vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: aeroport

86 articole
Eveniment

Suma pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea

Suma astronomică pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul din Tulcea, prin care, în primul trimestru, au trecut exact doi călători: 180 de milioane lei, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene. Potrivit datelor prezentate de Dobrogea Live, în trimestrul I din 2023, prin acest aeroport au trecut doi pasageri, ambii pe curse interne. Curse externe nu au existat. Pe locul II din coada clasamentului este aeroportul Arad, cu 42 pasageri în trei luni, iar pe III se află Băneasa, cu 4.371 de pasageri. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Suma pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea Potrivit unui comunicat de presă al companiei Concelex, transmis Agerpres, extinderea şi modernizarea aeroportului au fost realizate în 18 luni, la care se adaugă alte două luni cât a durat partea de proiectare, de către asocierea firmelor Concelex SRL şi Consteel Company SRL. Lucrările de la aeroportul din Tulcea au inclus: modernizarea şi extinderea terminalului de pasageri, modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare prin construirea unui ansamblu format dintr-un tunel fix în lungime de 9 metri şi un tunel mobil de 32 de metri, modernizarea căii de rulare Alfa (construite în 1973) şi construirea platformei dedicate activităţilor de degivrare/antigivrare aeronave. Cu o suprafaţă desfăşurată de 9.300 de metri pătraţi, Aeroportul Internaţional "Delta Dunării" din Tulcea beneficiază şi de un sistem de control cu trei filtre de securitate pentru pasageri, şase cabine pentru Poliţia de Frontieră, cinci ghişee check-in şi trei porţi de îmbarcare. În urma lucrărilor de modernizare, terminalul de pasageri va putea să deservească un trafic de pasageri de până la 400 de persoane/oră, oferind un grad sporit de confort pasagerilor. Potrivit bugetului pe 2023, la aeroportul Tulcea lucrau circa 40 de persoane, fondul de salarii fiind de 3,8 milioane de lei. DeFapt.ro a arătat că Stoian Vâlcu, un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar, conduce aeroportul Tulcea, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean. Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România.

Suma pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea Foto: Centrul National de Informare si Promovare Turistica Tulcea
Câți pasageri au trecut prin cel mai penibil aeroport din România Foto: Facebook Centrul de promovare turistica Tulcea
Eveniment

Câți pasageri au trecut prin cel mai penibil aeroport din România

Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, cel din Tulcea, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD: doi pasageri. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Acesta este de departe cel mai inutil aeroport din România, presa relatând an de an despre sumele uriașe pe care le înghite de la buget. Citește și: „Dăruiește Viața” oferă statului patru milioane de euro pentru a implementa un management modern în spitale. Ministerul condus de Rafila ignoră propunerea Aeroportul Tulcea este subordonat Consiliului Județean Tulcea, condus de pesedistul Horia Teodorescu, care acum candidează pentru un nou mandat de președinte de CJ. Câți pasageri au trecut prin cel mai penibil aeroport din România Potrivit datelor prezentate de Dobrogea Live, în trimestrul I din 2023, prin acest aeroport au trecut doi pasageri, ambii pe curse interne. Curse externe nu au existat. Pe locul II din coada clasamentului este aeroportul Arad, cu 42 pasageri în trei luni, iar pe III se află Băneasa, cu 4.371 de pasageri. Datele sunt preluate dinntr-o informare a Asociației Aeroporturilor din România. Totalul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile în primele trei luni ale anului 2024 a fost mai mare cu aproape 5% decât cifrele înregistrate de aeroporturi în primele trei luni ale anului trecut. Potrivit bugetului pe 2023, la aeroportul Tulcea lucrau circa 40 de persoane, fondul de salarii fiind de 3,8 milioane de lei. DeFapt.ro a arătat că Stoian Vâlcu, un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar, conduce aeroportul Tulcea, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean. Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. Stoian Vâlcu, directorul aeroportului a făcut o facultate de inginerie chimică, la Politehnica București. Până în 2013, când a fost propulsat director tehnic al aeroportului, nu a avut legătură cu acest domeniu. El a lucrat la ALUM Tulcea și la Altex, printre altele. Citește și: Drum județean din Tulcea, de 17 milioane de euro, ciuruit la un an de la deschidere. Președintele CJ și prefectul fac averi din contracte cu comunitățile locale Consiliul Județean se laudă cu un eșec de proporții Potrivit declarației de avere, Vâlcu a încasat, în anul fiscal 2022, o pensie de 67.000 de lei și a câștigat 1.400 de lei de la loto. Salariul său anual la conducerea aeroportului cu 300 de pasageri pe lună a fost de 109.000 lei. Însă Vâlcu a luat peste 28.000 de lei și prin prezența în CA-ul Aquaserv Tulcea, altă companie subordonată Consiliului Județean. Presa locală anunța însă, triumfător, la 18 aprilie, că „după doi ani, lucrările de modernizare la Aeroportul Internațional „Delta Dunării” Tulcea sunt gata. Consiliul Județean Tulcea va ține miercuri, 24 aprilie, conferința de recepție a lucrărilor ce au avut ca obiectiv aducerea infrastructurii la standardele operaționale și de securitate cerute de normele europene pentru operarea de zboruri, dar și de noile reglementări impuse aeroporturilor din România, după intrarea țării noastre în Spațiul Schengen”.

"Italienii" noștri din Cluj, fără control (sursa: Facebook/Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj)
Eveniment

"Italienii" noștri din Cluj, fără control

"Italienii" noștri din Cluj, fără control. Primii pasageri care au aterizat pe Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca, după aderarea României la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime au fost din Italia. "Italienii" noștri din Cluj, fără control "Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj, regie autonomă aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, a marcat în data de 31 martie 2024 aderarea României cu frontierele aeriene la spaţiul Schengen. Primii pasageri sosiţi din zona Schengen au fost cei ai companiei aeriene Wizz Air, pe ruta Bergamo - Cluj-Napoca. Citește și: Predoiu avertizează că pe aeroporturi vor exista „controale selective”, chiar dacă România a intrat în Schengen aerian și maritim La aterizare, aceştia nu au mai efectuat formalităţile de control la trecerea frontierei, ca urmare a aderării României la Air Schengen", se arată într-un comunicat trimis, duminică, de aeroportul clujean. Potrivit comunicatului, primele zboruri care au decolat de pe Aeroportul Cluj, aflat de acum în zona Schengen, au fost operate duminică dimineaţa, la ora 06.00, iar o dată cu aderarea României la spaţiul Schengen, pasagerii călătoresc în oricare dintre celelalte state membre ale spaţiului de liberă circulaţie fără a mai prezenta documentele de identitate la punctele de frontieră din aeroport. Extindere a terminalului Plecări "În contextul aderării României cu frontierele aeriene la spaţiul Schengen, Aeroportul Internaţional Cluj a adaptat fluxurile pentru îmbarcare/debarcare pasageri pentru zboruri Schengen şi Non-Schengen. Momentan, pentru îmbarcarea pe zborurile efectuate către destinaţiile din spaţiul Schengen sunt alocate 6 porţi, iar pentru zborurile către ţările non-Schengen sunt disponibile 4 porţi de îmbarcare. Unul dintre avantajele aderării României la Air Schengen constă în eliminarea controalelor la frontierele aeriene, ceea ce va determina fluidizarea traficului de pasageri", a declarat, citat în comunicat, directorul general al Aeroportului Internaţional Cluj, David Ciceo. Potrivit sursei citate, Aeroportul Internaţional Cluj desfăşoară în această perioadă lucrări de extindere şi modernizare a Terminalului Plecări, iar în urma implementării proiectului, suprafaţa acestuia va creşte cu aproximativ 7.200 mp. În noua configuraţie, Terminalul Plecări va avea 11 porţi de îmbarcare, respectiv şapte pentru destinaţiile Schengen şi patru pentru zona Non-Schengen.

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia (sursa: defapt.ro)
Eveniment

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia. Aeroportul Otopeni devine din ce în ce mai înghesuit și mai provincial. Comparație nu se poate face nici măcar cu țările din fostul bloc sovietic. Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia În această perioadă, aeroportul Otopeni arată de parcă ar fi în curs de demolare. Citește și: Faima Otopeniului a ajuns în India: canalul de știri WIO News îl clasează pe locul șase al celor mai proaste aeroporturi din lume. Otopeni, constant în topul acestor clasamente Multe spații comerciale sunt închise și acoperite de sus până jos cu prelate care ascund lucrările de renovare. Căile de acces au devenit neîncăpătoare pentru numărul de pasageri iar aglomerația este constantă. Citește și: Patronii de la City Grill vor prelua o parte din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni Prin comparație, aeroportul din Varșovia pare de pe altă planetă. Spațiile sunt extrem de generoase, fluxurile de circulație - simple și eficiente, porțile de îmbarcare au suprafețe mari și sunt foarte bine întreținute. Câțiva copii într-o seară oarecare, de exemplu, pot chiar juca baschet la o poartă de îmbarcare fără a deranja pe nimeni.

Brand-uri de lux, magazine la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Brand-uri de lux, magazine la Iași

Brand-uri de lux, magazine la Iași. Pe măsură ce lucrările la autostrada A7 avansează iar Aeroportul Iaşi se modernizează şi doboară record după record la numărul de pasageri, brand-urile de lux încep să-şi facă intrarea în Iaşi. Brand-uri de lux, magazine la Iași Finalul anului 2023 a coincis cu inaugurarea în capitala Regiunii de Dezvoltare Nord-Est a mai multor magazine de brand şi cu introducerea pe piaţa ieşeană a unor produse premium, fie că vorbim de maşini, bijuterii, îmbrăcăminte sau parfumuri. Citește și: Ciucă, întâlnire cu patronul Altex, Ostahie, potențial candidat PSD-PNL la primăria Capitalei. La întâlnirea intermediată de penalul Borza s-ar fi băut vin de 16.900 lei/sticlă Dezvoltarea infrastructurii de transport pare să le fi amintit companiilor străine că Iaşiul universitar este atractiv. Mai ales pentru firmele care caută o piaţă cu mulţi tineri educaţi şi cu salarii care ar putea fi într-un viitor apropiat mai mult decât doar decente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Noul terminal al Aeroportului Iași, scumpit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Noul terminal al Aeroportului Iași, scumpit

Noul terminal al Aeroportului Iași, scumpit. Adjudecat pentru 328 de milioane de lei în mai 2022, contractul de proiectare și construire a terminalului de pasageri T4 a ajuns la 392,2 milioane. Noul terminal al Aeroportului Iași, scumpit Este ultima dintre cele patru ajustări făcute începând din vara anului trecut. Cea mai mică dintre ele a vizat o creștere de doar 11,5 mii de lei. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Dar cea mai consistentă modificare a costului contractului a venit la sfârșitul lunii ianuarie, de la 328,26 la 374,1 milioane de lei. Două săptămâni mai târziu, respectiv pe 12 februarie, Sistemul Electronic de Achiziții Publice consemna încă o creștere, până la 392,2 milioane de lei. În total, aproape 20 la sută în plus față de valoarea ofertată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cluj, Iași, Craiova, goană pe aeroport (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cluj, Iași, Craiova, goană pe aeroport

Cluj, Iași, Craiova, goană pe aeroport. Cu siguranţă, Aeroportul "Henri Coandă" (Otopeni) e cel mai mare din ţară, după numărul de pasageri, volum de marfă şi suprafaţă a terminalelor. Cluj, Iași, Craiova, goană pe aeroport Statisticile arată şi pe acest segment cât de accentuat este centralismul: practic, prin Bucureşti trec mai mulţi pasageri decât în toate celelalte aeroporturi din ţară la un loc. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Dar ce aerogară este pe locul 2? Răspunsul nu e deloc simplu. Din 2013, anul în care a depăşit Timişoara, Aeroportul clujean "Avram Iancu" şi-a păstrat locul secund după numărul de pasageri. Din 2021, bănăţenii au rămas şi în urma Aeroportului Iaşi, care are o viteză mai mare de creştere a fluxului de pasageri decât Clujul. Anul trecut, şi Cluj-Napoca şi Iaşiul au stabilit recorduri: peste trei milioane, respectiv peste două milioane de pasageri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea Foto: Facebook ARBDD
Politică

Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea

Județul Bihor, unde președinte al Consiliului Județean este Ilie Bolojan, a primit, în 2023, de patru ori mai mulți turiști decât județul Tulcea, unde se află Delta Dunării. Președinte al Consiliului Județean Tulcea este pesedistul Horia Teodorescu. Citește și: VIDEO Deputata PSD Laura Vicol, șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, face declarații importante pe TikTok: „Sunt vopsită blondă”. Ea este supranumită „avocata interlopilor” Județul Bihor, de patru ori mai mulți turiști decât Tulcea Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică la 5 februarie, situația turiștilor care au sosit și înoptat în Bihor și Tulcea se prezintă astfel: Bihor - 564.842 sosiri în structurile de primire turistică, din care 45.869 turiști străini și 1.456.088 înnoptări, din care 101.912 ale străinilor Tulcea - 141.075 sosiri turiști, din care 8.943 turiști străini și 294.329 înnoptări, din care 18.729 ale străinilor DeFapt.ro a scris că un pensionar care joacă la Loto, fost lider local al PSD, conduce aeroportul Tulcea, subordonat Consiliului Județean. În 2023, prin acest aeroport au trecut 300 de pasageri, deși ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a dirijat fonduri uriașe spre această „investiție”. Și Suceava sau Sibiu, cu circa 550.000 de sosiri ale turiștilor domină Tulcea, care este ușor sub Gorj, care a înregistrat, în 2023, 146.015 sosiri în structurile de primire turistică. DeFapt a scris că baronul PSD de Tulcea, Horia Teodorescu, președinte al Consiliului Județean, face zeci de milioane de la primăriile pe care le controlează: una din firmele sale a avut, doar din 2018 în 2021, contracte de circa 33 de milioane de lei cu primării din acest județ. Datele sunt sintetizate pe site-ul sicap.ai și de aici se poate constata că toate contractele au fost acordate prin „procedură simplificată”. Teleorman rămâne județul prin care au trecut în 2023 cei mai puțini turiști: 3.981, dintre care 280 de străini.

Un pensionar care joacă la Loto conduce aeroportul Tulcea Foto: Facebook
Politică

Un pensionar care joacă la Loto conduce aeroportul Tulcea

Stoian Vâlcu, un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar, conduce aeroportul Tulcea, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean. Acest consiliu este dominat de PSD și este condus de baronul local Horia Tedorescu. Vâlcu era, în 2019, vicepreședinte al organizației județene a PSD Tulcea. Citește și: VIDEO Salariul uriaș al judecătorului filmat când băga bani în decolteul unei dansatoare. Fost „dispecer” la sistemul 112, el primește 33.600 lei doar pentru chirie În 2023, prin aeroport au trecut 300 de pasageri, deși ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a dirijat, în 2022, fonduri uriașe, de 180 de milioane de lei, spre această „investiție”. Aeroportul a avut în ultimii ani un număr ridicol de pasageri: 73 în 2021, 360 în 2022 și 300 în 2023. El este pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. La aeroport lucrează circa 40 de persoane, iar Consiliul Județean l-a subvenționat, doar în 2022, cu 3,7 milioane de lei. Însă, potrivit bugetului pe 2023, ultimul publicat pe site-ul Consiliului Județean Tulcea, aeroportul urma să primească 166 de milioane de lei. Un pensionar care joacă la Loto conduce aeroportul Tulcea Stoian Vâlcu, directorul aeroportului a făcut o facultate de inginerie chimică, la Politehnica București. Până în 2013, când a fost propulsat director tehnic al aeroportului, nu a avut legătură cu acest domeniu. El a lucrat la ALUM Tulcea și la Altex, printre altele. Citește și: Drum județean din Tulcea, de 17 milioane de euro, ciuruit la un an de la deschidere. Președintele CJ și prefectul fac averi din contracte cu comunitățile locale Potrivit declarației de avere, Vâlcu a încasat, în anul fiscal 2022, o pensie de 67.000 de lei și a câștigat 1.400 de lei de la loto. Salariul său anual la conducerea aeroportului cu 300 de pasageri pe lună a fost de 109.000 lei. Însă Vâlcu a luat peste 28.000 de lei și prin prezența în CA-ul Aquaserv Tulcea, altă companie subordonată Consiliului Județean. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine

Aeroportul Iași, terminal nou pentru politicieni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Aeroportul Iași, terminal nou pentru politicieni

Aeroportul Iași, terminal nou pentru politicieni. Noul terminal de pasageri al aeroportului din Iași s-a deschis pentru scurt timp şi numai în parte. Aeroportul Iași, terminal nou pentru politicieni Prezentarea investiţiei a fost făcută cu prilejul vizitei unei delegaţii oficiale venită pe calea aerului de la Bucureşti. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg La Iaşi, drumul spre Piaţa Unirii trece printr-un terminal nou de pasageri şi printr-un muzeu nu la fel de nou, dar proaspăt renovat. Dacă ultimul loc vizitat ieri de lideri liberali veniţi de la Bucureşti a fost sala unde Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Principatului Moldovei cu mai bine de de 165 de ani în urmă, astăzi Muzeul de Istorie Naturală, primul a fost T4. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Aeroportul Haneda, foarte complicat - pilot român (sursa: CBS News)
Eveniment

Aeroportul Haneda, foarte complicat - pilot român

Aeroportul Haneda, foarte complicat - pilot român. Dumitru Oprisiu a explicat de ce aeroportul Haneda este extraordinar de dificil pentru piloți. Pe acest aeroport japonez s-au ciocnit două aeronave. Cea de călători avea aproape 400 de persoane la bord și toate au supraviețuit. Aeroportul Haneda, foarte complicat - pilot român "Haneda , este cel mai mare aeroport al Japoniei si al 4 –lea in lume ca trafic , cu peste 700 miscari zilnic si anual peste 80.milioane de pasageri tranzitati prin acesta . Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită Am zburat deseori spre acest aeroport . Chiar penultima cursa din cariera , in Feb. 2017 a fost la Haneda. Desi este unul dintre cele mai bine puse la punct aeroporturi pe care am aterizat , cu dotari de infrastructura , navigatie , radiocomunicatii si supraveghere de ultima generatie , nu este un lucru chiar simplu de aterizat acolo . Pozitionarea in Golful Tokyo , numeroasele restrictii de survol deasupra zonelor locuite ,datorate evitarii zgomotului , aglomeratia si nu in ultimul rând vremea rea , mai ales in perioada trecerii taifunelor , fac din Haneda unul dintre aeroporturile care necesita , mai ales pentru aterizare pe pista 23 , o pregatire speciala a echipajelor , o atentie deosebita cu un consum nervos pe masura . "Am trecut prin situații limită" Personal , am trecut prin situatii limita , cand zona Hanedei si a Naritei , celalalt aeroport al Tokyo ului , erau inchise ore bune datorita trecerii centrului taifunului , traficul intarziat se aglomera si arata asemenea unui viespar , dar de aeronave sosite de peste Pacific , dinspre Europa , Australia ,din intreaga lume , toate in limita de combustibil si fiecare dorind prioritate la aterizare . Pe ecranul TCAS ului nu mai puteai distinge care aeronava este deasupra , care dedesubtul tau . In cateva situatii , controlorii de trafic pareau ca sunt depasiti de situatie , desi in fapt erau profesionisti desavarsiti , si nu odata am evitat noi , echipajele , sa-i urmam instructiunile care cu siguranta ar fi dus la incidente . "Noapte fiind îți era și frică să privești afară" Nu odata TCAS ul ne avertiza ca ne apropiem periculos de o alta aeronava . La fiecare 2-3 minute iti schimba pista pe care- ti autoriza apropierea .Noapte fiind iti era si frica sa privesti afara de multitudinea luminilor proiectoarelor si al lampilor rosii de anticoliziune ale celorlalte aeronave . Dese erau intreruperile apropierii si urmarea procedurii de ratare a aterizarii , ceea ce , in vremea de afara , rezerva redusa de combustibil si secventa in care urma sa fii pus pentru o noua apropiere pica , ca un traznet. Dar pana la urma se descurcau exemplar . Opinia mea ca sunt unii dintre cei mai solicitati controlori de trafic din lume , si repet ,foarte buni profesionisti . "Admirația pentru întreg echipajul" Dar , cine stie ce s-o fi intamplat acolo ? Neprevazutul se afla la tot pasul . Banui , dar ma abtin de la orice comentariu , si ar trebui toti sa facem asta . Sa lasam pe seama anchetatorilor sa elucideze cauzele . Totusi , ce am putea face , ar fi sa exprimam simpatia pentru defuncti , recunostinta Divinului pentru cei crutati de aceasta trista intamplare si admiratia pentru intreg echipajul , mai ales cel de cabina , pentru modul cum au actionat cu inalt professionalism , astfel ca nici una dintre cele 379 persoane evacuate nu a avut de suferit , deasemenea profesionalismul echipelor de salvare de la sol . O performanta magnifica , un exemplu care ar trebui studiat in cadrul programelor de pregatire a tuturor celor raspunzatori de siguranta zborului . Iar atunci cand calatorim cu avionul , sa nu uitam ca ei , insotitorii , sunt acolo in principal , pentru a avea grija de viata dumneavoastra , iar la intrarea in aeronava sa le spunem un simplu buna ziua , iar la coborare un multumesc. O merita din plin , credeti-ma. O spun din experienta celor peste 40 de ani pe care i-am petrecut alaturi de ei .", a scris pilotul pe Facebook.

Investigații

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate. Aerogara, o investiție de aproximativ 140 de milioane de euro, a picat testul de securitate, deși a fost autorizat recent de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condusă de liberalul Nicolae Stoica. O autorizare suspectă, făcută la ordin politic, dar care poate pune în pericol siguranța și securitatea aviației civile din România. Raport AACR, în exclusivitate DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport făcut pe repede înainte care, chiar și așa, arată că Aeroportul Internațional Brașov este un adevărat sat fără câini construit din bani publici. De exemplu, angajații firmei UTI se legitimează cu permisele de acces auto, în timp ce angajații aeroportului au acces pe baza unor legitimații fără fotografie în toate zonele de securitate cu acces restricționat. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești În aceste situații se încalcă Regulamentul Uniunii Europene 2015/1998. Sunt vulnerabilități grave de securitate care au fost ignorate la momentul autorizării de AACR. Mai mult, pentru ca imaginea să fie complet halucinantă, șeful securității de pe Aeroportul Internațional Brașov este Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros. Cost: 140 de milioane de euro Aeroportul Internațional Brașov a fost proiectul de suflet al actualului ministru al Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea, în mandatul său de președinte al Consiliului Județean Brașov. Construcția aeroportului a început în anul 2020 și a costat în jur de 140 de milioane de euro, din care aproximativ 120 milioane de euro au fost alocați de Consiliul Județean din fonduri proprii și împrumuturi, iar restul, de la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Liberalul Adrian Veștea l-a desemnat director de aeroport pe Alexandru Anghel, pe care ulterior l-a plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Adică exact la instituția Ministerului Transporturilor care autorizează aeroporturile în România. Autorizarea inițială, doar pe reguli naționale Primele suspiciuni legate de neregulile de la Aeroportul Brașov au apărut atunci când administratorul aeroportului a cerut Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), condusă de controversatul liberal Nicolae Stoica, autorizarea doar în baza reglementărilor naționale. Ulterior a cerut certificarea și autorizarea în baza Regulamentului European nr. 139/2014. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) DeFapt.ro i-a solicitat directorului Nicolae Stoica să comunice ce nereguli au fost constatate în timpul procesului de autorizare și certificare, dar acesta a refuzat să le comunice. Cu toate acestea, directorul Nicolae Stoica a transmis că „Autoritatea Aeronautică Civilă Română a evaluat, conform Regulamentului UE nr. 139/2014, adecvarea resurselor Aeroportului Internațional Brașov, iar operatorul de aerodrom a îndeplinit condițiile necesare eliberării certificatului”. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a plusat și a anunțat că a emis un ordin de ministru prin care Aeroportul Brașov a fost certificat ca aeroport internațional. Raport cu 90 de deficiențe Inaugurat cu surle și trâmbițe la data de 15 iunie 2023, aeroportul s-a dovedit un real eșec pentru administrația județeană, cât și pentru AACR și ministrul Sorin Grindeanu. Surse din cadrul ministerul Transporturilor au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că "Aeroportul Internațional Brașov a fost certificat internațional fără să se respecte Regulamentul European în baza căruia a fost autorizat. Există un raport stufos, ținut la secret de domnul director Nicolae Stoica și domnul ministrul Sorin Grindeanu, în care sunt semnalate 90 de neconformități, dintre care 28 sunt deficiențe grave". Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate Alte nereguli pe partea de securitate aeroportuară i-au fost semnalate de Serviciul Român de Informații directorului Nicolae Stoica. De exemplu, SRI i-a transmis șefului AACR că sunt probleme cu zonele critice ale zonelor de securitate, controlul accesului pe aeroport, controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, și al articolelor transportate. Nu există liste cu articolele interzise pe care angajații aeroportului au voie să le introducă în partea critică a aeroportului, dar mai ales nu există nimic pe partea de identificare a datelor și a sistemelor de tehnologie a informațiilor și comunicațiilor critice pentru aviația civilă și protejarea acestora împotriva amenințărilor cibernetice. Nu există nici măcar schița zonelor de securitate În urma acestei informări, liberalul Nicolae Stoica a trimis la data de 18 octombrie 2023 o echipă de inspecție de la ACCR la Aeroportul Internațional Brașov. Echipa de inspecție a fost formată din Maria Șola, Alexandru Pavel și Mirela Pricopi. Ultima, apropiată de liberalul Nicolae Stoica, ar fi fost plasată în echipă strategic, pentru a îndulci neregulile pe partea de securitate a aeroportului. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul de inspecție pe securitate întocmit pe repede înainte de Mirela Pricopi și cei doi colegi ai ei. Conform acestui document, echipa de inspecție "nu a putut confirma în urma analizării documentelor puse la dispoziție, implementarea anumitor prevederi din în programul de securitate". Pretextul: aeroportul de abia a fost dat în folosință. Cu toate acestea, s-a constatat că "nu există o schiță relevantă a zonelor de securitate, care să permită corelarea cu descrierea din PSA (Programul de securitate aeronautică al aeroportului)". Absența până și a unei banale schițe ridică multe întrebări în legătură cu autorizarea aeroportului de către AACR. Uși și geamuri periculoase A fost constatată o deficiență și mai gravă. De exemplu, susține echipa de inspecție, pot apărea situații în care o persoană poate să acceseze Punctul de Control Acces (PCA) nr. 2, să treacă neobservată prin filtrul de control de securitate și apoi, printr-un geam situat la nivelul solului, să intre în partea critică a zonelor de securitate cu acces restricționat (CPSRA). Atenție, fără a fi supusă controlului de securitate. Mai mult, angajații aeroportului pot utiliza cardurile de proximitate pentru a deschide ușa care delimitează clădirea în care se află punctul de control de partea critică. Asta, în condițiile în care "o parte din acesti angajați nu dețin necesitatea operațională pentru a accesa CPSRA, deci nu ar trebui să dețină dreptul să acceseze respectiva ușă". Acces în zona de securitate cu legitimație auto O altă vulnerabilitate a Aeroportului Brașov constă în faptul că la intrarea în CPSRA prin PCA din interiorul terminalului de pasageri, controlul accesului pentru persoane este asigurat de personalul operatorului aeroportuar, accesul fiind permis, în general, numai după verificarea legitimației de aeroport. "Echipa a constatat însă situații în care accesul era permis și cu alt tip de legitimații, care nu se încadrau în categoriile permise de Regulamentul (UE) 2015/1998. Spre exemplu, reprezentanților firmei UTI li se permitea accesul pe baza unor permise de acces auto, în timp ce unora dintre angajații aeroportului li se permitea accesul pe baza unor legitimații fără fotografie", se menționează în raport. Fragment din raportul de control al ACCR la Aeroportul Brașov (sursa: defapt.ro) În plus, la nivelul Aeroportului Brașov nu a fost "realizată o analiză a necesității operaționale la emiterea legitimațiilor de aeroport. Astfel, s-a constatat faptul că toate legitimațiile emise până la acel moment permit acces în zonele de securitate cu acces restricționat inclusiv personalului administrativ (contabilitate, resurse umane, etc.), fără ca acesta să aibă necesitatea de a accesa respectivele zone". Șeful securității, adus de la un hipermarket Liberalul Adrian Veștea și Alexandru Anghel, care între timp a fost concediat din funcția de director al Aeroportului Brașov, l-au angajat pe Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros, pe funcția de șef al Serviciului de Securitate Aeroportuară. Deși, evident, securitatea unui aeroport internațional din Uniunea Europeană este complet diferită de cea a unor magazine cu alimente. Echipa de inspecție a AACR a considerat că responsabilă pentru haosul de pe Aeroportul Brașov este structura condusă de Dan Ion Roșu. Cum împiedică acesta utilizarea frauduloasă a legitimațiilor? Aflăm tot din raportul AACR: "Pentru a împiedica tentativele de utilizare frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, declarate furate, pierdute sau anulate din cauza unor deteriorări, șeful SSA transmite o listă cu aceste legitimații la toate punctele de control acces ale aeroportului. Personalul responsabil cu activitatea de control acces în aceste puncte are obligația de a urmări cu atenție dacă aceste legitimații nu sunt utilizate de persoane neautorizate pentru a avea acces în zone restricționate ale aeroportului Brașov-Ghimbav".

Austria acceptă România în Schengen aerian (sursa: Facebook/Daniela Lamisch)
Eveniment

Austria acceptă România în Schengen aerian

Austria acceptă România în Schengen aerian. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria "şi-a flexibilizat poziţia" în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Austria acceptă România în Schengen aerian "Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct şi le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România", a scris Ciolacu pe Facebook. El a precizat că ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, are mandat să se vadă cu omologul austriac şi să ducă negocierile la bun sfârşit. "După ani de zile de aşteptări, vom realiza împreună şi acest vis! România merită în Schengen!", a adăugat premierul.

TAROM plătește doar obligat de instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

TAROM plătește doar obligat de instanță

TAROM plătește doar obligat de instanță. Aeroportul Iaşi nu a mai avut răbdare şi a chemat în instanţă compania de stat pentru neplata facturilor din ultimele patru luni ale anului trecut. TAROM plătește doar obligat de instanță Procesul deschis în martie a avut patru termene, dintre care unul – cel mai lung, la interval de trei luni – a fost dispus pe fondul protestului magistraţilor. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Până să se pronunţe instanţa, TAROM şi-a achitat datoriile, care depăşeau 1,1 milioane de lei. Dar judecătorii Tribunalului Iaşi au ordonat debitoarei "să plătească creditoarei, în 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonanţe, penalităţi de întârziere". Este vorba "de 0,04 la sută/zi de întârziere, calculate la debitul principal de 1.132.047,76 lei reprezentând contravaloare restantă" pentru cele zece facturi reclamate de Aeroportul Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Faima Otopeniului a ajuns în India Foto: Replica Online
Eveniment

Faima Otopeniului a ajuns în India

Faima Otopeniului a ajuns în India: canalul de știri WIO News îl clasează pe locul șase al celor mai proaste aeroporturi din lume. „World is one News” este un canal de știri în limba engleză, din India. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Faima Otopeniului a ajuns în India Într-un clasament al celor mai proaste aeroporturi, alcătuit acum trei săptămâni, Otopeni apare pe locul șase, după Tașkent. Despre Otopeni, WION afirmă, într-o postare: „Cele mai multe plângeri despre principalul aeroport al României sunt legate de starea proastă a spațiilor de așteptare, indicatoarele proaste, întârzieri și spații de fumat”. Pe locul I al acestui clasament este aeroportul Orly, din Paris. Însă, în aceeași postare pe Telegram, WION scrie că aeroportul Portela din Lisabona este cel mai prost din lume, potrivit Airhelp. Airhelp, compania specializată în recuperări ale sumelor datorate de companiile aeriene pasagerilor ale căror zboruri au întârziat sau au fost anulate, a publicat ultimul clasament al aeroporturilor, din perspectiva experienței pasagerilor, în 2022. În acel clasament, Otopeniul era pe locul 140 din 151 de poziții. Aeroportul din Napoli era pe locul 139, iar cel din Praga pe 141. Lombok și Toronto ocupau ultimele poziții. „Un aeroport surprinzător de mic pentru o capitală. Podelele sunt murdare, un spațiu înghesuit și limitat de magazinele de mâncare. Personalul a fost ok, nu cel mai prietenos. Magazinele duty-free sunt din abundență. Cea mai bună parte este controlul la frontieră, deoarece au multe cabine. În afară de asta, întreaga experiență este greoaie”, a arătat un pasager citat de AirHelp. În acest clasament, Tokyo avea un aeroport pe locul I și altul pe locul III. Defapt.ro a arătat că ministrul Sorin Grindeanu a dat aeroportul pe mâna unor sinecuriști cu studii dubioase. Managerul, Sorin Păun, avea zero experiență în administrarea unui aerport când a fost numit director general la așa-numita Companie Aeroporturi București. Președinte al consiliului de administrație este Bachide Eduard, un pesedist cu licenţă la Facultatea de Inginerie şi Management Agroturistic, Universitatea Bioterra.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră