveze de la o potențială arestare care ar avea loc marți. „Protestați”, spune fostul președinte O altă imagine fabricată care circulă pe scară largă - care înfățișează cinci ofițeri care îl țin pe Trump de brațe - nu a fost creată de Higgins, dar prezintă, de asemenea, semnele distinctive ale unor imagini generate de inteligența artificială, inclusiv mâini distorsionate. Poliția din New York a infirmat că ar fi avut loc vreo arestare. "Donald Trump nu a fost luat în custodie de către Departamentul de Poliție din New York", a scris instituția într-o declarație trimisă marți prin e-mail.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră