sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: aeroport

65 articole
Economie

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi

Aglomerație, mizerie, nepăsare: problemele aeroportului "Henri Coandă" nu sunt noi. Dar ministrul Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi. Care, în 2022, a tras mai multe semnale de alarmă asupra problemelor aeroportului: prea mic, prea mulți pasageri, zero investiții. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii În 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara că nu vede necesară construirea unui nou terminal. În 2024, problemele s-au acutizat. Avertismentele Curții de Conturi În 2022, Curtea de Conturi avertiza: traficul aerian pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut peste limitele de spațiu. "Creșterea exponențială a traficului de pasageri, dar și contrângerile de arhitectură ale Aeroportului Internațional Henri Coandă București (…) au dus la aglomerări în zonele de terminal ale aeroportului (…), precum și la creșterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităților de control, reflectând astfel discrepanța între capacitatea aeroportuară de procesare a pasagerilor și cererea de trafic", se arată în raportul "Auditul performanței aeroportuare". În lungul șir de probleme enunțate: infrastructura - la pămînt, investițiile - zero, indicele de satisfacție a clienților - din ce în ce mai scăzut. Dar banii curg de la pasagerii abuzați Cu toate acestea, raportul nota "rezultatele pozitive" ale activității financiare a CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), ca urmare a creșterii semnificative a traficului aerian pe aeroportul Henri Coandă și a creșterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru serviciile prestate. În primele cinci luni ale anului 2022, aeroportul "Henri Coandă" din Otopeni a fost tranzitat de 4,1 milioane de pasageri, un număr de trei ori mai mare faţă de 2021. George Dorobanţu, director general al CNAB, recunoștea la vremea respectivă: "Există un deficit de personal de 30-40%". Pe timp de vară, creșterea traficului și lipsa personalului s-au făcut simțite: aeroportul a fost supra-aglomerat. Pe 29 mai, într-o singură oră, au aterizat 14 avioane, ceea ce a dus la o depășire a capacității de primire a pasagerilor. În iunie, presa relata despre haosul generalizat din aeroport. Astfel, pasagerii cu zboruri întârziate sau amânate nu au beneficiat nici măcar de prevederile legale: n-au primit din partea aeroportului nici apă, nici mâncare și nici cazare la hotel. A trebuit să doarmă pe jos, în zona terminalelor. În iulie, o imagine a devenit virală: benzile de bagaje au cedat, iar angajați ai aeroportului au fost puși să pedaleze pe ele pentru a le pune în mișcare. Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi În 2023, traficul de pasageri pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut cu 16% față de anul anterior. Totuși, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu afirma că realizarea unui nou terminal de pasageri, modern și care să preia actualul flux de trafic, "nu se justifică". Pe 3 aprilie 2023, un haos de nedescris la Sosiri: opt avioane aterizaseră în același timp și peste o mie de persoane au fost blocate în zona terminalului. Pe 6 iulie, pasagerii unei curse venite din Olanda au fost nevoiți să rămână în avion mai bine de o oră pentru că nu a existat un mijloc de transport care să-i preia. Pe 13 iulie, o pană de curent a blocat timp de mai multe ore calculatoarele Poliției de Frontieră. CNAB a recomandat atunci pasagerilor să vină la aeroport mai devreme decât de obicei pentru a gestiona accesul prin metode "clasice". În 2023, aeroportul Otopeni a beneficiat totuși de o investiție: 3,2 milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri. În prezent, Otopeniul se dezintegrează Luna aceasta (iulie a.c.), sute de pasageri au așteptat ore în șir la terminalul Sosiri, ca să-și poată recupereze bagajele. Incidentul a venit după o suită de alte probleme. La data de 26 iunie, CNAB a anunțat că instalația de aer condiționat din aeroport nu mai funcționează. La câteva zile după, pe 29 iunie a.c., ANPC a amendat Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" din cauza defecțiunilor la sistemul de ventilație. Suma amenzii: 10.000 de lei. Însă, după instalația de climatizare, s-a stricat și banda de bagaje pentru cală.

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Grindeanu vrea să numească, pe șest, o nouă conducere a aeroportului Otopeni, acuză Fondul Proprietatea Foto: Facebook
Economie

Grindeanu numească, pe șest, conducere aeroportului Otopeni

Sorin Grindeanu vrea să numească, pe șest, la 19 iulie, o nouă conducere a aeroportului Otopeni. Deși adunarea acționarilor este convocată pentru vineri, joi nu se știa cu precizie pe cine va propune demnitarul PSD în viitorul consiliu de administrație, arată Fondul Proprietatea, care este acționar minoritar la Compania Națională de Aeroporturi București (CNAB). Citește și: Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. O întreagă rețea a scăpat prin prescriere sau anularea probelor Fondul Proprietatea îl acuză pe ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD) că va încălca legea la numirea CA-ului Aeroporturilor Bucureşti, CNAB: 5 din 7 membri “par a fi angajaţi ai instituţiilor publice“. Grindeanu vrea să numească, pe șest, o nouă conducere a aeroportului Otopeni Acţionarii CNAB sunt aşteptaţi să voteze noul CA, cu mandat de 4 ani, în Adunarea Generală programată pe 19 iulie. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este actionar majoritar la Compania de Aeroporturi. “Chiar dacă acţionarii sunt convocaţi să numească membrii consiliului de administraţie mâine, lista finală a propunerilor din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii este încă necunoscută, în ciuda obligaţiilor clare de transparenţă impuse de legislaţia privind guvernanţa corporativă”, spun reprezentantii Fondului Proprietatea. „Suntem profund îngrijoraţi de implementarea guvernanţei corporative la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), având în vedere nerespectarea legii în procesul de selecţie a Consiliului de Administraţie. În ciuda importanţei critice a CNAB pentru infrastructura de transport a României, procesul nu a respectat prevederile legale cheie, cum ar fi limitarea numărului de funcţionari publici şi includerea unui candidat cu experienţă în audit financiar. Am comunicat deja aceste deficienţe altor părţi interesate de companie şi de procesul de selecţie, subliniind că este esenţial să avem un Consiliu de Administraţie competent şi credibil pentru a asigura un viitor sustenabil şi de succes pentru CNAB. Fondul Proprietatea solicită autorităţilor competente să analizeze acest proces pentru a asigura conformitatea cu legea şi pentru a proteja interesele tuturor părţilor implicate”, a declarat Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Investments şi Manager de Portofoliu la Fondul Proprietatea, citat de Ziarul Financiar. Fondul a constatat că majoritatea candidaţilor de pe lista comunicată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în discuţiile premergătoare acestei AGA nu sunt independenţi, întrucât 5 din cele 7 nominalizări par a fi angajaţi ai instituţiilor publice, în loc de maximum 2, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011. In plus, nu există candidaţi cu experienţă în audit financiar, încălcându-se astfel o altă prevedere legală.

Otopeni, cel mai prost aeroport european (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Economie

Otopeni, cel mai prost aeroport european

Otopeni, cel mai prost aeroport european. Aeroportul "Henri Coandă" este pe ultimele locuri în clasamentele europene: încremenit în anii ‘60, plictisitor, scump. Dacă zborul are întârziere, aeroportul Henri Coandă este cel mai neplăcut loc pentru a-ți petrece timpul. 129 din 132 la nivel global În 2019, la nivel global, "Henri Coandă" s-a situat pe locul 129 din 132 de aeroporturi. La nivel european, s-a situat pe locul patru al celor mai prost cotate aeroporturi. Citește și: Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget. Din profitul de 453 milioane lei, 401 s-au dus la stat Criteriile clasamentului: punctualitatea plecărilor și sosirilor (60% din evaluare), calitatea serviciilor (20%), calitatea magazinelor și restaurantelor (20%). Scorul total obținut a fost de 6.03. Punctualitatea zborurilor: 6 Calitatea serviciului: 6.1 Gastronomie si magazine: 6 Aeroportul a avut un rating de patru din zece pe Skytrax. Potrivit pasagerilor, personalul este "neprietenos", iar design-ul, învechit: "Amintește de anii 1960". Otopeni, cel mai prost aeroport european Cinci ani mai târziu, lucrurile par neschimbate. În 2024, compania Eurochange a analizat 40 dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa. Criteriile: numărul de restaurante și magazine, atracții diferite, timpii medii de așteptare la controalele de securitate, costurile mâncării și băuturii. Scorul maxim a fost a fost obținut de Aeroportul Berlin Brandenburg: 79,5 puncte. Aeroportul "Henri Coandă" s-a situat pe ultimul loc, cu 34,5 puncte. Aeroportul a fost cotat și drept "Cel mai plictisitor aeroport din Europa". Cel mai bun: Berlin Brandenburg Potrivit clasamentului, cel mai bun aeroport unde poți petrece timpul, în cazul unui zbor întârziat, este Aeroportul Berlin Brandenburg. Acesta are peste 45 de magazine (inclusiv un magazin LEGO pentru copii), 35 de restaurante și cafenele și multe zone destinate copiilor. Există, de asemenea, cinci saloane destinate relaxării. Costul intrării: 42 de euro (în jur de 200 de lei). Costul unei beri: 4.61 euro (în jur de 23 de lei). Încremenit în 1965 Pe ultimul loc al clasamentului, Aeroportul Internațional "Henri Coandă": cel mai plictistor și urât aeroport. Nu pare deloc modernizat din 1965, anul inaugurării, notează autorii clasamentului. Are foarte puține magazine și restaurante. Pe Otopeni, la terminalul Plecări, există 14 magazine, dintre care șapte Aelia, patru Relay, două Discover și un magazin de jucării. Cele mai multe dintre locurile care servesc mâncare sunt cafenele sau standuri de fast food. La terminalul Plecări există un singur restaurant și câteva standuri de fast-food administrate de zece firme. Nu există zone destinate copiilor, spre deosebire de majoritatea celorlalte aeroporturi din clasament. Nu ai cu ce să-ți ocupi timpul: aeroportul nu oferă nimic special. Personal neprietenos, cozi mari la bagaje Deși există patru saloane de lounge, un bilet costă mai mult decât un lounge la Berlin: prețurile încep de la 47,64 de euro. Este al doilea cel mai scump bilet de lounge din Europa, după aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Pe "Henri Coandă", biletul pentru un salon VIP este de 96,61 euro. Potrivit mărturiilor unor pasageri străini, nemulțumirile sunt legate și de timpii de așteptare pentru ridicarea bagajelor: până la o oră. Mai mult, personalul este neprietenos, nu ai unde să bei o cafea și cozile sunt lungi la controalele de securitate. Dacă pe Aeroportul Berlin Brandenburg este puțin probabil să aștepți (80% dintre zboruri pleacă la timp), pe "Henri Coandă" doar 53% din zboruri pleacă la timp. În 2024, Skytrax a clasat Aeroportul "Henri Coanda" drept Aeroport Regional de 3 Stele.

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții Foto: Inquam/Saul Pop
Eveniment

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget: în 2023, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a avut un profit de 453 de milioane de lei, dar 401 milioane s-au împărțit sub formă de dividende către ministerul Transporturilor și Fondul Proprietatea. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică Și în 2023, profitul aeroportului, de 303 milioane de lei, net, a fost luat de stat, iar ministrul Grindeanu se văicărea aparent neputincios și dădea vina pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, susținut de PNL. Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții „N-am fost de acord, dar n-am avut ce face, la finalul anului trecut, când tot profitul, şi nu doar la aeroportul Bucureşti, ci şi la alte companii ale statului, acel profit a fost luat de Boloş la bugetul de stat. Să ştiţi că profitul era de vreo 500 de milioane. La o cifră de afaceri la aeroportul Bucureşti de un miliard 400, profitul era de 500 de milioane. Acei bani erau reinvestiţi în aeroport, că nu reinvesteau altundeva. Din păcate au fost luaţi. Am înţeles situaţia deosebită la sfârşitul anului trecut, dar nu o să mai înţeleg anul acesta”, a declarat demnitarul PSD. Aerogara Otopeni este, în lipsa investițiilor, în prag de colaps: terminalele de plecări sunt supraaglomerate, instalația de aer condiționat a cedat și a fost înlocuită doar după repetate scandaluri, iar benzile transportatoare foarte vechi se strică frecvent. Cu toate acestea, profitul din 2024 a fost luat de Ministerul Transporturilor, care a încasat dividende brute de 321,477 milioane de lei, iar Fondul Proprietatea - 80,369 milioane de lei. Potrivit unui studiu al firmei de inginerie aeroportuară Netherlands Airport Consultants (NACO), la cererea Fondului Proprietatea, încă din 2025 Otopeniul ar putea ajunge la limita maximă de pasageri pe care o poate procesa, între 16 și 18 milioane de pasageri pe an. În 2030, prin Otopeni ar putea trece circa 21 de milioane de pasageri, apreciază NACO. „Soluţia principală pentru limitările induse de capacitatea aeroportului o constituie construcţia unui nou terminal în următorii ani", a spus Rene Hopstaken, Consultant Aeroportuar la NACO.

Burleanu îl protejează pe Ciolacu de suporteri (sursa: Inquam Photos/Ștefan Constantin)
Politică

Burleanu îl protejează pe Ciolacu de suporteri

Burleanu îl protejează pe Ciolacu de suporteri. Răzvan Burleanu, controversatul șef al Federației Române de Fotbal, le-a cerut suporterilor români să nu vină la Aeroportul Otopeni pentru a întâmpina echipa de fotbal a României, sub pretextul că nu va fi posibilă interacțiunea dintre echipă și suporteri. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete Surse din cadrul Federației Române de Fotbal consideră că apelul lui Răzvan Burleanu este o bătaie de joc la adresa suporterilor români, în contextul în care fotbaliștii așa-numitei "Generații de Suflet" vor fi întâmpinați de premierul Marcel Ciolacu. Ocazie cu care șeful PSD, "cel de-al 12-lea jucător" al Iordănescu, după cum s-a autopromovat, își va face un nou set de poze electorale. Anunț absurd al FRF Federația Română de Fotbal, condusă de Răzvan Burleanu, a anunțat că "Generația de Suflet" se întoarce acasă miercuri seara, iar suporterii sunt invitați la Casa Tricolorilor, din Mogoșoaia. Culmea, federația lui Burleanu le-a cerut oficial suporterilor să nu îi aștepte pe fotbaliști la Aeroportul Otopeni. "Echipa națională de fotbal a României va reveni în această seară la București, cu un zbor de la Frankfurt. Tricolorii vor ateriza la Aeroportul Henri Coandă la ora 23:20 și vor părăsi aeroportul prin salonul oficial. De aici, echipa se va deplasa direct la Centrul Național de Fotbal de la Mogoșoaia, Casa Tricolorilor, unde suporterii care doresc să îi întâmpine îi pot aștepta. Federația Română de Fotbal face un apel către fani să nu vină la aeroport, deoarece nu va fi posibilă interacțiunea dintre echipă și suporteri în acest loc. De asemenea, menționăm că nu toți jucătorii echipei naționale vor reveni în țară în această seară", se menționează pe site-ul Federației Române de Fotbal. Burleanu îl protejează pe Ciolacu de suporteri Regulile lui Răzvan Burleanu nu se aplică în cazul premierului României, pesedistul Marcel Ciolacu, care a anunțat că îi va întâmpina pe tricolori pe Aeroportul Henri Coandă. Surse din cadrul FRF au declarat pentru DeFapt.ro că decizia lui Răzvan Burleanu a fost luată pentru că suporterii români să nu aibă ocazia de a-l huidui pe prim-ministrul Marcel Ciolacu. "Echipa de fotbal a României este a suporterior. Nu este nici a lui Răzvan Burleanu, nici a lui Marcel Ciolacu. În nicio țară din lume nu s-a cerut vreodată suporterilor să nu vină la aeroport pentru a-și întâmpina și felicita echipa națională. Dacă suporterii nu pot interacționa cu echipa, premierul Marcel Ciolacu de ce are acest drept? Lui Răzvan Burleanu îi este frică ca suporterii să nu-l huiduie pe Marcel Ciolacu", spun sursele.

Vlogger american spune care este cea mai proastă parte a țării (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Eveniment

Vlogger american spune care este cea mai proastă parte a țării

Un vlogger american, entuziasmat de România, spune care este cea mai proastă parte a țării: aeroportul Otopeni. “Este cel mai prost aeroport din Europa“, afirmă Christian Grossi într-un mesaj pe TikTok care a strâns peste 19.200 de like-uri. Citește și: EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la „Sf. Pantelimon”, în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penal Grossi relatează că a fost de șase ori în România și de fiecare dată a văzut aceleași probleme pe aeroportul Otopeni. Vlogger american spune care este cea mai proastă parte a țării “Sunt în România și acesta este mai degrabă un videoclip serios. Momentan, zbor din România și mă aflu în aeroport. Vedeți ce este pe fața mea? Este transpirație. De ce? Pentru că acesta este cel mai prost aeroport din Europa. Iubesc această țară, chiar o iubesc, iubesc România, dar asta… uitați-vă la asta. Sunt oameni care stau pe scări, eu stau pe scări, nu sunt locuri și înăuntru sunt vreo 95 de grade, în Celsius sunt 35-37 de grade în interiorul aeroportului (...) Acesta este al treilea an, este a șasea oară când vin în România și este aceeași experiență de fiecare dată în aeroportul din București. Asta este cea mai rea parte a României, chiar aici, aeroportul vostru. Trebuie să reparați asta“, a relatat vloggerul. @christian.grossi this is absolute worst part about Romania ?? #fyp #tellme #stitch #traveltiktok #backpacking #romania ♬ original sound - Grossi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a anunțat, marţi, că au fost instalate noi echipamente de aer condiţionat la Aeroportul Henri Coandă, după avaria produsă săptămâna trecută la sistemul de climatizare care i-a atras o amendă 10.000 de lei de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu Foto: Romania TV
Eveniment

Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu

Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri. Citește și: Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara Cea mai inutilă investiție a lui Grindeanu „Județul Tulcea intră într-o nouă etapă de dezvoltare o dată cu extinderea Aeroportului Internațional- Delta Dunării! Este rezultatul implicării Consiliului Județean care face constant eforturi pentru dezvoltarea acestei zone”, se lăuda Grindeanu la 27 aprilie, când s-a inaugurat noul terminal internațional de pe aeroportul Tulcea. Dar datele Asociației Aeroporturilor din România arată că, în luna mai, doar 27 de pasageri au aterizat pe acest nou aeroport, care are o capacitate de procesare de 400 de pasageri pe oră. Dintre cei 27 de pasageri de pe aeroport, trei au sosit pe curse externe, deși, după noua investiție, sunt două terminale, Schengen și non-Schengen. Din declarațiile făcute la inaugurarea terminalului reiese că nu există nici o companie care să dorească să opereze zboruri de linie pe acest aeroport. „Singurul lucru cert pe care îl avem acum, mă refer la curse aeriene regulate cu aeronave mari sunt cursele charter pentru resortul Lebăda din Delta Dunării. Din septembrie să-și aducă săptămânal turiști la acest resort”, spunea, în aprilie, directorul aeroportului, Stoian Vâlcu. El a susținut că temerile legate de războiul din Ucraina și dronele din acea zonă ar alunga companiile aeriene. Vâlcu este un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar. Îns el era, în 2019, vicepreședinte al organizației județene a PSD Tulcea. Aeroportul baronului PSD Teodorescu Aeroportul din Tulcea este subordonat Consiliului Județean Tulcea, condus de baronul PSD Horia Teodorescu. Citește și: Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. La aeroport lucrează circa 40 de persoane, iar Consiliul Județean l-a subvenționat, doar în 2022, cu 3,7 milioane de lei. Însă, potrivit bugetului pe 2023, ultimul publicat pe site-ul Consiliului Județean Tulcea, aeroportul urma să primească 166 de milioane de lei.

Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf. În stânga, ministrul Radu Oprea, protectorul lui Ioana (sursa: observatorulph.ro)
Investigații

Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf

Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf: a plecat cu avionul într-o delegație în Serbia. Dar și-a trimis șoferul de la Romarm cu mașina de serviciu, din București, pentru a-l aștepta și prelua de la aeroportul din Belgrad. DeFapt.ro a dezvăluit că Emanuel Ioana a avut o escapadă de lux în Las Vegas, tot pe bani publici, la începutul anului, sub pretextul participării la un târg de armament. Emanuel Ioana (Romarm), tupeu de vătaf Emanuel Ioana, șeful Romarm, a primit o invitație de la producătorul sârb de pulberi "Milan Bagojevic" pentru a participa în data de 17 mai la un eveniment dedicat împlinirii a 30 de ani de la reconstrucția și modernizarea fabricii. Citește și: EXCLUSIV Șeful Romarm, excursie pe bani publici la un târg de armament ușor la Las Vegas, deși compania nu a avut stand de prezentare. Cazare de lux la Fontainebleau Ioana a acceptat invitația, apoi a semnat o delegație de serviciu pentru șoferul său de la Romarm, Florin Rotaru, pentru ca acesta să se deplaseze în Serbia în perioada 16-18 mai 2024. Ulterior, însă, a cerut să i se cumpere un bilet de avion, din banii companiei, pentru un zbor pe ruta Otopeni – Belgrad. Un avion AirSerbia a decolat de pe Aeroportul Otopeni în dimineața zilei de 17 mai, la ora 4:30, cu Emanuel Ioana printre pasageri. În avion nu se afla și șoferul, care plecase spre Belgrad cu mașina, potrivit delegației semnate de șeful său. După un zbor de aproape două ore, Emanuel Ioana a aterizat pe aeroportul din Belgrad. De unde a fost preluat de către șoferul său de la Romarm. Șeful Romarm și ministrul Economiei tac În cursul zilei de vineri, 17 mai, DeFapt.ro l-a contactat pe șoferul Florin Rotaru pentru a-l întreba dacă a ajuns în Serbia. După ce a confirmat printr-un sms că se află în Serbia, șoferul a spus că revine în țară în cursul zilei de sâmbătă. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Emanuel Ioana, dar șeful Romarm nu a răspuns. Nici ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, nu a vrut să comenteze risipa banilor publici făcută de către protejatul său. Șoferul recunoaște În acest context, DeFapt.ro a revenit cu un nou telefon către Florin Rotaru. Întrebat dacă s-a întors din Serbia, Florin Rotaru a răspuns direct: "Da, am fost cu mașina". Atunci când a fost întrebat de ce șeful său nu a mers cu el cu mașina, Florin Rotaru a spus să îl întrebăm pe dânsul. Apoi a recunoscut că l-a preluat pe Emanuel Ioana de la Aeroportul din Belgrad: "Așa, și care-i problema dacă l-am luat de la aeroport? Nu e o problemă pentru că a fost… nu trebuie să vă dau relații. Nu sunt în măsură să vă dau informații dumneavoastră". Emanuel Ioana a revenit în țară cu mașina condusă de căre șoferul Romarm. Ciolacu a cerut economii Risipa banilor publici a ajuns sport național în mandatul premierului Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD, deși acesta susține în mod insistent că statul trebuie să facă economii prin reducerea cheltuielilor bugetare inutile. "Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul", anunța premierul Marcel Ciolacu la finalul anului trecut.

Firea promite și un aeroport nou Foto: Instagram
Politică

Firea promite și un aeroport nou

După ce a decis să facă metrou până la aea acasă, în Voluntari, candidata PSD la primăria Capitalei, Gabriela Firea, promite și un aeroport nou, în sudul Capitalei. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani Băluță toacă banii pe studii Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, a anunţat, vineri, lansarea unui studiu de prefezabilitate pentru proiectul aeroportului din sudul Bucureştiului. În plus, urmează să fie realizată, împreună cu Consiliul Judeţean Giurgiu, o societate comercială care va achiziţiona terenul „în momentul în care toate procedurile vor fi gata”. Joi, Gabriela Firea Firea a anunțat că, dacă va fi aleasă primar al Capitalei, va extinde metroul în Voluntari, fără să spune din ce resurse, cum va proceda legal, care este justificarea acestor investiții și câți ani ar dura realizarea lor. Firea promite și un aeroport nou „Construim un aeroport nou în sudul Capitalei, foarte aproape de granița cu Bulgaria. Facem Echipă pentru București! Conectăm mai bine orașul de restul lumii”, a scris candidata PSD la primăria Capitalei pe Facebook. „Acest proiect şi anume un aeroport în sudul Capitalei este unul aşteptat de 20 de ani. S-a vorbit mult despre necesitatea ca Bucureştiul să mai aibă încă un aeroport international pe lângă cel din nordul Capitalei, Otopeni, Henri Coandă. S-a vorbit mult şi s-a făcut, din păcate, puţin. Mă bucur să fi putut ajuta cât de puţin, şi sper să o fac mai mult în perioada următoare, ca acest proiect să prindă aripi, să prindă contur şi să să fie şi realizat, odată intrat pe mâna colegului meu, Daniel Băluţă, şi a echipei sale şi odată având garanţia susţinerii Ministerului Transporturilor şi, de asemenea, susţinerea premierului Ciolacu pe care o avem”, a declarat ea.

Suma pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea Foto: Centrul National de Informare si Promovare Turistica Tulcea
Eveniment

Suma pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea

Suma astronomică pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul din Tulcea, prin care, în primul trimestru, au trecut exact doi călători: 180 de milioane lei, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene. Potrivit datelor prezentate de Dobrogea Live, în trimestrul I din 2023, prin acest aeroport au trecut doi pasageri, ambii pe curse interne. Curse externe nu au existat. Pe locul II din coada clasamentului este aeroportul Arad, cu 42 pasageri în trei luni, iar pe III se află Băneasa, cu 4.371 de pasageri. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Suma pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea Potrivit unui comunicat de presă al companiei Concelex, transmis Agerpres, extinderea şi modernizarea aeroportului au fost realizate în 18 luni, la care se adaugă alte două luni cât a durat partea de proiectare, de către asocierea firmelor Concelex SRL şi Consteel Company SRL. Lucrările de la aeroportul din Tulcea au inclus: modernizarea şi extinderea terminalului de pasageri, modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare prin construirea unui ansamblu format dintr-un tunel fix în lungime de 9 metri şi un tunel mobil de 32 de metri, modernizarea căii de rulare Alfa (construite în 1973) şi construirea platformei dedicate activităţilor de degivrare/antigivrare aeronave. Cu o suprafaţă desfăşurată de 9.300 de metri pătraţi, Aeroportul Internaţional "Delta Dunării" din Tulcea beneficiază şi de un sistem de control cu trei filtre de securitate pentru pasageri, şase cabine pentru Poliţia de Frontieră, cinci ghişee check-in şi trei porţi de îmbarcare. În urma lucrărilor de modernizare, terminalul de pasageri va putea să deservească un trafic de pasageri de până la 400 de persoane/oră, oferind un grad sporit de confort pasagerilor. Potrivit bugetului pe 2023, la aeroportul Tulcea lucrau circa 40 de persoane, fondul de salarii fiind de 3,8 milioane de lei. DeFapt.ro a arătat că Stoian Vâlcu, un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar, conduce aeroportul Tulcea, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean. Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România.

Câți pasageri au trecut prin cel mai penibil aeroport din România Foto: Facebook Centrul de promovare turistica Tulcea
Eveniment

Câți pasageri au trecut prin cel mai penibil aeroport din România

Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, cel din Tulcea, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD: doi pasageri. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Acesta este de departe cel mai inutil aeroport din România, presa relatând an de an despre sumele uriașe pe care le înghite de la buget. Citește și: „Dăruiește Viața” oferă statului patru milioane de euro pentru a implementa un management modern în spitale. Ministerul condus de Rafila ignoră propunerea Aeroportul Tulcea este subordonat Consiliului Județean Tulcea, condus de pesedistul Horia Teodorescu, care acum candidează pentru un nou mandat de președinte de CJ. Câți pasageri au trecut prin cel mai penibil aeroport din România Potrivit datelor prezentate de Dobrogea Live, în trimestrul I din 2023, prin acest aeroport au trecut doi pasageri, ambii pe curse interne. Curse externe nu au existat. Pe locul II din coada clasamentului este aeroportul Arad, cu 42 pasageri în trei luni, iar pe III se află Băneasa, cu 4.371 de pasageri. Datele sunt preluate dinntr-o informare a Asociației Aeroporturilor din România. Totalul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile în primele trei luni ale anului 2024 a fost mai mare cu aproape 5% decât cifrele înregistrate de aeroporturi în primele trei luni ale anului trecut. Potrivit bugetului pe 2023, la aeroportul Tulcea lucrau circa 40 de persoane, fondul de salarii fiind de 3,8 milioane de lei. DeFapt.ro a arătat că Stoian Vâlcu, un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar, conduce aeroportul Tulcea, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean. Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. Stoian Vâlcu, directorul aeroportului a făcut o facultate de inginerie chimică, la Politehnica București. Până în 2013, când a fost propulsat director tehnic al aeroportului, nu a avut legătură cu acest domeniu. El a lucrat la ALUM Tulcea și la Altex, printre altele. Citește și: Drum județean din Tulcea, de 17 milioane de euro, ciuruit la un an de la deschidere. Președintele CJ și prefectul fac averi din contracte cu comunitățile locale Consiliul Județean se laudă cu un eșec de proporții Potrivit declarației de avere, Vâlcu a încasat, în anul fiscal 2022, o pensie de 67.000 de lei și a câștigat 1.400 de lei de la loto. Salariul său anual la conducerea aeroportului cu 300 de pasageri pe lună a fost de 109.000 lei. Însă Vâlcu a luat peste 28.000 de lei și prin prezența în CA-ul Aquaserv Tulcea, altă companie subordonată Consiliului Județean. Presa locală anunța însă, triumfător, la 18 aprilie, că „după doi ani, lucrările de modernizare la Aeroportul Internațional „Delta Dunării” Tulcea sunt gata. Consiliul Județean Tulcea va ține miercuri, 24 aprilie, conferința de recepție a lucrărilor ce au avut ca obiectiv aducerea infrastructurii la standardele operaționale și de securitate cerute de normele europene pentru operarea de zboruri, dar și de noile reglementări impuse aeroporturilor din România, după intrarea țării noastre în Spațiul Schengen”.

"Italienii" noștri din Cluj, fără control (sursa: Facebook/Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj)
Eveniment

"Italienii" noștri din Cluj, fără control

"Italienii" noștri din Cluj, fără control. Primii pasageri care au aterizat pe Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca, după aderarea României la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime au fost din Italia. "Italienii" noștri din Cluj, fără control "Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj, regie autonomă aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, a marcat în data de 31 martie 2024 aderarea României cu frontierele aeriene la spaţiul Schengen. Primii pasageri sosiţi din zona Schengen au fost cei ai companiei aeriene Wizz Air, pe ruta Bergamo - Cluj-Napoca. Citește și: Predoiu avertizează că pe aeroporturi vor exista „controale selective”, chiar dacă România a intrat în Schengen aerian și maritim La aterizare, aceştia nu au mai efectuat formalităţile de control la trecerea frontierei, ca urmare a aderării României la Air Schengen", se arată într-un comunicat trimis, duminică, de aeroportul clujean. Potrivit comunicatului, primele zboruri care au decolat de pe Aeroportul Cluj, aflat de acum în zona Schengen, au fost operate duminică dimineaţa, la ora 06.00, iar o dată cu aderarea României la spaţiul Schengen, pasagerii călătoresc în oricare dintre celelalte state membre ale spaţiului de liberă circulaţie fără a mai prezenta documentele de identitate la punctele de frontieră din aeroport. Extindere a terminalului Plecări "În contextul aderării României cu frontierele aeriene la spaţiul Schengen, Aeroportul Internaţional Cluj a adaptat fluxurile pentru îmbarcare/debarcare pasageri pentru zboruri Schengen şi Non-Schengen. Momentan, pentru îmbarcarea pe zborurile efectuate către destinaţiile din spaţiul Schengen sunt alocate 6 porţi, iar pentru zborurile către ţările non-Schengen sunt disponibile 4 porţi de îmbarcare. Unul dintre avantajele aderării României la Air Schengen constă în eliminarea controalelor la frontierele aeriene, ceea ce va determina fluidizarea traficului de pasageri", a declarat, citat în comunicat, directorul general al Aeroportului Internaţional Cluj, David Ciceo. Potrivit sursei citate, Aeroportul Internaţional Cluj desfăşoară în această perioadă lucrări de extindere şi modernizare a Terminalului Plecări, iar în urma implementării proiectului, suprafaţa acestuia va creşte cu aproximativ 7.200 mp. În noua configuraţie, Terminalul Plecări va avea 11 porţi de îmbarcare, respectiv şapte pentru destinaţiile Schengen şi patru pentru zona Non-Schengen.

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia (sursa: defapt.ro)
Eveniment

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia. Aeroportul Otopeni devine din ce în ce mai înghesuit și mai provincial. Comparație nu se poate face nici măcar cu țările din fostul bloc sovietic. Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia În această perioadă, aeroportul Otopeni arată de parcă ar fi în curs de demolare. Citește și: Faima Otopeniului a ajuns în India: canalul de știri WIO News îl clasează pe locul șase al celor mai proaste aeroporturi din lume. Otopeni, constant în topul acestor clasamente Multe spații comerciale sunt închise și acoperite de sus până jos cu prelate care ascund lucrările de renovare. Căile de acces au devenit neîncăpătoare pentru numărul de pasageri iar aglomerația este constantă. Citește și: Patronii de la City Grill vor prelua o parte din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni Prin comparație, aeroportul din Varșovia pare de pe altă planetă. Spațiile sunt extrem de generoase, fluxurile de circulație - simple și eficiente, porțile de îmbarcare au suprafețe mari și sunt foarte bine întreținute. Câțiva copii într-o seară oarecare, de exemplu, pot chiar juca baschet la o poartă de îmbarcare fără a deranja pe nimeni.

Brand-uri de lux, magazine la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Brand-uri de lux, magazine la Iași

Brand-uri de lux, magazine la Iași. Pe măsură ce lucrările la autostrada A7 avansează iar Aeroportul Iaşi se modernizează şi doboară record după record la numărul de pasageri, brand-urile de lux încep să-şi facă intrarea în Iaşi. Brand-uri de lux, magazine la Iași Finalul anului 2023 a coincis cu inaugurarea în capitala Regiunii de Dezvoltare Nord-Est a mai multor magazine de brand şi cu introducerea pe piaţa ieşeană a unor produse premium, fie că vorbim de maşini, bijuterii, îmbrăcăminte sau parfumuri. Citește și: Ciucă, întâlnire cu patronul Altex, Ostahie, potențial candidat PSD-PNL la primăria Capitalei. La întâlnirea intermediată de penalul Borza s-ar fi băut vin de 16.900 lei/sticlă Dezvoltarea infrastructurii de transport pare să le fi amintit companiilor străine că Iaşiul universitar este atractiv. Mai ales pentru firmele care caută o piaţă cu mulţi tineri educaţi şi cu salarii care ar putea fi într-un viitor apropiat mai mult decât doar decente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noul terminal al Aeroportului Iași, scumpit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Noul terminal al Aeroportului Iași, scumpit

Noul terminal al Aeroportului Iași, scumpit. Adjudecat pentru 328 de milioane de lei în mai 2022, contractul de proiectare și construire a terminalului de pasageri T4 a ajuns la 392,2 milioane. Noul terminal al Aeroportului Iași, scumpit Este ultima dintre cele patru ajustări făcute începând din vara anului trecut. Cea mai mică dintre ele a vizat o creștere de doar 11,5 mii de lei. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Dar cea mai consistentă modificare a costului contractului a venit la sfârșitul lunii ianuarie, de la 328,26 la 374,1 milioane de lei. Două săptămâni mai târziu, respectiv pe 12 februarie, Sistemul Electronic de Achiziții Publice consemna încă o creștere, până la 392,2 milioane de lei. În total, aproape 20 la sută în plus față de valoarea ofertată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră