duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: aeroport

65 articole
Economie

Cluj, Iași, Craiova, goană pe aeroport

Cluj, Iași, Craiova, goană pe aeroport. Cu siguranţă, Aeroportul "Henri Coandă" (Otopeni) e cel mai mare din ţară, după numărul de pasageri, volum de marfă şi suprafaţă a terminalelor. Cluj, Iași, Craiova, goană pe aeroport Statisticile arată şi pe acest segment cât de accentuat este centralismul: practic, prin Bucureşti trec mai mulţi pasageri decât în toate celelalte aeroporturi din ţară la un loc. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Dar ce aerogară este pe locul 2? Răspunsul nu e deloc simplu. Din 2013, anul în care a depăşit Timişoara, Aeroportul clujean "Avram Iancu" şi-a păstrat locul secund după numărul de pasageri. Din 2021, bănăţenii au rămas şi în urma Aeroportului Iaşi, care are o viteză mai mare de creştere a fluxului de pasageri decât Clujul. Anul trecut, şi Cluj-Napoca şi Iaşiul au stabilit recorduri: peste trei milioane, respectiv peste două milioane de pasageri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cluj, Iași, Craiova, goană pe aeroport (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea Foto: Facebook ARBDD
Politică

Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea

Județul Bihor, unde președinte al Consiliului Județean este Ilie Bolojan, a primit, în 2023, de patru ori mai mulți turiști decât județul Tulcea, unde se află Delta Dunării. Președinte al Consiliului Județean Tulcea este pesedistul Horia Teodorescu. Citește și: VIDEO Deputata PSD Laura Vicol, șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, face declarații importante pe TikTok: „Sunt vopsită blondă”. Ea este supranumită „avocata interlopilor” Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică la 5 februarie, situația turiștilor care au sosit și înoptat în Bihor și Tulcea se prezintă astfel: Bihor - 564.842 sosiri în structurile de primire turistică, din care 45.869 turiști străini și 1.456.088 înnoptări, din care 101.912 ale străinilor Tulcea - 141.075 sosiri turiști, din care 8.943 turiști străini și 294.329 înnoptări, din care 18.729 ale străinilor DeFapt.ro a scris că un pensionar care joacă la Loto, fost lider local al PSD, conduce aeroportul Tulcea, subordonat Consiliului Județean. În 2023, prin acest aeroport au trecut 300 de pasageri, deși ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a dirijat fonduri uriașe spre această „investiție”. Și Suceava sau Sibiu, cu circa 550.000 de sosiri ale turiștilor domină Tulcea, care este ușor sub Gorj, care a înregistrat, în 2023, 146.015 sosiri în structurile de primire turistică. DeFapt a scris că baronul PSD de Tulcea, Horia Teodorescu, președinte al Consiliului Județean, face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează: una din firmele sale a avut, doar din 2018 în 2021, contracte de circa 33 de milioane de lei cu primării din acest județ. Datele sunt sintetizate pe site-ul sicap.ai și de aici se poate constata că toate contractele au fost acordate prin „procedură simplificată”. Teleorman rămâne județul prin care au trecut în 2023 cei mai puțini turiști: 3.981, dintre care 280 de străini.

Un pensionar care joacă la Loto conduce aeroportul Tulcea Foto: Facebook
Politică

Un pensionar care joacă la Loto conduce aeroportul Tulcea

Stoian Vâlcu, un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar, conduce aeroportul Tulcea, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean. Acest consiliu este dominat de PSD și este condus de baronul local Horia Tedorescu. Vâlcu era, în 2019, vicepreședinte al organizației județene a PSD Tulcea. Citește și: VIDEO Salariul uriaș al judecătorului filmat când băga bani în decolteul unei dansatoare. Fost „dispecer” la sistemul 112, el primește 33.600 lei doar pentru chirie În 2023, prin aeroport au trecut 300 de pasageri, deși ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a dirijat, în 2022, fonduri uriașe, de 180 de milioane de lei, spre această „investiție”. Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. La aeroport lucrează circa 40 de persoane, iar Consiliul Județean l-a subvenționat, doar în 2022, cu 3,7 milioane de lei. Însă, potrivit bugetului pe 2023, ultimul publicat pe site-ul Consiliului Județean Tulcea, aeroportul urma să primească 166 de milioane de lei. Un pensionar care joacă la Loto conduce aeroportul Tulcea Stoian Vâlcu, directorul aeroportului a făcut o facultate de inginerie chimică, la Politehnica București. Până în 2013, când a fost propulsat director tehnic al aeroportului, nu a avut legătură cu acest domeniu. El a lucrat la ALUM Tulcea și la Altex, printre altele. Citește și: Drum județean din Tulcea, de 17 milioane de euro, ciuruit la un an de la deschidere. Președintele CJ și prefectul fac averi din contracte cu comunitățile locale Potrivit declarației de avere, Vâlcu a încasat, în anul fiscal 2022, o pensie de 67.000 de lei și a câștigat 1.400 de lei de la loto. Salariul său anual la conducerea aeroportului cu 300 de pasageri pe lună a fost de 109.000 lei. Însă Vâlcu a luat peste 28.000 de lei și prin prezența în CA-ul Aquaserv Tulcea, altă companie subordonată Consiliului Județean. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine

Aeroportul Iași, terminal nou pentru politicieni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Aeroportul Iași, terminal nou pentru politicieni

Aeroportul Iași, terminal nou pentru politicieni. Noul terminal de pasageri al aeroportului din Iași s-a deschis pentru scurt timp şi numai în parte. Aeroportul Iași, terminal nou pentru politicieni Prezentarea investiţiei a fost făcută cu prilejul vizitei unei delegaţii oficiale venită pe calea aerului de la Bucureşti. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg La Iaşi, drumul spre Piaţa Unirii trece printr-un terminal nou de pasageri şi printr-un muzeu nu la fel de nou, dar proaspăt renovat. Dacă ultimul loc vizitat ieri de lideri liberali veniţi de la Bucureşti a fost sala unde Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Principatului Moldovei cu mai bine de de 165 de ani în urmă, astăzi Muzeul de Istorie Naturală, primul a fost T4. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Aeroportul Haneda, foarte complicat - pilot român (sursa: CBS News)
Eveniment

Aeroportul Haneda, foarte complicat - pilot român

Aeroportul Haneda, foarte complicat - pilot român. Dumitru Oprisiu a explicat de ce aeroportul Haneda este extraordinar de dificil pentru piloți. Pe acest aeroport japonez s-au ciocnit două aeronave. Cea de călători avea aproape 400 de persoane la bord și toate au supraviețuit. Aeroportul Haneda, foarte complicat - pilot român "Haneda , este cel mai mare aeroport al Japoniei si al 4 –lea in lume ca trafic , cu peste 700 miscari zilnic si anual peste 80.milioane de pasageri tranzitati prin acesta . Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită Am zburat deseori spre acest aeroport . Chiar penultima cursa din cariera , in Feb. 2017 a fost la Haneda. Desi este unul dintre cele mai bine puse la punct aeroporturi pe care am aterizat , cu dotari de infrastructura , navigatie , radiocomunicatii si supraveghere de ultima generatie , nu este un lucru chiar simplu de aterizat acolo . Pozitionarea in Golful Tokyo , numeroasele restrictii de survol deasupra zonelor locuite ,datorate evitarii zgomotului , aglomeratia si nu in ultimul rând vremea rea , mai ales in perioada trecerii taifunelor , fac din Haneda unul dintre aeroporturile care necesita , mai ales pentru aterizare pe pista 23 , o pregatire speciala a echipajelor , o atentie deosebita cu un consum nervos pe masura . "Am trecut prin situații limită" Personal , am trecut prin situatii limita , cand zona Hanedei si a Naritei , celalalt aeroport al Tokyo ului , erau inchise ore bune datorita trecerii centrului taifunului , traficul intarziat se aglomera si arata asemenea unui viespar , dar de aeronave sosite de peste Pacific , dinspre Europa , Australia ,din intreaga lume , toate in limita de combustibil si fiecare dorind prioritate la aterizare . Pe ecranul TCAS ului nu mai puteai distinge care aeronava este deasupra , care dedesubtul tau . In cateva situatii , controlorii de trafic pareau ca sunt depasiti de situatie , desi in fapt erau profesionisti desavarsiti , si nu odata am evitat noi , echipajele , sa-i urmam instructiunile care cu siguranta ar fi dus la incidente . "Noapte fiind îți era și frică să privești afară" Nu odata TCAS ul ne avertiza ca ne apropiem periculos de o alta aeronava . La fiecare 2-3 minute iti schimba pista pe care- ti autoriza apropierea .Noapte fiind iti era si frica sa privesti afara de multitudinea luminilor proiectoarelor si al lampilor rosii de anticoliziune ale celorlalte aeronave . Dese erau intreruperile apropierii si urmarea procedurii de ratare a aterizarii , ceea ce , in vremea de afara , rezerva redusa de combustibil si secventa in care urma sa fii pus pentru o noua apropiere pica , ca un traznet. Dar pana la urma se descurcau exemplar . Opinia mea ca sunt unii dintre cei mai solicitati controlori de trafic din lume , si repet ,foarte buni profesionisti . "Admirația pentru întreg echipajul" Dar , cine stie ce s-o fi intamplat acolo ? Neprevazutul se afla la tot pasul . Banui , dar ma abtin de la orice comentariu , si ar trebui toti sa facem asta . Sa lasam pe seama anchetatorilor sa elucideze cauzele . Totusi , ce am putea face , ar fi sa exprimam simpatia pentru defuncti , recunostinta Divinului pentru cei crutati de aceasta trista intamplare si admiratia pentru intreg echipajul , mai ales cel de cabina , pentru modul cum au actionat cu inalt professionalism , astfel ca nici una dintre cele 379 persoane evacuate nu a avut de suferit , deasemenea profesionalismul echipelor de salvare de la sol . O performanta magnifica , un exemplu care ar trebui studiat in cadrul programelor de pregatire a tuturor celor raspunzatori de siguranta zborului . Iar atunci cand calatorim cu avionul , sa nu uitam ca ei , insotitorii , sunt acolo in principal , pentru a avea grija de viata dumneavoastra , iar la intrarea in aeronava sa le spunem un simplu buna ziua , iar la coborare un multumesc. O merita din plin , credeti-ma. O spun din experienta celor peste 40 de ani pe care i-am petrecut alaturi de ei .", a scris pilotul pe Facebook.

Investigații

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate. Aerogara, o investiție de aproximativ 140 de milioane de euro, a picat testul de securitate, deși a fost autorizat recent de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condusă de liberalul Nicolae Stoica. O autorizare suspectă, făcută la ordin politic, dar care poate pune în pericol siguranța și securitatea aviației civile din România. Raport AACR, în exclusivitate DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport făcut pe repede înainte care, chiar și așa, arată că Aeroportul Internațional Brașov este un adevărat sat fără câini construit din bani publici. De exemplu, angajații firmei UTI se legitimează cu permisele de acces auto, în timp ce angajații aeroportului au acces pe baza unor legitimații fără fotografie în toate zonele de securitate cu acces restricționat. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești În aceste situații se încalcă Regulamentul Uniunii Europene 2015/1998. Sunt vulnerabilități grave de securitate care au fost ignorate la momentul autorizării de AACR. Mai mult, pentru ca imaginea să fie complet halucinantă, șeful securității de pe Aeroportul Internațional Brașov este Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros. Cost: 140 de milioane de euro Aeroportul Internațional Brașov a fost proiectul de suflet al actualului ministru al Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea, în mandatul său de președinte al Consiliului Județean Brașov. Construcția aeroportului a început în anul 2020 și a costat în jur de 140 de milioane de euro, din care aproximativ 120 milioane de euro au fost alocați de Consiliul Județean din fonduri proprii și împrumuturi, iar restul, de la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Liberalul Adrian Veștea l-a desemnat director de aeroport pe Alexandru Anghel, pe care ulterior l-a plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Adică exact la instituția Ministerului Transporturilor care autorizează aeroporturile în România. Autorizarea inițială, doar pe reguli naționale Primele suspiciuni legate de neregulile de la Aeroportul Brașov au apărut atunci când administratorul aeroportului a cerut Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), condusă de controversatul liberal Nicolae Stoica, autorizarea doar în baza reglementărilor naționale. Ulterior a cerut certificarea și autorizarea în baza Regulamentului European nr. 139/2014. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) DeFapt.ro i-a solicitat directorului Nicolae Stoica să comunice ce nereguli au fost constatate în timpul procesului de autorizare și certificare, dar acesta a refuzat să le comunice. Cu toate acestea, directorul Nicolae Stoica a transmis că „Autoritatea Aeronautică Civilă Română a evaluat, conform Regulamentului UE nr. 139/2014, adecvarea resurselor Aeroportului Internațional Brașov, iar operatorul de aerodrom a îndeplinit condițiile necesare eliberării certificatului”. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a plusat și a anunțat că a emis un ordin de ministru prin care Aeroportul Brașov a fost certificat ca aeroport internațional. Raport cu 90 de deficiențe Inaugurat cu surle și trâmbițe la data de 15 iunie 2023, aeroportul s-a dovedit un real eșec pentru administrația județeană, cât și pentru AACR și ministrul Sorin Grindeanu. Surse din cadrul ministerul Transporturilor au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că "Aeroportul Internațional Brașov a fost certificat internațional fără să se respecte Regulamentul European în baza căruia a fost autorizat. Există un raport stufos, ținut la secret de domnul director Nicolae Stoica și domnul ministrul Sorin Grindeanu, în care sunt semnalate 90 de neconformități, dintre care 28 sunt deficiențe grave". Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate Alte nereguli pe partea de securitate aeroportuară i-au fost semnalate de Serviciul Român de Informații directorului Nicolae Stoica. De exemplu, SRI i-a transmis șefului AACR că sunt probleme cu zonele critice ale zonelor de securitate, controlul accesului pe aeroport, controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, și al articolelor transportate. Nu există liste cu articolele interzise pe care angajații aeroportului au voie să le introducă în partea critică a aeroportului, dar mai ales nu există nimic pe partea de identificare a datelor și a sistemelor de tehnologie a informațiilor și comunicațiilor critice pentru aviația civilă și protejarea acestora împotriva amenințărilor cibernetice. Nu există nici măcar schița zonelor de securitate În urma acestei informări, liberalul Nicolae Stoica a trimis la data de 18 octombrie 2023 o echipă de inspecție de la ACCR la Aeroportul Internațional Brașov. Echipa de inspecție a fost formată din Maria Șola, Alexandru Pavel și Mirela Pricopi. Ultima, apropiată de liberalul Nicolae Stoica, ar fi fost plasată în echipă strategic, pentru a îndulci neregulile pe partea de securitate a aeroportului. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul de inspecție pe securitate întocmit pe repede înainte de Mirela Pricopi și cei doi colegi ai ei. Conform acestui document, echipa de inspecție "nu a putut confirma în urma analizării documentelor puse la dispoziție, implementarea anumitor prevederi din în programul de securitate". Pretextul: aeroportul de abia a fost dat în folosință. Cu toate acestea, s-a constatat că "nu există o schiță relevantă a zonelor de securitate, care să permită corelarea cu descrierea din PSA (Programul de securitate aeronautică al aeroportului)". Absența până și a unei banale schițe ridică multe întrebări în legătură cu autorizarea aeroportului de către AACR. Uși și geamuri periculoase A fost constatată o deficiență și mai gravă. De exemplu, susține echipa de inspecție, pot apărea situații în care o persoană poate să acceseze Punctul de Control Acces (PCA) nr. 2, să treacă neobservată prin filtrul de control de securitate și apoi, printr-un geam situat la nivelul solului, să intre în partea critică a zonelor de securitate cu acces restricționat (CPSRA). Atenție, fără a fi supusă controlului de securitate. Mai mult, angajații aeroportului pot utiliza cardurile de proximitate pentru a deschide ușa care delimitează clădirea în care se află punctul de control de partea critică. Asta, în condițiile în care "o parte din acesti angajați nu dețin necesitatea operațională pentru a accesa CPSRA, deci nu ar trebui să dețină dreptul să acceseze respectiva ușă". Acces în zona de securitate cu legitimație auto O altă vulnerabilitate a Aeroportului Brașov constă în faptul că la intrarea în CPSRA prin PCA din interiorul terminalului de pasageri, controlul accesului pentru persoane este asigurat de personalul operatorului aeroportuar, accesul fiind permis, în general, numai după verificarea legitimației de aeroport. "Echipa a constatat însă situații în care accesul era permis și cu alt tip de legitimații, care nu se încadrau în categoriile permise de Regulamentul (UE) 2015/1998. Spre exemplu, reprezentanților firmei UTI li se permitea accesul pe baza unor permise de acces auto, în timp ce unora dintre angajații aeroportului li se permitea accesul pe baza unor legitimații fără fotografie", se menționează în raport. Fragment din raportul de control al ACCR la Aeroportul Brașov (sursa: defapt.ro) În plus, la nivelul Aeroportului Brașov nu a fost "realizată o analiză a necesității operaționale la emiterea legitimațiilor de aeroport. Astfel, s-a constatat faptul că toate legitimațiile emise până la acel moment permit acces în zonele de securitate cu acces restricționat inclusiv personalului administrativ (contabilitate, resurse umane, etc.), fără ca acesta să aibă necesitatea de a accesa respectivele zone". Șeful securității, adus de la un hipermarket Liberalul Adrian Veștea și Alexandru Anghel, care între timp a fost concediat din funcția de director al Aeroportului Brașov, l-au angajat pe Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros, pe funcția de șef al Serviciului de Securitate Aeroportuară. Deși, evident, securitatea unui aeroport internațional din Uniunea Europeană este complet diferită de cea a unor magazine cu alimente. Echipa de inspecție a AACR a considerat că responsabilă pentru haosul de pe Aeroportul Brașov este structura condusă de Dan Ion Roșu. Cum împiedică acesta utilizarea frauduloasă a legitimațiilor? Aflăm tot din raportul AACR: "Pentru a împiedica tentativele de utilizare frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, declarate furate, pierdute sau anulate din cauza unor deteriorări, șeful SSA transmite o listă cu aceste legitimații la toate punctele de control acces ale aeroportului. Personalul responsabil cu activitatea de control acces în aceste puncte are obligația de a urmări cu atenție dacă aceste legitimații nu sunt utilizate de persoane neautorizate pentru a avea acces în zone restricționate ale aeroportului Brașov-Ghimbav".

Austria acceptă România în Schengen aerian (sursa: Facebook/Daniela Lamisch)
Eveniment

Austria acceptă România în Schengen aerian

Austria acceptă România în Schengen aerian. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria "şi-a flexibilizat poziţia" în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Austria acceptă România în Schengen aerian "Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct şi le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România", a scris Ciolacu pe Facebook. El a precizat că ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, are mandat să se vadă cu omologul austriac şi să ducă negocierile la bun sfârşit. "După ani de zile de aşteptări, vom realiza împreună şi acest vis! România merită în Schengen!", a adăugat premierul.

TAROM plătește doar obligat de instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

TAROM plătește doar obligat de instanță

TAROM plătește doar obligat de instanță. Aeroportul Iaşi nu a mai avut răbdare şi a chemat în instanţă compania de stat pentru neplata facturilor din ultimele patru luni ale anului trecut. TAROM plătește doar obligat de instanță Procesul deschis în martie a avut patru termene, dintre care unul – cel mai lung, la interval de trei luni – a fost dispus pe fondul protestului magistraţilor. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Până să se pronunţe instanţa, TAROM şi-a achitat datoriile, care depăşeau 1,1 milioane de lei. Dar judecătorii Tribunalului Iaşi au ordonat debitoarei "să plătească creditoarei, în 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonanţe, penalităţi de întârziere". Este vorba "de 0,04 la sută/zi de întârziere, calculate la debitul principal de 1.132.047,76 lei reprezentând contravaloare restantă" pentru cele zece facturi reclamate de Aeroportul Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Faima Otopeniului a ajuns în India Foto: Replica Online
Eveniment

Faima Otopeniului a ajuns în India

Faima Otopeniului a ajuns în India: canalul de știri WIO News îl clasează pe locul șase al celor mai proaste aeroporturi din lume. „World is one News” este un canal de știri în limba engleză, din India. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Faima Otopeniului a ajuns în India Într-un clasament al celor mai proaste aeroporturi, alcătuit acum trei săptămâni, Otopeni apare pe locul șase, după Tașkent. Despre Otopeni, WION afirmă, într-o postare: „Cele mai multe plângeri despre principalul aeroport al României sunt legate de starea proastă a spațiilor de așteptare, indicatoarele proaste, întârzieri și spații de fumat”. Pe locul I al acestui clasament este aeroportul Orly, din Paris. Însă, în aceeași postare pe Telegram, WION scrie că aeroportul Portela din Lisabona este cel mai prost din lume, potrivit Airhelp. Airhelp, compania specializată în recuperări ale sumelor datorate de companiile aeriene pasagerilor ale căror zboruri au întârziat sau au fost anulate, a publicat ultimul clasament al aeroporturilor, din perspectiva experienței pasagerilor, în 2022. În acel clasament, Otopeniul era pe locul 140 din 151 de poziții. Aeroportul din Napoli era pe locul 139, iar cel din Praga pe 141. Lombok și Toronto ocupau ultimele poziții. „Un aeroport surprinzător de mic pentru o capitală. Podelele sunt murdare, un spațiu înghesuit și limitat de magazinele de mâncare. Personalul a fost ok, nu cel mai prietenos. Magazinele duty-free sunt din abundență. Cea mai bună parte este controlul la frontieră, deoarece au multe cabine. În afară de asta, întreaga experiență este greoaie”, a arătat un pasager citat de AirHelp. În acest clasament, Tokyo avea un aeroport pe locul I și altul pe locul III. Defapt.ro a arătat că ministrul Sorin Grindeanu a dat aeroportul pe mâna unor sinecuriști cu studii dubioase. Managerul, Sorin Păun, avea zero experiență în administrarea unui aerport când a fost numit director general la așa-numita Companie Aeroporturi București. Președinte al consiliului de administrație este Bachide Eduard, un pesedist cu licenţă la Facultatea de Inginerie şi Management Agroturistic, Universitatea Bioterra.

Doi ani de procese, 430 lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Doi ani de procese, 430 lei

Doi ani de procese, 430 lei. La capătul a peste doi ani de procese, fostul director general al Aeroportului Iaşi a câştigat în primă instanţă contra aerogării. Doi ani de procese, 430 lei Cătălin Bulgariu a solicitat plata unor drepturi băneşti care consideră că i se cuvin. Judecătoria Iaşi i-a dat dreptate parţial la rejudecarea cauzei. Astfel, după ce a admis cererea de chemare în judecată a regiei şi a Consiliului ei de Administraţie, instanţa a decis ca „Regia Autonomă Aeroportul Iaşi să plătească reclamantului suma de 430 lei reprezentând diferenţa până la suma de 58.800 lei din indemnizaţia datorată directorului general – componentă variabilă pentru anul 2019”. Citește și: Linșaj și autocenzură la Antena 3 CNN, în cazul “azilurilor groazei“: Nicușor Dan, scos vinovat pentru că ar fi “tăiat finanțarea pentru 30.000 de bunici“. Zero acuzații către cuplul Firea-Pandele În acelaşi timp, a fost respinsă „ca neîntemeiată cererea de compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat pentru anii 2019-2020”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Focuri de armă, morți, pe aeroport (sursa: Telegram/INDEX)
Eveniment

Focuri de armă, morți, pe aeroport

Focuri de armă, morți, pe aeroport. Un incident armat a avut loc vineri pe aeroportul din Chişinău, unde un cetăţean străin căruia i-a fost refuzată intrarea în Republica Moldova a deschis focul cu arma sustrasă unui poliţist, a ucis un angajat de securitate aeroportuară şi un poliţist de frontieră, rănind de asemenea un pasager, iar în cele din urmă a fost capturat (imagini VIDEO). Focuri de armă, morți, pe aeroport Potrivit publicaţiei Ziarul de Gardă, un bărbat care a sosit cu un zbor din Turcia a deschis focul şi s-a baricadat ulterior într-o încăpere a aeroportului. Iniţial, cel puţin un poliţist de frontieră a fost rănit, iar aeroportul a fost evacuat şi unitatea specială a poliţiei a intervenit. Este vorba despre un cetăţean străin căruia i-ar fi fost refuzată intrarea în ţară "din considerente de securitate", după cum a precizat ulterior premierul Dorin Recean. În timp ce pasagerul era condus pentru efectuarea formalităţilor de returnare din ţară el a reuşit să deposedeze de armă un poliţist de frontieră şi apoi a deschis focul. Ministerul moldovean de Interne a confirmat două persoane au fost ucise, un angajat de securitate aeroportuară şi un poliţist de frontieră, iar atacatorul a fost capturat şi este rănit. Acesta este un cetăţean din Tadjikistan, în vârstă de 43 de ani. De asemenea, un pasager a fost rănit. Atacatorul, rănit grav "La Aeroportul Internaţional Chişinău a avut loc un incident armat în care unui cetăţean străin i s-a interzis intrarea în Republica Moldova. În timpul însoţirii sale în zona sterilă pentru a fi returnat, acesta a luat arma unui poliţist de frontieră şi a rănit mortal două persoane. La această oră, individul a fost neutralizat şi încătuşat de trupele speciale care au intervenit. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Toate zborurile au fost amânate, iar pasagerii au fost evacuaţi din aeroport. Au fost asigurate toate măsurile pentru aducere a situaţiei la normalitate. Oamenii legii vor continua să asigure securitatea şi ordinea publică la aeroport", a comunicat Ministerul de Interne. Citește și: EXCLUSIV Ministrul de Interne a discutat cu Patriarhul Daniel să schimbe rânduiala bisericească pentru înmormântarea unui interlop. Este vorba despre celebrul caz „Emi Pian” "Transmit sincere condoleanţe familiilor victimelor. Guvernul va interveni cu ajutorul necesar", a declarat premierul Recean. "Instituţiile statului au crescut nivelul de mobilizare pentru asigurarea securităţii şi ordinii publice", a adăugat acesta.

Autostrada A8 ratează aeroportul și spitalul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8 ratează aeroportul și spitalul

Autostrada A8 ratează aeroportul și spitalul. Reprezentanţii CNAIR spun că nu ar fi rentabilă realizarea ei. Autostrada A8 ratează aeroportul și spitalul Dar reprezentanţii asociaţiilor pro-autostradă şi ai autorităţilor locale s-au arătat contrariaţi de modificare. S-au invocat mai multe motive. Printre acestea, amplasarea nepotrivită a Spitalului Regional de Urgenţă în nordul oraşului şi extinderea terminalelor pe partea de vest a pistei Aeroportului. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero Dar s-a vorbit și de lipsa unei susţineri mai active a acestor drumuri de legătură din partea ieşenilor şi, în consecinţă, necesitatea unei implicări reale a Primăriei, CJ şi a parlamentarilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bonus, două pensii de 15.000 lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Bonus, două pensii de 15.000 lei

Bonus, două pensii de 15.000 lei. Fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie de la Aeroportul Iaşi a câştigat în instanţă banii pe care îi mai avea de luat dacă şi-ar fi păstrat mandatul până la capăt. Bonus, două pensii de 15.000 lei Susţinut de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Mitică Rebegea a devenit preşedintele CA după concursul de selecţie din 2017. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cu câteva luni înainte de încheierea mandatului, calitatea de administrator i-a fost revocată, aceeaşi măsură fiind luată şi în privinţa unui alt membru al CA, Gheorghe Carp. Citește și: Criză profundă în educație în toată Europa, zeci de mii de posturi sunt neocupate în fiecare țară a UE. Principalele motive: salariile mici, lipsa de respect, agresivitatea elevilor și părinților Celor doi li s-a reproşat că nu au studii superioare de lungă durată, ci doar diploma de ofiţer de aviaţie, după absolvirea cursurilor de trei ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Grindeanu: fără terminal nou la Otopeni

Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni. Construcţia unui terminal nou la Aeroportul Otopeni nu se justifică în acest moment, având în vedere numărul de pasageri, însă trebuie aduse îmbunătăţiri actualului terminal, consideră ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni "Aeroportul Otopeni în acest moment trebuie să ajungă, şi sper că va ajunge la sfârşitul anului 2023, la numărul de pasageri dinainte de pandemie. Adică să se recupereze ceea ce s-a pierdut. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acest moment, astăzi, când vorbim, pe numărul de pasageri, pe toate studiile, şi avem studii şi de la Banca Mondială şi vi le pot pune la dispoziţie, nu se justifică construcţia unui terminal nou. Că trebuie să fie îmbunătăţiri sunt perfect de acord. La benzile care aduc bagaje, tot ce ţine de buna funcţionare în actualul terminal, clar că trebuie să fie îmbunătăţit. Eu vorbesc de un terminal nou, care înseamnă foarte mulţi bani. Astăzi, când vorbim pe numărul de pasageri pe care îl are Aeroportul Otopeni, nu se nu se justifică. În 5 ani da, posibil, dacă se menţine acest ritm de creştere", a precizat ministrul Transporturilor, duminică, la Digi 24. El a subliniat că au început să fie realizate investiţii astfel încât lucrurile să fie îmbunătăţite pe actualul terminal. Îmbunătățirile, necesare, totuși "Asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să fie îmbunătăţite pe actualul terminat. Sunt perfect de acord cu dumneavoastră: curăţenie, benzile de adus bagaje, fluxul pasagerilor. Eu când merg vineri seara, de exemplu, când plec în weekend la Timişoara, la acea oră este un vârf de trafic, nu doar pe cursele interne, ci şi externe. Dar aceste investiţii au început să fie făcute şi sper să continue în Aeroportul Bucureşti, inclusiv investiţii în acel burduf, burduful care intră în sau care face legătura cu avioanele. Parte dintre ele trebuie să fie schimbate, sunt depăşite", a subliniat Grindeanu. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Potrivit datelor publicate de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti în luna ianuarie a acestui an, traficul aerian înregistrat pe cele două aeroporturi din Capitală - Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu - a crescut cu 82,2% în 2022, faţă de 2021, până la un număr de 12.610.247 de pasageri. De asemenea, anul trecut, s-au raportat 120.745 de mişcări de aeronave (aterizări plus decolări), în creştere cu 30,7%, de la un an la altul.

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Investigații

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar. George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, ar fi cerut de la doi afaceriști o șpagă de 22,4 milioane euro pentru exploatarea spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni susținând că că poate influența deciziile ministrului Sorin Grindeanu și ale directorului Sorin Radu Păun. Motiv pentru care a fost reținut de procurorii DNA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În același dosar au mai fost reținuți doi dintre acționarii Millenium Pro Design, Cătălin Lăscuț, supranumit "Regele duty free", și Radu Laurențiu Tănăsescu, dar și controversatul afacerist Cristian Dumitru Bălan. În schimb, directorul direcției Management Facilități Aeroportuare a fost pus sub control judiciar pentru că ar fi primit o șpagă de "doar" 15.000 de euro. Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar Licitația pentru spațiile comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni a scos la suprafață șpăgile colosale percepute de angajații statului. Conform procurorilor DNA, o persoană fizică a cerut direct sau prin intermediul lui George Alexandru Ivan (fostul director general și director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București - CNAB), de la un afacerist, inculpat în dosar, nu mai puțin de 22,4 milioane de euro. În schimbul acestei sume, George Alexandru Ivan a promis prelungirea contractelor pentru spațiile comerciale din incinta Aeroportului Otopeni, susținând că poate influența în acest sens decizia ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, și pe cea a directorului CNAB, Sorin Radu Păun. Mai mult, George Alexandru Ivan ar fi dat un caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță unei afacerist, căruia i-a explicat cum să câștige licitația. Deși documentul nu era încă public. Avere bunicică, de funcționar "orientat" George Alexandru Ivan a fost numit la conducerea CNAB în aprilie 2019 de către ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, aflat sub protecția lui Ionel Arsene de la PSD Neamț. Anterior, același ministru Răzvan Cuc îl plasase pe George Alexandru Ivan în Consiliul de Administrație al CNAB. În acea perioadă, Răzvan Cuc a fost numit ministru al Transporturilor cu sprijinul PSD Giurgiu, organizație condusă atunci de Niculae Bădălău. În declarația de avere depusă la încetarea mandatului de director al CNAB în ianuarie 2020, George Alexandru Ivan a menționat că fusese director comercial la RADET și membru în Consiliile de Administrație ale companiilor DNATA și CFR SA. Soția sa, Georgiana Adriana Ivan, era angajată la ICI, Transgaz, ASE și era membru în Consiliul de Administrație al Palatului CFR. Pe numele Georgianei Adrian Ivan se aflau două apartamente, cumpărate în 2011, respectiv 2015. Tot ea avea în conturi peste 550.000 lei și 3.000 de euro. Ultima declarație de avere a lui George Alexandru Ivan datează din iunie 2021, atunci când deținea funcția de șef birou Contracte Operare Aeronautice la CNAB. Soții Ivan și-au cumpărat în acel an un apartament de 141 mp în București. George Alexandru Ivan a menționat că a primit cadou suma de 240.000 lei de la Anca și Ionel Ivan. În timp ce soția sa a primit 28.000 de euro și 20.000 de lei de la Elena Tărășilă. Lițoi, multe imobile scumpe Bogdan Șerban Lițoi, directorul Direcției Management Facilități Aeroportuare din cadrul CNAB, a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA pentru acuzația de luare de mită. Concret, spun procurorii DNA, directorul Lițoi a primit 15.000 de euro de la asociatul unei firme care deținea spații comerciale în Aeroportul Otopeni. Banii i-a primit pentru aprobarea unui caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB. Consultanță în urma căreia urma să fie întocmit caietul de sarcini pentru scoaterea la licitație a spațiilor comerciale. Pentru funcția de director al Direcției Management Facilități Aeroportuare, Bogdan Șerban Lițoi a menționat în declarația de avere că primea un salariu anual de peste 185.000 lei. În plus, era asociat la firma M&I Construct Development, din Bragadiru. Conform declarației de avere depuse în iunie 2020, Bogdan Șerban Lițoi împreună cu soția sa, Georgeta Lițoi, au obținut două vile în anul 2011 în baza unor contracte de întreținere. În perioada 2011 -2018, cei doi soți au cumpărat patru spații comerciale și un apartament. Unul dintre spații este închiriat cu 18.000 euro companiei Mega Image, altul, cu 30.000 lei, la Apă – Canal Ilfov. Pentru un alt spațiu comercial mai primește 14.880 euro. În anul 2019 a înstrăinat mai multe bunuri. Unul dintre bunuri a fost vândut firmei sale cu peste 166.000 lei. De la Cătălin Andrei Harnagea a primit jumătate din 95.500 euro, Ionuț Stancu i-a plătit jumătate din suma de 97.000 de euro, Eva Alexe jumătate din 99.000 euro. A mai vândut un bun cu 35.000 euro lui Eduard Cătălin Hill. Firma lui Lăscuț, 70 de milioane de euro pe an Cătălin Lăscuț, fiul Pavel Lăscuț, fostul șef al Directiei de Supraveghere si Control din Directia Generala a Vamilor, este supranumit „Regele duty free”. Procurorii DNA au emis pe numele lui un mandat de reținere pentru 24 de ore urmând să fie dus în fața judecătorilor pentru un mandat de arestare de 30 de zile. În dosarul de corupție de la Aeroportul Otopeni a mai fost reținut și Radu Laurențiu Tănăsescu, partenerul de afaceri al lui Cătălin Lăscuț. Cei doi sunt asociați cu câte 20% în firma Millenium Pro Design, care are mai multe puncte de lucru în incinta Aeroportului Otopeni. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Heinrig Impex SRL, Ion Olteanu și Emil Roșca. Firma are ca obiect de activitate vânzarea produselor cosmetice și de parfumerie. Pe lângă punctele de lucru de la sosiri și plecări din Aeroportul Otopeni, firma controlată de Cătălin Lăscuț este prezentă pe majoritatea aeroporturilor din România. De exemplu, mai are puncte de lucru pe aeroporturile din Suceava, Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Arad, Tuzla, Satu Mare, Bacău și Craiova. În anul fiscal 2021, firma Millenium Pro Design a avut o cifră de afaceri de peste 358,7 milioane lei și un profit net de peste 11 milioane lei. Cătălin Lăscuț și Radu Laurențiu Tănăsescu figurează ca asociați în mai multe societăți. De exemplu, ei sunt asociați în Hawk ATC SRL alături de Dorin Catană și britanicul Stear Andrew Clive. Britanicul are instituit sechestru asupra părților sociale din martie 2022. Cei patru parteneri de afaceri dețin în mod egal și părțile sociale ale firmei Logifly Hub, care are ca obiect de activitate alte activități poștale și curier. Dar și societatea Cannaabiz Pharm, care are ca obiect principal de activitate cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic. Miza: contractele pentru spații comerciale Surse apropiate anchetei au precizat sub protecția anonimatului că afaceristul Cătălin Lăscuț ar fi vrut prelungirea automata a contractelor de închiriere a spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni pe o perioadă de zece ani. Însă Consiliul Concurenței a transmis CNAB că aceste contracte pot fi prelungite cu maximum cinci ani, doar în anumite condiții. Într-un final, s-a decis contractarea unei firme de consultanță pentru întocmirea caietului de sarcini, iar ulterior spațiile să fie scoase la licitație. Dar decizia a fost tergiversată astfel încât conducerea CNAB a decis prelungirea contractelor cu șase luni, până la finalizarea licitației. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea Mai mult, spun surse din cadrul CNAB, Cătălin Lăscuț ar fi vrut să fie contractat pe post de consultant pentru întocmirea caietului de sarcini. Conducerea CNAB s-a opus inițial, dar Cătălin Lăscuț a obținut o decizie judecătorească care îi permitea să participe la realizarea caietului de sarcini.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră